Balint Pal

Stresul este definit ca fiind o reactie a organismului la schimbare.

Schimbare in plan personal sau profesional. Schimbare ce este impusa de noi
inine sau de catre altii, schimbare ce poate fi controlata sau ce ne scapa de sub
control. Orice fel de schimbare produce stres intr-o masura mai mica sau mai
mare.
Sa consideram o zi tipica: ne trezim i ghidam atentia noastra spre ceea ce
vrem sau trebuie sa facem in acea zi. Pentru unele persoane gandul se
indreapta spre activitati propuse, fie de tip profesional, fie personale. Oameni
fiind, ne fixam anumite prioritati, limite de timp i exigente in aceste actiuni: sa
ne imbracam i cu ce anume, sa ajungem la timp intr-un anume loc, sa scriem
un raport sau referat pana la o anumita data, sa ne cumparam lucruri de care
avem nevoie, sa schimbam ceva in viata noastra.
Totul este bine pana cand intervine impresia de urgenta, impresia lipsei
timpului sau impresia incapacitatii energetice oboseala fizica i/sau psihica in a
efectua acele activitati. Aceste impresii se accentueaza mai ales cand limitele
de timp nu sunt cele impuse de noi inine, ci de altii care, dupa parerea noastra,
nu au habar despre ce avem de facut i despre prioritatile noastre profesionale
i personale.
Personalitatea umana ii spune cuvantul in modul de actiune. Stresul este o
tensiune care se intensifica pe parcurs ce limita de timp alocata unei actiuni se
apropie. Aceasta tensiune poate fi dozata egal pe toata perioada activitatii,
poate crete liniar sau exponential. La un nivel scazut spre mediu, stresul poate
sa ne ajute. Ne tine in priza, ne provoaca i ne canalizeaza energia spre scopul
propus. Este o tensiune placuta, resimtita in tot corpul de la nivel psihic spre
fizic.
La un nivel mai ridicat, tensiunea creeaza o tranzitie in starea noastra, psihica i
fizica, de la starea de tensiune placuta la tensiune neplacuta. Simti cum incepe
sa-ti creasca tensiunea, pulsul se accelereaza. Gandurile care mai inainte erau
canalizate spre scop incep sa evadeze spre alte probleme. In loc sa ne
canalizam energia spre activitatile prezente, incepem sa ne indoim de metodele
i tehnicile folosite, cu alte cuvinte in loc sa actionam, ne gandim cum ar fi
trebuit sa actionam, ce s-ar fi intamplat daca am fi facut altfel i care ar fi fost
rezultatul acelor activitati.
Continuand in ritmul acesta, psihicul incepe sa modifice starea de confort
fizic. Incep sa ne doara capul, umerii, gatul. Inima incepe sa bata mai repede,
tensiunea crete. Pe fondul excitabilitatii fiziologice, emotiile sunt mai greu de
controlat, iar cand ele ies la suprafata au o forta comparabila cu eruptiile
vulcanice.

Ce trebuie sa facem?

Primul pas este sa recunoatem simptomele stresului. In literatura de

specialitate sunt mentionate: oboseala fizica i psihica, dureri, anxietati,
probleme cu somnul, depresii i lipsa poftei de viata.

Urmatorul pas este sa actionati in alte moduri decat cele de pana acum.

1. Invatati sa spuneti NU persoanelor care va intrerup lucrul cu probleme

profesionale i personale care nu au de-a face cu munca dumneavoastra. Daca
este greu sa spuneti nu in fata efului, puteti folosi formula : Sigur, nici o
problema, dar ce este mai important pentru dumneavoastra? Sa termin ceea ce

1
 Balint Pal
fac la timp sau sa ma ocup imediat de ceea ce mi-ati delegat acum, lasand pe
mai tarziu ceea ce faceam?

2. Reduceti aportul zilnic de zahar, cofeina, alcool i tutun. Este adevarat ca te

simti energizat dupa o cafea, ai impresia ca gandeti mai clar i relaxat dupa o
tigara, te simti bine cand mananci o prajitura, iar cand vorbim despre alcool,
parca te relaxeaza, te poti distra in compania prietenilor dupa o zi stresanta, pe
langa faptul ca adormi mult mai uor. Dar cata cafea bem zilnic? Cat tine efectul
unei tigari? Placerea de a manca ceva dulce cat dureaza?
Zilnic urcam i coboram pe zmontagne-russe-ul energizarii i relaxarii, urcuuri
i coborauri care, adunate la un loc, ne obosesc mai tare decat munca care ar
fi trebuit sa o efectuam.

3. Luati multi-vitamine, de preferat o pastila pe zi. O formula recomandata de

specialitii americani in Managementul Stresului este:
Vitamina A 5000 U.I.
Vitamina E 30 U.I.
Vitamina C pana la 250 mg
Acid Folic 400 mcg
Vitamina B1 (Thiamine) 2,25 mg
Vitamina B2 (Riboflavin) 2,6 mg
Niacinamide 20 mg
Vitamina B6 (Pyridoxine) 3 mg
Vitamina B12 9 mcg
Vitamina D 400 U.I.
Biotin 45 mcg
Acid Pantothenic 10 mg
Calciu 162 mg
Fosfor 125 mg
Iod 150 mcg
Fier 27 mg
Magnesiu 100 mg
Cupru 2 mg
Mangan 5 mg
Potasiu 30 mg
Clor 27,2 mg
Crom 25 mcg
Molibden 25 mcg
Seleniu 25 mcg
Zinc 15 mg
Vitamina K 125 mcg

4. Odihniti-va mintea. Puteti sa va odihniti mintea in mai multe moduri precum

exercitiile fizice, dansul, practicarea unui hobby.
Se recomanda practicarea unor exercitii fizice placute de 3 ori pe saptamana, cu
o durata de la 20 de minute pana la 2 ore, fara a exagera. Exercitiile efectuate
cu moderatie stimuleaza secretia de serotonina, noradrenalina i dopamina,
totodata decentrand atentia dumneavoastra de la problemele cu care va
confruntati sau va veti confrunta.
Aceeai decentrare poate fi atinsa i prin practicarea unor exercitii de intindere
in cadrul biroului:

strangeti umerii in sus cat mai mult posibil, parca incercand sa va atingeti
urechile cu umerii. Tineti aceasta pozitie cat mai mult posibil, pana simtiti o
uoara durere in umeri. Cand aveti aceasta senzatie, lasati umerii i bratele sa
cada.

2
 Balint Pal

ridicati-va de pe scaunul pe care stati i plasati-va in picioare in spatele lui

sprijinindu-va cu mainile de spatar. Inclinati uor piciorul stang sau drept spre
spate, plasand greutatea dumneavoastra pe varful sau, precum un atlet care
ateapta startul. Mentineti aceasta pozitie pana apare o durere placuta similara
cu cea din exercitiul anterior. Cand simtiti aceasta tensiune, schimbati piciorul.
Alternati de pe un picior pe altul de 2-3 ori.

5. In cazul in care nu puteti sa echilibrati stresul prin metodele sus mentionate,

sau daca doriti ajutor in implementarea unor metode de reducere a stresului,
apelati la sfaturile unui medic sau ale unui psiholog.