Tema.

Taxele vamale
1. Taxele vamale - caracteristică generală.
2. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în vamă.
3. Facilităţi tarifare vamale
4. Regimurile vamale.

1. Taxele vamale - caracteristică generală.

Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau
la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este
teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul
activităţii vamale.
Scopul aplicării taxelor vamale este:
• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
• protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care
cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi
cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde
codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în
practica internaţională.
Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în
tranzit pe teritoriul RM.
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se
aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova
este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute
de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de
taxe:
 Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.
 Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
 Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.
În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se
divizează în:
- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni
de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare;
- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni
 de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare.

Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor, păstrarea mărfurilor

în depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.

2. Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele

metode:
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
-în baza costului unitar al mărfii;
-în baza valorii calculate a mărfii;
-prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a
mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată,
se folosesc alte metode.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei

cu marfă respectivă.
La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se
include următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
♦ cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii
pe teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul
încărcării, descărcării şi transportului mărfii);
♦ cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de
folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt
considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de
ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
♦ partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi
alte piese de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele
cheltuite la fabricarea mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de
amenajare estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM
în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost
oferite cumpărătorului gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea
pentru export a mărfii evaluate;
♦ plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct
sau indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a
condiţiei de vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
 stabilite de legislaţie
 în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
 care nu influenţează esenţial preţul mărfii
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune
nu poate fi luată în consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau
nu este confirmată prin acte;
 4. participanţii la tranzacţii sunt

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei

cu marfă identică.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce
priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi
producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai
sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei

cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se
constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi
marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.

Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa
evaluată ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără
modificarea stării ei iniţiale.
La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a
acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu
este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.
Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe
beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul
republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu
asigurarea, transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii
Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate

La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei
unităţi de marfă dată, calculată prin adunarea:
♦ valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate
de producătorul ei;
♦ cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a
mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare,
transport, încărcare vamală, altor cheltuieli
♦ beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi
tip în Republica Moldova

Metoda de rezervă
În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin
aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste
metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în
conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului
informaţia despre preţurile la mărfurile importate.
 La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi
luate: preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării
exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în
scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii,
alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate
pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.

3. Facilităţi tarifare vamale

Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de

reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub
formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de
reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.
Sunt scutite de taxa vamală:
1) Mijloacele de transport folosite la transporturile internaţionale de pasageri şi de
bagaje, de mărfuri , precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială,
echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor
mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură
cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative
corespunzătoare;
2) Mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către
cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile
internaţionale la care RM este parte;
3) Valuta naţională, valuta străină( cu excepţia celei folosite în scopuri
numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
4) Mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor
umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de o comisie de stat specială;
5) Mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu
titlu gratuit(donaţii) , destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
6) Mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal
sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;
7) Mărfurile destinate terţilor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere
vamală în regim de tranzit;
8) Mărfurile trecute peste frontiera vamală de către persoanele fizice şi care nu
sunt destinate pentru activitatea de producţie sau comercială, în conformitate cu
Codul vamal;
9) Mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi
prelucrate şi ulterior exportate ;
10) Publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi
culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi
curative;
11) Mărfurile importate pentru realizarea în regimul vamal în magazinele duty free;
12) Mărfurile importate în RM în contul creditelor şi granturilor, oferite Guvernului
sau acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de către
organizaţiile financiare internaţionale.

5. Regimurile vamale
 În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:
1.importul
2.reimportul
3.tranzitul
4.depozitul vamal
5.magazinul dutyfree
6.perfecţionarea activă
7.transformarea sub supraveghere vamală
8.admitere temporară
9.zona liberă
10.perfecţionarea pasivă
11.exportul
12.reexportul
13.nimicirea
14.renunţarea în folosul statului
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt
vămuite.
Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal
în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub
regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
o Să fie anterior exportate
o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone
o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor
normale şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere
vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export.
Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.
Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi
72 ore din momentul trecerii frontierii vamale.
Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale
căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.
Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub
supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale.
Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă
pericol, cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt
depozitate în încăperi special amenajate.
Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:
a. De asigurare a integrităţii lor;
b. De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,
marcarea acestora).
Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica
parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate.
Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de
valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.
Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la
bordurile navelor aeriene.
În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi
au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie.
Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină.
 Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor
operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import
încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe
teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.
În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:
1) Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
2) Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
3) Remontare în forma iniţială;
4) Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă
aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.
Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.
Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine
sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul
sau starea iniţială.
Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt
regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern.
Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe
teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu
excepţia taxei pentru procedurilor vamale.
Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii
lor normale şi a pierderilor naturale.
Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi
identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de
organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani.
Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un
teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar
mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul
de export.
Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor
operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul.
Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu
mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă
legislaţia.
Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică
introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în
timp.
Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să
ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a
mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte
organului vamal darea de seamă referitor la ele.
În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de
import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului
vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM,
atunci nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate
sau transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială
de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea
termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de
vedere economic.
 Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligarea returnării lor pe acest teritoriu.
Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul
vamal fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere
vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.
Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri
în folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale.
Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale.
Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu
presupune cheltuieli din partea statului.

Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la
tariful vamal.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în
conformitate cu legislaţia.
Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se
utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.