‘TRANSMISII PRIN LANT Transmisia prin lan} este format dintr-o roata pentru lant conducdtoare, oroati pentru lant condusa si un lant care infasoara rofole si angreneaza cu dintii acestora, Afari de elementele de baz enumerate, transmisiile prin lan} cuprind mecanisme de intindere, dispozitive de ungere si cartere sau apsiritori Lantul este format din zale cu articulati, care asigurdi mobilitatea si flexibilitatea acestuia ‘Transmisiile prin lant se folosesc pentru actionarea unor masini unelte, masini agricole, masini de transport, masini miniere etc. Dintre cele mai cunoscute avantaje ale transmisiilor prin lant amintim - dimensiuni de gabarit mici - lipsa alunecarii ~ randament ridicat ~ inlocuirea usoarii a lantului ~ nu necesita intindere inigiaki mare - posibilitatea transmiterii mised Dezavantajele transmisiilor prin lant sunt: ~ uur pronunfaté in cazul unor ungeri necorespunzatoare sau in cazul piitrunderii prafului si murdariei ~ _precizie mai mare in execufie si intretinere mai complicata - funetionare cu zgomot ~ _vitezai de miscare a lanfului neuniforma (Z = mie) Lanjurile de ridicat se folosese pentru ridicarea, coborarea sau suspendarea greutifilor gi funejioneaza la viteze mici (pana la 0,25 m/s) si sareini mari, Ele se executi cu zale ovale sau cu eclise (lanfuri Galle). Lanfurile de tractiune se folosesc la deplasarea greutatiilor, la masinile de transport; si functioneaza cu viteze medi, (pana la 2 ~ 4 m/s) si se caracterizeaza prin pasi mari datorité lungimii lor mati. Lanturile de antrenare se folosese la transmiterea energiei mecanice de la un arbore la altul si funeioneaza cu viteze mari. Ele sunt exeeutate cu pasi mici pentru micsorarea sarcinilor dinamice, $i cu articulafii rezistente la wzurd, pentru asigurarea une durate de functionare mari. Lanturile pot avea mobilitate in ambele plsanuri (lanjuri cu zale ovale) sau intr-un singur plan (formate din eclise si axe) cele din urma find folosite ca lanturi de antrenare (transmisie) Caracteristicile geometrice principale ale lanturilor sunt pasul, inaltimea iar 4.p.d.v. al rezistengei este sarcina la rupere, care se stabileste experimental. Lantiri cu bucse si role sunt lanturi cuzale executate din eclise presate pe un ax (ale exterioare) sau pe 0 bucsa (zale interioare). Bucsele sunt montate liber pe baltul zalelor conjugate, forménd articulatii. Astfel, zalele interioare si zalele exterioare alterneazat in lant. La randul lor bucsele poarta rolele care intra in golurile dintre dinti pe rofile pentru lant si intra tn angrenare cu acestea, Rolele inlocuiese frecarea de alunecare intre lant si roata cu nfrecarea derostogolire si micsoreaza uzura dintilor rotilor. Eclisele au un contur in forma de 8. Balturile lanturilor se nituiesc, iar legatea capetelor de legatura se realizeaza prin zale de legaturs mai multor roti 44Se pot executa lanfuri cu mai multe randuri de role ce pot transmite puteri proporfionale cu nr. de randuri (2-3). Lanturile cu buese si role cu eclise cotite se executi din zale identice gi pentru c& auto elasticitate mare sunt folosite la sarcini dinamice (socuri, schimbari de sens fregvente) Lanturile dintate sunt lanturi cu zale executate din mai multe randuti de eclise. Fiecare eclisa are doi dinti cu un gol intre ei pentru dintele rofii Lanturile profilate sunt lanturi cu zale turnate din font maleabila fird nici o Prelucrare mecanica. Ele sunt folosite indeosebi la masinile agricole. Parametti transmisiilor prin lant Puterea transmis variaza de la 1kW ~ 3S00kW mai fregvent pana la 100kW. \Viteza lanturilor este de regula de pana la 15 [m/s] putind ajunge in unele cazuri pana la 25-30 [mis] Viteza medie a lanfului np 60-1000 So [mls] unde: = numirul de din ai rotii pe lant n= turafia rotii pe lant [rot/min] P= pasul lantului [mm] Raportul de transmitere i reiese din conditia egalititii vitezei, respectiv: 2inp = zap ~ de regula i<8 ‘Numarul de dinti ai rotilor de lang cu cat este mai mic cu att uzura este mai mare si cu att neuniformitatea vitezei lanfului este mai mare. Numaul dintilor unei roti se alege din tabele functie de lant si de viteza. Distanta dintre axele rofilor de lant si lungimea lantului Aoptim 30 —50)p; Ama = 80p. Numarul necesar de zale W a+2, 24 Sis Speed 2 P w unde: - 21 si zz ~ numirul de dingiPasul lantului p se alege din tabele (mai mare in cazul transmiterilor mai puternice si cu turatii mici) Defeetiunile ce pot aparea la o transmisie prin lant sunt: uzura lanjului prin alungitea sa (admisibil 1,5 ~ 2,5%) si uzura dintilor rotilor pentru lang. Materialul si tratamentul termie al lanfurilor au o important hotartoare pentru siguranta in exploatare a transmisiilor prin lant. Eclisele sunt executate din platbandi laminata la rece din OLC 45, OLC 50 ete. lar piesele articulatiilor din OLC 16,0LC 20 si se supun unui tratament termie, rezult uritai intre 30 — 60 HRC. in cazul transmisiilor pufin solicitate cu finejionare periodica se admite pentru rotile de lant folosirea ofelurilor cu continut mediu de carbon fir tratament termic. {In conditii medii de solicitare se aplicd tratament termic, rezulta duritafi pana la 40 HRC. in cazul solicitarilor mari se folosese ofeluri calite pana la HRC 50 ~ 58, Ungerea lanturilor se poate face prin cufundarea lanfului in baia de ulei prin barbotare sau cu circulafie cu jet refulat de la pompa. La transmisiile cu viteze medi se Poate folosi ungerea cu unsoare consistent introdusd in interiorul articulafiilor sau prin Picurare (pind la 6 ~ 8 nvs) La viteze mici ale lanfului (pani la 3 ~ 4 m/s) si functionare periodic cu ungator manual la fiecare 15 ~ 20 ore de functionare (pe ramura inferioara la intrarea in angrenare), 46OSII $1 ARBORI int organe ale migc&rii de rotatie. Dup& rolul funetional pe care il indeplinesc, intre osii gi arbori exist’ deosdebiri esentiale si anume: ~ _ osiile nu transmit momente de torsiune, solicitarea lor caracteristica find incovoierea; ~ _arborii transmit momente de torsiumne, solicitarea lor caracteristica find torsiunea dar uneori poate fi si incovoierea. Arborii si osile functiunea comuna, de a sustine piesele au, de asemenea, forme asemantoare in functic de destinatia lor; arborii pot fi impartiti in: a) —arbori de transmisie pe care se fixeazi organele de transmisie adica roti dinfate, roti de curea, rofi pentru lant, cuplaje b) —arbori principali ai masinilor pe care se fixeazA organe de transmisie dar se pot fixa si organe de lucru, adic&: discuri de turbina, mandrine, biele ete, ©). ~arbori flexibili cu forma geometrica variabila Din punct de vedere a axei geometrice,arborii pot fi drepfi sau cotiti. Arborii cotiti sunt folosifi in cazul in care este necesara transformarea in masind a miscatii rectilinii de translafie in migcare de rotafie si invers, in acest caz, ei cumuleazi functiunile obisnuite ale arborilor, cu functiunile manivelelor de la mecanismele biela-manivela. Partile de reazem ale arborilor si osiilor se numese fusuri. Arborii se rotes lagare. Dupa forma lor, arborii drepfi pot fi a) —arbori cu diametrul constant (arbori de transmisie cu mai multe reazeme) 'b) —arbori in trepte (majoritatea) ¢) —arbori cu flange (pentru imbinare pe lungime) Din punct de vedere a formei sectiunii pot fi netezi sau canelati (pe o portiune din lungime) miscarea de rotatie si E 7] 47Manvel. ls - Forma arborelui pe lungime este determinata de repartizarea sarcinilor gi de conditiile impuse de tehnologia execuriei si a montajului, Pentru micsorarea greutitii se ecomanda folosirea arborilor tubulari (cu sectiune inclust) care permit trecerea prin interiorul lor, altor piese sau dispunerea lor in interior. Din conditiile de rezistentt este indicati proiectarea arborilor cu sectiunea variabila, apropiata de corpurile de eval rezistenf8, Executarea lor in trepte este comoda pentru execute si montaj: umerii arborilor pot si preia si forfe axiale mari. Pentru executarea arborilor lungi se pot folosi ‘mai multi arbori imbinati prin cuplaje sau flange proprii de legatura. Daca arborele are mai multe canale de pana pe lungimea lui, acestea se aleg cu o singurs lifime i se amplaseaza intr-un singur plan, pentru a evita fixarile multiple la frezarea canalelor. Materialele din care se executi arbori si osile sunt: + oteluri carbon de uz general STAS 500-68 — OL. 42, OL 50, OL 60. ~ ofeluri de calitate STAS 880~66 - OLC 25, OLC35.. ~ _ ofeluri aliate de constructie STAS 791- 66 - 13CN30, ISCNIS, 15C08, 18MC10. ~ _ofeluri turnate, care se forjeaza pana la objinerea dimensiunii, formei si calitatii dorite. > fonte de calitate (cu geafit nodulal) STAS 568 ~75, STAS 599 — 64 pentru arbori mati si uneopri arbori cotiti pentru motoare ew ardere intern’. (mai ieftin) in industrie se utilizeaza de reg tratamente termice, termoc! materiale de uz general la care se aplic’ wu mecanice. Ofelurile aliate se vor folosi numai daca ri parametri de functionalitate superi Arborii_ se prelucreaza pe strung rectificdndu-se ulterior locasurile de fixare. pentru usurarea montirii si demontarii pieselor, capetele arborilor se execut cu tesituri Diametrele arborilor se aleg dintre cele stabilite in STAS 75 — 72. Arborii cotifi au fusuri poliere care se rotesc in lagirele maginii, fusuri de biela si manivele ce leagi, fusurile poliere de cele de biel. Numarul fusurilor de bield este determinat de numérul cilindrilor motorului. Numarul fusurilor poliere este mai mare cu lor de bield. in cazul unui numa mic de cilindri este posibila micsorarea numérului de fusuri poliere, Diametrul fusurilor de biela dy = (0,8 ~ 1)d fusului palier. Grosimea manivelelor b = (0,4 0,5) d fusului palier, 48Arborii flexibili se folosese pentru transmiterea unor momente de rasucire mai mici, intre subansamble de masini sau agregate, care igi schimba pozitia relativa in timpul functionairii Domeniile de utilizare sunt: auto ~ cabluri de kilometraj , aparatura stomatologica, masini de polizat, gaurit, ete. Arborii flexibili sunt formati din céteva straturi de sérme inffgurate strdns si Constituite fiecare din cateva sarme. Grosimea sirmelor straturilor exterioare se alege ‘mai mare decdt grosimea straturilor interioare si infagurarea se face in sensuri diferite intre dout straturi aliturate. Arborii cu rotatie pe dreapta au infasurarea exterioara pe stinga si invers, pentru ca 1a rotirea arborelui infaigurarea sa se string, Arborele flexibil se racordeazi la elementul conducator si condus cu ajutorul armaturilor de capit. Pentru protectia operatorului arborele se inveleste intr-o manta de ofel sau cauciuc. 49o_o le Tle lL ellULceetletUlcaeetlUmcerlUmcreclUmcaehlUmaeaclUmcreaclUmcaelUmcreaelCUmeelCcU DETERMINAREA FORME! $I DIMENSIUNILOR OSIEI DE EGALA REZISTEN Utilizarea raj al a materialului este o conditie de baz in construetia de masini, Pentru determinarea metrului cu cu cote minime in orice din sectiunile osiei se pune conditia de egala rezistenfi. Presupunem o osierotitoare cu axa dreapta si cu sectiunea pling, solicitata de forfa P Ry Phe ph Ath oT ‘Momentul maxim, Myx Va fi: Mrox = Ra’ = Ry ch Monax = W + Osi = 01d 6,4 32 unde W = modul de rezistenta d= diametrul osiei in sectiunea cu momentul maxim 6; = rezistenta admisibild la incovoiere (tabele) Punand conditia de egala rezistenta a osiei, pe lungime, intr-o sectiune x diametrul d, se My=Ry- X= 0,104: g, [x Oe od, == Moy O10, i Osia de egala rezistent va avea forma unui paraboloid de revolutie cu diametral maxim de in sectiunea unde actioneaza forfa P iar in reazeme diametrul va fi teoretis zero. Osia real fine cont de forma teoretic’, dar se realizeaza dupa forma cea m: 50as aS SoS SBS Sa BS SBS SBS SS SS SE SESE SESE EE HE economica, atit din punet de vedere al consumului de material, eft minim de manopera. Pentru osii cu sectiune inelara se ia un rapirt K intre diametrul interior 4, $i diametril exterior dy ial unui volum tubulare realizate prin turnare se pune condifia, ca grosimea peretelui sii fie inscrisi in anumite limite gi anume: 20 1,Sd pentru a asigura contactul relativ permanent intre cele doua suprafete. Durata de functionare si randamentul cuplei, depind de: = raportul dintre materialele cuplei - precizia executiei ~ lubrificatia asigurata La alegerea materialelor antiftictiune se va cduta ca aceasta sit fie: ~ ieftine - t?topire > 1? functionare = _ conductivitatea termica ridicata pentru usurarea transferului de caldura Materialele de baz sunt bronzurile cu plumb: PbCu; PbSnCu:sau bronzurile speciale: CuPbSnNi; CuPbSnZn sau pentru condifii de exploatare mai grele aliaje de Al cu Pb, Sn, Zn, Ni, STAS 1512-75. O alta categorie important o reprezinti materialele obtinute prin sinterizarea pulberilor metakice de Fe, Cu, Sn, Pb-C (grafit), Amestecul de pulberi in proportiile dorite este presat in forme, la presiuni ridicate si temperatura de sinterizare. Acestea nu mai necesita prelucrati ulterioare si datorita porozitatilor (structurd spongioas’) pot absoarbe pani la 40% din volumul lor, lubrefianti ce vor asigura o functionare bund pe 0 perioads\ limitat& (in lipsa lubrefiantului), Materialele sinterizate se folosesc la presiuni p < 70 daN/cm’ si viteze v < 4 mis. 34O_O ee Le ee a aa SS SS See O alta categorie o reprezinta materialele nemetal - materiale plastice - cauciucul - materiale ceramice ~ — grafitul ete. Tribologia este o stint’ de granit& ce studiaza interactiunea suprafetelor aflate in migeare si contact relativ, cu sau fara prezenta lubrefiantilor. Regimul de lueru optim in cuplele cinematice cu frecare de alunecare este acela care asigura separarea suprafefelor fusului de cea a euzinetului printr-o pelicula continu de lubrifiant. Uzarea este procesul de degradare a stirii initiale (dimensiuni si forma) a suprafefelor cuplei aflate in contact relativ. Ea poate imbriica mai multe forme: = uzurd de contact (adezivit) uzura de grilaj uzurda abraziva = uzura de oboseala - uzurd de coroziune Lurifianfii pot fi: solizi, lichizi, gazosi sau sub forma de pasta (unsori consistent) Uleiurule minerale si sintetice sunt lubrifianfi lichizi eucea mai mare utilizare. Clasificarea,simbolizarea si catacteristicile uleiurilor minerale roménesti pentru diferite masini si agregate sunt stabilite prin STAS 871 — 68. Proprietatea principal a uleiurilor este vascozitatea. Ea poate fi ~ dinamiea n [Poise sau centi Poise] = cinematica v [Stokes sau centi Stokes] - relativa °E e, cum ar fi p~ densitatea uleiului Densitatea si vascozitatea uleiurilor variaza sensibil cu temperatura si cu presiunea, Onetuozitatea este proprietatea ulciurilor de a adera la suprafafa cuplei. Straturile aderente asigura o funetionare cu uzare si frecare redusf. Aditivii sunt materiale adaugate in uleiuri, ce imbunitifese, vascozitatea, onetuozitatea si rezistenta chimica la wzurd. (antioxidanti, antigripaj, antispumare) Unsorile consistente sunt lubrifianti obfinufi prin dispersia unor sipunuri de sodiu sau caleiu in uleiuri minerale, Lubrifianti solizi sunt uilizati la cuplele care Iuereaza la presiuni si temperaturi mari la care uleiurile si unsorile nu pot asigura lubrificatia, Se folosesc cu succes: ~ teflonul - material plastic aplicat in straturi foarte subjiri + grafitul - sub forma de pulberi aplicate ~ _bisulfura de molibden (MoS2) folositi pa in repaus fusul se spr pe cuzinetEee O mare important are alegerea raportului optim dintre lungimea | si diametrul lagirului d Raportul £=0,3...0,4 pentru lagirele motoarelor cu piston rapide (aviatie, automobile) =0, .0,6 pentru lagarele motoarelor diesel 0,5 ...0,9 pentru laminoare, transmisii Raportul -S optim = 05...0,9 Pentru ca uleiul introdus in lagar prin artificiul de ungere sa fir repartizat uniform, pe lungimea fusului,se recurge la canalele de ungere longitudinale sau circulare. Nu se recomanda amplasarea canalelor de ungere in zona portanta, pentru ca ele micsoreazi portanta lagarului. Toate canalele de ungere au marginile tesite sau rotunjite. Lubrificatia cu gaze se utilizeazii la turatii foarte mari unde lubrificatia cu ulei este limitata. Avantaj = frecare mica (comparativa) = uzura mica - construcfia lagirului si intretinerea mai economica Dezavantaje: = capacitate portant mai mica = precizie de executie mai mare 56a Sa Sa SS SS SS SBS SBS Sa GB eegewegqedqgwe&#fHhiaek#: = EVOLUTIA FORMARII PELICULEI DE ULEI iN LAGARELE RADIALE {in repaus fusul se sprijina pe cuzinet. La pornire datorita fortei de frecare dintre fus i cuzinet, fusul are tendinta de aurca pe cuzinet. Aceasta tendinta este insofita de o actiune contrarie si anume: odatd cu rotirea fusului uleiul este antrenat cu intersttiul format de jocul in lagar. Pentru trecerea uleiului din zona, de intrare in cea de iegire este necesar ca in pelicula de ulei si se dezvolte o presiune suficient de mare pentru a susfine fusul. ~ a si az definese inceputul si sfarsitul zonei portante ~ Bunghiul de origine. Presiunea in zona de intrare va fi intotdeauna mai mare decit presiunea din zona de iesire a uleiului. Datorita acestei diferente de presiuine fusul este ridicat si deplasat spre stnga. Daca sarcina creste si presiunea din peliculam de ulei nu este suficienta filmul de ulei se rupe iar fusul se va sprijini direct pe cuzinet, apardnd astfel frecarea scat cu consecinfele ei. La turafii foarte mari si incarcdri mici sau variabile, va aparea 0 zona de instabilitate apozitiei fusului si deci posibilitatea aparitiei unor vibrafii, sitatie ce trebuie evitatd, prin reducerea la minim al jocului relativ y. Se adopta urmatoarele simboluri si denumiti R~raza alezajului cuzinetului raza fusului ‘Ar—jocul pe razi=R—-r Ad —jocul in lagar = 2Ar vy -jocul relativ s e~excentricitatea fusului in lagir X ~ excentriciotatearelativit= 5 —grosimea minima relativa apeliculei de ulei= Sa Ss SS SS SS SBS SBS SS SS SS SS SS SS SF SE SE SE & & hm ~ grosimea filmului de ulei pe directia presiunii maxime hy = (R=1) -e ~ grosimea minima absolutd a peliculei de ulei (pe linia de origine) Pozitia relativa afusului este caracterizati de excentricitatea relativa si de unghiul p. Unghiurile a; si a2 definese inceputul,respectiv zonei portante, Presiunea este mexima la jumatatea lungimii fusul Se recomanda ca inclinarile fusurilor in cazul incovoierii arborilor st nu depaseascd limitele admise, motiv pentru care fusurile se execut de regula scurte. Portanja filmului de ulei este dat de valoarea presiunilor din pelicula de lubrifiant Pentru fusuri cu lungime finiti si excentricitate redusi. (e= oy Oo P oO > P=-—-d-1-®, sau pyp= —=— 7 y dl ow unde P— este sarcina preluata de pelicula de ulei ®, este parametrul adimensional de portanfé denumit numirul lui Sommerfeld. vascozitate dinamica. oeficient de portant Pentru proiectarea curentai a lagirelor, se folosesc tabele sau diagrame in care sau X functie de raportul: si A =@, sunt gata calculate 7 d Coeficientul de frecare se determina cu destuld aproximatie pentru dou cazuri Debitul de ulei ce twece prin sectiunea A cu viteza Vi, se determina cu relatia: qu= A+ Vny unde: A=(R—1)- loa-d-n 1000 59= Se Ba SBS SBS SBS SB SS SBS SB SB S929 2 SS SS SE SE SE 2 & Vn = viteza la jumatate grosimii peliculei de ule’ debitul maxim 1 2 1-(R—r), [Vimin} a Echilibrul termic al lagarelor rergia consumati prin frecare an timpul function’rii se transforma in cAldurd motiv pentru care la inceputul funetiondrii ansamblului lagarul se ‘incdlzeste. Pe misura ce diferenta de temperatura dintre lagar si mediul inconjurator devine mai mare, transferulde caildura va fi mai intens. La echifibrul termic, energia consumati prin frecare transformata in caldura este cedata mediului exterior de lagir, inclusiv cildura transportatd de ulei astfel: Keal Q=Ate Cyl unde: Q = caldura in care se transforma energia 5 onsumat prin frecare Qi = cdldura cedat’i mediului ext = cdldura transportata de lubrifiant. unde: Q=C- Ai (tt) [kcal/s) unde: C)~coeficient de transmitere a cildurii prin lagar ~ Aria suprafefei exterioare libere a lagarului t— temperatura de regim (eventual a filmului de ulei) to ~ temperatura mediului ambiant Q=Ci-7°4 (et) [Keal’s] unde: Co ~ caildura specifica a uleiului ‘y— greutatea specifica a uleiului 4 debitul de lubrifiant care se pierde pe la eapetele fusului (U'] t. siti temperaturile de iesire si intrare a uleiului © ecuatia de echilibru termic: ep : HCA ty) +6, ral, 77 (-1,)+C,-7-a ) Raportul 4 influenteaza portanta, debitul de lubrifiant si inedlzirea. Din diagrame a rezultd c& raportul optim este cuprins intre 0,8 gi 1,2 pentru presiuni obisnuite 60as Sa SS SS SS S Sa SBS SBS SBS SS S@2 SS SS SS SE SE & & & LAGARE CU ROSTOGOLIRE, La aceste lagire intre fusul arborelui sau osiei si piesa de reazem,respectiv carcasa, se interpune rulmentul. Ca o consecinfa frecarea principal din lagar vafi cea de rostogolite. Rulmenfii se compun din: a) —inel interior, inel exterior, corpurile de rulare si colivie, in cazul rulmentilor radiali, radiali-axiali si radial oscilangi b) —inel inferior, inel superior, corpurile de rulare si colivie in cazul rulmentilor axiali si axiali — oscilanti Inelele rulmentlor se executa din ofel aliat de calitate si au fiecare o cale de rulare sau dou, corespunzitor numarului randurilor corpurilor de rulare. Corpurile de rulare se executa si ele din ofeluri aliate de calitate anume destinate. Colivia este executata din tabla de ote! presat, materiale neferoase sau nemetalice gi serveste la mentinerea corpurilor de rulare la distanfe egale intre ele stabilite prin construc Identificarea caracteristicilor constructive si functionale de baz ale rulmenfilor, precum si a dimensiunilor se face prin intermediul simbolurilor stabilite prin STAS 1679-75. Alegerea rulmentilor se face in functie de diametrul fusului, precizia ceruti si durata de Tuncfionare, natura si sensul sarcinii, precum si caracteristicile fiecdrui tip de rulment. (Diametrul fusului se obtine prin calcul). Precizia de functionare se asigurii prin alegerea clasei de precizie a rulmentilor si prin efectuarea corecti a montajului. Se recomanda folosirea clasei de precizie normal PO, sau pentru precizii mai mari se folosesc rulmenti de precizie mai mare din clasele de precizie PO, PS, PA. Toleranfele rulmentilor sunt reglementate prin STAS 4207 — 75, iar normele de utilizare a rulmentilor sunt stabilite prin STAS 5115-71. La alegerea rulmentilor se va tine seama si de caracteristicile diferitelor tipuri de rulmengi. a) Rulmentii radiali cu bile pe un singur rnd au frecdrile cele mai mici si pot fi utilizati la viteze relativ mari; ei pot prelua si sarcini axiale. b) Rulmenti radiali cu bile tip magneto funetioneaz& bine la turatii mari si sarcini micis ei pot fi montati si demontati separat c) Rulmenfii radiali-axiali cu un singur rand de bile pot prelua sarcini radiale si axiale mari: , montati perechi pot prelua sarcini in ambele sensuri si permit reglarea jocului axial in limite dorite. d) Rulmentii radiali —axiali cu doua randuri de bile corespund constructiei combinate a doi rulmenti radial — axiali. e) Rulmentii radial — oscilanti cu dou randuri de bile se utilizeaza in cazurile in care unul din inele s-ar inclina cu 2°...3°; pot prelua si sarcini axiale mici 4) Rulmenfiiaxiali cu bile sunt utilizaji doar pentru preluarea sarcinilor axiale; ei pot fi cu simplu sau dublu efeet. 618) Rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rand au capacitatea de = radiata de 1,7 ori mai fife decat cei cu bile, la acelasi diametru al corpului de rulare; nu pot prelua sarcini axiale. h) Rulmentii radiali cu role cilindrice pe dou randuri se utilizeaz la diametre mai mari de 100 [mm] pentru precizie ridicat& i) Rulmentii radiali-axiali cu role conice se utilizeaz& pentru preluarea simultand de sarcini radiale gi axiale doar pe o directie. Montafi perechi pot prelua sarcin axiale in abele sensuri asigurand o buna reglare ajocului axial. Ei preid’Sarcini mai mari decat rulmenti radiali — axiali cu bile 5) Rulmengi ralffroscitangi cu role butt pe dous randuri, se folosese pentru Ancarcari mari si fusuri care se pot inclina cu 2° — 3°, k) Rulmentii radiali cu ace se folosesc pentru cazuri cand gabaritul radial trebuie s& fie mic, ei pot avea doua, unul sau nici un inel, acele interpunandu-se intre fus si piesa de sprijin 1) Rulmentii axiali cu role conice functioneaza cu frecari mai mici decat cei cu role cilindrice si sunt utilizati la sarcini mari si viteze mici m) Rulmenfii axiali oscilanti cu role se folosesc la inc&rcdiri mari i turatii reduse in cataloagele de rulmenti sunt date recomandari privind felul masinii i numirul orelor de functionare. Avantajele lagirelor cu rostogolire fara de lagarelecu alunecare sunt ~ fiecare mai mica la pomnire si oprire - coeficient de frecare constant - este eliminata uzarea fusului ~ interschimbabilitatea usoara ~ portant mai mare pe unitate delungime a fusului = joc radial redus = consum mic de lubrifiant ~ eliminarea consumului de material antifrictiune (deficitar si scump) - nu necesita rodaj = se pot fabrica in serie mare ~ producfia poate fi automatizati Dezavantaje = sensibilitate mai mare la supraancdreairi si socuri _ cerinf&i mai severe de executie si montaj - dimensiuni de gabarit mai mari la acelasi diametru de fus ~ dificultayi de montaj - rigiditate mai mare = zgomot mai mare Se recomanda evitarea folosirii lagarelor cu rulmenfi pentru agregatele supuse vibrafiilor in timpul mersului sau in repaus. Randamentul rulmentilor este dat de pierderile prin frecare. Astfel, la sarcini mici, este preponderenta frecarea dintye corpurile de rulare si colivie,iar la sarcini mari este preponderenti frecarea dévgeésuprafata de contact a corpurilor de rulare si inelel@, 2in lipsa uleiului, frecarea este foarte mare iar durata de functionare scade simfitor. Ungerea optima se face in prezenfa uleiului pana la axa bilei. Dac se depiiseste axa bilei, frecarea creste. La alegerea sistemului de ungere se vatine cont de urmatorii factori: marimea si tipul rulmentului, turafia de regim sarcina si temperatura de regim. in cataloagele de rulmenti se fac recomandari in acest sens Cand nu se cunose valorile indicate de producator, se recomanda pentru caloule urmatoarele randamente: 11= 0,99...0,995 pentru rulmenti cu bile 11 =0,98...0,985 pentru rulmenti eu role 63Clastiarea de bard a rulmentilor radial pe un rind radial cu aib’ de ‘tangare pe Bete pra ragiali tip magnet radial oll tous sxiall_ cu simpla| elect axiali cu dubly elect 64 cu rote srs radisticurolecitin} 6190-58 ‘rice 013.63 radial cu role Ini orate ali axial ed tale conice | "| 9820.68 cxcilanticu| $918.5 Dutol soi 741746 rediaticu ace | IESG axial eu role clin are axial curoleconic| axial oscilantSIMBOLIZAREA RULMENTILOR, sse executii cu dimensiuni standardizate. Comform dimensiunilor se impart in seri dimensionale; serii de diametre si serii de de gabarit rulment latimi Rulmentii au notafii convectionale compuse din cifre si litere. Identeficarea caracteristicilor constructive si functionale de baza ale rulmentilor precum gi a dimensiunilor lor se face prin intermediul simbolurilor stabilite prin STAS 1679 — 65. Simbolul unui rulment de baza si simbolurile suplimentare (pentru particularitati constuctive si de exploatare) Exemplu6 0.2.0 8 rulmentul radial seriade seria de diameétrul (mm] 8 x 40 [mm] bile peunrand —laimi_——_diametre N_ U_2_3 10 —+diametrul [mm] 10 x 50 = 50 [mm] “ rulm. radial ~*cu umeri la seria de seria de curolepeun inelulexterior limi diametre rind Pentru rulmenti cu diametrul interior de la 200 fa 495 [mm] aceste cifte corespund diametrului interior impartit la 5 (in caz contrar pentru notarea lor ar fi nevoie de 3 cifre) CALCULUL RULMENTILOR Incarearea dinamicd a rulmentilor unde: L ~ durabilitatea de baza a rulmentului [milioane de rotafii] C-- capacitatea de incdircare dinamica de baza [daN] P ~ sarcina echivalenta [daN] P- exponent ce depinde de felul contactului dintre corpul de rostogolire si calea derulare p~3 (bile ~ contact punctiform) p~3,3 (role ~ contact liniar) La rulmentiiradiali, capacitatea de incarcare dinamica de baz este sarcina pur radiala iar la cei axali sarcina este pur axiala. Lao durabilitate nominal de un milion de rotatii 65Valoarea capacitatii de incdrcare dinamicd este stabila de produciitor si se giiseste in cataloage de rulmenji pentru fiecare tip de rulment, Legea de bazii a durabilitati, in functie de numiirul de ore de functionare gi al rotatiilor pe minut se poate exprima cu relatia unde: Ly —durabilitatea reala necesara in [ore de functionare] n—numarul efectiv de rotafii pe minut pentru: £ =1 la un milion deAstatii => 10° =L, +n, 60 unde: L, - durabilitatea de refenita stabilita concencfional 1, ~ turatia de referinfa stabilitd convenetional > C=P a unde: fi, —coeficient de durata f, ~coeficient de turatie Valorile eoeficientilor f, si f, se pot obtine din cataloagele de rulmenti functie de raportul S sau din diagrame. Capacitatea de inedrcare dinamic& poate fi influentata de temperatura, solicitiri datorita socurilor, conditii de antrenare. Astfel relafiile de baz se corecteaza astfel: Crnai= fir fe fe f, - coeficient de temperatura (0, f,— coeficient datorat socurilor (1...4) £,— coeficient datorat conditiilor de antrenare (1,1...4) ‘Durabilitatea exprimati anterior nu este valabila si pentru turatii foarte mici n<10 [rot/min] sau la miscari oscilatorii. Cand turatia rulmentului tinde catre 0 si durabilitatea lui tinde catre infinit ceea ce determina aparitia unor deformatii remanente la corpurile de rulare. Verificarea rulmentilor la solicitarea staticd se face cu relatia: Co= fy Po unde: Cy — capacitatea static a rulmentului fy — factorul de siguranta la solicitarea static’ (catalog) Po — sarcina statici echivalenta Forta dinamica in rulmentii axiali ~ La turafii mari, forfele centrifuge tind s& deplaseze corpurile de rulare spre exterior. Pentru o funcjionare normall este necesar ca forta axial& F si fi 1,0) 66Oe — a eae he lUh eeethUhcaethhUlmcerthlhUmUmceerthlUmcreaererhlUmCcrerrlUmC crerllCrceellCUrcelC unde: M ~ coeficient (catalog rulmenti) 1 turatia [rot/min} Pentru rulmenti axiali oscilanti cu role F< 0,55F, unde F, ~ forta axiald admisibila Ajustajul rulmentilor se alege pe baza normelor stabilite prin STAS 6671 — 67 in functie de sarcina, timpul de functionare, importanta, precizia rulmentului, conditia de montare. in cataloage se dau criteriile de alegere a ajustajelor si valorilor toleranjelor pentru rulmenti de diferite tipodimensiuni. Ajustajele inelelor iterioare ale rulmentilor se realizeazi dupa sistemul alezaj unitar, jar ale inelelor exterioare dupa sistemul arbore unitar. Condifiile generale de alegere a ajustajelor sunt: ~ ajustajul nu trebuie s& permita alunecarea inelelor sau formarea jocurilor pe suprafetele de mont ~ Strangerea trebuie si fie minima, pentru ca jocurile dintre inele gi corpurile de rostogolire si nu fie modificate prea mult Tipul rulmentului influenteaza alegerea ajustajelor, in felul urmiitor: ajustajele rulmentilor cu role se aleg in medie mai rigide decat a rulmentilor cu bile din cauza sareinilor mai mari. Ajustajele rulmentilor radiali-axiali se aleg mai rigide decat a rulmengilor radiali deoarece la acestea din urmi strngerile de montaj pot si modifice considerabil jocurile in rulmenti; iar la rulmenfii radial-axiali jocurile se stabilesc la montaj Ajustajele rulmantilor mari, datoriti sarcinilor puternice se aleg mai rigide decat la rulmentii mijloci si mic’ Rulmentii radiali, montati cu ajustaje ce prevad strangeri mari se aleg cu Jocuri radiale mai mari. Dupa montare se verified daci jocurile radiale nu depaisese limitele admise in urma presarii inelului pe arbore. Montarea si demontarea rulmentilor mici si mijloci Se face ftird lovirea directa a rulmentului, prinintermediul unor piese sau din materiale cu duritate mai mica. In cazul rulmenjilor mati montarea pe arbore se face dupa preincalzire a acestuia intr-o baie de ule fra lovire directa La montarea rulmentilor trebuie si se find seama de posibilitatea dilatarii ispozitive liber. Sistemul de etangare se alege in funcfie de sistemul de ungere, de lubrifiantul folosit, viteza deplasarii relative, temperatura, efectul pierderii de lubrifiant. in cazul rulmentilor capsulati nu se iau masuri de etansare (lubrifiant pentru toatii durata de functionare) 67Arcuri ou foi Arcul cin ARCURI Arcurile sint organe de masini care prin forma lor si prin calitatile de elasticitate ale materialelor din care sint executate, sub actiunea fortelor exterioare ajung la deformatii relativ mari, revenind la forma inifiala dupa indepartarea acestor forte. in timpul deformatiei elastice, arcurile inmagazineaza lucrul mecanic efectuat de forfa exterioara, cu posibilitii de redare integrala sau partial Scop : amortizarea energiei de soe sia vibratiilor (arcuri vehicule, arcuri montate sub fundatii); ~ acumularea unei energii ce trebuie cedatd treptat sau in timp scurt (arcurile ceasurilor, supapelor motoarelor cu ardere interna); - exercitarea unor forte elastice permanente (arcurile unor ambreiaje); - limitarea forjelor, reglare (la prese, ambreiaje automate, robinete de reglare); ~ misurarea forfelor si momentelor prin utilizarea dependen(ei dintre sareini si deformatie — (dinamometrice). - schimbarea freeventelor proprii ale unor organe de masini. Clasificare: - dupa forma constructiva (fig 3.54) ~in foi - elicoidale = dise - inelare - spirale plane ~ bara de torsiune ~ speciale ~ dupa directia si sensul fortelor exterioare - compresiune + tractiune = torsiune - incovoiere - dupa forma sectiunii: - circular ~ dreptunghiulara, paitrata - profilati Arculelicoidal conie de Ae spiral compre siune compresiune 68= = SS SS SBS SBS SBS S SBS SB SBS SBS SBS SB SSE SB EE EE Pr A KF Arcel trac KY Are bard de torsiune Are lamelar Materiale Ceringe: ~ rezistenfa ridicati la rupere + limit& ridicata de elasticitate ~ rezistenfi la oboseala si rezistente ridicate La anumite construetii mai trebuie : - rezistenf la coroziune - dilatare termica redusa - lipsa proprietajilor magnetice - menfinerea proprietatilor mecanice la temperatur a) Ofeluri carbon de calitate gi ofeluri aliate : otel calit si revenit pentru arcuri ~ STAS 795, OLC SSA; 65A; 75A; 85A, S1si17 A, ...,60Si15A »b) Materiale neferoase : bronz, alam’, aliaje Cu ~ Ni ) Materiale nemetalice : cauciue, mase plastice, pluta. 09Arcuri dise Arcurile-dise STAS 8215 sunt formate dintr-unul sau mai multe discuri clastice tronconice. Caracteristic pentru aceste arcuri este faptul cd prin variatia raportului bys , ca si prin diferite combinafii de agezare a discurilor, se objin caracteristici elastice diferite a) Pachet de arcuri disc (suprapuse in acelagi sens) b) Coloana de arcuri dise (suprapuse cu alternarea porigiet lor) [ner ¢ iif 70¢) Coloana de pachere de arcuri disc if; unde: -n—numérul de discuri dintr-un pachet ~ numirul pachetelor suprapuse a) Areul bara de torsiune Barele de torsiune sint intrebuingate in numeroase cazuri, la suspensia vehiculelor, cuplaje elastice cu jocuri torsionale, in aparate de misura. a280.N / mm? Se constaté ca bara de torsiune are cel mai bun eoeficient de utilizare volumetric, Forma capetelor de fixare este poli onald, rotunda zimfat’ gi aplatisata, b) Arcuri elicoidale - sint arcuri formate din sarme sau bare cu secfiune rotunda sau dreptunghiulara, infisurate in elice pe o anumita suprafafa directoare Elementele geometrice caracteristice sint : (STAS 7068) ~ diametrul sirmei d sau b gi h - diametrele - Dy, D ,D; 2- unghiul de inclinare al spirelor ~ pasul tin stare liber D, 4 W2St ~ coeficientul de arcuire a= ~ coeficientul de sveltefe 2 Dupi sensul forte de lucru F, pe directia axei, arcul poate cipaita o deformare elastic’ de compresiune sau de intindere. Arcul in ansamblu poate fi solicitat la tracfiune sau compresiune, ar spira, in principal, la torsiune. F— doud componente: F cosa . F sina Roost M,=FR sin, T=Feoxe N=Psine Deoareve @ = 6-+-9° = siner= Osi deci se neglijew’ i ‘ovoie nea gi trae4...16 pentru arcuri infasurate la rece 4...10 pentru arcuri infigurate la cald >cocticient ce fine seama de faptul c arcul nu este o grind’ dreapta, ci tuna curb, ~ Deformatia arcului este comprimarea sau lungirea lui totala ca efect al fortei F fle xDyt 4(caracteristicd liniara) ©) Arcuri elicoidale cilindrice multiple cu sectiune circulara Spatiul disponibil este mai bine folosit daca se intrebuinfeaz’ arcuri clicoidale multiple. Sistemul ar echivala cu un numa de arcuri cu rigiditate diferita, agezate in paralel, care sub actiunea forfei exterioare F, se deformeaza cu aceeasi sligeata f. Fie un are compus din z arcuri elicoidale disdy 4d, diametrul sirmelor DisDu2 »-Dmw diametrul mediu de inf’igurare Tigh sel, Iungimea sirmei Conditia — aceeasi tensiune tins. $i acelasi material (si deci aceeasi siigeata): , JF, v 15dar Dim, = Pmt 4, Se poate admite in plus, [ra nis dificultate de realizare, ca: 1, Dyy = :Dyy =.= 0, Dy, ( ,) Dy Dy, oon Pe adlicd existenga ad; a, ‘nei proportionality inte diametrul dey a ty 7 inkigurare gi diametrul sirmelor de are Forta prelual Arcuri de cauciue La acelasi volum de material, arcul de cauciue amortizeazi o cantitate de energie sensibil superioara celei corespunzitoare arcului din ofel -= 40% din energia de deformatie. Aceasti capacitate de amortizare se datoreaz& frecdiilor interne. 16Categoriile principale de arcuri din cauciue Ate blocat solicitat la compresiune EL ped oP h . . B= B — | nu se deformeaza elastic decit pentru zone mici D s1g—— AG Are cilindric armat cu tuburi metalice , solicitat Ia torsiune In 2nGh D, Cpu Are cilindric armat cu tuburi metalice, solicitat la forfecare 7M, = 27phz,p = 1, (alee cS 7Gh\ DD? D>} Rezistenfele admisibile pentru arcurile de cauciue - solicitate static: Scompresiune = Troreeae Toniune = CU SOC LeCHLOL: ——Goonpesiuse = Voriecare = Thoesiune fe dinamic — Geompeesiase Tioriecare Toesiune 8CUPLAJE, Cuplajele sunt organe de masini care asigurd legitura permanenta sau intermitenti necesara pentru transmiterea miscairii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul, fri modificarea valorii sau sensului momentului de torsiune. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarilor organelor de masini antrenate sau pentru menfinerea actionaii ‘numai in anumite limite de viteza. La alegerea cuplajelor se va tine seama de urmatoarele considerente: = Mnoior = Mansnis (Rit& solicitari suplimentare) ~ sd compenseze eventualele devieri unghiulare (ra ~ sii atenueze eventualele socur = montarea si demontarea si fie ieftina gi rapida ~ sd lucreze fir uzuri mari iar intretinerea si fie usoard ~ sii aiba greutate redusa +s asigure securitatea muncii etc, Clasificarea cuplajelor est3e stabilita prin STAS 7082-64 astfel: ~ _cuplaje permanente ~ Ia care legatura dintre arbori se intrerupe la demontare, acestea pot fi fixe sau compensatoare (mobile) ~ _ cuplaje intermitente — la carelegatura se poate intrerupe in mers sau in ‘epaus firdi demontarea unor elemente (sunt mai cunoscute sub numele de ambreiaje) Dupa pozitia relativa arborilor deosebim: cuplaje coaxiale si cuplaje articulate. Dupa caracterul functionérii lor, cuplajele intermitente se clasifiea in: cuplaje comandate si cuplaje automate. Dupi modul cum se realizeaza transmiterea momenbtului de torsiune gia migearii de rotate, cuplajele intermitente pot fi cuplaje mecanice si cuplaje clectromagnetice (realizate cu ajutorul fortelor electromagnetice, intre elementele Conduse si cele conducatoare neexistind contact material) Dupai felul comenzii de intrerupere a legiturii deosebim: - cuplaje cu comanda mecanie ~ cuplaje cu comanda electrics ~ cuplaje cu comanda hidrostatiea = cuplaje cu comand pneumatics Cuplajele cu manson dintr-o bucata ~ se executa din ofel sau fonta Avantajele sunt: ~ _simplitate in executie si exploatare = economicitate Dezavantajele sunt: ~ rigiditate mare ~ dificultiti de montaj le,axiale) 79os Lungimea mansonului se ja L = (2 — 4)d iar diametrul stiftului d, < zd =I é a Cuplaje cu mangon din doua bucafi ~ _aceste cuplaje permit o montare si demontare usoar ~ cele doua semicuplaje se strang pe arbore cu suruburi cu o fort suficient de mare pentru ea forta de frecare ce ia nagtere aintre Suprafefele de contact si asigure transmiterea momentului de torsiune, Pana avand rol doar ca element de siguranta, Marimea cuplajelor cu ‘manson se alege din STAS 870 ~ 73 pornind de lamomentul necesar a fi transmis si diametrele capetelor arborilor Cuplaje cu flange au cea mai largi raspandire si pot fi din aceeasi bucati cuarborele sau separat, solidarizarea lor ficaindu-se cu pene longitudinale. Flangele se pot realiza prin forjare dupa care se prelucreaza prin strunjire. Formele si dimensiunite euplajelor cu flange separate sunt stabilite prin STAS 769 — 73 find de doua tipuri CFO pentru arbori orizontali si CFV pentru arbori vertical YZ re MELEE: = | t Leet nae 80llc oe LLe,C alCCleertLaeemULreeOlmeelLlee Cuplaje cu dinti frontali (radiali) — au gabarit mic si se fixeazi prin strdngerea unui surub central, Pentru dantura frontal se admite a = 30! Cuplajul cu role —foloseste la stringeri puternice si rapide. Dupa eliminarea Jocului intre manson si arbore rezulta o strangere elastica suficient de puternica Pentru transmiterea momentului de torsiune dorit. Rotind mansonul rolele se rostogolesc intre dou suprafeye. Cuplaje permanente compensatoare Etectele lipsei de coaxialitate pot fi ameliorate daca se utilizeaza cuplajele Compensatoare adecvate, Elementele compensatoare pot fi rigide sau elastice, = abatere axialii ~ abatere radial ~ abatere unghiulara 4b +p DK Cuplaje compensatoare rigide, pentru deprasati axiale 4 4 Sectiunea A-A ey 4 i é ° a Cuplaj fix cu gheare ~ se constitue din 2 semicuplaje montate la capetele arborilor cu pan. Fefele frontale au fiecare gheare alternate cu goluri egale. Cuplarea se face prin patrunderea ghearelor unui semi cuplaj in golurile celuilalt semicuplaj. Cele mai utilizate sunt cele cu trei gheare si cu inel de centrare pentru arbori lungi 81Cuplaje compensatoate rigide pentru deplasari radiale Cuplajul cu dise (Oldham) este compus din doua semicuplaje cu uncanal transversal si discul cu doua proeminente la 90°, Discul se executa din materiale antifrictiune sau ofel, functie de marimea solicitirilor, Ghidajul format din proeminente si canale permite deplasati radiale ale semicuplajetor si discului Randamentul este cuprins intre 0,93 — 0,97 Cuplaje compensatoare rigide pentru deplasari unghiulare in cazul in care inclinarea axelor geomettice ale arborilor este variabi li, cum ar fi cazul transmisiilor pentru miscarea de avans la unele masini unelte, transmisia miscarii motoare dela cutia de viteza de la rotile de tracjiune ale autovehiculelor, unele transmisii ale masinilor agricole, unele masini poligrafice sau de construct} ctc., se utilizeaza ca elemente de legitur’ cuplaje cu articulatii, pe fusuri in cruce ‘sau cu articulatii sferice cunoscute sub denumirea de cuplaje cardanice. Legatura cardaniea dintre arbori se realizeaza prin montarea furcilor, céte una pe fiecare arbore si a crucii cardanice cu cate doua fusuri in fiecare furca. Desi arborele conducator are o vitez4 unghiulara w constant, crucea Cardanicd va avea o miscare oscilatorie periodica. (unghiul de inelinare variabil a dintre axele celor doi arbori). Datorité acestui fapt viteza unghiulara a arborelui condus va varia intre valori minime si maxime de dou ori in timpul unei rotati complete. Variatia vitezei unghiulare gi solicitarile suplimentare pot fi eliminate daca se foloseste cuplajulcardanie dublu, cu condifia, ca furcile montate pe arborele intermediar sa fie in acelasi plan, ©; oCuplaje elastice Caracteristica constructiva a acestor cuplaje 0 constitue existenta in componenta lor, aunor elemente elastice prin intermediuledrora se transmite momentul de la un arbore la altul. Elementele elastice au rolul de a micsora efectele socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor si de a modifica fregvenga proprie a sistemului, impiedicénd dezvoltarea oscilafiilor de rezonant Cuplajele elastice pot compensa si unele mici abateri axiale sau de coaxialitate ale celor doi arbori. Materialele din care se executa elementele elasticepot fi metalice sau nemetalice, Pentru alegerea operati socurilor se utilizeaz’ relatia: @ cuplajului, cu luarea in consideratie a efectului Me =M,-K=95500°K © = Maus n N= puterea de transmis [KW] n- turatia [rot/min] M,~momentul deantrenare My ~ momentul echivalent = Myux K - factor de soe Factorul de soc se determina pentru cazul cel mai defavorabil si anume cand socul ‘masinii (Kj,) motoare are loc simultan eu cel al masinii de lucru (Kl) > K=Ka+K - Km $iKi sunt date in tabele. Cuplaje cu elemente elastice metalice si nemetalice. 83‘Cuplaje intermitente ~ _rigide (nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii) Actiunea arevurilor asupra bolturilor are rolul de a uniformiza incarcarea, Daca turajia mansonului depaseste turafia arborelui, se produce decuplarea automat a discului, Aceste cuplaje se utilizeaza la masini unelte, autovehicule si ‘sunt cunoscute indeosebi la mecanismele torpedo ale bicicletelor. 84Cuplaje intermitente de frictiune (ambreaje de frie ~ permit cuplarea si decuplarea att in mers edt si in repaus Trecerea arborelui condus de la 0 vitezA inferioara la o vitezi superioara se face lin, fara sosuri doar din cauza rotiri relative are loc o incdlzire si uzare a suprafefelor de frecare. Pe langa destinatia lor ca organe de legiturd, cuplajele de frictiune sunt si elemente de siguranta impotriva unor suprainearcari Dupa formarea suprafetei de fricliune aceste ambreaje pot fi: + cu discuri plane, conice gi cilindrice. Dintre cele mai raspandite ambreaje si cu domeniile cele mai largi de utilizare sunt ambreajele electromagnetice de frictiune (au un electromagnet incorporat). Avantaje > comand automata, precisa, rapid’, usoart ~ liming fortele axiale neechilibrate Dezavantaje: = costuri ridicate 85BATIURI, PLACI, CARCASE Aceste organe de masini folosese pentru montarea pe ele a ansamblurilor Principale de masini si asigurd cuplarea lor corecti reciproc®, Toate piesele din aceastit grupa pot fi reunite sub denumirea generala de carcast, Carcasele sunt proiectate dupa crteriu, rezistenei la vibrafi, precizet in funetionarea sub sarcina, duratei de functionare etc. (i masinile stationare, ele céntazese pana la 70-90% din greutatea masini Criteriile sigurantei in exploatare sunt - rezistenta - rigiditatea > durabilitatea la uzura ‘Alegerea materialului se face in functie de criterile de baza si in funcfie de condifiile tehnologice, Majoritatea pieselor de tipul carcaselor se executa prin tumare din fonts, datorita faptului ed S¢ pot obfine forme geometrice complexe si forme frumoase usor de intretinut _Preful de cost relativ mai mic in cazul productiei de serie. Pentru micsorarea greutajil si reducerea dimensiumilor de gabarit, carcasele se pot objine si prin sudare, Pentru a usura indepartarea moleculelor din forme la turnare este de dorit ca Peretii laterali si aiba inclinati constructive mici, si sd se aleagi forme constructive fara multe miezuri si parti demontabole modele. Masinile grele supuse unor sarcini dinamice mari se monteazi pe fund: individuale, iar celelate pe patul de beton al sectiei cu grosimea de 100-150 mm Dispozitive de ungere {La masini se pot deosebi procedee individuale de ungere sau procedee centralizate de ungere ( cuplégile de frecare se ung de la un dispozitiv eomun) Ungerea se poate face continuu sau periodic, cu presiune natural sau cu ajutorul unei pompe. Ungerea periodic cu ulei cu presiune natural se realizeaza cu ajutorul {ngitoarelor cu capac rotativ sau cu ajutorul ungatoarelor cu bilé prin presare, Umplerea ungitoarelor se face cu eéni de ungere iar a celor cu bile cu ajutorul pompelor (pentru sarcini si viteze mici) Ungerea continua individuala sub presiune se foloseste pentru frecdti mari si \portante se realizeaz’i cu ajutorul unor pompe cu debit mie. Controtul nivelului uleiului din baile de ulei se realizeaz& cu ajutorul inal screatssOr de ulei, confectionate din material plastic transparent. Cel mai simplu indicator de ulei este sub forma de sonda. Nivelul uleiului este dat de urme de ules de pe sondi la scoaterea acesteia din baie. in timpul procesului de lucru lubrifiantul se impurificd cu produse de uzura Precum si cu praf, substante abrazive si apa care pitrund din exterior; afara de avestea in ulei se produc modificdri chimice. Purificarea lubrifiatilor prin decantare si filtrare, iar purificarea de produse de uzur a metalelor magnetice se face cu filtre magnetice 86Filtrele se infundi dupa o anumita perioada de functionare gi de aceea, la constructiile moderne de filtre se prevede curatirea lor automata, Dispozitivele pentru unsori consistente folosite in cazul ungerilor iduale periodice: ungatoarele cu palnie si ungatoerele cu bil’, In cazul Lungerilor individuale continue se folosesc ungatoarele ce functioneaz’ automat (ungiitoare cu piston) Ungera perio 4 centralizeazai cu ajutorul unei pompe: lubrificator eu mai multe pistoane plonjoare sau al unui ungator cu presi ‘cu capacitate mare in care unsoarea este refulata cu un piston ce giiseste sub actiunea unui arc. 87BIBLIOGRAFIE |. Gh. Paizi, N. Stere, D. Lazar — Organe de masini si mecanisme, Editura didactica si pedogogics, Bucuresti — 1977 2. DIN, Resetov — Ongane de masini, Editura tehnicd Bucuresti ~ 1963, 88