Curs 12 ( rezumat)

Tematica cursului: Suprafeţe. Integrale de suprafaţă.

Suprafeţe.

Pânză de suprafaţă netedă ⇔ r : D → R 3 , D ⊂ R 2 , D mulţime deschisă, r ∈ C1 ( D ) ,

r ( u , v ) = ( x, y , z )
⎧ x = x ( u, v )
⎪
Ec. parametrice ( S ) ⎨ y = y ( u , v )
⎪
⎩ z = z ( u, v ) , ( u, v ) ∈ D ⊂ R
2

Ec.vectorială ( S ) r ( u, v ) = x ( u, v ) i + y ( u, v ) j + z ( u, v ) k , ( u, v ) ∈ D .
∂x ∂y ∂z
i+ ru =
j + k = xu i + yu j + zu k
∂u ∂u ∂
∂x ∂y ∂z
rv = i + j + k = xv i + yv j + zv k
∂v ∂v ∂v
Urma ( suportul ) pânzei ( S ) {
r ( D ) = r ( u, v ) ( u, v ) ∈ D }
Pânză simplă ⇔ r aplicaţie injectivă
Pânză nesingulară ⇔ ru × rv ≠ 0, ( ∀ )( u , v ) ∈ D ⇔ rg J ( r ( u , v ) ) = 2 ( )
i j k
ru × rv = xu yu zu = A ( u , v ) i + B ( u , v ) j + C ( u, v ) k unde
xv yv zv
yu zu zu xu xu yu
A ( u, v ) = , B ( u, v ) = , C ( u, v ) =
yv z v zv xv xv yv
ru × rv = A2 + B 2 + C 2
Coeficienţii Gauss E ( u , v ) = ru ⋅ rv , F ( u , v ) = ru ⋅ rv , G ( u , v ) = rv ⋅ rv ( produse scalare ) ,
Identitatea Lagrange A2 + B 2 + C 2 = EG − F 2 .
Dacă pânza de suprafaţă are suportul proiectabil pe planul xoy atunci
r ( x, y ) = ( x, y , z ( x, y ) ) , z ∈ C 1 ( D ) ,
∂z ∂z
rx = i + k =i + pk , p =
∂x ∂x
∂z ∂z
ry = j+ k = j + qk , q =
∂y ∂y
rx × ry = − pi − qj + k , ru × rv = 1 + p 2 + q 2 .
Dacă pânza netedă r : D → R 2 este nesingulară atunci planul ce trece prin punctul
( u, v, r ( u, v ) ) şi conţine vectorii ru , rv se numeşte planul tangent la pânza r în punctul
ru × rv r ×r
( u, v, r ( u, v ) ) iar vectorii n 1 =
ru × rv
, rv = − u v se numesc versorii normali la pânza
ru × rv
r.
Pânză orientabilă ( două ) feţe ⇔ ( r , n1 ) faţa pozitivă a pânzei r
(r, n2) faţa negativă a pânzei r
Parametrizarea suprafeţei netede ⇔ ( D, r , M ) unde ( D, r ) este o pânză netedă nesingulară iar
M ⊂ D submulţime măsurabilă Jordan, compactă,
conexă a lui D.
Parametrizări de suprafaţe netede echivalente
r : D → R 3 , r1 : D1 → R 3 , r ∼ r1 ⇔ ( ∃) φ : D → D1 , φ difeomorfism din D în D1 astfel ca
( D, r , M ) ∼ ( D1 , r1 , M 1 ) r = r1 φ ,
det ( dφ ( u , v ) ) > 0, ( ∀ )( u , v ) ∈ D ,
φ ( M ) = M 1.

Suprafaţă netedă Σ ⇔ orice clasă de echivalenţă de parametrizări de suprafaţă netedă.

Elementele unei clase sunt parametrizări ale sale.
Aria unei suprafeţe netede Σ ⇔ A ( M ) = ∫∫ ru × rv dudv , ( D, r , M ) este o parametrizare a
M

a suprafeţei Σ .
Suprafaţă netedă pe porţiuni
⎛ 0 ⎞ ⎛ 0 ⎞
Σ = ( Σ1 ,..., Σ n ) ⇔ ( ∃)( Di , ri , M i )i =1,n : ri ⎜ M i ⎟ ∩ rj ⎜ M j ⎟ = φ , i ≠ j , ( ∀ ) i, j = 1, n .
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Integrala de suprafaţă de speţa I .

Fie Σ o suprafaţă netedă şi ( D, r , M ) o parametrizare a sa iar f : ( Σ ) → R o funcţie

continuă.Integrala de suprafaţă de speţa I este numărul
∫∫ f dS = ∫∫ f ( r ( u, v ) ) r × r
Σ M
u v
M M
(
dudv = ∫∫ f ( r ( u , v ) ) EG − F 2 dudv = ∫∫ f r ( u , v ) A2 + B 2 + C 2 )
Sau
∫∫ fdS = ∫∫ f ( x, y, z ( x, y ) )
Σ M
1 + p 2 + q 2 dxdy .

Proprietăţi

1). f,g continue, ∫∫ (α f + β g )dS = α ∫∫ fdS + β ∫∫ gdS ,

Σ Σ Σ

2). f ≥ 0, f continuă ⇒ ∫∫ fdS ≥ 0,

Σ

3). f ≤ g , f , g continue ⇒ ∫∫ fdS ≤ ∫∫ gdS ,

Σ Σ

4). Σ = Σ1 ∪ Σ 2 , f continuă ⇒ ∫∫ fdS = ∫∫ fdS + ∫∫ fdS

Σ Σ1 Σ2

5). ∫∫ fdS ≤ ∫∫
Σ Σ
f dS , f continuă.

Exemplu . Să se calculeze
dS
∫∫Σ x 2 + y 2 + z 2 + az + a 2 , Σ : suprafaţa octantului x + y + z = a , x ≥ 0, y ≥ 0, z ≥ 0 .
2 2 2 2
Integrala de suprafaţă de speţa II

Fie Σ o suprafaţă netedă şi funcţiile P, Q, R : V →R continue pe V mulţime deschisă care

conţine suportul suprafeţei Σ. Integrala de suprafaţă de speţa a II a funcţiei vectoriale
v = ( P, Q, R ) este numărul

∫∫ P ( x, y, z ) dydz + Q ( x, y, z )dzdx + R ( x, y, z ) dxdy = ∫∫ ( v ⋅ n )dS , unde n este vectorul normal

Σ+ Σ

pozitiv la suprafaţă. ( fluxul câmpului vectorial v prin suprafaţa ( Σ ) ).

În cazul integrării pe faţa negativă a suprafeţei Σ se consideră
∫∫ P ( x, y, z ) dydz + Q ( x, y, z )dzdx + R ( x, y, z ) dxdy = − ∫∫ ( v ⋅ n )dS .
Σ− Σ

∫∫ P ( x, y, z ) dydz + Q ( x, y, z )dzdx + R ( x, y, z ) dxdy =

Σ+

∫∫ ( P ( r ( u, v ) )A + Q ( r ( u, v ) ) B + R ( r ( u, v ) ) C )dudv.
M
Sau
∫∫ P ( x, y, z ) dydz + Q ( x, y, z )dzdx + R ( x, y, z ) dxdy =
Σ+

∫∫ ( − P ( x, y, z ( x, y ) ) p − Q ( x, y, z ( x, y ) ) q + R ( x, y, z ( x, y ) ))dxdy .
M
dxdy
Exemplu . Să se calculeze ∫∫ x + y +1
2 2
, faţa exterioară paraboloidul 4 x 2 + y 2 = z , 0 ≤ z ≤ 1
Σ+