Proiectare Asistată de Calculator

folosind platforma
Autodesk Inventor

Al V-lea Seminar Naţional de Mecanisme

Sovata, 27-29 mai 2010

Prof. Constantin STANCESCU

 1. Istoria Autodesk
Elementele de istorie sunt
Numele firmei
preluate din lucrarea “The
“
Autodesk File: Bits of
History, Words of
Experience” de John
Walker, unul dintre
fondatorii companiei
Autodesk, Inc. care poate fi
găsită pe
http://www.fourmilab.
ch/autofile/

Prof. Constantin STANCESCU

Primul desen
realizat cu
AutoCAD (în
afara testelor)

Prof. Constantin STANCESCU

Sistemul solar modelat la scara 1:1
(km) în 1983 era o demonstraţie a
dublei precizii cu care lucra AutoCAD

Prof. Constantin STANCESCU

Un desen AutoCAD
prea bine cunoscut

Prof. Constantin STANCESCU

Alt desen
AutoCAD
foarte
cunoscut

Prof. Constantin STANCESCU

Introducere
a modelării
3D în 1984

Prof. Constantin STANCESCU

Un desen din 1984 care demonstrează utilizarea AutoCAD în domeniul mecanic

Prof. Constantin STANCESCU

Adoptarea în
1985 a
limbajului Lisp
ca interpretor,
sub numele
AutoLISP.

Comentarii de
genul: “Lisp?!?!
Cum dracu’ ai
ales cel mai
obscur şi mai
ermetic limbaj
din lume pentru
a-l adopta drept
limbaj de
programare
pentru
AutoCAD?”

Prof. Constantin STANCESCU

Desen 3D
ocazionat
de lansarea
programului
AutoShade
de realizare
a luminilor
şi umbrelor,
pentru
crearea de
imagini
realiste pe
calculator.

Prof. Constantin STANCESCU

“Ceainicul” – model 3D clasic,
realizat cu AutoCAD pentru
ilustrarea curbelor Bezier
(splines) după un ceainic real,
care a ajuns în prezent la
Muzeul Computerului din
Boston

Prof. Constantin STANCESCU

Introducerea AutoLISP a permis reprezentarea funcţiilor de două variabile, cum sunt cele două unde ce
se interferează în această reţea (mesh).

Prof. Constantin STANCESCU

După ce în
1984
Autodesk
atinsese
cifra de
afaceri de 1
milion USD,
în 1988 a
ajuns la 100
milioane
USD.

Prof. Constantin STANCESCU

Întâlnire cu Carol Bartz,
Preşedintele companiei Autodesk,
pe 1 nov. 2005, la Belgrad, atunci
cînd cifra de afaceri ajunsese la
două miliarde USD.

Prof. Constantin STANCESCU

 2. Cum au decurs lucrurile în România?
Oricine îşi poate pune nişte întrebări simple: şi ce dacă o firmă din SUA a ajuns la aceste performanţe?
Cu ce ne ajută asta pe noi aici, în România? Câteva repere sunt edificatoare.

• În 1988 am finalizat pachetul de programe GIN (Graphic INput) în FORTRAN-77 pentru grafică
aplicată în domeniul mecanic, fără a şti ceva despre AutoCAD. Folosind aceste programe, două
generaţii de studenţi de la TCM au realizat frumoase aplicaţii la Proiectele lor de Diplomă
(proiecte de dispozitive de prelucrare pentru maşini unelte).

• În 1990 am participat întâmplător la o prezentare a programului AutoCAD la Politehnica din

Bucureşti, care mi-a revelat imediat importanţa sa ca standard internaţional. Intrând în dialog cu
Autodesk, am primit în scurt timp un număr de 20 de licenţe de AutoCAD-11, însoţite de dischete
şi manuale pentru utilizarea lor în procesul didactic. La momentul respectiv acestea erau aur
curat, fiindcă toţi cei interesaţi de domeniu bâjbâiau, neavând decât fişiere disparate, care nu
reuşeau niciodată să compună întregul pachet. Ca să nu mai vorbim de calculatoarele XT-286
care gâfâiau pentru a face şi numai o simplă regenerare a desenului...

• În 1991 am introdus cursul Bazele Proiectării Asistate de Calculator ; acesta s-a generalizat apoi
în toate centrele universitare din România . Tot atunci am lansat seria de prezentări “AutoCAD în
cinci zile” la UPB, care a atras sute şi sute de ingineri din toată ţara.

• În 1991 am scos revista lunară “Hello CAD Fans” care a continuat să apară până în 1999 şi a
ajutat comunitatea inginerilor să afle şi să folosescă AutoCAD.

• În ianuarie 1993 am fondat Clubul “CAD Fans” al utilizatorilor de AutoCAD din România; Clubul
s-a afiliat în acelaşi an la EAAUG (Asociaţia Europeană a Utilizatorilor de AutoCAD).

Prof. Constantin STANCESCU

 3. Care a fost evoluţia ulterioară?
• Păstrând AutoCAD permanent în oferta sa, firma Autodesk a introdus produsele Mechanical Desktop
(prin anul 1995), şi Inventor (1999) – ca să ne referim strict la produse destinate Ingineriei Mecanice .
• Mechanical Desktop include AutoCAD, în timp ce Inventor este un produs total nou, dar ambele se
bazează pe proiectarea parametrică – esenţa fiind că un model este controlat prin parametri (cote).
• Pentru culoare, versiunile succesive de Inventor au căpătat la început nume de maşini Ford (până la
Inventor 10), apoi de inventatori celebri, după cum urmează:

1. Inventor 1 „Mustang” 20 sept 1999

2. Inventor 2 „Thunderbird” 1 martie 2000
3. Inventor 3 „Camaro” 1 august 2000
4. Inventor 4 „Corvette” 1 decembrie 2000
5. Inventor 5 „Durango” 17 septembrie 2001
6. Inventor 5.3 „Prowler” 30 ianuarie 2002
7. Inventor 6 „Viper” 15 octombrie 2002
8. Inventor 7 „Wrangler” 18 aprilie 2003
9. Inventor 8 „Cherokee” 15 octombrie 2003
10. Inventor 9 „Crossfire” 15 iulie 2004
11. Inventor 10 „Freestyle” 6 aprilie 2005
12. Inventor 11 „Faraday” 6 aprilie 2006
13. Inventor 2008 „Goddard” 11 aprilie 2007
14. Inventor 2009 „Tesla” 16 aprilie 2008
15. Inventor 2010 „Hopper” 27 februarie 2009

Cred că Inventor 2010 îşi ia numele după Grace Murray Hopper, inventatoarea primului compilator în 1952
(compilatorul serveşte la traducerea unui program de calculator din limbaj uman în limbaj maşină) -- şi
nu după pictorul Edward Hopper, ori după actorul Dennis Hopper...
Prof. Constantin STANCESCU
4. Inventor în modelarea mecanismelor
Cruce de Malta asimetrică

Mecanism cu cruce de Malta asimetrică ( desen scanat)

Prof. Constantin STANCESCU

Cele cinci schiţe suprapuse peste desenul scanat

Prof. Constantin STANCESCU

 Schiţa
Cruce

Schiţa Disc

Schiţa Braţ
dublu

Schiţa
Suport

Prof. Constantin STANCESCU

Piesele modelate

Prof. Constantin STANCESCU

Compunerea ansamblului

Grounded >>>>

Prof. Constantin STANCESCU

Cinematica reprezentată static...

Înlocuirea crucii cu o camă

Cinematica reprezentată cinematic: vezi fişierul “Animatie cama-canal.wmv”

Prof. Constantin STANCESCU