PREVENTIE

Curs 2

DEPOZITELE DENTARE MOI

-

pelicula dobandita si placa dentara se inlatura doar prin periere

I Placa dentara
Forme clinice
1. initial pe dinti se depune placa dentara supragingivala care neindepartata zilnic se maturizeaza si
determina inflamarea tesutului gingival cu tumefierea si desprinderea marginilor gingivale de dinte si
insinuarea placii subgingivale unde se constitue o placa diferita d.p.d.v. al diferentei microbiene si al
afectiunilor generale
2. P.D. supragingivala - se formeaza in 1/3 cevicala a coroanelor si mai ales in regiunile aproximale
retentive. Mai redusa pe suprafetele orale ale dintilor maxilari datorita inclinarii lor spre V si mobilitatii
limbii . Depunerile sunt favorizate de o serie de factori locali:
incongruenta dento-alveolara prin inghesuire
retentivitatii artificial
lucrari stomatologice supraextinse nefinisate
suprafete dentare rugoase.
Cercetarile arata ca si in aceste situatii printr-un control corect al placii se pot obtine indici de placa la
aceleasi valori ca si in cazul danturii perfect aliniate. Clinic PD se poate indentifica prin inspectie , palpare
cu sonda (razuiri), colorarea ei cel mai recomandabil.
La nivelul PD se intalnesc obisnuit 250-400 de specii microbiene, insa nr lor variaza de la un moment
la altul, de la un spatiu la altul, de la un individ la altul, de la o rasa la alta. In plus intre compozitia
microbiana a placii supragingivale si subgingivale exista mari deosebiri la acelasi individ. La toti indivizii
se intalnesc un numar de microorganisme: Streptococcus Sanguis, Streptococcus Sorbinus, Streptococcus
Mutans, Actinomicetele.
Placa dentara subgingivala este formata prin insinuarea placii dentare supragingivale in spatiul
subgingival, flora microbiana fiind influentata initial si partial de compozitia microbiana a celei
supragingivale. Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza se secreta o flora microbiana specifica,
patogena, alcatuita din microorg anaerobe, G-, mobile
Placa supragingivala matura din vecinatatea gingiei determina inflamarea acesteia, inflamarea
generand o crestere de lichid crevicular ce se secreta natural cu scopul de a curata santul gingival si prin
componente de a limita activitatea microorg cantonate la acest nivel. Flora microbiana secretata va fi una
speciala, ce se hraneste cu componentele fluidului crevicular secretat.
Compozitia microbiana a placii subgingivale se deosebeste de cea PD supragingivale datorita
accesului limitat oferit de santul gingival spre cavitatea orala si unde substantele salivare patrund si au
influenta minima. Zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient motiv pt care nu
exista nevoia fixarii microorg mobile si neatasate aici. Vor supravietui doar acele microorg ce se hranesc cu
proteine, spre deosebire de cele supragingivale care necesita carbohidrati pt supravietuire.
Se intalnesc :
Porphyromonas Gingivalis si Prevotella Intermedia ce se hranesc cu Hb
Campilobacter - se hraneste cu hidrogen gazos produs prin descompunerea microbiana a acidului lactic
Intre microorg subgingivale se stabilesc interelatii : spirochetele ca Treponema Denticola are nevoie
pt supravietuire de prezenta Tomainelor produse de alte specii ca Fusobacterium. Prevotela Orallis si
Veillonella produc vit K (menakinona) necesara supravietuirii altor specii ca Prevotella Intermedia si
Porphyromonas Gingivalis; Actinobacilus Actinomicetemcomitans produc bacteriocine care inhiba fixarea
Streptococcului Sanguis.

PD subgingivala asociata dintelui

asociata peretelui moale a santului gingival

PD subgingivala asociata dintelui

-alcatuita din bact filamentoase G+, coci si bacilli G+ si G- ce in straturi superioare sunt fixate si tinute pe
loc prin intermediul matricei intermicrobiene. Pe masura ce avansam spre apical, compozitia microbiana se
modifica, apar frecvent bacilli G- care nu prezinta o orientare speciala.
!!! La nivelul cementului radicular si in canaliculele dentinare radiculare existente la nivelul santului
gingival se insemineaza microorg patogene ce repopuleaza spatiul subging la anumite perioade de timp dupa
interventii stomatologice si prin care infectia parodontala recidiveaza.

PD subgingivala asoc peretelui moale al santului gingival

- alc in principal din bacterii mobile si spirochete ce nu prezinta o orientare anume si ce reprezinta
principalele microorg patogene parodontale
Studiile efectuate au permis stabilirea florei microbiene specifica pe diversele afectiuni gingivodentare. In cazul gingiei sanatoase, microflora este reprezentata de specii G+ facultative anaerobe, 2/3 fiind
cocci. Se intalnesc predominant streptococci, ce se vor hrani ca si in PD supraging prin metabolizarea rapida
a zaharurilor cu realizarea polizaharidelor extracelulare ce le favorizeza acumularea si multiplicarea.
In caz de gingivita, forma reversibila de afectare a tesutului moale din jurul dintelui se constata ca
apare la 10-21 zile de la inceperea acumularii placii si a maturizarii ei.
In fazele initiale cocii+bacilii G+; prin maturizare se intalnesc cocci G-, forme filamentoase
(actinomycetele)
In stadiile avansate de gingivita severa se obs ca nr speciilor anaerobe, G- in special pe seama
bacililor; intalnim preponderent: Fusobacterium, Prevotella Intermedia. Creste deasemenea nr bacilililor
mobili, apar spirochetele.
Clinic primele semne de gingivita:
fluxului fluidului crevicular
sangerare - la periaj (obs de pacient)
- la palparea santului ging (de specialist)

Gingivita = inflamatie nespecifica localizata la nivelul lizereului gingival, care indiferent de stadiu poate fi
total reversibila printr-un control zilnic si eficient al placii
Forme
gingivita: - acuta
- subacuta
- cronica
In cazul parodontopatiilor exista o flora microbiana specifica ce genereaza placi subging patogene,
inflamatia extinzandu-se de la nivelul parodontiului de invelis la cel de sustinere prin care sunt afectate
legaturile parodontale, cementul radicular si osul alv.
Parodontopatia adultului flora microbiana specifica alc in princ din:
Porhyromonas gingivalis
Prevotella intermedia
Actinobacilus actinomycetemcomitans
Exista si o forma de parodontopatie agresiva a adultului forma cu evolutie rapida si ce progreseaza, in
ciuda tratamentelor parodontale si ingrjirilor corect efectuate. Dintre microorg implicate:
Fusobacterium nucleatum
Prevotella intermedia
Actinobacilus actinomycetemcomitans
Peptostreptococus micro

Porphyromonas gingivalis
Campilobacter recta
Cauza insuccesului tratamentului este imposibilitatea inlaturarii florei patogene subging si la care se
adauga alterari ale rasp imun, strans legat de fumat; acesta determina alterarea fagocitozei ce se realizeaza
obisnuit la nivelul PMN neutrofile.
Parodontita juvenila localizata
- clasic se constata ditrugeri masive ale osului alv. Circumscrise incisivilor si molarilor de 6 ani.
Afectiunea se intalneste inca din adolescenta la indivizi aparent sanatosi la care parodoxal se constata o
cantit de PD
- cauza: genetica imposibilitatea neutrofilelor de a-si exercita functia de migrare in focarul
inflamator si fagocitoza
- microorg incriminat: Actinobacilus actinomycetemcomitans, tratamentul fiind de regula general
prin adm de TETRACICLINA
Afectarea variaza dpdv parodontal a diversilor indivizi si a diverselor arii la acelsi individ se daroreaza si
virulentei microorg parogene prezente la un moment dat. Pt ca un microorg sa fie virulent, patogen, sa det
boala, el trebuie sa actioneze si sa existe in vecinatatea tesutului afectat. Microorg va actiona direct prin
intermediul toxinelor si a enzimelor produse si indirect prin endotoxine ce modifica rasp imun al gazdei.
Direct:
Enzime: Porphyromonas gingivalis colagenaze (degr fibrelor de colagen
Bacteroides forshytus + Treponema denticola tripsina (degr elem comp ale tes
parodontal)
Toxine: Actinobacilus actinomycetemcomitans rezorbtie osoasa
Porphyromonas gingivalis + Prevotella intermedia +Actinobacilus ditructia fibroblastului
si alterarea proc. de sinteza a colagenului
Indirect:
Endotoxine = subst din struct microorg G actioneaza stimuland producerea de PGL E2 si IL1 de la nivelul macrofagelor => inflamarea gingiei si
rezorbtie osoasa
Microorg act si prin evitarea sistemului de aparare imuna a gazdei: Porphyromonas gingivalis, Bacteroides
Forshytus, Treponema Denticola prin proteaza determina degradarea moleculara de Ig si proteine din seria
complementului

Metabolismul placii supragingivale

Pe durata vietii, microorg placii metabolizeaza elem nutritive generand metabolizarea placii. Produsii finali
ai lui contribuie in principal la formarea, ingrosarea si maturizarea PD
e influentat de: - regim alimentar
- ph-ul fluidului oral
- competitia microbiana
- raps inflam imun
Prin componenta microbiana, el este influentat de frecventa aportului de glucide (zahar in special), ce
constituie elem nutritive referential pt microorg: S. mutans, S. sanguis, mitis, salivarius, prin care se
favorizeaza ingrosarea PD => proprietati ce-i confera agresivitate
Prin degradarea glucidelor se produc - acizi
- polizaharide intra/ extracel
hidrocarbonatelor se prod acizi: piruvic, lactic, acetic, formic, propionic, alcool etilic si
CO2 => produsi ce dovedesc ca microorg component pot uitliza multiple cai de metabolizare
a monozaharidelor.

Proportia acizilor produsi variaza de la o specie la ala:

unii lactobacilli transforma peste 90% din glucoza in ac lactic
alti lactobacilli transf peste 80% din Glu => ac lactic +ac acetic+alcool etilic+CO2
Prin producerea acizilor, ac lactic in principal, se favorizeaza virarea pH-ului la interfata placa-dinte spre cel
critic, de demineralizare smalt: 5-5,5
cement: 6-6,7
La nivelul PD pot exista si specii ca: Veilenolla si Neisseria ce metab ac. lactic, creste pH-ul si influenteaza
rezistenta gazdei la carii

II Polizaharidele extracelulare (glucani, fructani)

Glucanii o mare parte sunt f aderenti, prin care se permite fixarea placii si a microorg
impermeabili pt sist tampon salivare, ei influenteaza comportamentul agresiv
si cariogen al PD in compoz carora se gasesc
Levanii (precum si alti glucani solubili) se constituie in sursa de energie pt microorg prezente. Tot ca surse
de E actioneaza si PZ intracel: glicogen, amilopectina, acestea luand nastere din descompunerea unor
zaharuri cu molecula< (maltoza, glucoza). Aceste PZ intracel se constituie in sursa nutritiva pe durata
perioadei de lipsa din consum a subst alim necesare supravietuirii microorg.
La nivelul placii microbiene, microorg supravetuiesc mai usor mediului ostil inconjurator si
realizeaza nise ecologice specific fiecarui individ. Nisa ecologica individuala isi pastreaza neschimbata
component si proportiamicrobiana si pri relatiile de simbioza stabilite intre ele se opun colonizarii cu alte
microorg chiar patogeni majori Corinebacterium Difteriae
S. pyogenus
Demineralizarea acida de la nivelul struct dure dent se constituie in fenomen pozitiv pt ca struct nou
create, remineralizate sunt de fiecare data mai rezistente la viitoarele atacuri acide. In plus microorg isi iau
din subst. demineralizata Ca, P necesare supravietuirii. La nivelul PD subging dar si supraging actioneaza o
serie de elem de sist imun (IgG, IgM, IgA), elem ale sist complement, limfocite (trec bariera insertiei epit cu
o v=500cel/min)

III Materia alba (MA)

= reprezinta un depozit moale ce acopera placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp
se poate indeparta prin clatire viguroasa sau proiectarea jetului de apa a spray-ului unitului dentar.
Clinic - MA se obs ca un depozit dentar moale, gros, alb sau alb-gri ce se obs simplu prin inspectie. Acest
depozit moale il intalnim pe fata V in principal a frontalilor max si mai ales la pacientul cu respiratie orala.
Structural - depozitul reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, cel epit descuamate, leucocite
dezintegrate, proteine salivare, resturi alimentare.
cand MA e prezenta se remarca si inflamatia gingiei la zona de contact si demineralizari accentuate in
cazul suprafetelor dentare dure acoperite.

IV Resturi alimentare
se observa adesea in 1/3 cervicala a coletului dentar si in principal in spatiile interdentare.
Acumularea se poate produce prin presare:
- verticala, aspect favorizat de prezenta spatiilor interdentare, mobiliatii dintilor, dezechilibrelor
ocluzale
- orizontal dinspre V/O cand papilele interdentare apar decapitate.

Pe langa mirosurile generate, resturile stagnate favorizeaza aparitia cariei si complicatii parodontale.
Din aceste punct de vedere in cazul pacientilor cu aparate protetice fixe, mobile, aparate ortodontice,
implante este necesar sa instituim un plan individualizat de igienizare pt a adiminua consecintele generate de
asemenea acumulari.

V Tartrul dentar (TD)

= ultima faza de maturizare a PD, cea demineralizare.
Tatrul reprezinta o problema cosmetica, dar obisnuit se constituie in factor secundar de prod a BP
Formarea TD
procesul de mineralizare a PD incepe la 24-72h de la constituirea placii microbene, primii centri de
mineralizare aparand obisnuit la interfata dinte-PD.
incepe pe durata mometului de alcalinitate orala si de suprasaturare a PD cu Ca2+ si P
este influentat de anumite bacterii filamentoase ce influenteaza formarea lui prin componenta
fosfolipidica a mb cel si indirect prin transformarea fosfatului organic salivar in fosfat anorganic
Viteza de formare o caracteristica individuala, mineralizarea unui strat realizandu-se in aprox 12 zile.
grosimea max dupa 10 sapt 6 luni
viteza depunerii scade datorita uzurilor mecanice rezultate pe durata masticatiei
O serie de factori influenteaza favorabil/ nefavorabil formarea lui:
Favorabil: retentivitati anatomice, asperitatile natural sau artificial
astm bronsic, fibroza chistica
psihopati
hraniti prin sondele gastrice
fumatul
Nefavorabil: diureticele
anticolinergice
Factorul etiologic principal in prod BP este PD ce sa gaseste permanent pe suprafata tartrului constituit.
Cand pacientul isi indeparteaza constant intreaga cantitate de placa, nu se va realiza tartru!!!
Odata realizat, el se indeparteaza doar profesional cu instrumental special fabricat
Pe langa efecte pozitive ale detartrajului, acesta poate avea si efecte negative: zgarierea si abraziunea
structurilor dentare dure, pierderile fiind mult mai masive la nivelul cementului radicular moale