Măsurile terapeutice avansate

de resuscitare (ALS)
Cuprins
 Introducere
 Defibrilarea
 Asigurarea unui abord venos
 Controlul cailor aeriene
 Algoritm terapeutic in cazul FV/TV fara puls
 Algoritm terapeutic in cazul asistolei/disociatiei
electromecanice
 Etapa postresuscitare
 Tulburari de ritm asociate stopului cardiac
Introducere
 1/3 din pacienţii la care apare IMA decedează in
etapa pre-spital, în prima oră de la debutul
simptomelor, ritmul cardiac fiind FV/TV fără puls
→ defibrilarea electrică precoce
 20% din pacientii cu stop cardiac in spital
supravietuiesc si pot fi externati→ prevenirea
aparitiei stopului
 Identificarea si tratamentul eficient al factorilor
precipitanti (hipoxia, hipotensiunea)
 Algoritmul terapeutic in ALS
1. Ritm cardiac la care se poate utiliza defibrilarea
electrica = FV/TV fara puls
2. Ritm cardiac la care nu se poate utiliza defibrilarea
electrica = asistola/DEM
 Etape comune: compresia toracica, controlul cailor
aeriene, calea venoasa, adm. de droguri,
identificarea si corectarea factorilor reversibili

 Interventii terapeutice ce duc la cresterea

supravietuirii dupa stop cardiac:
 Defibrilarea precoce in FV/TV fara puls
 BLS eficient
Defibrilarea electrica-FV/TV fara
puls
Pozitie padele: marginea dreapta a sternului, sub
clavicula – sp.V ic pe stg.
 Confirmarea VT/TV, soc electric:
 360 J defibrilator monofazic

 150-200 defibrilator bifazic

 RCP 2 min (30:2), apoi verifica ritmul

 Daca tot FV/VT, al 2-lea soc el. de 360J
 RCP 2 min. (30:2), verifica ritmul-pulsul
 Daca tot FV/VT, Adrenalina + al 3-lea soc el. de 360J
+ RCP 2 min, verifica ritmul-pulsul
 Daca tot FV/VT, bolus de Amiodarona 300 mg + RCP
Lovitura precordiala
 se foloseste doar de personal medical cu
experienta (la ½ a sternului)
 în contextul unui stop cardiac observat de martori
sau pacient monitorizat, chiar înainte de montarea
defibrilatorului
 poate converti VT la RS
 inutilă atunci când este aplicată la peste 30
secunde de la debutul stopului cardiac.
Controlul cailor aeriene
Intubaţia orotraheală
 metoda optimă ce asigură permeabilitatea căii
aeriene şi permite instituirea ventilaţiei artificiale
 trebuie facută de catre un personal medical
experimentat
 Se pot aspira pe sonda traheală diverse
secreţii/materiale străine ajunse in arborele
bronşic distal
 pe sonda traheală pot fi administrate diverse
medicamente (în lipsa unui abord venos).
Controlul cailor aeriene
 Manevra IOT nu trebuie sa dureze mai mult de 30
sec
 dupa IOT, continua compresia toracica 100/min si
ventileaza cu 10 resp./min
 Cai alternative: masca laringiana sau Combitube®
 Situatii particulare: epiglotită acută, leziunii
patologice faringiene, trauma craniană, trauma
coloanei cervicale - laringoscopie cu fibroscop±
substante anestezice
 Tehnica intubaţiei OT
 preoxigenare
 poziţionare în ax a laringelui, glotei şi cavitaţii orale
 Introducerea corecta a laringoscopului ± aspiraţia
secreţiilororofaringiene       
 identificarea principalelor repere anatomice si
introducerea sondei de intubaţie, numai dupa o bună
vizualizare a laringelui
 umflarea cu aer a balonaşului sondei
 verificarea pozitionării corecte a sondei
fixarea sondei cu faşă sau leucoplast + pipa Guedel pt. a
preveni muşcarea sondei
Masca laringiana

Combitube
Asigurarea unui abord venos
Vena periferica vs. vena centrala
Abord periferic:
 rapid, usor de efectuat, sigur

 necesita 10-20 ml SF suplimentar dupa adm.

medicamente + ridicare membru

Abord central:
 efect rapid al medicatiei administrate

 abilitati specifice, trebuie oprita RCP, prezinta

complicatii
Cai alternative: intraosos, pe sonda IOT
Cauze potential reversibile de
stop cardiac
 Hipoxia
 Hipovolemia
 Hipo/hiperK+, •Pneumotorax compresiv
hipoCa2+
•Tamponada cardiaca
acidoza
 Hipotermia •Toxice/medicamente
•Tromboembolismul SCA,
TEP
Algoritm terapeutic in stopul
cardiac prin asistola/DEM
 verifică semnele prezentei circulaţiei, inclusiv
pulsul carotidian
 RCP 30:2 timp de 2 min, asigura abord venos
 Adrenalina 1mg i.v.
 Atropina 3 mg (blocheaza complet tonusul vagal)
 Controlul caii aeriene
 Reia RCP timp de 2min, apoi Adrenalina 1mg
Etapa post-resuscitare:
Respiratie

 IOT si VM controlata: normocapnie,

normoxie
 Sonda NG de decompresie;
 Rx pulmonar pt. control CVC, sIOT, excl.
pneumotorax,
Etapa post-resuscitare
Circulatie
 Combaterea instabilitatii hemodinamice:
 Linie arteriala, ±debit cardiac

 Repletie volemica, inotropi, vaspresoare

 Vasodilatatoare, diuretice

 K = 4-4,5 mmol/l
Etapa post-resuscitare
Recuperare neurologica
 Sedare
 Control convulsii
 Control temperatura:
 evitare febra

 Hipotermie controlata

 Controlul glicemiei
Tulburari de ritm asociate stopului
cardiac – fibrilatia atriala,
flutterul atrial
Categoria de risc crescut:
·        AV > 150/min.
·        Durere precordială continuă
·        Perfuzie tisulară critică
- trebuie tratată imediat
- heparinizare imediată, apoi conversie electrică (SES)
- dacă aceasta eşuează sau reapare fibrilaţia atrială,
se administrează amiodaronă 300 mg. I.V. într-o oră,
înainte de a repeta cardioversia. Se poate administra
o a doua doză de amiodaronă (300 mg.).
Tulburari de ritm asociate stopului cardiac
– fibrilatia atriala, flutterul atrial
Categoria de risc mediu:
·        AV între 100-150/min.
·        Respiraţie ineficientǎ
·        Perfuzie tisulară redusă
 fara boală cardiacă pre-existentă, structurală sau instabilitate
hemodinamică 
·  1. debut >24 ore, ritmul controlat cu beta-blocante, verapamil, diltiazem, digoxin; nu
cardioversie fara anticoagulare timp de 3-4 săptămâni
2. debut <24 ore, heparinizare restabilire ritm sinusal - flecainidă (100-150 mg. I.V. în
30 min.), fie amiodaronă (300 mg. în o oră şi repetat, la nevoie, încă o dată). Se
poate face cardioversia cu şoc electric sincron, la nevoie.

·      boală cardiacă pre-existentă, structurală sau instabilitate

hemodinamică :
1. Debut >24 ore, ritmul controlat cu amiodaronă 300 mg/1h şi repetat o dată la
nevoie, nu cardioversie fara anticoagulare timp de 3-4 săptămâni
2. Debut <24 ore, pacientul trebuie heparinizat şi reconvertit cu şoc electric sincron.
La nevoie, se poate administra 300 mg amiodaronă într-o oră, repetat o dată.
 Tulburari de ritm asociate stopului
cardiac – fibrilatia atriala,
flutterul atrial
Categoria de risc scăzut:
·        AV < 100/min
·        Simptome uşoare
·        Perfuzie tisulară bună
 1. Debutul >24ore, anticoagulare 3-4 săpt. apoi cardioversie
 2. Debutul <24 ore, heparinizare, amiodaronă (300 mg. în o oră
şi repetat, la nevoie, încă o dată), fie cu flecainidă Se poate
face cardioversia cu şoc electric sincron, la nevoie.
 Algoritm terapeutic in tahicardiile
supraventriculare cu complexe inguste

Fara puls, Complexe inguste FiA

AV>250/min

Abord I.v. v. Algoritm specific

SES 150/200/360J

Manevre vagale

Adenozina 6mg, repetat 12mg la1-2min, x3

da
nu r. adv: TA<90, angina, IC, AV>200

Amiodarona 300mg SES 150/200/360J

Esmolol 40mg, pev 4mg/min
Verapamil 5-10mg Amiodarona 150 mg,
Digoxin 0,5mg lentX2 Apoi 300mg in 1h. + SES
 Algoritm terapeutic in tahicardiile cu
complexe largi
nu
puls v. algoritm specific Fi V
da
nu Reactii adverse da
SES 150/200/360J
Corectare hK, hMg

Amiodarona 150mg/10min /
Lidocaina 50mg, repetat la 5min max200mg

SES 150/200/360J

Amiodarona inca 150mg in 10min

apoi 300mg/1h, + SES
 Algoritm terapeutic in bradicardii
r. adv.: TA<90, AV<40, IC, arimii V
da nu
Atropina 0,5mg monitorizeaza

repetat la nevoie Risc de bloc AV total

pana la max. 3mg Asistola recenta,
BAV tip II
Pauza ventriculara>3s.
Pacing extern sau
adrenalina 2-10µg/min

Pregateste pt. pacing transvenos