Balint Pal

Stresul este definit ca fiind o reactie a organismului la schimbare. Schimbare in plan personal sau profesional.
Schimbare ce este impusa de noi inşine sau de catre altii, schimbare ce poate fi controlata sau ce ne scapa de sub
control. Orice fel de schimbare produce stres intr-o masura mai mica sau mai mare.
Sa consideram o zi tipica: ne trezim şi ghidam atentia noastra spre ceea ce vrem sau trebuie sa facem in acea zi.
Pentru unele persoane gandul se indreapta spre activitati propuse, fie de tip profesional, fie personale. Oameni fiind,
ne fixam anumite prioritati, limite de timp şi exigente in aceste actiuni: sa ne imbracam şi cu ce anume, sa ajungem la
timp intr-un anume loc, sa scriem un raport sau referat pana la o anumita data, sa ne cumparam lucruri de care avem
nevoie, sa schimbam ceva in viata noastra.
Totul este bine pana cand intervine impresia de urgenta, impresia lipsei timpului sau impresia incapacitatii
energetice oboseala fizica şi/sau psihica in a efectua acele activitati. Aceste impresii se accentueaza mai ales cand
limitele de timp nu sunt cele impuse de noi inşine, ci de altii care, dupa parerea noastra, nu au habar despre ce avem
de facut şi despre prioritatile noastre profesionale şi personale.
Personalitatea umana işi spune cuvantul in modul de actiune. Stresul este o tensiune care se intensifica pe parcurs ce
limita de timp alocata unei actiuni se apropie. Aceasta tensiune poate fi dozata egal pe toata perioada activitatii, poate
creşte liniar sau exponential. La un nivel scazut spre mediu, stresul poate sa ne ajute. Ne tine in priza, ne provoaca şi
ne canalizeaza energia spre scopul propus. Este o tensiune placuta, resimtita in tot corpul de la nivel psihic spre fizic.
La un nivel mai ridicat, tensiunea creeaza o tranzitie in starea noastra, psihica şi fizica, de la starea de tensiune
placuta la tensiune neplacuta. Simti cum incepe sa-ti creasca tensiunea, pulsul se accelereaza. Gandurile care mai
inainte erau canalizate spre scop incep sa evadeze spre alte probleme. In loc sa ne canalizam energia spre activitatile
prezente, incepem sa ne indoim de metodele şi tehnicile folosite, cu alte cuvinte in loc sa actionam, ne gandim cum ar
fi trebuit sa actionam, ce s-ar fi intamplat daca am fi facut altfel şi care ar fi fost rezultatul acelor activitati.
Continuand in ritmul acesta, psihicul incepe sa modifice starea de confort fizic. Incep sa ne doara capul, umerii,
gatul. Inima incepe sa bata mai repede, tensiunea creşte. Pe fondul excitabilitatii fiziologice, emotiile sunt mai greu de
controlat, iar cand ele ies la suprafata au o forta comparabila cu eruptiile vulcanice.

Ce trebuie sa facem?

Primul pas este sa recunoaştem simptomele stresului. In literatura de specialitate sunt mentionate: oboseala fizica
şi psihica, dureri, anxietati, probleme cu somnul, depresii şi lipsa poftei de viata.

Urmatorul pas este sa actionati in alte moduri decat cele de pana acum.

1. Invatati sa spuneti NU persoanelor care va intrerup lucrul cu probleme profesionale şi personale care nu au de-a
face cu munca dumneavoastra. Daca este greu sa spuneti nu in fata şefului, puteti folosi formula : Sigur, nici o
problema, dar ce este mai important pentru dumneavoastra? Sa termin ceea ce fac la timp sau sa ma ocup imediat de
ceea ce mi-ati delegat acum, lasand pe mai tarziu ceea ce faceam?

2. Reduceti aportul zilnic de zahar, cofeina, alcool şi tutun. Este adevarat ca te simti energizat dupa o cafea, ai
impresia ca gandeşti mai clar şi relaxat dupa o tigara, te simti bine cand mananci o prajitura, iar cand vorbim despre
alcool, parca te relaxeaza, te poti distra in compania prietenilor dupa o zi stresanta, pe langa faptul ca adormi mult mai
uşor. Dar cata cafea bem zilnic? Cat tine efectul unei tigari? Placerea de a manca ceva dulce cat dureaza?
Zilnic urcam şi coboram pe zmontagne-russe-ulâ energizarii şi relaxarii, urcuşuri şi coboraşuri care, adunate la un loc,
ne obosesc mai tare decat munca care ar fi trebuit sa o efectuam.

3. Luati multi-vitamine, de preferat o pastila pe zi. O formula recomandata de specialiştii americani in Managementul
Stresului este:
Vitamina A 5000 U.I.
Vitamina E 30 U.I.
Vitamina C pana la 250 mg
Acid Folic 400 mcg
Vitamina B1 (Thiamine) 2,25 mg
Vitamina B2 (Riboflavin) 2,6 mg
Niacinamide 20 mg
Vitamina B6 (Pyridoxine) 3 mg

1
 Balint Pal
Vitamina B12 9 mcg
Vitamina D 400 U.I.
Biotin 45 mcg
Acid Pantothenic 10 mg
Calciu 162 mg
Fosfor 125 mg
Iod 150 mcg
Fier 27 mg
Magnesiu 100 mg
Cupru 2 mg
Mangan 5 mg
Potasiu 30 mg
Clor 27,2 mg
Crom 25 mcg
Molibden 25 mcg
Seleniu 25 mcg
Zinc 15 mg
Vitamina K 125 mcg

4. Odihniti-va mintea. Puteti sa va odihniti mintea in mai multe moduri precum exercitiile fizice, dansul, practicarea
unui hobby.
Se recomanda practicarea unor exercitii fizice placute de 3 ori pe saptamana, cu o durata de la 20 de minute pana la 2
ore, fara a exagera. Exercitiile efectuate cu moderatie stimuleaza secretia de serotonina, noradrenalina şi dopamina,
totodata decentrand atentia dumneavoastra de la problemele cu care va confruntati sau va veti confrunta.
Aceeaşi decentrare poate fi atinsa şi prin practicarea unor exercitii de intindere in cadrul biroului:

strangeti umerii in sus cat mai mult posibil, parca incercand sa va atingeti urechile cu umerii. Tineti aceasta pozitie
cat mai mult posibil, pana simtiti o uşoara durere in umeri. Cand aveti aceasta senzatie, lasati umerii şi bratele sa
cada.

ridicati-va de pe scaunul pe care stati şi plasati-va in picioare in spatele lui sprijinindu-va cu mainile de spatar. Inclinati
uşor piciorul stang sau drept spre spate, plasand greutatea dumneavoastra pe varful sau, precum un atlet care
aşteapta startul. Mentineti aceasta pozitie pana apare o durere placuta similara cu cea din exercitiul anterior. Cand
simtiti aceasta tensiune, schimbati piciorul. Alternati de pe un picior pe altul de 2-3 ori.

5. In cazul in care nu puteti sa echilibrati stresul prin metodele sus mentionate, sau daca doriti ajutor in implementarea
unor metode de reducere a stresului, apelati la sfaturile unui medic sau ale unui psiholog.