c


  
  

c


  
    
 




  

Cantitatea de aer aspirată de motor este funcţie de deschiderea clapetei de acceleraţie şi

de regimul de rotaţie al motorului.Aceste cantităţi sunt greu de ţinut sub control de aceea
cantitatea de benzină va fi aceea care se va ajusta funcţie de cantitatea de aer.

   

Calculatorul electronic este cel care calculează necesarul de benzină ce trebuie injectată.

Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie să :

a Cunoască cantitatea de aer admis.El dispune de informaţii asupra presiunii sau debitului de
aer din colectorul de admisie şi asuprea vitezei de rotaţie a motorului.

a Închidă sau să deschidă « robinetul » de benzină.Ele dispune de fapt de injectoare pe care le

va comanda ( deschide ) timpul necesar trecerii unei anumite cantităţi de benzină ( timp de
injecţie ).

Această cantitate de carburant este iniţial calculată şi poate fi ajustată în funcţie de diferiţi
parametrii cum ar fi : temperatura aerului şi a apei din motor, poziţia exactă a clapetei de
acceleraţie..

Majoritatea informaţiilor primite de calculator vor servi şi la calculul parametrilor de

aprindere.

 


  

^iferitele sisteme de injecţie electronică pe care le putem întâlni sunt:

 Œ
  
 
 
   


 


 

!

 " Injecţie indirectă. Cvasi- Independentă de În amontele
1 injector. permanentă. ciclul motor clapetei de
acc..
Simultană Toate în acelaşi
timp
!  Injecţie indirectă. Semi-secvenţială. Pe grupe În amontele
supapelor de
Numărul admisie
injectoarelor egal
cu cel al
cilindrilor
Secvenţială Individual în fază
cu ciclul motor
Injecţie directă. Secvenţială Individual în fază Cu vârful în
cu ciclul motor camera de
ardere 212i89c

" Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului.

 #

  



  $% &$% 

^atorită acestui ansamblu de informaţii, sistemul de injecţie electronic de benzină poate

gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, următoarele

[ Injecţia benzinei,

[ Aprinderea,

[ Nivelul de poluare al motorului,

Iar pentru anumite vehicule participă la gestionarea diferitelor sisteme ( climatizare,

antidemaraj, ).
'  

 


1 —



 8 —   

2 — 
 



   9 —   

3 — 
 
 
 10   
 
11 



 
 
4   

 
  
   

5 —

 

 12     

6  

 13 —
    


7 
 
 14  



     



 &
(
%
 

)

El are rolul de a informa calculatorul asupra:

a Vitezei de rotaţie
a Poziţia motorului.

Cele două informaţii sunt obţinute de un captor magnetic fix care transmite calculatorului
imaginea electrică a coroanei danturate care se roteşte solidar cu arborele cotit.

El este de tip inductiv ( generează un curent )

El se compune dintr-un bobinaj înfăşurat în
jurul unui magnet permanent.^ispune la
capătul său de un element nunit coroană
danturată.Această coroană prezintă mai
mulţi dinţi.^e fiecare dată când un dinte
trece prin faţa captorului, are loc o
modificare a câmpului magnetic ceea ce
conduce la o inducţie a unui curent în
bobinaj.



   *

1. Œ   Ea este proporţională cu viteza piesei mobile.^ar tensiunea este în acelaşi timp
funcţie de distanţa ce separă captorul de corana danturată ( întrefierul )

2. + %  Numărând numărul de impulsuri într-un timp dat, calculatorul poate deduce
viteza.El poate compara două măsurători de viteză succesive şi astfel să afle acceleraţia.

)   

 Coroana danturată are dinţi laţi pentru reperarea poziţiei şi dinţi mai înguşti pentru
măsurarea vitezei..

Imaginea coroanei rotindu-se în faţa Imaginea electrică transmisă de captor către

captorului. calculatorul de injecţie.

Œ
c *Această informaţie este vitală funcţionării motorului ( nu are mod degradat ).



* Conformitatea valorilor date de constructor.
a Continuitatea înfăşurării,

D a Rezistenţa captorului,
a Izolarea,
a Tensiunea la viteza de antrenare cu demarorul,
a Starea coroanei danturate.
?

  
(
  $ )

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.

Este montat cât mai aproape de colector prentu a reduce timpul de răspuns al
calculatorului..

Este de tip piezo-rezistiv.

Acest semnal este unul din parametrii

principali pentru calculul timpului de injecţie
şi de aprindere.

Care este diferenţa între presiunea relativă şi presiunea absolută ?

Presiunea relativă : referinţa este presiunea atmosferică.

r ^epresiune Presiune [
0

Presiunea atmosferică

Presiunea absolută : referinţa este zero absolut ( corespunzător vidului total ).

[ Presiune [ [

0
1000 mb ou 1000 Hpa

Presiune atmosferică.

Să luăm un exemplu :

Într-o anvelopă citim cu ajutorul unui manometru o presiune de 2 bar.

^ar manometrul dă o presiune relativă la presiunea atmosferică.

^acă avem o citire în presiune absolută aceasta ar fi de 3 bar la o presiune atmosferică de 1 bar
(1000mb)
Avem relaţia :

Presiunea absolută = Presiunea relativă + Presiunea atmosferică.

å%*În limbaj curent folosim noţiunea de bar sau submultiplul său, milibar, unitatea în
Sistemul Internaţional pentru presiune fiind Pascal ( Pa ). « 1 bar = 105 pascal ».

)   

Avem la dispoziţie două tipuri de captori.

,  
 

Tensiunea în B contact pus, motor oprit = ± 5 v.

,    

Tensiunea în B contact pus,motor oprit = ± 2,5 V.

Remarcă: Există, pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea
captorului de presiune atunci când el este defect.
 În acest caz, calculatorul « reconstituie »presiunea din colector plecând de la informaţia
de sarcină ( dată de potenţiometrul de la clapeta de acc. ) şi de turaţia motorului..



 Conformitatea valorilor date de constructor:
*
a Continuitatea,
D a Tensiunea de alimentare,
a Variaţia tensiunii de iesire în funcţie de presiune,
a Legătura pneumatică,
a Coerenţă între citirea pe pompa de depresiune şi pe tester.

) -

 

(Memorizarea presiunii atmosferice).

La altitudine, contrapresiunea din eşapament scade.Rezultă o diminuare a recirculării

interne de aer din motor iar datorită presiunii constante din colector are loc o sărăcire a
amestecului la relanti şi sarcini mici.

Calculatorul reactualizează presiunea atmosferică:

ALa fiecare punere a contatctului,

ALa fiecare apăsare la fund a pedale acc. ( mai puţin la turbo )

A^e fiecare dată când presiunea din colector este mai mare decât presiunea atmosferică
memorată ( mai puţin turbo ).

Există pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea captorului de
presiune atunci când el este defect.

În acest caz calculatorul « reconstituie »presiunea din colector plecând de la informaţia

de sarcină ( dat de potenţiometrul de la clapetă ) şi de la turaţia motorului

 ./    .%

  

 
 00

   




Parametrii de corecţie permit adaptarea cantităţii de benzină ce trebuie injectată pentru toate
condiţiile de utilizare.Acţionează asupra timpului de injecţie, modificând cartograma de bază din
memoria calculatorului.

  



Captorul de temperatură informează calculatorul de injecţie asupra temperaturii lichidului

de răcire.Este compus dintr-o dulie filetată care conţine o rezistenţă pe bază de semiconductor

( termistanţă ) având caracteristica Œ
sau Œ.

Temperatura lichidului de răcire exercită o

mare influenţă asupra consumului de
carburant.O sondă de temperatură integrată
în circuitul de răcire măsoară temperatura
motorului şi transmite un semnal electric
către calculator.

Calculatorul exploatează valoarea rezistenţei

care variază funcţie de temperatură.În plus
calculatorul poate adopta strategii
particulare

( imbogăţirea amestecului la rece )

1 — 

2 —

3 !
 

)+ Π(    Π  )

Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injecţie, să comande GMV-ul la

viteză mică sau mare, indicatorul temperatură motor ca şi martorul de alertă la supraîncălzire
aflat la bord.


   

Este construit după acceaşi tehnologie ca şi captorul temperatură apă.

 ^ensitatea aerului admis depinde de
temperatura sa.Pentru a compensa acest
fenomen, un captor de temperatură este
montat în canalizaţia de admisie a aerului,
iar acesta trimite informaţia temperatură
aer la calculatorul de injecţie.

å %* Există mai multe strategii pentru funcţionarea in mod degradat în funcţie de tipul
calculatorului şi de funcţionarea motorului (demaraj )



* Conformitatea valorilor date de constructor :
a Continuitatea,

D a Alimentarea,

a Variaţia rezistenţei funcţie de temperatură.



  


)
 
    
(
 ) (

| |
)

Permite informarea calculatorului de injecţie asupra poziţiei clapetei de acceleraţie pentru a

stabili strategia potrivită :
a Informaţia de sarcină.
a Strategia de injecţie şi aprindere.
a PR : Gestionarea relanti-ului şi întreruperea injecţiei în decelerare.
a PA : ^ozarea puterii, debuclarea reglării îmbogăţirii şi reactualizarea valorii de
presiune atmosferică ( corecţia altimetrică )
 a Autorizează modul degradat al captorului de presiune absolută ( pentru anumite
calculatoare ).
a Autorizează modul degradat al debitmetrului masic de aer.

#



Este constituit dintr-un corp care este înşurubat în chiulasă sau în blocul motor şi care în
interiorul său un disc din ceramică piezo-electrică comprimată de o masă metalică menţinută de
un inel elastic

Masa metalică este supusă vibraţiilor

motorului şi comprimă mai mult sau
mai puţin elementul piezo-electric.

Acesta din urmă emite impulsuri

electrice care sunt trimise spre
calculator.În cazul existenţei
detonaţiilor,apar vibraţii de o anumită
frecvenţă care se transformă în
impulsuri electrice de acceaşi
frecvenţă.Calculatorul primeşte aceste
informaţii,detectează unde s-a produs
detonaţia şi corectează avansul necesar
pentru fiecare cilindru.

Apoi, dacă fenomenul nu mai este

sesizat de senzor,calculatorul
readuce,puţin câte puţin, avansul la
valoarea inţială din cartogramă
urmând o strategie bine determinată.

1 



2 —

3 "

4 
 


5 # 


Principiul senzorilor piezo-electrici se
bazează pe următorul fenomen :un şoc,
adică o variaţie de presiune, pe un corp
ceramic sau cu o structură cristalină
provoacă apariţia unei diferenţe de
potenţial la extremităţile corpului ( sau o
variaţie a rezistenţei în cazul piezo-
rezistiv ) în funcţie de direcţia şocului
primit.

Fenomenul este reversibil.Adică o

tensiune aplicată unui cristal va povoca
deformarea acestuia din urmă.

å %* În caz de pană la acest senzor, calculatorul va reduce cu câteva grade avansul la
aprindere



* Conformitatea valorilor date de constructor :
a Continuitatea firelor.

D
'Π  

Tensiunea bateriei este folosită de calculatorul de injecţie pentru a cunoaşte tensiunea în

sistemul electric al autovehiculului..

O baterie furnizează o tensiune nominală de 12V.În funcţie de condiţiile de funcţionare,

această tensiune poate să varieze între 8 şi 16 V şi influenţează timpul de deschidere mecanic al
injectoarelor, deci cantitatea de carburant injectată.

Timpul de deschidere scade pe măsură de tensiunea bateriei creşte.Pentru a evita acest lucru şi
deci de a păstra timpul mecanic de deschidere constant,timpul de injecţie real aplicat la
injectoare este corectat funcţie de tensiunea bateriei.

Această informaţie « tensiune » poate de asemenea să aibă scopul de a creşte, dacă este
nevoie, regimul de relanti pentru a îmbunătăţi încărcarea bateriei ( mulţi consumatori în
funcţiune ).
1c 
% %

Are rolul de a informa calculatorul asupra vitezei vehiculului.

Informaţia este preluată de la un generator de impulsuri plasat pe cablul kilometrajului,

sau pe sistemele noi, informaţia provine de la calculatorul de ABS, care informează celelalte
calculatoare de viteza vehiculului.



* Conformitatea valorilor date de constructor :
a Continuitatea firelor.

D
2

3- (
` )

)

  

3- 

Rolul său este de a informa calculatorul despre conţinutul de oxigen din gazele de
eşapament

Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda ` este
( montată pe galeria de
eşapament sau în apropiere de intrarea catalizatorului.

1 !  
 6 — 





2 
  
 7 — 

      

3 $

 8— 

   

4 %

    9 
  & 

.

5 %

 

Funcţionarea sondei se bazează pe faptul că ceramica utilizată conduce ionii de oxigen la
temperaturi mai mari de 300°C. În anumite faze de funcţionare dacă temperatura sondei este
insuficientă,ea este încăzită electric.
 ÿ
ÿ

|  

Este elementul care centralizează ansambul informaţiilor provenind de la senzori, pe care

le analizează şi le compară.Poate astfel să determine caracteristica semnalelor care să-i permită
comanda diferitelor părţi active ale sistemului.

În vederea mentenanţei sau a reparaţiei sistemului, sunt câteva operaţii care pot fi
executate:

a Centralizarea informaţiilor şi memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul

dispozitivelor de diagnostic.

a Comanda a diferiţi actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

a Pe anumite vehicule este chiar posibilă reprogramarea softului calculatorului pentru a

modifica anumiţi parametri.

În cazul înlocuirii unui calculator este important şi necesar să se respecte anumite reglaje
:

a Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeşte automat codul provenit

de la antidemaraj.

ATENŢIE LA ÎNCERCĂRILE CU UN ALT CALCULATOR,

EXISTĂ RISCUL BLOCAJULUI CALCULATORULUI

a Calculatoarele noi trebuie adaptate tipului de vehicul pe care vor fi montate ( trebuie făcută
configurarea calculatorului ).

j



În orice caz, pentru a evita blocarea calculatorului sau proasta funcţionare a motorului ca
urmare a înlocuirii calculatorului, citiţi întotdeauna instrucţiunile precizate în manualele de
reparaţii sau în notele tehnice aferente vehiculului respectiv.

# 
 &



#
  
  &

 


)   

 

Calculatorul de injecţie acţionează electric diferiţi actuatori.Aceştia realizează diferite

funcţiuni ale sistemului cum ar fi : injecţia în fiecare cilindru, alimentarea pompei de benzină,etc.

Principalele evoluţii ale sistemului de injecţie multipunct :

a Injecţia simultană, relee în cascadă şi comanda aprinderii prin MPA.

 a Injecţia semi-secvenţială, relee independente, captor de şoc şi comanda bobinelor de
inducţie.
a Gestionarea injectoarlor cu un calculator dedicat.

 *În cazul în care vehiculul este echipat cu sistem multiplexat, captorul de şoc este
înlocuit printr-o informaţie provenind de la calculatorul airbag.

)
  

Releul pompei de benzină alimentează circuitul de putere al pompei, iar în anumite cazuri
şi diferiţi consumatori cum ar fi, injectoarele, electrovana de purjare canistra carbon activ, etc

Pe anumite sisteme , strategii particulare ale calculatorului de injecţie interzic

comanda releului ( in jur de 3 secunde ) de la punerea contactului.



* a Alimentarea 12V a reului de alimentare a pompei de benzină.

a Circuitul de comandă al releului de alimentare a pompei de benzină.

D a Circuitul de putere al releului de alimentare şi a pompei de benzină.

a Funcţionarea electromecanică a releului.

)  4


Releul de alimenatare, furnizează putere calculatorului de injecţie iar în diferite cazuri şi

alţi consumatori.

Este comandat de un +^PC şi/sau o masă comandată de calculator.

)!,

Rolul releului GMV este de a aplimenta în putere unitatea GMV.

Rolul GMV-ului este de a răci compartimentul motor atunci când temperatura apei din
motor depăşeşte un anumit prag după tăierea contactului.

AFie prin punerea în funcţiune a unei pompe de apă anexe (ex : F7R Clio)

AFie prin punerea in funcţiune a GMV pe viteza mică.

Sistemele de răcire sunt comandate :

AFie printr-un releu temporizat ( cu ajutorul unei sonde de temperatură specifică )

AFie prin calculator ( se utilizează sonda sa de temperatură ) cu ajutorul unui releu.



* Conformitatea valorilor date de constructor :

D a

a
Alimentare, continuitate, izolare,

Rezistenţa bobinei, diodele,

a Rezistenţa circuitului de putere.

a Modul comandă dacă este posibil.

Œ
c

Cu ocazia unui control al perifericelor unui calculator şi mai ales dacă acesta a fost distrus,
controlaţi conformitatea releelor şi a diodelor ( simple sau duble ).

Un releu sau o diodă defectă pot fi cauza distrugerii calculatorului deoarece acestea nu mai pot
oferi protecţie.

#-   

Rolul său este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor în faza de relanti.

Scopul reglării relantiului este de a obţine un regim stabil de funcţionare gestionând

cantitatea de aer aspirată.Reglarea relantiului nu poate fi facută decât dacă calculatorul are
informaţia « picior ridicat ».

Regimul de consemn relati este determinat în funcţie de:

a Temperatura apei motorului.

a Funcţia climatizare şi puterea absorbită.
a Presinea din circuitul hidraulic al direcţiei asistate.
a Încărcarea bateriei..., etc.

^ebitul de aer este controlat prin :

a Poziţia voletului corpului calpetă.

a Fie printr-o derivaţie a acestuia.

)-    

 

Corecţia regimului de relanti se face graţie comandei primită de corpul clapetă

motorizată.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantităţii de aer absorbită de motor.

)-      %

Sistemele care permit acest lucru sunt de două tipuri:

a Motor pas cu pas.

a Electrovane cu una sau două înfăşurări.

!



Calculatorul comandă motorul prin punere la masă, ceea ce antrenează o variaţie a

poziţiei unui obturator situat într-o canalizaţie specială.

Calculatorul plică strategii speciale pentru a cunoaşte cu precizie poziţia obturatorului.

)



  

Controale Conformitatea valorilor date de constructor :

:
Rezistenţa,
D a
a
a
Izolarea liniilor de comandă şi contactul PR,
Alimentarea motorului,
a Starea liniei contactului PR,
a Conformitatea « RCO relanti »,
a Conformitatea potenţiometrului,
a Modul comandă dacă este posibil,

' - /

- 


'c 
 

Pentru a obţine o bună eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzină furnizat motorului
trebuie să aibă o îmbogăţire constantă şi aproape de raportul stoechiometric.Pentru aceasta,
utilizăm o sondă pe care o numim « sondă Lambda ».

Reglarea imbogăţirii serveşte la buna funcţionare a catalizatorului.


'  

) /
- &5

Imbogăţirea este un raport între diyajul real şi cel ideal. Un amestec sărac (R<1) conţine mai
puţin carburant, un amestec bogat (R>1) conţine mai mult carburant.

A% 
    (1/18) : Acest dozaj în exces de aer, permite ardere 212i89c a completă a
benzinei ce intră în camera de ardere 212i89c .Este utilizat la sarcini medii şi mari

A% 
  (1/12) : Acest dozaj cu exces de benzină permite creşterea vitezei arderii.Este
utilizat atunci când se doreşte maximum de putere a motorului în situaţia « Picior Apăsat
Complet », în reprize şi la relanti

a Amestec sărac : 15/18 = 0,85 ÎMBOGĂŢIRE < 1.

a Amestec bogat : 15/12 = 1,224 ÎMBOGĂŢIRE > 1.










 



Lambda este un raport între dozajul ideal şi cel real. Un amestec sărac (`>1) conţine mai mult
aer iar (`<1) mai puţin aer.

)   

 

3- 

^acă proporţia oxigenului este foarte diferită între cele 2 feţe ale sondei, proprietăţile
materialului din care este confecţionată provoacă un salt de tensiune în jurul valorii de
îmbogăţire 1.

Această valoare ( variaţia de tensiune ) este vizibilă cu ajutorul dispozitivelor de

diagnostic.
 În jurul valorii de îmbogăţire 1, o uşoară
variaţie a imbogăţirii provoacă o
variaţie importantă a tensiunii.Acest
lucru permite calculatorului să răspundă
foarte rapid la schimbări..



* Conformitatea valorilor date de constructor :

a Continuitate.

D a Rezistenţă.

a Alimentarea circuitului de încălzire.

 * Sonda poate fi contaminată cu plumb ca şi de produse pe bază de silicon şi să scadă

astefel eficacitatea sistemului de depoluare.

În timpul funcţionării motorului, putem întâlni două situaţii :

)
  
 


3- 

Sistemul lucrează în « Buclă ^eschisă »

Sistemul va lucra în buclă deschisă atâta timp cât condiţiile de funcţionare ale motorului sunt
incompatibile cu reglarea îmbogăţirii ( dozaj neadaptat ) şi/sau atâta timp cât sonda nu a atins
temperatura sa nominală de funcţionare.

a Temporizare la demaraj (amestec bogat).

a Funcţionare la rece.

a PA şi variaţii de sarcină rapide ( dozaje de putere ).

a Tăierea injecţiei în deceleraţie.

a Mod degradat ( sonda defectă ).

)
 
 


3- 

Sistemul lucrează în « Buclă Înschisă ».

Reglarea îmbogăţirii este activă.

Calculatorul va corecta timpul de injecţie, pentru conservarea imbogăţirii egală cu 1.

Aceste corecţii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

Valoarea se poate găsi în intervalul 0 - 255, valoarea medie fiind 128.

Π 






/
- 

Pe anumite aplicaţii, scara poate fi diferită ( ex : valoarea medie egală cu 1 ).

Când valoarea este mai mare de 128, calculatorul comandă o îmbogăţire ( prin mărirea timpului
de injecţie ) deoarece amestecul este sărac ( tensiunea sondei mai mică de 500 mV )

Când valoarea este mai mică de 128, calculatorul comandă o sărăcire ( prin scăderea timpului de
injecţie) deoarece amestecul este bogat ( tensiunea sondei mai mare de 500 mV ).

?
 3 /
- 

Injectoarele sunt ancrasate.Timpul de injecţie calculat iniţial pentru a obţine îmbogăţirea

egală cu 1 nu mai este suficientă.

Calculatorul trebuie să crească timpul de injecţie.Valoarea este centrată pe 180, dar

imbogăţirea 1 este menţinută.

Π 





/
- 

Injectoarele se ancrasează şi mai mult.Calculatorul nu mai poate aduce corecţii mai sus de
255,amestecul devine prea sărac iar îmbogăţirea scade sub 1.Eficacitatea catalizatorului scade şi
autovehiculul poluează.

Π 






/
- 

Pentru a postra îmbogăţirea 1, trebuie ca valoarea coreciei de imbogăţire să fie centrată

pe 128, trebuie deci decalată cartograma de injecţie.
[ Este rolul corectorilor adaptivi.


%

Exemplu de curbă a timpului de injecţie.

^ispersia şi uzura unui motor sunt aşa de variate încât constanta benzină/aer variază de la
un motor la altul ca şi în timpul vieţii unui autovehicul ( ancrasarea supapelor, injectoarelor,
scăderea compresiei, etc )

Calculatorul de injecţie trebuie să estimeze această constantă pentru a furniza

motorului Imbogăţirea = 1 ».Calculul său este o medie statistică făcută în mai multe puncte.

La funcţionarea în buclă închisă, memorizează timpul de injecţie mediu pentru fiecare

zonă de presiune colector ( de aceea învăţarea se face pe mai multe zone ale presiunii din
colector ).
 Corecţiile efectuate la presiunile cele mai mici decalează piciorulcurbei.Acest decalaj se
numeşte
(%
-   )

Corecţiile efectuate pentru restul plajei de funcţionare a motorului schimă panta

curbei.Variaţia pantei se numeşte 6&-(%
- /  
 )

     

  &



Acţioneză atunci când motorul este cald,lucrează în buclă închisă şi pe o plajă a presiunii
colector bine determinată.

Există două tipuri de corecţii adaptative:

1. Sarcini medii şi mari.

2. Relanti şi sarcini mici.

)



^iagnosticul reglării îmbogăţirii implică un control al sistemului în înregul său.Se vor avea în
vedere:
A Interpretarea spuselor clientului.
A Constatarea defectului cu ajutorul unei scule de diagnostic.
A Interpretarea diferiţilor parametrii.
A Controlul sondei.
A Controlul gazelor de ardere 212i89c .
 În ceea ce priveşte sonda:

A Perioada semnalului trebuie să fie între 500 ms cu un maxim de 1 secundă.

A Amplitudinea semnalului trebuie să fie între 650 mV cu un minim de 500 ms.

Cu cât perioada este mai scurtă şi amplitudinea mare semnalul este mai bun..

^acă informaţia de la sondă este greu de interpretat, sau inexistentă, calculatorul

provoacă imbogăţiri şi sărăciri ale amestecului şi observă reacţia semnalului.^acă acesta nu
evoluează în parametri în timpul testului, sonda este declarată în pană şi sistemul intră în mod
degradat.