O radiografie este nregistrarea, pe film fotografic special, a imaginii structurale a

unui obiect, obinut cu ajutorul radiaiilor X sau gamma. Radiografia permite

examinarea obiectelor netransparente pentru lumin, pe baza proprietii acestor
radiaii de a fi mult mai penetrante.
La realizarea radiografiei, sursa de radiaii este dispus de o parte a obiectului, iar
filmul de cealalt parte. Strbtnd obiectul, radiaiile sunt atenuate inegal n
diferitele puncte ale acestuia (n funcie de densitatea i de grosimea materialului),
astfel nct, pe film, componentele obiectelor neomogene se difereniaz prin
contrast.
Radiografia se utilizeaz pe larg n medicin, diferitele esuturi sau organe avnd
transparene inegale la radiaiile X. Unele organe goale pot fi umplute cu o
substan radiopaccare absoarbe razele X. Un exemplu n acest caz este sulfatul
de bariu este folosit pe cale oral pentru examinarea esofagului sau stomacului.
Alte substane sunt folosite injectabil pentru angiografie (examinarea vaselor de
snge).
Fa de radioscopie, radiografia prezint avantajul de a fixa definitiv imaginea
structural, nregistrnd totodat amnunte pe care ochiul nu le poate percepe la
prima vedere (pe ecranul fluorescent).
11-14 saptamani: ecografia (se combina ecografia transabdominala cu cea
transvaginala) urmareste:

fatul; se masoara FL, BPD, CRL, translucenta nucala; aceste valori sunt
importante si pentru interpretarea triplului test

se poate face prima morfologie fetala, tinand cont de aspectul specific al

diferitelor organe la aceasta varsta gestationala, putand fi detectate anumite
malformatii

anexele fetale: placenta, sacul amniotic, cordonul ombilical (se urmaresc

alcatuirea sa din 2 artere si o vena, insertia placentara a cordonului)

colul uterin- lungimea, aspectul orificiului intern

18-22 saptamani

este ecografia dedicata morfologiei fetale

se poate detecta majoritatea malformatiilor vizibile ecografic

se mai urmareste:

biometria: masurarea segmentelor osoase fetale

aprecierea anexelor fetale:

placenta: pozitie la nivelul peretilor uterini (anterioara, posterioara, laterala,

fundica), pozitia fata de orificiul intern: normal situata sau variantele de insertie
joasa pana la placenta praevia cu variantele ei (totala, partiala, marginala); gradul
de calcificare (maturare) 0-3 si grosimea; structura- eventuale tromboze


cordon ombilical; structura, insertie (placentara, marginala,
velamentoasa=membranoasa,=extraplacentara sau vasa praevia ); circularanucala, etc

lichid amniotic- cantitate: normala, in exces (polihidramnios), scazuta

(oligohidramnios); aspect (clar, modificat)

aprecierea colului vezi mai sus

indice de rezistenta la nivelul arterelor ombilicale si uterine

28-30 saptamani - se urmareste protocolul de la 18-22 saptamani; se urmareste

cresterea fetala, prezentatia; IR in arterele uterine crescut poate fi un semnal de
alarma al instalarii in viitor a disgravidiei sau intarzierii de crestere fetala.
30-34 saptamani - protocolul de mai sus; se urmareste cresterea fetala (majoritatea
intarzierilor de crestere fetala debuteaza dupa 30 saptamani), prezentatia
(craniana, pelviana, transversa)
36-38 saptamani: protocolul de mai sus, prezentatie, greutate, lichid, circulara de
cordon, aprecierea starii fetale

INVESTIGATIA PRIN REZONANTA MAGNETICA

IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de hidrogen din corpul

omenesc ce contine peste 90% apa

metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+ plasai ntr-un cmp

magnetic puternic (0,2-3T) i excitai printr-o und de RF (impuls), de a emite un
semnal, care este tratat informatic i convertit n imagine.

AVANTAJE:

metoda neinvaziva

reprezentare multiplanara

contrast spontan intertisular foarte bun

Principiile formrii imaginii RM

fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in jurul

axului propriu , orientat la intamplare

pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce aliniaza

toti protonii din organism pe aceeasi directie

cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp magnetic,oscilant,

de scurta durata,adica o unda de radiofrecventa, care sa determine rezonanta
nucleilor (schimb de energie intre doua sisteme care oscileaza cu aceeasi frecventa
frecventa de rezonanta)


Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic principal
determina intoarcerea la pozitia de echilibru = relaxare

longitudinala relaxare spin-retea, refacandu-se magnetizatia longitudinala

T1

transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de camp de

origine moleculara T2

tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina contrastul spontan

in RM (lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1 si T2 scurti)

magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:

semnal crescut lichide, edem

semnal absent corticale osoase,calcificari, aer

substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare