Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ.

, Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES

TEMA 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE

CONTRACTELOR FUTURES

4.1 Mecanismul de tranzacţionare a contractelor futures

4.2 Formarea preţurilor şi decontările financiare pe pieţele contractelor futures
4.3 Strategii futures. Exemple de hedging prin intermediul contractului futures

4.1. Mecanismul de tranzacţionare a contractelor futures

Contractul futures este un angajament standardizat intre doi parteneri, un vanzator si un

cumparator, de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ (devize, actiuni, alte titluri
financiare sau marfuri si titluri pe marfuri), la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei si
cu executarea contractului la o data viitoare numita scadenta.
Pieţele futures au apărut, se pare, în Japonia secolului al-XVIII-lea, fiind legate de
comerţul cu orez, dar s-au conturat în forma modernă la jumătatea secolului trecut, un moment
de referinţă fiind crearea, în 1848 a Bursei de Comerţ de la Chicago (Chicago Board of Trade).
Mai târziu aceste contracte s-au extins de la mărfuri la valute, instrumente financiare şi alte
active.
Contractul futures constă in angajamentul părţilor de a livra, respectiv prelua, la o data
viitoare , o marfă sau o valoare determinată, la un preţ convenit în momentul contractării dacă la
scadenţă poziţia operatorului rămâne deschisă. Cel care îşi asumă obligaţia de a prelua marfa
(cumpărătorul) deschide o poziţie “lungă” (long), in timp ce vânzătorul futures are o poziţie
“scurtă” (short).
Piaţa contractelor futures au următoarele priorităţi faţă de piaţa titlurilor primare:
 Costul tranzacţiei este considerabil mai redus;
 Contractele futures sunt mai lichide decât titlurile primare;
 Tranzacţiile pe piaţa contractelor futures se realizează mai repede decât de piaţa
cash;
 Prin vânzarea contractului futures un investitor poate ocupa o poziţie scurtă pe
care nu ar putea s-o obţină pe piaţa cash;
 Contractele futures sunt aplicate pe larg în vederea hedgingu-lui riscului
modificării preţului, ratelor procentuale şi ridurilor valutare;
 Contractele sunt dipersonalizate adică după încheiere contractului parte a doua
pentru fiecare participant devine casa de compensaţii.

1
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Neajunsul contractului futures constă în aceea că nu ieste posibilă livrarea activului în
altă cantitate sau în alt loc decât cel prevăzut de acest contract. Un alt neajuns poate fi inexistenţa
unui contract asupra unui activ suport necesar la moment. Necătând la aceasta contractele futures
sunt foarte răspândite în multe ţări ale lumii, dar de obicei scopul acestor tranzacţii nu este
predarea primirea activului suport ci hedgingul poziţiilor participanţilor tranzacţiei sau
speculaţiei, jocul pe diferenţa de preţ. În practica mondială numai 5% de contracte încheiate se
finisează cu livrarea efectivă a activului suport, fie prin contravaloarea lor cash restul se
lichidează prin efectuarea tranzacţiilor offset(de sens contrar).
Activul suport a contractelor futures pot fi:
 Hârtii de valoare de stat
 Valute
 Mărfuri reale
 Indicii bursieri etc, dar în nici un caz acţiuni nominative.
DE REŢINUT: Produsul bursier derivat într-o tranzacţie futures este contractul futures

Cele mai importante pieţe pe care se tranzacţionează contractele futures sunt:

SUA  Chicago Board of Trade (CBOT)

 Chicago Mercantile Exchange (CME)
 International Monetary Market (IMM)
Marea Britanie London International Financial Futures
Exchange (LIFFE)
Franţa Marche a Terme International de France
(MATIF)
Asia  Tokyo Stock Exchange (TSE)
 Singapore Mercantile Exchange
(SIMEX)
 Hong Kong Futures Exchange (HKFE)

(Partea cu galben o ştiţi de la BFPC, insă v-am inclus-o pentru recapitulare)

Contractele futures prezintă mai multe caracteristici:
>într-un contract futures condiţiile contractuale sunt standardizate în ceea ce priveşte
natura activului de bază (o anumită calitate a mărfii) şi cantitatea contractuală, numită şi unitate
de tranzacţii sau lot. Toate contractele futures pe acelaşi activ standardizat formează un gen de
contracte futures. Totodată, fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai
precis o lună în care urmează să aibă loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite şi cotează

2
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
la bursă, iar contractele pe un anumit activ cu aceeaşi scadentă formează o specie a contractului
futures pe acel activ.
De aceea, când vorbim de contractul futures avem în vedere mulţimea contractelor de un
anumit gen şi care au o anumită lună de livrare. Aceste contracte sunt reciproc substituibile
pentru ca obiectul lor este un activ omogen din punct de vedere cantitativ, definit in mod unitar
în termeni cantitativi, toate având aceeaşi scadentă; ele sunt contracte standardizate.
>preţul contractelor futures se stabileşte în bursă prin procedura specifică de negociere şi
contractare a acestei pieţe organizate. Preţul este reprezentat de raportul dintre cererea şi oferta
pentru fiecare contract standardizat (acelaşi activ de bază, aceeaşi scadenţă) şi el variază zilnic,
în funcţie de condiţiile pieţei. Prin urmare, valoarea contractului (dată de produsul dintre preţul
unitar şi unitatea de tranzacţie) nu mai este fixă, ca în cazul contractului forward, ci este
variabilă. De aici rezultă una din caracteristicile definitorii ale contractului futures şi anume
faptul că acesta este zilnic actualizat sau “marcat la piaţă” (engl. marked to market), astfel încât
pierderile uneia din părţile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte părţi.
> contractul futures poate fi executat prin livrare efectivă dar aceasta reprezintă excepţia
în tranzacţiile bursiere. In mod normal, cel cu poziţie long îşi poate lichida poziţia printr-o
vânzare, in timp ce deţinătorul unei poziţii short o poate acoperi printr-o cumpărare. In schimb,
operatorii rămaşi cu poziţii deschise până in ultima zi de tranzacţii vor intra automat în procesul
executării contractului prin predarea activului care stă la baza acestuia.
Prin trăsăturile sale-caracter standardizat, valoare de piaţă şi negociabilitate pe piaţa
secundară, la bursă contractul futures se defineşte ca un titlu financiar (valoare mobiliară), dar
unul derivat, constituit pe un activ de bază, care poate fi o marfă, o valută, un instrument
financiar etc.

Elementele de bază ale unui contract futures sunt:

 maturitatea contractului este limită maximă în timp de scadenţă sau data de livrare; de
obicei, nu depăşeşte 12 luni.
 activul suport sau activul de bază este reprezentat de marfa sau activul financiar
asupra căruia contractul se încheie. Activul support este standardizat din punct de vedere
a caracteristicii acestuia, a cantitatea sau valoarei (în cazul SUA contractele futures pe
obligaţiuni de obicei au o valoare standard este 100.000 USD).
 modul de livrare a activului suport sau modul de lichidare a poziţiei deţinute de
vânzătorul şi/ sau cumpărătorul contractului , acest element se referă la lichidarea
obligaţiilor ce revin părţilor contractante. Teoretic, orice contract futures presupune
livrarea fizică, la scadenţă, a activului suport; dar statisticile arată că mai puţin de 5%
3
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
dintre contracte ajung să se lichideze prin livrare fizică a activului support.
 preţul futures este preţul stabilit în prezent, adică în momentul intrării într-o poziţie de
cumpărător/ vânzător, pentru activul suport al contractului. Acest preţ urmează să fie
plătit la scadenţă. trebuie să subliniem clar faptul că un contract futures NU are preţ în
sine, pentru achiziţionarea unei poziţii într-un contract futures NU se plăteşte în mod
explicit ceva. Preţul futures nu este preţul contractului futures ci preţul stabilit prin
contract pentru a se plăti la scadenţă pentru activul suport al contractului;

 marja sau garanţia este suma de bani pe care intermediarul o cere atât celui care
cumpără un contract futures cât şi celui care vinde un contract futures. Această sumă
trebuie depusă în contul pe care intermediarul (societatea de brokerage specializată în
tranzacţii pe pieţe futures) îl deschide pentru fiecare investitor, fie cumpărător, fie
vânzător. Mărimea marjei se calculează ca procent din valoarea contractului şi se
situează, în marea majoritate a situaţiilor, în jur de 15%. În practica internaţională marja
variază între 5% şi 30% şi creşte sau scade în funcţie de:
o tipul de contract;
o de maturitatea contractului;
o de calitatea investitorilor care intră în poziţiile de cumpărător, respectiv de
vânzător;
o de numărul de contracte în care a intrat un investitor etc.
Intermediarul, brokerul, permite şi negocierea marjei, în funcţie de o serie de
parametrii pe care îi aplică fiecărui investitor.

 părţile contractante, ca în orice contract , acestea sunt două: cumpărătorul

contractului futures şi vânzătorul contractului futures;
o cumpărătorul contractului futures este acel investitor care se angajează să
achiziţioneze activul suport al contractului la maturitate. Poziţia cumpărătorului
este considerată acoperită deoarece el urmează să achiziţioneze activul de bază;
în limbaj de specialitate poziţia cumpărătorului se numeşte long futures (LF).
o vânzătorul contractului futures este acel investitor care se angajează să vândă
activul suport la maturitate. Poziţia sa este considerată descoperită (deoarece cel
care vinde activul suport s-ar putea să nu îl deţină în momentul intrării în
contract, astfel la scadenţă el va trebui fie să cumpere activul suport de piaţa
spot, pentru a-l vinde şi a-şi onora obligaţiile contractuale, fie va trebui să-l
împrumute, şi în acest caz va apărea, mai târziu obligaţia rambursării

4
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
împrumutului. În limbaj de specialitate, poziţia vânzătorului se numeşte short
futures (SF) şi este o poziţie în oglindă faţă de poziţia LF.

Comparaţie contract FORWARD / FUTURES

CONTRACT FORWARD CONTRACT FUTURES
1. Contract specific pieţei valutare 1. contract specific pieţei de capital
2. contract adaptat clienţilor din punct de vedere al 2. contract standardizat din punct de vedere al
sumei şi scadenţei sumei şi scadenţei.
3. contract privat între două părţi 3. Contract standard între fiecare contrapartidă şi
Casă de compensare
4. este dificila de lichidat înainte de scadenţă, 4. posibilitatea de a negocia o poziţie de sens
motiv pentru care are o lichiditate scăzută. contrar de scadenţă şi, deci, de a lichida poziţia,
ceea ce presupune un grad ridicat de lichiditate.
5. Câştigul/pierderea pe o anumită poziţie forward 5. evaluarea contractelor se realizează zilnic,
se înregistrează la scadenţă. câştigul/pierderea se înregistrează zilnic.
6. marja este fixată o singură dată, în ziua primei 6. marja trebuie ţinută pentru a reflecta modificările
tranzacţii. preţurilor

Etapele CF
I Operaţiunile legate de deschiderea poziţiei
♦ încheierea contractului (deschiderea poziţiei)
♦ înregistrarea CF la CC
♦ depunerea marjei iniţiale
♦ plata comisionului privind înregistrarea CF la CC
II Operaţiuni în perioada poziţiei deschise
♦ menţinerea poziţiei deschise
♦ marcarea la piaţă zilnică de către CC
III. Operaţiuni legate de închiderea poziţiei
♦ închiderea poziţiei printr-o operaţiune de sens invers
♦ calcularea venitului, pierderii la închiderea poziţiei
♦ efectuarea plăţii comisionului cu privire la înregistrarea CF în operaţiunea de sens
invers
♦ transferul mijloacelor băneşti de către CC clientului şi invers
♦ încasarea efectivă a activului suport şi plata mijloacelor băneşti.

O tranzacţie Futures conţine

Tehnica iniţierii şi
Sistemul de marje Casa de
lichidării poziţiei
şi marcarea la piaţă compensaţie
Futures

5
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Mecanismul iniţierii unei poziţii futures
prin modalitatea de negociere în ring

Cumpărător 6 Vânzător

1 5 6 6 5 1
4 4
Firma de Broker din Broker din Firma de
brokeri incintă (C) incintă (B) brokeri
2 2

3 3
5
5
Ring de tranzacţii

Casa de compensaţii
8
7 7

1. Clienţii cumpărător-vânzător se adresează cu ordine de cumpărare/vânzare a unei unităţi

de tranzacţie future firmelor de brokeri care îi deservesc;
2. Firmele de bursă transmit ordinele agenţilor de bursă din incinta bursei;
3. Agenţii de bursă execută ordinele prin strigări libere;
4. Agenţii de bursă din incintă confirmă firmelor de bursă executarea ordinelor;
5. Firmele de bursă confirmă executarea ordinelor celor doi clienţi şi raportează executarea
ordinelor casei de compensaţie;
6. Cei doi clienţi îşi confirmă operaţiunile reciproc firmelor de brokeri;
7. Firmele de brokeri confirmă lichidarea contractelor case de compensaţie;
8. Casa de compensaţie anulează obligaţia acoperită preluată de la cumpărător prin vânzare
şi obligaţia descoperită preluată de la vânzător prin cumpărare. Poziţiile se compensează
şi rezultatul este zero.

Lichidarea contractului. Lichidarea contractului futures se poate face în două modalităţi:

prin livrare, adică prin predarea/plata mărfii, sau prin lichidarea poziţiei, adică prin compensare
cu o operaţie de sens contrar.
Lichidarea contractului prin livrare efectivă a mărfii reprezintă o cotă redusă din ansamblul
tranzacţiilor futures. Cei mai mulţi îşi închid poziţiile înainte de expirarea contractului, prin

6
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
compensare, iar casa de compensaţie şi brokerii procedează la regularizarea contractului.
Contractele futures nu sunt considerate deci, o modalitate uzuală de achiziţionare efectivă a unei
mărfi, din contră ele reprezintă un dezavantaj pentru cumpărător, deoarece cel care are opţiunea
livrării fizice a mărfii este vânzătorul. Vânzătorul poate preda marfa în oricare din zilele
lucrătoare din luna livrării, poate alege locul livrării (oricare din punctele de livrare stabilite de
bursă) şi poate preda oricare din sorturile de marfă admise la contractul respectiv. Pentru
cumpărare de marfă cu livrare efectivă la termen se utilizează contractele cash forward, încheiate
în afara bursei.
Dacă clientul nu urmăreşte achiziţionarea efectivă a unei cantităţi de marfă ci vrea doar să
beneficieze de diferenţele favorabile de curs în bursă, el se va comporta ca un investitor care are
la dispoziţie o sumă de bani – marja depusă - şi urmăreşte să obţină de pe urma ei un câştig.
Datorită faptului că în raport cu valoarea contractului, marja este foarte mică, operaţiile cu
contracte futures au un efect de levier semnificativ(adică au efect multiplicator).

Fiecare contract futures trebuie să aibă o lună concretă care este luna de livrare a
activului suport sau luna de finisare a decontărilor. La fiecare bursă toate contractele ce au la
bază acelaş activ suport formează o serie de contracte futures.

Compensarea poziţiilor futures

prin casa de compensaţie îi sunt
specifice următoarele funcţii:

Asigură integritatea financiară a

tranzacţiilor futures prin Oferă posibilitatea compensării
garantarea îndeplinirii obligaţiilor cu drepturile care decurg
obligaţiilor contractuale ale din contractele futures
membrilor

Executarea contractului FUTURES este obligatorie atât pentru cumpărător cât şi pentru
vânzător, întotdeauna ca rezultat unul dintre ei va înregistra un câştig, iar celălalt o pierdere.
Tranzacţionarea unui contract Futures presupune închierea unui contract pentru
deschiderea contului în marjă. Contractul se închie între client şi agenţia de broker şi cuprinde
condiţiile generale de tranzacţionare la termen a activelor financiare.

Contul în marjă. În vederea efectuării tranzacţiilor futures vânzătorii şi cumpărătorii

deschid conturi speciale la firmele broker cu care lucrează. Firmele broker solicită din partea
clienţilor lor garanţii pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele futures, care diferă
în general de la o bursă la alta. În general, însă, marja iniţială este de 10% din valoarea
contractului. Dacă disponibilul din cont scade sub această marjă, clientul este solicitat să

7
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
suplimenteze disponibilul său prin noi depuneri astfel încât să existe tot timpul o marjă de
menţinere de 2/3-3/4 din marja iniţială. În situaţia în care disponibilul din cont scade sub marja
de menţinere, brokerul trimite clientului un apel în marjă, iar dacă acesta din urmă nu poate să
facă noi depuneri, brokerul are latitudinea să anuleze una sau mai multe poziţii, până când
disponibilul în cont reintră în limitele marjei. Dacă disponibilul depăşeşte nivelul marjei, clientul
poate retrage din cont fonduri cash sau poate utiliza disponibilul pentru deschiderea de noi
poziţii futures. Garanţia rămasă în cont la lichidarea contractului se restituie clientului. Având în
vedere că valoarea garanţiilor este redusă în raport cu cea a contractelor încheiate, atractivitatea
contractelor futures constă în faptul că permit realizarea de tranzacţii de valoare ridicată prin
vărsarea efectivă a unei marje relativ reduse sub formă de bani lichizi, urmând ca decontarea să
se facă la lichidarea contractului.

Sistemul de marje şi marcarea la piaţă

Cumpărătorii-vânzătorii contractelor futures sunt obligaţi să depună anumite sume, numite
marje, în conturile deschise la societăţile de bursă, care pot fi:
1. Marja iniţială

reprezintă nivelul minim al Scopul marjei iniţiale:

sumei care trebuie depusă
1. de asigurare a îndeplinirii obligaţiilor
de client în conturile
contractuale de către client;
deschise la firma de
2. de protejare a firmelor de brokeri
brokeri
împotriva pierderilor datorate
modificărilor de preţ a produsului bursier
şi implicit a preţului futures

2. Marja Reprezintă suma minimă stabilită ca procent faţă de marja iniţială, pe care
de titularul de cont o deţine în contul său în marjă pentru a menţine poziţii
menţinere deschise la contractele futures.
3. Marje 1. plăţile zilnice efectuate de clienţi când prin marcarea la piaţă se
de înregistrează o pierdere la poziţia futures;
variaţie 2. plăţile zilnice efectuate de firma de brokeri clienţilor când aceştia din
sunt: urmă obţin profituri prin marcarea la piaţă.

8
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES

Marcarea la piaţă este caracteristica

contractelor futures care constă în
stabilirea preţului zilnic în funcţie de
cotaţia activului de bază, calculându-se
pierderile sau câştigurile obţinute care se
realizează prin 2 etape:

Casa de compensaţie Membrii compensatori fac

stabileşte la sfârşitul zilei de marcarea la piaţă în raport cu
tranzacţionare un preţ de clienţii lor
regularizare

Casa de compensaţie (de clearing). Rolul esenţial în derularea tranzacţiilor revine casei
de clearing, care asigură atât marcarea zilnică la piaţă a poziţiilor futures, cât şi compensaţia
globală a tranzacţiilor care se fac la bursă. Ansamblul operaţiunilor de compensaţie, decontare şi
predare/primire de titluri - desfăşurate sub coordonarea casei de clearing - poartă numele de
regularizare. Prin acest proces are loc marcarea la piaţă sau, după caz, lichidarea contractelor
futures. In acest sens, membrii cliring depun la casa de compensaţie garanţii, numite marje de
regularizare, pentru asigurarea executării contractelor derulate prin mijlocirea lor. Garanţiile
depuse de firmele broker provin din marjele pe care ele însele le solicită clienţilor.
Marcarea la piaţă înseamnă adaptarea zilnică a contractelor futures deja încheiate în
raport cu evoluţia cursurilor futures pe piaţă. Regula este că dacă valoarea contractului creşte,
cumpărătorul primeşte în contul său în marjă o sumă cash echivalentă cu diferenţa dintre preţul
de regularizare al zilei curente, cel al zilei precedente, multiplicată cu numărul de contracte.
Dacă valoarea contractului scade, se deduce din contul său în marjă o sumă obţinută prin
multiplicarea numărului de contracte cu diferenţa dintre preţul curent şi cel al zilei anterioare.
Marcarea la piaţă –este caracteristică contractelor futures care constău în stabilitatea preţului
zilnic în funcţie de cotaţia activuluide bază, calculîndu-se pierderile sau cîştigurile obţinute.
Marcarea la piaţă se realizează în două etape :
 Casa de compensaţii stabileşte la sf. Zilei de tranzacţionare un preţ de
regularizare(settelement price), cu luarea în considerare a mediilor preţurilor la care s-au
înregistrat ultimele tranzacţii din ziua respectivă. Se realizează astfel marcarea la piaţă de
către casa de compensaţii cu membrii compensatori ;
 In a doua etapă membrii compensatori fac marcarea la piaţă în raport cu clienţii lor.
Fiecare cont în marjă este marcat la piaţă pe baza preţului de regularizare.

9
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Exemplu de marcare la piaţă.
Pe 27 septembrie, se cumpără un contract futures pe CAD, scadenţă decembrie la cursul 0,6484 USD.
Valoarea activului suport este 100000 CAD, marja iniţială este 700 USD, nivelul minim al depozitului
fiind de 500 USD. Variaţia minimă a preţului este de 1 punct de bază (0,0001). Cursul contractului
futures evoluează astfel: 6.10 – 0,65; 10.10 – 0,6455; 12.10 – 0,6495. se decide lichidarea poziţiei pe
12.10. Cheltuielile de tranzacţionare sunt de 20 USD

Data Cotaţia Ecart Valoarea Câştig/ Valoarea Apelul în Creditar Depozit

CAD/ contractul pierdere depozitul marjă ea ul iniţial
USD ui ui după contului
câştig/pie clientul
rdere ui
27.09 0,6484 - 64840 - - - - 700
USD USD
6.10 0,65 0,0016 65000 Câştig 860 USD Nu se face 160 700
USD/ USD 160 USD USD
CAD USD
10.10 0,6455 -0,0045 64550 Pierder 250 USD Apel (290 - 700
USD/ USD e 450 (700-450) USD) USD
CAD USD 700-
(250+160)

12.10 0,6495 0,004 64950 Câştig 1100 nu 400 700

USD/C USD 400 USD USD USD
AD USD

Reguli de tranzacţionare a contractelor futures

Vânzătorul – mizează pe o scădere a reţului CF Cumpătorul-mizează pe o creştere a CF
Reglementarea financiară
Veniturile cumpărătorului transferate ca - Pierderile cumpărătorului
Pierderile cumpărătorului transferate ca - Veniturile vânzătorului

Exemplu de suprafaţă de tranzacţionare

Table 1. Chicago Mercantile Exchange Feeder Cattle Futures Price Quotes for 10:30 am
Contract OPEN HIGH LOW LAST Volume Settle
Jan-99 67.90 68.15 66.35 67.10 630 67.73
Mar-99 68.00 68.10 66.40 67.15 204 67.70
Apr-99 68.75 68.90 67.50 68.20 88 68.50
May-99 69.55 69.80 68.30 69.00 35 69.48
Aug-99 70.60 70.75 69.70 70.20 14 70.50
Sep-99 70.15 70.35 69.50 69.70 4 70.30
Oct-99 70.50 70.55 69.50 70.15 6 70.45
Nov-99 70.80 71.55 70.50 70.80 1 71.50

Sau pe valute

10
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES

Contract valoarea Anul Marja Marja de Variaţia Valoarea

introducerii iniţială menţinere minimală a tick
preţului
AUD 100000 1986 1200 USD 900 USD 1 pct 10 USD
CAD 100000 1972 700 USD 500 USD 1 pct 10 USD
CHF 125000 1972 1700 USD 1300 USD 1 pct. 12,5 USD
GBP 62500 1972 2000 USD 1500 USD 2 pct 6,25 USD
JPY 12500000 1972 1700 USD 1300 USD 0,01 pct. 12,5 USD

Elementele standardizate ale contractului futures pot fi considerate angajamente

uniformizate şi bine precizate ca un activ cu trăsături predefinite să fie livrat la un anumit
moment în viitor. Contractul specifică şi fluctuaţia minimă a preţului sau mărimea pasului
(tick), care restrânge mişcarea preţului într-o zi de tranzacţionare.
Unitatea de tranzacţionare este elementul care stabileşte cantitatea în funcţie de care se
determină valoarea contractului.
Cotarea defineşte preţul pe unitatea de tranzacţionare.
Contul în marjă reflectă excedentul de valoare sau pierdere de valoare zilnică
rezultată dint tranzacţiile cu contractele futures.

Riscurile pierderii sau profitul revin în totalitate clientului, care dispun de sumele
existente în contul în marjă.
Preţul de regularizare al zilei curente se compară cu cel al zilei precedente. Pentru un
singur contract, suma cu care se creditează sau se debitează contul în marjă este egal cu produsul
dintre unitatea de tranzacţionate a contractului şi diferenţa dintra cele două preţuri de
regularizare. Dacă preţul de regularizare este mai mare în ziua curentă decît în cel din ziua
precedentă, deţinătorii pe poziţii « long » primesc în contul lor aceeaşi sumă cu care se
debitează contul deţinătorului de poziţie « short ». Dacă preţul de regularizare scade se debitează
conturile clienţilor cu poziţie long şi se crediteată conturile celor cu poziţie shot.
Poziţia fiecărui titular de cont rămîne în continuare deschisă.
Poziţia sau pierderea reflectată de cont în marjă are caracter virtual, fiind considerată
efectivă numai la lichidarea poziţiei.
Marcarea la piaţă permite determinarea rezultatului cumulat al contractului. Lichidarea
contractului poate avea loc când marja cumulată are un nivel maxim.

4.2. Formarea preţurilor şi decontările financiare pe pieţele

contractelor futures

11
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Unul şi acelaşi activ, de regulă, are preţuri diferite pe piaţa cash (spot) şi pe piaţa futures.
Acesta se motivează prin aceea că pe piaţa cash tranzacţia are loc la momentul dat iar pe piaţa
futures se finalizează după o perioadă de timp – de la câteva zile, luni sau chiar ani. Deci

Activul bursier are două preţuri

SPOT – se cumpără-vinde imediat Futures – se cumpără-vinde peste un termen

de la câteva zile, până la un termen mai mare.

La rândul său preţul contractului futures ca şi orice alt preţ are o bază obiectivă a
costului. Preţul poate să devieze de la cost sub influenţa cererii şi ofertei. De aceia la mod
general modelul preţului futures este tradiţional:

Cererea

Costul Preţul contractului

futures
contractului
futures

Oferta

Fig.1 Factorii ce influenţează preţul contractului

Astfel valoarea contractului Futures este influenţat de cerere şi ofertă. Pe lângă aceasta
contractul futures este influenţat şi de anumiţi factori, şi anume.

FACTORI PERMANENŢI FACTORI SPECIFICI

♦ cursul SPOT al activului suport ♦ costuri specifice păstrării produselor
bursiere
♦ Termenul de valabilitate a contractului ♦ asigurarea
♦ Rata medie a dobânzii pe termen scurt ♦ Taxe de negocieri
(risk-free rate of interest per
annum)
♦ impozitarea
♦ cursul valutar
Deci, în linii generale preţul pe piaţa la termen “F” depinde de cîtiva parametri
F=F (Spot, T, R, Venituri, Cheltuieli),
unde:
Spot – preţul curent al activului suport
T – termenul pînă la expirare, în ani

12
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
R – Rata fără risc
Venituri – dividendele viitorare, cupoanele etc
Cheltuieli – plăţi pentru păstrarea mărfii, asifgurarea, plăţile pentru menţinerea poziţiei.

De reţinut: Preţurile futures se formează pornind de la preţurile de pe piaţa la vedere (spot)

Pft T = Pt (1 + i ) + C ,
T −t
Relaţia generală de calcul al preţului futures este:
unde:
Pft, T- preţul futures în momentul t cu termen de livrare în T;
Pt-preţul la vedere în momentul t;
i-rata dobânzii pentru împrumuturile pe termen scurt;
C-costuri specifice păstrării produsului bursier din momentul t
Baza = Preţ SPOT- Preţ FUTURES Pozitivă-când preţurile Futures sunt mai mici
care poate fi: decât cele la vedere
Negativă-când preţurile Futures sunt mai mari
decât cele la vedere

Preţul contractului futures poate fi determinată ca fiind un cost pentru care investitorului îi va
fi tot atît de convenabil cumpărarea activului suport pe piaţa cash cu următoarea lui păstrare până
la momentul utilizării sau primirii de la el a venitului, pe cît şi cumpărarea contractului futures pe
acest activ. Într-adevăr procurarea activului dinainte ce el va aduce venituri, presupune că
investitorul va investi mijloacele băneşti în acest activ şi nu va primi venit în cantitatea ratei
dobânzii bancare pe depozit, precum şi va suporta unele cheltuieli privind păstrarea sau
asigurarea lui.

Determinarea preţului contractului futures depinde de ce tip de factori se iau în vedere

Dacă se consideră doar factorii permanenţi, şi nu sunt cheltuieli suplimentare, atunci:

Fp = S p e rT (formulă utilizată în experienţa internaţională)

Unde:
Fp – preţul futures pentru un activ suport al contractului;
Sp – preţul spot (în prezent) al activului suport al contractului;
T – termenul pină la scadenţa contractului;
r- rata dobânzii la împrumuturile pe termen scurt.

Sau după cum vă este cunoscută formula de calcul a determinării Valorii prezente pentru
a afla valoarea ei in viitor (Valoarea viitoare)
r ×T
Fp = S p × (1 + )
360 ×100

Această formulă rezultă din principul de bază al arbitrajului, care poate fi formulat în
modul următor: “Nu pot fi prînzuri gratuite” sau “efectul economic (sau cheltuielile) din 2
activităţi diferite, care duce la acelaşi rezultat în ceea ce priveşte profiturile şi cheltuielile trebuie
să fie la fel”

13
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
De exemplu, investitorul, care doreşte să deţină acţiuni peste un anumit timp T, poate să facă
aceasta prin 2 modalităţi:
- fie să le achiziţioneze acum la preţul Spot
- fie să le achiziţioneze în viitor la preţul F, încheiend un contract acum.
În cel de-al doilea caz investitorul poate plasa banii în cantitatea S în bancă la rata dobînzii R şi
să obţină pentru acest termen T un venit suplimentar: Spot*(eRT-1)
Acest venit “prânz gratuit”, poate fi “echilibrat” cu preţul forward curent « F ». Preţul
« F » trebie să fie ales astfel încât investitorului săi fie indiferent dacă să plaseze banii în bancă
sau să achiziţioneze acţiuni prin intermediul contractului futures, iar aceasta poate fi posibil doar
dacă preţul F va fi egal sau mai mare decît relaţia: F =Spot *eRT
Să analizăm următorul exemplu. Dacă investitorul deţine o acţiune şi doreşte să obţină bani
pentru ea. Aceasta poate fi realizat în 2 moduri:
Prima modalitate. Să vîndă acţiunea în prezent şi să plaseze resursele obţinute pe un termen T la
rata dobânzii R. Peste un an rezultatul va fi următorul: Spot *eRT
Modalitatea a 2-a. Să stabilească un preţ viitor de vânzare a acţiunii F şi să aştepte termenul.
Dacă preţul F este mai mare decât rezultatul anterior, atunci cineva (arbitrajorul) va vinde
futures-ul la preţul F, va lua cantitatea S de bani de la bancă la rata dobânzii R şi va cumpăra o
acţiune de pe piaţă. Atunci când vine termenul T va vinde acţiunea la preţul F şi va restitui banii
la bancă cu dobândă. Venitul garantat în această operaţiune va fi:
F-Spot-Spot*(eRT-1)=0
Acest venit garantat trebuie să fie egal cu “0”, astfel încât arbitrajorii prin acţiunile sale să obţină
venituri fără risc. Egalând această relaţie cu “0” vom obţine:
F=Spot *eRT
Astfel, obţinem, că preţul futures şi al activului de bază sunt strîns legate între ele şi această
legătură depinde de: termenul T pină la scadenţa contractului futures şi de rata dobânzii fără risc
“R”. Preţul calculat sau teoretic al futuresului cu toate acestea trebuie să fie mai mare decît preţul
spot al activului suport. Astfel de situaţii poartă denumirea de contango normal.
Formula preţului forward în cazul în care se obţine venit pentru activul suport. De exemplu
investitorul doreşte ca peste un an să deţină acţiunea pentru care în momentul T0 va obţine un
dividend.
Prima modalitate. Să cumpere acţiunea acum la preţul S şi să investească dividendele obţinute la
rata R pe termenul (T-T0).
2 mod. Să cumpere contractul de obţinere a acţiunilor peste un anumit termen T la preţul F, iar
banii în cantitatea S să-i plaseze la bancă la rata R.
Dat fiind faptul că rezultatul nu trebuie să depindă de varianta selectată, obţinem:

14
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
F=Spot*eRT-Div*eR(T-T0)
Pentru acţiunile, pentru care se planifică obţinerea dividendelor, preţul forward teoretic poate fi
mai mic decât preţul spot.
Situaţia în care preţul futures este mai mic ca preţul spot se numeşte backwardation normal
Sau formula va fi:
(r − rDiv ) × T
Fp = S p × (1 + ). , unde
360 ×100

rDiv- mărimea medie a dividendului pentru acţiuni sau procentul pentru obligaţiuni

Formula preţului forward în cazul în care sunt plăţi pentru păstrarea activului suport. De
exemplu, vânzătorul, doreşte ca peste un termen T să obţină mijloace pentru marfa sa bursieră.
Marfa este depozitată la un depozit şi are o cheltuială de păstrare Cost pentru termenul T.
In cazul în care marfa va fi vândută imediat la preţul Spot, banii pot fi plasaţi la bancă la rata
dobânzii R. Ca rezultat va obţine suma Spot*eRT
Conform principiului arbitrajului tot această sumă trebuie s-o obţină vânzătorul şi în alt caz, când
va decide să încheie un contrat de vânzare a mărfii peste un termen T la preţul F. Tinând cont de
cheltuielile legate de păstrare, venitul vânzătorului va constitui: F-Cost
Dat fiind faptul că rezultatul nu trebuie să depindă de varianta selectată, atunci :
F-Cost=Spot*eRT sau F=Spot*eRT+Cost
În acest mod, pentru marfă, păstrarea căreia necesită cheltuieli, preţul teoretic forward va
fi întotdeauna mai mare decît preţul spot. Situaţia în care preţul futures este mai mare decît preţul
spot se numeşte, după cum ţinem minte contango normal.

Conceptul de basis. Contango si backwardation.

Din formulele anterioare rezultă că preţul activului futures este strîns legat de preţul activului
suport. Şi în momentul expirării (executării) futuresului preţurile lor tebuie să fie egale. Până la
expirare preţul futuresului poate fi mai mare decît preţul activului support. O astfel de situaţie se
numeşte contango şi este caractristică futures-ului pe acţiuni şi pe indici bursieri. Însă poate fi şi
astfel, ca preţul futures să fie mai mic decît preţul activului support. O astfel de situaţie poartă
denumirea de backwardation.
Diferenţa dintre preţul futures şi preţul spot se numeşte basis:
Basis=F-S
Un basis pozitiv înseamnă că futuresul se tranzacţionează în contango, iar un basis negativ – în
backwardation.

15
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Basisul nu este o mărime constantă. El se diminuează cu trecerea timplui şi trebuie să devină
egal cu 0 la expirarea contractului. Dacă la activul suport nu se planifică un venit şi cheltuieli,
atunci basis-ul este dependent de termenul T până la expirarea şi de rata dobânzii R.
Exemplu:
Sp – 100 u.m.
r- 20% anual
rDiv – 10% pe an
T- 60zile

Atunci înlocuind în formula precedentă:

(r − rDiv ) × T ( 20 − 10 ) × 60
Fp = S p × (1 + ) = 100 × (1 + ) = 101,67 u.m.
360 ×100 360 ×100

Preţul contractului pentru această zi va oscila în dependenţă de cerere şi ofertă în jurul

acestui preţ calculat.

4.3. Strategii futures. Exemple de hedging prin intermediul

contractului futures
Tranzacţiile futures oferă prin intermediul tranzacţiilor de hedging un mijloc foarte eficient de
protecţie a investitorilor împotriva fluctuaţiei preţurilor.

Deosebim: Hedging de vânzător este iniţiat de cel care deţine, cumpără sau
produce anumite mărfuri fizice, în scopul de a se proteja împotriva
riscului scăderii preţurilor, angajând o tranzacţie futures de vânzare
(short)
Hedging de cumpărător se angajează de firmele comerciale sau de
producţie, ce urmează a se aproviziona cu anumite mărfuri fizice la o
scadenţă ulterioară. Pentru aceste firme riscul constă în eventualitatea
creşterii preţurilor mărfurilor respective, iar acest risc se poate realiza
prin angajarea unei tranzacţii futures de cumpărare (long).
Tranzacţii de spreading – care presupun angajarea de poziţii diferite
(long şi short) pentru scadenţe diferite de preţ favorabile. Tranzacţiile
de acest fel diminuează riscurile care se asociază mişcării zilnice a
cursurilor, iniţiatorul îşi asumă doar riscul schimbării spreadingul între
cele două scadenţe pentru care are angajate poziţii diferite.

16
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES

Câştig pe seama profituri

poziţiei short
Creşterea valorii
stocurilor

-0,35 +0,35

P’1
P0 P1

Pierderea pe
seama
poziţiei short
Scăderea valorii
stocurilor
pierderi

Fig.1. Tranzacţie futures de vânzare (short)

Notă explicativă:
1. Dacă scăderea preţurilor se produce, valoarea stocurilor de mărfuri fizice (tr. verde) pe care
le deţine efectiv, se reduce în mod corespunzător, fapt cei pricinuieşte o pierdere, având în
paralel o tranzacţie de vânzare (short) care se finalizează (în cazul scăderii preţurilor la nivelul
P’1) cu câştig pentru iniţiator.
2. Este însă posibil ca până la scadenţa tranzacţiei de vânzare (short) – preţurile să crească la
nivel P1. În aceste condiţii creşterea valorii stocurilor de mărfuri fizice (tr. bordo) este anihilată
de pierderea pe care clientul o înregistrează la lichidarea contractului futures comercial. (tr.roz)

Exemplu: a) Hedgare ideală

Un fermier produce porumb pe care îl va realiza după recoltare. De teama modificării preţului de
vânzare, el încheie un CF de vânzare cu ulterioara lui cumpărare.
Hedjare pe poziţie de vânzător ideală
Piaţa SPOT Piaţa FUTURES
august 4,85 USD preţ de piaţă Vinde CF la 5,2 USD
octombrie 4,5 USD preţ de piaţă la Cumpără CF la 4,85 USD
vânzare
-0,35 pierdere +0,35 venit
Astfel pierderile pe piaţa la vedere se compensează cu venitul în urma hedjării (4,5+0,35)=4,85

17
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Exemplu: b) Hedgare parţială
Un fermier produce porumb pe care îl va realiza după recoltare. De teama modificării preţului de
vânzare, el încheie un CF de vânzare cu ulterioara lui cumpărare.
Hedjare pe poziţie de vânzător parţială
Piaţa SPOT Piaţa FUTURES
august 4,85 USD preţ de piaţă Vinde CF la 5,2 USD
octombrie 5,0 USD preţ de piaţă la Cumpără CF la 5,5 USD
vânzare
+0,15 câştig -0,3 pierdere pe poziţie short
El ar fi putut să vândă la de piaţă în august (5,0-0,3)=4,7

Câştig pe seama profituri

reducerii preţurilor
de aprovizionare Câştig pe seama
poziţiei futures long

+4
+3

P1
P’1
-4
P0 -5

Pierdere ca
urmare a
creşterii
Pierdere pe preţurilor de
seama poziţiei aprovizionare
futures long pierderi

Fig.2 Tranzacţii futures de cumpărare (long)

Notă explicativă:
1. Dacă cresc preţurile la nivelul P1 sporirea cheltuielilor de cumpărare a mărfurilor este
compensată de diferenţa pozitivă cu care se finalizează tranzacţia futures de cumpărare
(long)
2. Dacă preţurile scad la nivelul P’1 economia ce se putea realiza din cumpărarea cu mărfuri
mai ieftine este anihilată de poziţia long care se finalizează cu pierderi.

Exemplu: a) Hedgare pe poziţie de cumpărător

18
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Acest tip de hedgare este folosit de firmele intermediare care au cereri de cumpărare de marfă în
viitor, ele se hedgează de creşterea cursului.

Piaţa SPOT Piaţa FUTURES

august 63 USD preţ de piaţă Cumpără CF la 60 USD
octombrie 65 USD preţ de piaţă la Vinde CF la 63 USD
vânzare
-2 USD pierdere +3 USD câştig pe poziţie long
Rezultat: 65-(63-60)=62 USD

Hedjarea riscului bazei:

Exemplu: a) când baza nu se schimbă
Pe 15.10 o întreprindere cumpără 10 unităţi de marfă la preţ de 2,5 USD. În acelaşi moment se
hedgează încheind un CF de vânzare pentru decembrie a 10 unităţi de marfă la 2,75 USD. Peste o
lună întreprinderea vinde 10 unităţi la 2,0 USD. În aceeaşi lună se închide poziţia Futures la 2,25
USD
Piaţa SPOT Piaţa FUTURES
15.10 Cumpără la 2,5 Vinde la 2,75 USD Baza -0,25 USD
15.11 Vinde la 2,0 Cumpără la 2,25 Baza -0,25
-0,5 pierdere +0,5 venit
Rezultat: 0 piaţa futures a realizat o hedgare perfectă

Exemplu: b) când baza se schimbă în sens favorabil

Pe 15.10 o întreprindere cumpără 10 unităţi de marfă la preţ de 2,5 USD. În acelaşi moment se
hedgează încheind un CF de vânzare pentru decembrie a 10 unităţi de marfă la 2,75 USD. Peste o
lună întreprinderea vinde 10 unităţi la 2,0 USD. În aceeaşi lună se închide poziţia Futures la 2,20
USD
Piaţa SPOT Piaţa FUTURES
15.10 Cumpără la 2,5 Vinde la 2,75 USD Baza -0,25 USD
15.11 Vinde la 2,0 Cumpără la 2,20 Baza -0,20
Rezultat -0,5 pierdere +0,55 venit
brut
Rezultat net: 0,55-0,5=0,05 USD

Exemplu: a) când baza se schimbă în sens negativ

Pe 15.10 o întreprindere cumpără 10 unităţi de marfă la preţ de 2,5 USD. În acelaşi moment se
hedgează încheind un CF de vânzare pentru decembrie a 10 unităţi de marfă la 2,75 USD. Peste o
lună întreprinderea vinde 10 unităţi la 2,0 USD. În aceeaşi lună se închide poziţia Futures la 2,30
USD
Piaţa SPOT Piaţa FUTURES
15.10 Cumpără la 2,5 Vinde la 2,75 USD Baza -0,25 USD
15.11 Vinde la 2,0 Cumpără la 2,30 Baza -0,30
-0,5 pierdere +0,45 venit
Rezultat net: -0,5+0,45=-0,05 USD

SPREADING-UL reprezintă diferenţa de preţ la 2 CF angajate.

Tehnica spredingului ♦ Arbitrajorul deschide 2 poziţii (long-short)
19
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Câştig pentru cel ce Profit
Tema
deţine o poziţie 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
short
mai îndepărtată ♦ Arbitrajorul închide aceste două poziţii
De reţinut Arbitrajorul trebuie corect să decidă ce CF să cumpere şi ce CF să
vândă
Tipuri de arbitraje
-0,2 ♦ Spred pe piaţa internă
P1
♦ Spred pe diferite pieţe
♦ Spred pe diferite mărfuri
♦ Spred materiale prime-polufabricate
P2
Pierdere pentru cel
P1>P2 ce deţine o poziţie
long mai îndepărtată

pierderi

Câştig pentru cel ce

Profit deţine o poziţie long mai
îndepărtată

P2

P1<P2
pierderi
Pierdere pentru cel ce
deţine o poziţie short mai
îndepărtată

Cele mai des întâlnite strategii pe piaţa contractelor futures pe titluri de valoare sunt:
1. Spred pe piaţa internă. cumpărarea (vânzarea) contractului futures cu o dată de livrare
şi concomitent vânzarea (cumpărarea) aceluiaşi contract dar cu altă dată de livrare.
Esenţa acestei strategii constă în aceia că preţurile contractelor futures cu diferite date
de lichidare nu se vor schimba în/cu acelaşi temp.

20
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES

Notă explicativă: Un client angajează simultan la T0 două poziţii de valoare egală, una de
cumpărare long pentru scadenţa T1 (mai apropiată) şi alta de vânzare short pentru scadenţa T2
(mai îndepărtată) mizând pe faptul că între T şi T2 preţul va scădea, iar rezultatele operaţiunii
vor fi după cum urmează:
1. până la T1 cele două poziţii se anulează reciproc; după T1 clientul rămâne doar cu poziţia
de vânzare (short) care-i aduce câştig doar dacă P2>P1;
2. dacă, după T1, preţurile cresc, astfel încât P2>P1 spreadingul se încheie cu pierdere
pentru client şi în cazul în care poziţia de cumpărare long are scadenţa mai îndelungată,
clientul obţine câştig numai în cazul în care P2>P1

Spre exemplu dacă, preţul contractului în luna mai apropiată a lichidării conform unor cauze
se majorează mai repede, decât preţul cu lichidare în luna mai îndepărtată, atunci strategia
constă în cumpărarea contractului pentru luna mai apropiată şi vinderea lui la termenul mai
îndepărtat iar atunci când preţul pentru luna mai apropiată se va mări mai tare de vândut
contractul pe luna mai apropiată şi de procurat pe luna mai îndepărtată. În rezultatul creşterii
încasărilor pentru contractul cu luna de lichidare mai apropiată vor acoperi pierderile pentru
contractul cu luna de lichidare mai îndepărtată.

Ex.

Data Sensul operaţiunii

1 Februarie Procurarea contractului Vinderea contractului futures
futures cu 4700 u.m/tit. cu 4800 u.m./tit
cu executarea în aprilie cu executarea în iunie
1 martie Vinderea contractului futures Procurarea contractului
pentru 4780 u.m./tit. cu futures cu 4850 u.m./tit cu
executarea în aprilie executarea în iunie
Rezultat: Venit =4780-4700=80u.m Pierderi 4800-4850=-50 u.m
Venitul net= 80-50=30u.m. pentru fiecare titlu.
În exemplu de mai sus creşterea preţului contractului futures din aprilie a constituit 80
u.m/tit., iar pe contractul din iunie –50 u.m./tit., acesta a permis obţinerea venitului net în
mărime de 30 u.m./tit. Dacă mărimea contractului constituia 5000 de titluri atunci venitul
contractului constituie 150000u.m.

21
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
Strategia inversă are loc cînd dacă preţul contractului futures cu termenul mai îndepărtat
de executare se va majora mai repede decît pe contractul mai apropiat. În acest caz este
concomitent necesar de cumpărat un contract cu data mai îndepărtată şi vînzarea aceluiaşi
contract cu data mai apropiată

Data Sensul operaţiunii

1 Februarie Vinderea contractului futures Procurarea contractului
cu 4800 u.m./tit futures cu 4700 u.m/tit.
cu executarea în aprilie cu executarea în iunie
1 martie Procurarea contractului Vinderea contractului futures
futures cu 4850 u.m./tit pentru 4780 cu executarea în
u.m./tit. cu executarea în iunie
aprilie
Rezultat: Pierderi 4800-4850=-50 u.m Venit =4780-4700=80u.m

Sunt posibile şi varianta mai sofisticate de strategii pentru dinamica respectivă de preţuri.
Spre exemplu: Procurarea(vînzarea ) concomitentă a contractului pentru luna mai apropiată şi
vînzarea (cumpărarea ) a două contracte pentru luna mijlocaşă şi procurarea (vînzarea) unui
contract pe luna mai îndepărtată. Această strategie este numită „strategia fluture”.

2. Spred pe diferite pieţe. Procurarea (vînzarea) contractului futures la o bursă şi

vinderea (procurarea) unui contract analogic (cu acelaşi activ şi cu aceiaşi dată de
lichidare) la altă bursă. Strategia dată se bazează pe diferenţa de preţuri la diferite
burse.
Ex.
Spre exemplu este observat că la bursa B în perioada dată de timp cursul creşte mai încet decât la
bursa A. Atunci concomitent procurând contractul futures la bursa A şi vânzând-l la bursa B, iar
după o perioadă anumită închizând aceste poziţiei pe ambele burse este posibilă obţinerea
venitului după cum urmează:

Data Sensul operaţiunii

1 Februarie Procurarea contractului Vinderea contractului futures
futures cu 4700 u.m/tit. la cu 4700 u.m./tit
bursa A la bursa B

1 martie Vinderea contractului futures Procurarea contractului

pentru 4780 u.m./tit. la bursa futures cu 4770 u.m./tit la
A bursa B
Rezultat: Venit =4780-4700=80u.m Pierderi 4700-4770=-70 u.m
Venitul net 80-70 =10 u.m/tit.

La prima vedere apare întrebarea necesităţii acestei strategii ar fi suficientă procurarea pe bursa
A şi apoi vinderea tot pe A obţinând un venit mult mai mare 80 u.m/tit. Dar totul depinde de
risc. Dacă ar fi operatorul încrezut la 100% atunci strategia era de prisos. În realitate nimenea nu

22
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
Tema 4. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR PE PIEŢELE FUTURES
ştie că dinamica preţurilor va fi anume aceasta. Dacă presupunem ca preţul a scăzut dar cu
diferite mărimi la bursa A şi la bursa B. Atunci investitorul la bursa A ar fi în pierderi. Dacă el
„joacă „ concomitent la două burse atunci pierderile la bursa A se compensează parţial sau
complet de veniturile de la bursa B, iar dacă preţul la bursa B va cădea şi mai tare decât la bursa
A atunci investitorul va obţine venit.

3. Spred pe diferite mărfuri. cumpărarea (vânzarea) contractului futures pentru activul

suport A şi concomitent vânzarea (cumpărarea ) contractului futures cu activul suport B
în condiţiile unei strânse legături de preţ între activul A şi B. De obicei aceste se referă
la contractele futures cu diferite titpuri de obligaţiuni (ex: obligaţiuni de stat şi
municipale, obligaţiuni pe termen lung şi scurt etc). Direcţia modificării preţului pentru
activele interdependente de obicei este una şi aceiaşi, dat totuşi sfera de influenţă este
diferită, şi deci modificarea preţurilor va devia, deoarece acestea totuşi sunt active
diferite.
Ex:
Data Sensul operaţiunii
1 Februarie Procurarea contractului Vinderea contractului futures
futures pe indicele pe indicele obligaţiunilor
obligaţiunilor de stat la prţul municipale la preţul 90%
85%

1 martie Vinderea contractului futures Procurarea contractului

analogic la preţul 85,10% futures analogic la preţul
90,05%
Rezultat: Venit =0,10% Pierderi 0,05%
Venitul net 0,05% de la preţul contractului.

23