TEMA 5 TB Cu Optiuni

Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ.
, Marcelina ROŞCA
Tema 5. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR CU OPŢIUNI
TEMA 5. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR CU OPŢIUNI
5.1. Mecanismul de tranzacţionare a contractelor cu opţiuni

5.2. Formarea preţurilor pe pieţele opţiunilor
5.3. Strategii cu opţiuni în hedging-ul poziţiilor pe acţiuni. Mixul opţiunilor şi
acţiunilor
5.1. Mecanismul de tranzacţionare a contractelor cu opţiuni
Cu galben se presupune ca stiţi de la BFPC

Opţiunea poate fi definită ca un acord prin care una din părţi, vânzătorul opţiunii (option
writer/seller), vinde celeilalte părţi, cumpărătorul opţiunii (option buyer/holder), dreptul, dar nu
şi obligaţia, de a cumpăra un activ de la el sau de a-i vinde lui un activ, în anumite condiţii (preţ,
termen de valabilitate).
Contractul de opţiuni este o valoare mobiliară derivată deschisă, care asigura
participantului aflat în pozitia de cumpărător prin plata unei sume numita prima, drepturile dar
nu şi obligaţia de a efectua o tranzacţie de vânzare sau cumparare asupra unui activ sau grup de
active, numit baza, într-un timp viitor determinat şi la un preţ prestabilit.
Caracterul deschis al contractului face ca în timpul derularii sale partenerii să se schimbe
continuu, astfel ca efectele pozitive sau negative ale evoluţiei preţului să fie împărţite între mai
multe persoane prin mijloacele pieţei de capital.
Contractul de opţiuni are o serie de caracteristici:
- Cumpărătorul, deţinator al contractului de opţiuni sau pozitie long, este un investitor, persoana
fizică sau juridică, care plateste o prima pentru a obtine dreptul, dar nu are şi obligaţia, de a
efectua o tranzacţie de vânzare sau de cumparare a unui obiect de contract, la un preţ prestabilit,
numit preţ de exersare, şi într-o perioada determinata;
- Vânzatorul, numit garantor sau autor sau short, este un investitor, persoana fizică sau juridică,
care, în schimbul încasării primei platite de cumpărător, se obliga să-şi îndeplinească obligaţiile,
de livrare sau acceptarea a livrarii, ce-i revin în cazul în care cumpărătorul se decide să-şi
exercite dreptul de efectuare a tranzacţiei menţionate în contract;
- Preţul opţiunii – în schimbul dreptului care i se oferă prin opţiune, cumpărătorul plăteşte
vânzătorului o primă (premium), care reprezintă preţul opţiunii, achitat în momentul încheierii
contractului.
1
Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROŞCA
- Casa de Clearing sau Compensatie a contractelor de opţiuni este un departament apartinând
bursei sau unei institutii independente care tine evidenta contractelor încheiate şi garanteaza ca
partile contractante îşi vor îndeplini obligaţiile asumate.
Prin intermediul casei de compensatie, cumpărătorul achita prima, iar vânzatorul o încaseaza şi
se obliga să raspunda solicitarii de exersare a dreptului de tranzacţie, în cazul când cumpărătorul
uzeaza de acest drept;
- Societatea de intermediere, banca de investitii, sau agentul este o societate specializata care, în
numele clientilor săi, tranzacţioneaza contractele de opţiuni pe piaţă organizata, asigura existenta
şi virarea primei de către cumpărători.
Societatea de intermediere asigura şi existenta garantiilor clientilor vânzatori de contracte de
opţiuni, în conformitate cu conditiile stabilite de către casa de compensatie;
- Obiectul contractului de opţiuni îl constituie acţiunile comune înregistrate la bursa de valori
sau pe alta piaţă organizata, indici ai unor grupuri de actiuni, obligaţiuni de stat, cursuri valutare
şi dobânzi, precum şi contracte futures care sunt tranzacţionate pe piaţă capitalului;
- Preţul de exercitare (exercise price sau strike price) – este cursul la care cumpărătorul
unei opţiuni de cumpărare sau de vânzare poate dobândi sau ceda activul în cauză, în cadrul
duratei opţiunii; el este determinat în momentul încheierii contractului (de aici denumirea de
striking price). Preţul de exersare din contract este preţul obiectului de contract la care
cumpărătorul contractului de opţiuni are dreptul să efectueze tranzacţia. Preţul de exersare este
prestabilit pe unitatea de măsură a obiectului de contract, când este denumit preţ unitar, sau pe
întreaga cantitate a contractului, când este denumit preţ agregat;
-Durata de viaţă – standardizarea se referă şi la durata opţiunii, respectiv perioada de timp
în care opţiunea poate fi exercitată; data finală pentru exercitarea opţiunii se numeşte data
expirării (expiration date), data exerciţiului sau scadenţa opţiunii.
- Perioada de valabilitate a contractului de opţiuni poate fi de 3, 6 sau 9 luni, expirând la o
anumita ora, la o data prestabilita pentru fiecare tip de obiecte de contract. Deoarece procedura
de exersare este complexa, data exersării nu poate fi ultima zi a lunii calendaristice şi se folosesc
alte date, ca de exemplu, prima sâmbata dupa cea de-a treia zi de vineri a lunii de expirare;
- Marimea contractului sau lotului tranzacţional este fixa, prestabilita, în fiecare tara unde au
loc asemenea tranzacţii. Pentru actiuni şi alte valori mobiliare, marimea contractului este egala
cu cea a lotului standard de tranzacţionare existent pe piaţă capitalului. În cazul opţiunilor pe
contracte futures, marimile contractelor sunt egale. Pentru contractele de curs valutar sau
indicatori, marimea contractului se stabileste de către organizatorul pieţei de opţiuni. Mărimea
opţiunii – fiecare opţiune are un activ standardizat din punct de vedere al valorii sau volumului.
2
OPŢIUNE A opta
Esenţa opţiunii Oferă dreptul, dar nu şi obligaţia unei părţi (cumpărătorului) fie
de a executa contractul, fie de al abandona
Participanţi Cumpărătorul deCumpără dreptul de a opta fie pentru a
opţiune cumpăra activul suport, fie pentru al vinde
la termenul scadent
Vânzătorul deOferă dreptul cumpărătorului în schimbul
opţiune primei încasate
Drepturi şi obligaţii Cumpărătorul - are dreptul să cumpere/vândă activul suport
numai la PE
Vânzătorul este obligat să îndeplinească condiţiile contractului la
cererea cumpărătorului
Tipuri de opţiuni înAmericană – se execută în orice zi până la scadenţă sau în ziua
dependenţă descadenţei
termenul executăriiEuropeană – se execută numai la termenul scadent
lor:
Scopurile angajării în tranzacţii cu opţiuni sunt:

- Asigurare şi protecţie contra fluctuaţiilor adverse ale preţurilor activului suport
- Speculaţie asupra creşterii/descreşterii preţului de piaţă a activului suport
- Arbitraj între pieţele şi instrumentele financiare
Opţiunile tranzacţionate la bursă şi pe piaţa OTC sunt disponibile pentru o gamă largă de
mărfuri şi active financiare:
Diverse poziţii pe opţiuni:
3
Etapele derulării unei tranzacţii cu opţiuni (vezi figura de mai jos):
1. Clientul cere unei firme de brokeraj deschiderea unui cont în marjă pentru tranzacţii cu
opţiuni şi lansează ordinul de cumpărare sau de vânzare de opţiuni de un tip anumit (call sau
put);
2. Firma de brokeraj deschide contul pe numele clientului.
3. Firma de brokeraj transmite ordinul ala bursă, către brokerul sau din ring, îndicîndu- i
detaliile operaţiunii: sensul operaţiunii (cumpărare sau vânzare), tipul de ordin (la piaţă,
limită sau stop) şi valabilitatea sa, numărul de contracte, tipul opţiunii (call sau put), preţul de
exercitare, luna scadenţei şi activul suport.
4. Brokerul dun bursă execută ordinul în ring (Procedura tradiţională de negociere în ring, a fost
păstrată multă vreme pe pieţele produselor derivate, în condiţiile în care majoritatea pieţelor
pentru activele suport ale derivatelor trecuseră, în cele mai multe cazuri, deja la negocierea
electronică. În ultimii ani, sistemele electronice de negocieri pentri titlurile derivate au
început să devină preponderente.)
5. Executarea ordinului este confirmată de Bursă către Casa de compensaţii şi firma de
brokeraj, care la rîndul său transmite informaţia către client. Drept urmare, clientul va avea o
poziţie pe opţiuni, după cum urmează:
a. Acoperită, dacă a cumpărat contracte call sau put;
b. Descoperită dacă a vîndut contracte call sau put.
6. Clientul îşi îndeplineşte obligaţiile rezultate din cîncheirea tranzacţiei:
a. Dacă este cumpărător plăteşte preţul opţiunii (prima);
b. Dacă este vînzător, întrucît riscul asumat este mai mare, prima incasată care i se
cuvine, este reţinută de broker şi folosită drept marjă iniţială (garanţie) pentru siguranţa
îndeplinirii obligaţiunilor ce ar apărea în cazul exercitării opţiunii de către cumpărător. Sistemul
în marjă funcţionează pe baza aceloraşi principii, ca în cazul tranzacţiilor în marjă sau al
contractelor futures.
Figura 1. Etapele derulării unei tranzacţii cu opţiuni
Vânzătorul opţiunii
Cumpărătorul opţiunii (call sau put)
(call sau put) Bursa
4
3 5
6 3 6 5 1
1
5
5 Casa de compensaţii
Brokerul 3,6 Brokerul vînzătorului
cumpărătorului
6 6
2
2
4
Lichidarea poziţiei (contractului) se va realiza prin una din următoarele modalităţi:
1. Închiderea poziţiei, numită şi lichidarea opţiunii, constând în adoptarea de către clientul
cumpărător sau vânzător a unei poziţii de sens contrar celei iniţiale, pentru acelaş tip de
contract, înainte de ziua scadenţei. Printr-un ordin de sens contrar se ajunge la
compensarea obligaţiilor.
2. Executarea opţiunii , la scadenţă sau înainte de scadenţă în cazul opţiunilor de tip
american. Executarea opţiunii presupune iniţierea – (numai ) de către cumpărătorul
opţiunii, indiferent de tip call sau put şi numai dacă va fi în câştig – operaţiunii de
predare – primire a activului suport.
3. Expirarea opţiunii. Opţiunea ajunsă la scadenţă şi neexercitată încetează să mai producă
drepturi (pentru cumpărător ) şi nu mai poate genera nici un fel de obligaţiuni (pentru
vânzător).
Fiecare opţiune call sau put poate fi cumpărată sau vândută, ceea ce dă naştere la patru
operaţiuni simple, care corespund diferitelor poziţii pe care le poate avea investitorul în funcţie
de anticipaţia lui:
>cumpărarea unei opţiuni de cumpărare (operatorul are o poziţie long pe call);
>cumpărarea unei opţiuni de vânzare (operatorul are o poziţie long pe put);
>vânzarea unei opţiuni de cumpărare (operatorul are o poziţie short pe call);
>vânzarea unei opţiuni de vânzare (operatorul are o poziţie short pe put).
Long CALL
PE + prima
Profit
Profit
Pierdere
Pierdere
Short CALL
5
Long PUT
PE - prima
Profit
Profit
Pierdere
Pierdere
Short PUT
Situaţiile de mai sus sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
Operaţiuni Opţiune Evoluţia Rezultate pentru cel ce Rezultate pentru cel ce

cursului iniţiază operaţiunea acceptă operaţiunea
Creşte Câştig nelimitat Pierdere nelimitată
CALL S – (E + C) (E + C) – S
CUMPĂRARE
Scade Pierdere limitată C Câştig limitat C

Creşte Pierdere limitată P Câştig limitat P
PUT Scade Câştig nelimitat Pierdere nelimitată
(E – P) – S S – (E – P)
LONG
Creşte Pierdere nelimitată Câştig nelimitat

CALL (E + C) – S S – (E + C)
VÂNZARE
Scade Câştig limitat C Pierdere limitată C

Creşte Câştig limitat P Pierdere limitată P
PUT Scade Pierdere nelimitată Câştig nelimitat
SHORT
S – (E – P) (E – P) – S
6
5.2. Formarea preţurilor pe pieţele opţiunilor
Preţul contractului cu opţiuni este format din preţul de exercitare plus prima.
Preţul de exercitare este stabilit de bursă în funcţie de preţul de piaţă a activului suport
care stă la baza opţiunii.
La bursa din Paris, se stabilesc trei preţuri de exerciţiu pentru fiecare scadenţă:
1. apropiat de preţul de piaţă din momentul stabilirii preţului de exercitare numit preţ
central;
2. două preţuri care îl încadrează.
La bursele americane, preţul de exercitare pentru acţiuni este stabilit după următoarea
regulă: dacă preţul activului suport este:
 < de 25 $ atunci preţul de exercitare este ±2,5$;
 25-200 $ atunci preţul de exercitare este  5$;
 > 200$ atunci preţul de exercitare este  10$;
Mărimea primei se stabileşte pentru fiecare tip de opţiune în parte şi ea depinde de:
 scadenţă;
 preţul activului suport;
 preţul de exercitare;
 rata dobînzii la depozitele bancare.
Formula de calcul a primei
Pe
Pentru opţiunea call: Pc=Pt -
(1 + i ) T −t
Pe
Pentru opţiunea put: Pc= - Pt unde:
(1 + i ) T −t
Pt – preţul spot a activului suport în momentul t
Pe – preţul de exercitare a opţiunii
i – rata dobînzii la depozite
T – momentul exercitării opţiunii (perioada valabilităţii)
t – momentul calcului primei opţiunii.
Preţul opţiunii (prima) este variabil şi se stabileşte la bursă, în funcţie de raportul dintre
cererea şi oferta de opţiuni. Preţul opţiunii are două componente: valoarea intrinsecă şi valoarea
7
timp. Prima se stabileste prin intermediul pieţei, se calculeaza pe unitatea de măsură a obiectului
de contract sau printr-o pondere valorică calculata la valoarea contractului. Ea este exprimata în
puncte ca valoare absoluta sau relativa, divizata în baza doi sau zece, în funcţie de practica
monetara a tarii de tranzacţionare, în puncte de baza. Deoarece preţul de exersare al contractului
este prestabilit, prima este cea care variaza în funcţie de corelatiile dintre preţul de exersare şi
preţul curent existent pe piaţă de tranzacţionare a obiectului de contract. Cotatiile pe piaţă sunt
marimile premiilor şi reprezinta preţul cumpararii sau al vânzarii unui contract de opţiuni ce are
un preţ de exersare prestabilit;
Nivelul primei este influenţat de trei variabile:
>preţul de exerciţiu, mai corect spus relaţia dintre preţul de exerciţiu şi cursul curent. De
exemplu, în cazul unei opţiuni call, cu cât preţul de exerciţiu este mai mic decât cursul curent (adică
opţiunea este deja „în bani”) cu atât nivelul primei va fi mai mare;
>timpul rămas până la expirarea opţiunii;
>volatilitatea valutei: cu cât volatilitatea este mai ridicată, cu atât prima este mai ridicată.
Valoarea intrinsecă (intrinsic value) este diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi
cursul curent din momentul exercitării.
Mărimea valorii intrinseci (Vi) se calculează pe baza preţului de exercitare (PE) şi a
cursului curent (C), conform următoarelor formule:
- pentru opţiunile call: Vi = C - PE;
- pentru opţiunile put: Vi = PE – C.
Când valoarea intrinsecă este pozitivă, se spune că opţiunea este „în bani” (in-the-money);
când valoarea intrinsecă este negativă se spune că opţiunea este „fără bani” (aut-of-money); când
valoarea intrinsecă este egală cu zero, opţiunea este „la bani” (at-the-money).
O opţiune put are o valoare intrinsecă – opţiunea este „în bani” – când preţul de exercitare
este mai mare decât cursul curent. În acelaşi caz opţiunea call este „fără bani”:
Valoarea intrinsecă a opţiunilor
Opţiune call Opţiune put
În bani C>PE C
La bani C=PE C=PE
Fără bani C C>PE
- Valoarea timp (time value) este valoarea suplimentară, peste cea intrinsecă, pe care
opţiunea o poate dobândi pe piaţă ca urmare a cererii/ofertei de opţiuni; ea este egală cu
diferenţa pozitivă dintre preţul opţiunii şi valoarea sa intrinsecă. De exemplu, în condiţiile în
care cursul GBP în raportul cu USD este de 1,1200 USD/GBP, o opţiune call pe GBP cu
preţul de exercitare de 1,1200 USD/GBP se poate vinde la 1,1500 USD/GBP. Opţiunea nu
8
are valoare intrinsecă, deoarece preţul de exercitare este egal cu cursul GBP. În schimb ea
are o valoare timp de 0,05 USD/GBP, deoarece pe piaţă se manifestă o cerere relativ ridicată
pentru opţiunea respectivă. Valoarea timp arată cât este dispus să plătească cumpărătorul
opţiunii în speranţa că, pe durata de viaţă, opţiunea va cunoaşte la un moment dat, anterior
expirării, o creştere de preţ. Mărimea valorii timp (V t) se exprimă prin formula : Vt = p – Vi,
unde p este preţul opţiunii.
Valoarea timp este cu atât mai mare cu cât scadenţa este mai îndepărtată şi descreşte în timp
(deoarece spaţiul estimărilor operatorilor cu privire la preţul opţiunii se reduce treptat). În cazul
exercitării opţiunii la expirare, valoarea timp se identifică cu valoarea intrinsecă; o opţiune
neexercitată la scadenţă are o valoare timp nulă.
5.3. Strategii cu opţiuni în hedging-ul poziţiilor pe acţiuni. Mixul

opţiunilor şi acţiunilor
Varietatea strategiilor pe opţiuni este foarte diferenţiate în dependenţă de tipul

opţiunii, de preţ şi de scadenţă:
Strategiile pe opţiuni pot fi grupate:
Cumpărarea call
Cumpărarea put
Strategii simple
Vânzarea call
Vânzarea put
Stelaj (straddle)
Strangle
Strategii cu opţiuni Strategii combinate
Strap
Strip
Spread vertical Spread „bull”
Spread „bear”
Spread Spread”butterfly”
Spread „condor”
Spread orizontal
Strategii pe active
sintetice
Strategii simple –deschiderea unei poziţii adică simpla cumpărare sau vânzare a opţiunii call sau
put.
Strategii combinate – deschiderea concomitentă a aceeaşi poziţie pe diferite tipuri de opţiuni
dar pe unul şi acelaşi activ suport. Adică concomitent cumpărarea (vânzarea) opţiunii call
opţiunii put pe acelaşi activ suport.
9
Spread – deschiderea concomitentă a două poziţii de sens opus pe acelaşi tip de opţiuni pe
acelaşi activ suport. Adică concomitent procurarea şi vânzarea opţiunii call sau put pe acelaşi
activ suport.
Strategii simple
Strategia „cumpărarea call” (long call)

Construcţia opţiunii – cumpără 1 opţiune de cumpărare (call) 1000 acţ a companii A cu
preţul de executare 100 u.m./acţ, cu data scadenţei iulie, cu plata primei 5 u.m./acţ.
Instrucţiune scurtă – iulie 100 call A pentru 5
Formula de calcul a venitului (pierderii)
Pa – preţul de piaţă activului;
Pe – preţul de executare a opţiunii;
П – prima
R – rezultatul pierdere sau venit
 cînd Pa > Pe ; R= Pa – (Pe + П )
 cînd Pa < Pe ; R= - П
Exemplu:
Preţul de piaţă Venit sau
a activului Pa pierderi cînd Venit
la data expirării Pe= 100 15
95 -5
100 -5 10
105 0
110 +5 5 100 105 preţ
115 +10
120 +15
-5
-10
Pierderi
Caracteristicile de bază:
 Riscul maximal – mărimea primei plătite;
 Venitul maximal – este nelimitat
 Punctul venitului nul - preţul de exerciţiu + prima
 Sfera de aplicare – cînd preţurile pe piaţă cresc.
Comentarii: Cauza principală de procurare a opţiunii call constă în aceea, că deţinătorul call are
un potenţial nelimitat de obţinere a venitului în situaţia riscului limitat. Plusurile primite de la
cumpărarea call sunt minimizate de prima achitată. Deaceea trebuie corect de evaluat aşteptările
10
privind evaluarea preţului a hârtiilor de valoare ce stau la baza opţiunii. Venitul potenţial a
deţinătorului opţiunii în general se formează din preţul ce stă la bază în momentul scadenţii
minus preţul de execuţie şi minus prima plătită.
Strategia „procurarea put” (long put)

Construcţia opţiunii – cumpără o opţiune de vînzare 1000 acţ. A companiei A cu preţul de
exerciţiu 100 u.m., data executării iulie, prima 5 u.m.
Înscrierea scurtă: cumpără, iulie 100 put A pentru 5
 cînd Pa > Pe ; R= - П
 cînd Pa < Pe ; R= (Pe - П ) – Pa
Exemplu:
Preţul de
Venit sau
piaţă a
pierderi cînd Venit
activului Pa la
Pe= 100 15
data expirării
85 +10 10
90 +5
95 0
5 95 100 preţ
100 -5
105 -5
-5
Caracteristicile de bază:
-10
 Riscul maximal – mărimea primei plătite; Pierderi
 Venitul maximal – preţul de execuţie - prima
 Punctul venitului nul - preţul de exerciţiu - prima
 Sfera de aplicare – cînd preţurile pe piaţă scad.
Comentarii: Cumpărătorul poate procura put pentru a obţine venit din căderea preţurilor cu riscul
în mărimea primei. Alt cumpărător a opţiunii put poate fi un investitor, care deţine activul suport
care stă la baza opţiunii şi utilizează această opţiune în calitate de hedgind de la posibilele căderi
a preţului. În acest caz prima este plata pentru garanţia de la pierderi.
Strategia „vînzarea call” (short call)

Construcţia opţiunii – vînde o opţiune de cumpărare 1000 acţ. A companiei A cu preţul de
exerciţiu 100 u.m., data executării iulie, prima 5 u.m.
11
Înscrierea scurtă: vinde, iulie 100 call A pentru 5
 cînd Pa > Pe ; R= (Pe + П ) – Pa
 cînd Pa < Pe ; R= + П
Exemplu:
Preţul de
Venit sau
piaţă a
pierderi cînd Venit
activului Pa la
Pe= 100 15
data expirării
95 +5 10
100 +5
105 0
5 95 100 105 preţ
110 -5
115 -10
-5
-10
Caracteristicile de bază: Pierderi
 Riscul maximal – nelimitat;
 Venitul maximal – prima primită
 Punctul venitului nul - preţul de exerciţiu + prima
 Sfera de aplicare – cînd preţurile pe piaţă scad.
Comentarii: Vânzarea opţiunii call la rândul său are două strategii:
 Poziţia deschisă de vînzare a call;
 Poziţia acoperită de vînzare a call.
Poziţia deschisă de vânzarea call. Vânzătorul opţiunii nu dispune de hârtia de valoare ce stă la
baza opţiunii şi mizează că cursul nu se va modifica sau chiar se va micşora pe durata opţiunii
atunci opţiunea nu va fi utilă cumpărătorul va refuza la contract iar vânzătorul va păstra prima.
Poziţia acoperită de vânzare a call: vânzătorul posedă hârtia de valoare ce stă la baza opţiunii.
El mizează că cursul nu se va modifica sau chiar se va micşora pe durata opţiunii atunci opţiunea
nu va fi utilă cumpărătorul va refuza la contract iar vânzătorul va păstra prima. Riscul constă în
aceea că dacă cursul începe să crească investitorul pierde venitul potenţial de la hârtiile pe care le
deţine. Dar în acest caz operatorul nu înregistrează pierderi directe.
Strategia „vînzarea put” (short put)
12
Construcţia opţiunii – vinde o opţiune de vînzare 1000 acţ. A companiei A cu preţul de exerciţiu
100 u.m., data executării iulie, prima 5 u.m.
Înscrierea scurtă: vinde, iulie 100 put A pentru 5
 cînd Pa > Pe ; R= + П
 cînd Pa < Pe ; R= Pa- (Pe - П )
Exemplu:
Preţul de
Venit sau
piaţă a
pierderi când Venit
activului Pa la
Pe= 100 15
data expirării
85 -10 10
90 -5
95 0
5 95 100 preţ
100 +5
105 +5
-5
-10
Caracteristicile de bază: Pierderi
 Riscul maximal – mărimea primei plătite;
 Venitul maximal – preţul de execuţie - prima
 Punctul venitului nul - preţul de exerciţiu - prima
 Sfera de aplicare – cînd preţurile pe piaţă au tendinţă de creştere.
Comentarii: strategia speculativă de vânzare put se bazează pe presupunerea că cursul hârtiilor
de valoare care sunt activ suport ai opţiunii nu va scădea dar va rămâne constant. Dacă
speculatorul vrea să joace pe piaţă bull şi cursul va creşte atunci „vînzarea put” nu este cea mai
bună strategie deoarece venitul maximal al vânzătorului va fi prima primită. Vânzătorul put
doreşte ca preţul să rămână constant ca el să obţină câştig din variabila timp a costului primei.
Dacă cursul ce stă la baza opţiunii va rămâne neschimbat atunci variabila timp se va micşora cu
o viteză mai mare şi la finele termenului opţiunii va deveni nulă. Acesta va fi venitul
vânzătorului opţiunea va rămâne neexecutată.
În cazul vânzării put nu există clasificarea în poziţie descoperită sau acoperită, dacă contractul se
execută el este obligat să le cumpere.
Calculule de bază pentru strategiile simple pe opţiuni

Tipuri de strategii cînd Pa > Pe cînd Pa < Pe
Cumpărarea call R= Pa – (Pe + П ) R= - П
13
Vânzarea call R= (Pe + П ) – Pa R= + П
Cumpărarea put R= - П R= (Pe - П ) – Pa
Vânzarea put R= + П R= Pa- (Pe - П )
Din tabel rezultă că perechile de strategii: vânzarea –cumpărarea call sau put au acelaşi
rezultat în mărime absolută dar cu sens diferit.
Strategii combinate
Există următoarele tipuri de strategii combinate:
Stelaj (straddle) presupune combinarea a opţiunii call şi put pentru acelaşi activ suport
cu aceiaşi dată şi preţ de exercitare. Investitor ocupă o singură poziţie lungă sau scurtă.
Investitorul alege această strategie aşteptând variaţii mari în cursul acţiunii, dar nu poate sigur
determina în ce direcţie va varia cursul. Dacă presupunerile lui se vor realiza el va înregistra
venit. La rândul său vânzătorul de stelaj mizează pe stagnarea preţului la acţiuni.
Exemplu 1:
Se cumpără un „straddle” pentru 100 acţiuni X. Preţul de exercitare este 51u.m. pe un termen de
3 luni, prima call este egală cu prima put şi este 3 u.m. fiecare L ascadenţă cursul de piaţă al
acţiunii X este de:
40 u.m.;45 u.m.;50 u.m.;51 u.m.;53 u.m.;57 u.m.;60 u.m..
Rezolvare:
Determinăm pragul de rentabilitate call şi put (bornele stelajului)
PRput =PE-pc-pp = 51-3-3=45
PRcall =PE+pc+pp = 51+3+3=57 unde:
PE-preţul de exerciţiu
pc – prima call
pp – prima put
14
 Cînd preţul de exercitare > Curs: se exercită opţiunea put: se vînd titlurile la preţul de
exerciţiu, se cumpără la curs şi se plăteşte suma primelor
 Cînd preţul de exercitare < Curs: se exercită opţiunea call: se cumpără titlurile la
preşul de exerciţiu, se vînd la curs şi se plăteşte suma primelor
 Cînd preţul de exercitare = Curs strategia se abandonează; pierderea este maximă şi
este egală cu suma primelor plătite
Curs
Venitul
ul la Abandonar
Compara (pierderea)
scade Formula de calcul ea sau
re pentru
nţă executarea
cumpărător
(C)
Cumpărare put PE > C atunci R= N x (PE –C -P) unde P= pp + pc
Cumpărare call PE < C atunci R= N x (C- PE -P) unde P= pp + pc
40 51>40 100 x (51-40-6)=500 Exec. put +500
45 51>45 100 x (51-45-6)=0 Exec. put 0
50 51>50 100 x (51-50-6)= -500 Exec. put -500
51 51=51 100 x (51-51-6)= -600 Aband. -600
53 51<53 100 x (53-51-6) =-400 Exec. call
57 51<57 100 x (57-51-6) =0 Exec. call
60 51<60 100 x (53-51-6) =+300 Exec. call
Vânzătorul stelajului va obţine venit cînd cursul acţiunii se va plasa între borne adică:
45 u.m.< preţul acţiunii < 57 u.m.
Venit
Venit
51
45 57 45 57
Preţul 51
Preţul
acţiunii
acţiunii
Pierderi
Pierderi
Figura 2. Venitul (pierderea )
vînzătorului de stelaj
Figura 1. Venitul (pierderea )
cumpărătorului de stelaj
15
Pentru vînzătorul de „straddle”:
Determinăm pragul de rentabilitate call şi put (bornele stelajului)
PRput =PE-pc-pp
PRcall =PE+pc+pp, unde:
pc – prima call
pp – prima put
 Cînd preţul de exercitare > Curs: cumpărătorul exercită opţiunea put: vînzătorul
strategii cumpără titlurile la preţ de exerciţiu, le vinde la curs şi incasează suma
primelor (vânzare put ) R= Nc x N ( C-PE + P) unde:
o Nc – numărul contractelor
o N – numărul acţiunilor /contract
o C – cursul acţiunilor
o PE – preţul de exerciţiu
o pp – prima put
o pc – prima call
 Cînd preţul de exercitare < Curs: cumpărătorul exercită opţiunea call: vânzătorul
strategiei vinde titlurile la preţ de exerciţiu, le cumpără la curs şi încasează suma
primelor. R= Nc x N (PE – C + P) (Vânzare put)
 Cînd preţul de exercitare = Curs strategia se abandonează de către cumpărător;
câştigul vânzătorului strategii este maxim şi este egal cu suma primelor încasate;
Strategia „Strangle” este o combinaţie dintr-o opţiune call la PE mai mare şi o opţiune put
la PE mai mic pentru acelaş activ suport şi aceiaşi dată de scadenţă. Strangle este analogic cu
stelajul , dar deferă prin faptul că este mult mai atractiv pentru vânzătorul de Strangle, deoarece
îi oferă un diapazon mai mare de încasare a venitului.
Exemplu:
Se cumpără un “strangle” pentru 100 titluri la preţ de exerciţiu pentru opţiunea call de 60 u.m.
şi opţiunii put –55 u.m. pe un termen de 3 luni. Mărimea primei 5 u.m. pentru fiecare opţiune. L
a scadenţă cursul este:
35 u.m.,45 u.m.,53 u.m.,55 u.m.,60 u.m.,65 u.m.,70 u.m.,75 u.m.
Rezolvare:
Determinăm pragul de rentabilitate
PRput =PEput-pc-pp = 55-5-5= 45
PRcall =PEcall+pc+pp = 60+5+5=70 unde:
pc – prima call
pp – prima put
 Cînd preţul de exercitare put > curs. Se execută opţiunea put: se vînd titlurile la preţ de
exerciţiu put, se cumpără titlurile la curs şi se plăteşte suma primelor;
R= N x (PEput – C – P) unde P= pc + pp
 Cînd preţul de exercitare put < curs < Preţul de exercitare call: contractul se
abandonează : pierderea este maximă şi este egală cu suma primelor plătite;
R= - N x P
 Cînd preţul de exercitare call < curs: se execută operaţiunea call: se cumpără titlurile la
preţ de exerciţiu call , se vînd la curs şi se plăteşte suma primelor.
R= N x (C-PE call - P)
Curs Compara Formula de calcul Abandonar Venitul
16
ul la
(pierderea)
scade ea sau
re pentru
nţă executarea
cumpărător
(C)
Cumpărare put PE put > C atunci R= N x (PEput – C – P) unde P= pc + pp
PEput < C <PEcall atunci R= - N x P
Cumpărare call PEcall < C atunci R= N x (C-PE call - P)unde P= pp + pc
35 55>35 100 x (55-35-10)=1000 Exec. put +1000
45 55>45 100 x (55 –45-10)= 0 Exec. put 0
48 55>48 100 x (55 – 48 –10)= -300 Exec. put -300
55 55=55 100 x (55-55-10)= -1000 Aband. -1000
60 60=60 100 x (60-60-10) =-1000 Aband. -1000
65 60<65 100 x (65-60-10) =-500 Exec. call -500
70 60<70 100 x (70-60 –-10)= 0 Exec. call 0
75 60<75 100 x (75– 60- 10)= 500 Exec. call 500
Pentru vânzătorul de “strangle”:

PRput =PEput-pc-pp
PRcall =PEcall+pc+pp unde:
pc – prima call
pp – prima put
Cînd preţul de exercitare put > curs. Cumpărătorul strategii exercită opţiunea put;
vânzătorul strategii cumpără titlurile la preţul de exerciţiu put, le vinde la cur şi
încasează suma primelor;
R= N x (C - PEput + P) unde P= pc + pp
 Cînd preţul de exercitare put < curs < Preţul de exercitare call: strategia se abandonează
de către cumpărător : câştigul pentru vânzător este maxim şi este egală cu suma
primelor încasate;
R= N x P
Venit
 Cînd preţul de exercitare call < curs: se execută operaţiunea call: cumpărătorul strategii
Venitvinde titlurile la preţ de exerciţiu call. Le
exercită opţiunea call; vânzătorul strategii
cumpără la curs şi încasează suma primelor.
R= N x (PE call –C+- P)
50 60 45 70
70 50 60
Pierderi Pierderi 17
Figura 1. Venitul (pierderea ) Figura 1. Venitul (pierderea )
cumpărătorului de “strangle” vînzătorului de “strangle”
Startegia „Strap” este o combinaţie din două opţiuni call şi o opţiune put cu aceiaşi dată
de scadenţă iar preţurile por fi aceleaşi sau diferite. Pentru toate contractele investitorul se
plasează pe aceiaşi poziţie lungă sau scurtă. Investitorul mizează mai mult pe o creştere a
cursului, decît pe o scădere.
Exemplu :
Un Investitor cumpără un strap pentru 100 acţ. La preţul de exerciţiu 50 u.m. pentru fiecare
opţiune pe un termen de trei luni. Prima petru opţiunea call şi put este de 4 u.m. pentru fiecare
contract.
Rezolvare:
PRput =PE-2pc-pp 50-4-4-4=38
PRcall =PE+(2pc+pp)/2 = 50+(4+4+4)/2=56 unde:
pc – prima call
pp – prima put
Curs
Venitul
ul la Abandonar
Compara (pierderea)
re pentru
nţă executarea
cumpărător
(C)
PE > C atunci R= N x (PE – C – P) unde P= 2pc + pp
PE= C R= - N x P
PE < C atunci R= N x 2(C-PE ) – P unde P=2 pp + pc
18
35 50>35 100 x (50-35-12)=+300 Exec. put +300
38 50>38 100 x (50 –38-12)= 0 Exec. put 0
44 50>44 100 x (50 – 44 –12)= -600 Exec. put -600
50 50=50 100 x (50-50-12)= -1200 Aband. -1200
53 50<53 100 x (2(53-50)-12) =-600 Exec. call -600
56 50<56 100 x (2(56-50)-12) =0 Exec. call 0
60 50<60 100 x (2(60-50) –-12)= -800 Exec. call -800
Pentru vânzătorul de “strap”:

PRput =PE-2pc-pp 50-4-4-4=38
PRcall =PE+(2pc+pp)/2 = 50+(4+4+4)/2=56 unde:
pc – prima call
pp – prima put
Dacă preţul de execuţie > curs atunci R= N x (PE – C + P)
Dacă preţul de exerciţiu = cursul atunci R = + P
Dacă Preţul de execuţie < curs atunci atunci R= N x 2(C-PE ) + P
Venit
Venit
38 56
38 50 50
Preţul
56
Preţul
acţiunii
acţiunii
Pierderi Pierderi
Figura 1. Venitul (pierderea ) Figura 2. Venitul (pierderea ) 19

cumpărătorului de strap vînzătorului de strap
Strategia „strip” este o combinaţie din 2 opţiuni put şi o opţiune call cu aceeaşi dată de
lichidare şi pot fi la acelaşi preţ sau la preţuri diferite. Pentru toate contractele investitorul se
plasează pe aceiaşi poziţie lungă sau scurtă. Investitorul mizează mai mult pe o scădere, decît pe
o creştere a cursului.
Exemplu:
Un investitor procură un „strip” pentru 100 de acţiuni la preţul de execuţie put – 40 u.m. şi call –
50 u.m. Prima pentru ambele opţiuni este stabilită de 4 u.m.
Rezolvare:
PRput =PE-(2pc+pp)/2 ; 40-(2*4+4)/2= 40-6=34
PRcall =PE+ 2pc+pp = 50+(4+4+4)=62 unde:
pc – prima call
pp – prima put
Curs
Venitul
ul la Abandonar
Compara (pierderea)
re pentru
nţă executarea
cumpărător
(C)
PE > C atunci R= N x 2 (PE – C) – P unde P= 2pc + pp
PE= C R= - N x P
PE < C atunci R= N x (C-PE – P) unde P=2 pp + pc
30 40>30 100 x 2(40-30)-12=800 Exec. put +800
34 40>34 100 x 2(40-34)-12=0 Exec. put 0
36 40>36 100 x 2(40-36)-12=--400 Exec. put -400
40 40=40 100 x 2(40-40)-12= -1200 Aband. -1200
50 50=50 100 x (50-50)-12 =-1200 Aband. -1200
55 50<55 100 x (55-50)-12 =-700 Exec. call -700
20
62 50<62 100 x (62-50)-12=0 Exec. call 0
70 50<70 100 x (70-50)-12)= 800 Exec. call 800
Venit Venit
34 62
40 50
34 62 40 50
Pierderi
Figura 1. Venitul (pierderea ) Pierderi
cumpărătorului de “strip” Figura 1. Venitul (pierderea )
vînzătorului de “strip”
Pentru vânzătorul de “strip”:

PRput =PE-(2pc+pp)/2 ; 40-(2*4+4)/2= 40-6=34
PRcall =PE+ 2pc+pp = 50+(4+4+4)=62 unde:
pc – prima call
pp – prima put
Dacă preţul de execuţie > curs atunci R= N x 2 (PE – C) + P

Dacă preţul de exerciţiu = cursul atunci R = + P
Dacă Preţul de execuţie < curs atunci atunci R= N x (C-PE + P)
21
Strategia „Bull Call Spread”

Esenţa arbitrajului vertical de Cumpărarea unui CALL la PE mai mic
tip taur Vânzarea unui CALL la PE mai mare
Contractele au aceleaşi termene.
Prima Cumpărarea CALL – prima este mai mare

Vânzarea CALL – prima este mai mică
Tipuri 1. când ambele opţiuni au pierdere

2. o opţiune cu venit/una cu pierdere
3. ambele opţiuni au venit
Scopul Investitorul mizează pe o creştere a cursului activului suport
Exemplu
Un investitor cumpără o opţiune CALL cu prima de 4 USD şi PE 40USD.
Concomitent el vinde un CALL cu PE-45 USD şi cu o primă de 2 USD
Suma investită: 4-2=2 USD
Cursul în Tn Formula Rezultat A/E V/P
Ctn<PE1 0-P
35 35<40 0-2 A -2
PE1<Ctn<PE2 Ctn-PE1-P
41 40<41<45 41-40-2=-1 E -1
42 40<42<45 42-40-2=0 Punct mort 0
43 40<43<45 43-40-2=+1 E +1
44 40<44<45 44-40-2=+2 A +2
Ctn>PE2 PE2-PE1-P
48 48>45 45-40-2=+3 A
NOTĂ EXPLICATIVĂ: Dacă Ctn>PE2 cumpărătorul de CALL îşi exercită dreptul de a
cumpăra la PE de 40 USD. Rezultatul în toate cazurile va fi de 3 USD
Exemplu: Ctn – 48
48-40-2=6
În schimb cumpărătorul de PUT îşi realizează dreptul, astfel că: 6-3=3
22
Strategia „Bear Put Spread”

Esenţa arbitrajului vertical de tip urs Cumpărarea unui PUT la PE mai mare
Vânzarea unui PUT la PE mai mic
Contractele au aceleaşi termene.
Prima Cumpărarea PUT – prima este mai mică

Vânzarea PUT – prima este mai mare
Scopul Investitorul mizează pe o scădere a cursului activului
suport şi în acelaşi timp tinde să-şi minimizeze riscul
în cazul creşterii cursului
Exemplu:
Un investitor cumpără o opţiune PUT cu prima de 2 USD şi PE 40USD.
Concomitent el vinde un PUT cu PE-35 USD şi cu o primă de 4 USD
Suma investită: 4-2=2 USD
Cursul în Tn Formula Rezultat A/E V/P
Ctn<PE1 0+P
30 30<35 0+2 A +2
PE1<Ctn<PE2 -(Ctn-PE1)+P
39 35<39<40 -(39-35)+2=-2 E -2
37 35<37<40 -(37-35)+2=0 Punct mort 0
36 35<36<40 -(36-35)+2=+1 E +1
Ctn>PE2 -(PE2-PE1)+P
45 45>40 40-35+2=+3 A
23
24

TEMA 5 TB Cu Optiuni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 5 TB Cu Optiuni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tranzacţii Bursiere 2009 – 2010 Profesor curs: lector univ.

TEMA 5. ORGANIZAREA TRANZACŢIILOR CU OPŢIUNI

5.1. Mecanismul de tranzacţionare a contractelor cu opţiuni

5.1. Mecanismul de tranzacţionare a contractelor cu opţiuni

Cu galben se presupune ca stiţi de la BFPC

Scopurile angajării în tranzacţii cu opţiuni sunt:

Diverse poziţii pe opţiuni:

Situaţiile de mai sus sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Operaţiuni Opţiune Evoluţia Rezultate pentru cel ce Rezultate pentru cel ce

Scade Pierdere limitată C Câştig limitat C

Creşte Pierdere nelimitată Câştig nelimitat

Scade Câştig limitat C Pierdere limitată C

2. două preţuri care îl încadrează.

Formula de calcul a primei

5.3. Strategii cu opţiuni în hedging-ul poziţiilor pe acţiuni. Mixul

Varietatea strategiilor pe opţiuni este foarte diferenţiate în dependenţă de tipul

Strategia „cumpărarea call” (long call)

Strategia „procurarea put” (long put)

Strategia „vînzarea call” (short call)

Strategia „vînzarea put” (short put)

Calculule de bază pentru strategiile simple pe opţiuni

Pentru vânzătorul de “strangle”:

Pentru vânzătorul de “strap”:

Determinăm pragul de rentabilitate

Figura 1. Venitul (pierderea ) Figura 2. Venitul (pierderea ) 19

Pentru vânzătorul de “strip”:

Determinăm pragul de rentabilitate

Dacă preţul de execuţie > curs atunci R= N x 2 (PE – C) + P

Strategia „Bull Call Spread”

Prima Cumpărarea CALL – prima este mai mare

Tipuri 1. când ambele opţiuni au pierdere

Strategia „Bear Put Spread”

Prima Cumpărarea PUT – prima este mai mică

S-ar putea să vă placă și