Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatomia colonului
Limite
Lungime
Segmente
Dispozitia colonului:
parti mobile
parti fixe
fascia Toldt
Vascularizatie
colonul drept - a.m.s., v.m.s.
colonul stang - a.m.i., v.m.i.
limfaticele - intramurale, extramurale
ganglioni: epicolici, paracolici, intermediari, centrali-principala
Dismorfiile
Colice
Dismorfiile colice
Megacolonul
Dolicocolonul
Dismorfiile colice
Megacolonul
primitiv
congenital - maladia Hirschprung
dobandit - b. Chagas
functional - idiopatic
• fiziopatologic:
– agenezia plexurilor nervoase contractii intestinale
necoordonate, anarhice, paralizia unui segment intestinal
oprirea tranzitului intestinal (“dop functional”), dilatatia
segmentului din amonte
– hipertrofia colonului din amonte, distensie
Megacolonul congenital - anatomie patologica
• Macroscopic
– rect de aspect normal
– zona supraiacenta in palnie ce precede,
– segmentul dilatat = sigmoid, intreg colonul
– hipertrofia peretelui colic pana grosimi de cativa mm,
– circumferinta sigmoidului poate ajunge la dimensiunea unei
anvelope de automobil
•Microscopic
– lipsa celulelor ganglionare ale plexurilor Meissner si
Auerbach in zona nedilatata
– acestea sunt prezente in zona dilatata
Megacolonul congenital - Forme clinice
Distonia neo-natala:
• manifesta in primele 24 ore de viata
• lipsa eliminarii meconiului
• T.R. - fara malformatii anorectale
• Rx simpla - distensia colonului
• Irigografia - lipsa unui obstacol intraluminal, diferenta de
calibru intre intestinul distonic si colonul supraiacent
• Evolutie imprevizibila, de obicei defavorabila
• Complicatii: ocluzie, peritonita prin perforatie, septicemie
Megacolonul congenital - Forme clinice
Distonia megacolonica
• copii sub 11-12 ani
• triada Hirschprung: constipatie+meteorism+ondulatiile peristaltice
(inconstant vizibil)
• TR - ampula rectala goala
• Evolutie: deteriorarea starii generale, intarzierea dezvoltarii
staturo-ponderale, psihica
• Complicatii: respiratorii, ocluzie, tulburari cardiace
Megacolonul congenital - Tratament
CHIRURGICAL
Colostomia in amonte (pe colon sanatos)
Colo-proctectomia incluzand segmentul distonic cu conservarea
sfincterului anal (op. Swenson)
Coborarea retrorectala cu by-pass-ul portiunii distonice si anastomoza
coloanala (op. Duhamel)
Etiologie
B>F, slavi, hindusi, regim vegetarian
Patogenie - controversata
-congenital - anomalii de dispozitie si acolare a mezourilor
-dobandit - simpaticotonie, tulburari complexe neuro-
endocrine leziuni nervoase intramurale atonie
consecutiva
Dolicocolonul
Anatomie-patologica
- 30% din cazuri - intreg colonul
- 60%din cazuri - colonul stang
- colon transvers - aspect de V, W
- calibru normal, fara haustratii, mezoul lung, leziuni de
mezenterita retractila
Clinic:
- oligosimptomatic
- triada CHIRAY
- constipatie + distensie abdominala + dureri abdominale
Dolicocolonul
Evolutie
variabila, asimptomatic sau complicatii
Complicatii
ocluzie (volvulus)
mezenterita retractila
infectioase - colita
hemoragice
Dg: irigografia
ansa afectata lunga, aspect caracteristic de ansa in
W, V
Dolicocolonul
Tratament:
stare anatomica mai mult decat boala, tratament cat mai
putin agresiv
medical
- regim alimentar bogat in rezidii celulozice
- ulei de parafina
- stimulare medicamentoasa peristalticii (miostin etc.)
chirurgical - indicat in
– formele simptomatice care nu cedeaza la tratament medical
– complicate - volvulus acut, volvulus subacut repetat
•Procedee chirurgicale
– mezosigmoidoplicatura
– rezectia segmentara a colonului
– hemicolectomie stanga
Diverticuloza
colica
Diverticuloza colica
•anomalie dobandita a peretelui colic = hernierea mucoasei
colice prin musculoasa la nivelul orificiilor de penetratie a
arterelor nutritive
•M = F
-localizare: rect -0%, sigmoid 90%, colon stang 30%, transvers 4%,
pancolic 14%
- Tratament:
- aportul de fibre
- anticholinergice, antispastice
- glucagon i.v.
Diverticulita
10-25% din diverticulozele asimptomatice
- Patogenie: impactarea cu materii fecale-obstructie-proliferare bacteriana-
ischemie locala-distrugerea barierei locale mucoase-extindere la peretele colic
abces pericolic
- Clinic:
- dureri abdominale flanc, fosa iliaca stg sau hipogastru
- constipatie sau diaree pana la diaree dizenteriforma
- anorexie, greturi, varsaturi
- disurie, pneumaturie sau fecalurie
- aparare locala sau impastare
- febra
- sindrom subocluziv
- ocluzie intestinala, pileflebita
Diverticulita - explorari paraclinice
Rectocolita ulcerohemoragica
Boala Crohn
Bolile inflamatorii ale colonului
Definitie: tulburari inflamatorii cronice la nivelul tubului digestiv
Epidemiologie:
- albi > negri
- evrei - > 6x
-M=F
- RCUH - incidenta 6-8 / 100 000 , prevalenta 70-150 / 100000-
- B.Crohn - incidenta 2/100000, prevalenta 20-40/100000
(Europa de vest si SUA)
- maxim de incidenta intre 15 si 35 ani
- afectare familiala - 2-5% din cazuri una sau mai multe rude
afectate
Bolile inflamatorii ale colonului
Etiologie:
- cauzele necunoscute
Factori patogenici:
- genetic (familial) - aglomerare familiala, gemeni monozioti
- infectios - neizolat pana in prezent
- imunologic - autoimun, autoanticorpi, complexe imune
- psihologic - stress emotional, labilitate psiho-vegetativa
Bolile inflamatorii ale colonului - anatomie patologica
RCUH
B.Crohn
- intereseaza toata grosimea peretelui, mezenterul si ganglionii
limfatici
- peretele colonului apare ingrosat si rigid, lumenul redus
- aspectul mucoasei depinde de gravitate si de stadiul bolii; in
stadiile avansate are aspect de pavaj dat de zonele de
ingrosare a submucoasei alternand cu ulceratii
- aspect discontinuu al leziunilor separate de zone sanatoase
- in evolutie produce abcese si fistule (digestive interne, externe,
vezicale)
- microscopic - granuloame
- in 30% din cazuri prinde intestinul subtire (in special ileonul terminal)
Bolile inflamatorii ale colonului - B.Crohn
Bolile inflamatorii ale colonului - Diagnostic
- perforatia (RCUH)
- megacolonul toxic (RCUH>BC)
- fistule (BC)
- abcese (BC)
- stenoze
- degenerare maligna
Bolile inflamatorii ale colonului - Manifestari extraintestinale
RCUH
Tratament medical
Tratament chirurgical
- in complicatii
- in formele rezistente la tratament
Radical: proctocolectomie totala cu ileostomie
Alternative: ileostomie cu rezervor, proctocolectomie totala cu
anastomoza ileo-anala cu rezervor in J
- supraveghere endoscopica pt recidive si displazie
Bolile inflamatorii ale colonului - Tratament
B. Crohn
Tratament medical
Tratament chirurgical: - in complicatii
- stenoza si obstructie
- fistula simptomatica
- fistule sau abcese perianale persistente
- abcese intraperitoneale, perforatii, megacolon toxic
Procedee operatorii:
colectomie - recidive la 50-75% dupa 5 ani
proctocolectomia totala cu ileostomie - recidive 10-30%
Cancerul de
Colon
Epidémiologie
EPIDEMIOLOGIE
Union Européenne : Taux d’Incidence standardisé à l’Europe
des Cancers les plus Fréquents - Situation en 1995
Hommes Femmes
53,1
50 45,5 46
37,7 36,9
34,9 34,1 34,5 34,8 35,1
31,4 31,7
33 30,3 27.9 28,7
20,5 18,5
25
1. International Agency For Research on Cancer, Cancer incidence in five continents ; vol 7 1997, IARC
2. SEER Cancer stastistics Review 1973-1995, 1998, NCL
EPIDEMIOLOGIE
Incidence du Cancer Colorectal en Europe en 1990(1)
Hommes Femmes
20
10
0
Danemark Espagne France Italie Pays bas Royaume-Uni
Hommes Femmes
60
50
40
35,4
31,0
30 26,2 27,0 26,0
22,2 23,9
21,0 21,4
20 16,2
14,2 15,6
10
0
Danemark Espagne France Italie Pays bas Royaume-Uni
400
Incidence hommes
300
Incidence femmes
200 Mortalité hommes
Mortalité femmes
100
0
20 30 40 50 60 70 80 90 Age
* RR = Risque Relatif
1. Muto T. and al. Cancer, 1975; 36: 2251-2270 2. O’Brein M.J. and al. Gastroenterology 1990; 98: 370-379
3. Hoff G. and al. Scand J. Gastroenterol. 1986; 21: 853-862 4. Conf. de Consensus, 1998; Gastroenterol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis: S6
5. S.O.R. Cancer du colôn, 1995; 133-135
FACTEURS DE RISQUE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
à 5 ans 2,5%
à 10 ans 8%
à 20 ans 24%
POLYPE SESSILE
FACTEURS DE RISQUE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
POLYPE VILLEUX
FACTEURS DE RISQUE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
POLYPE TUBULEUX
FACTEURS DE RISQUE
Maladies Inflammatoires du Tube Digestif
Maladie de Crohn :
• Pancolite : RR* = 18
• Pancolite et âge inférieur à 30 ans au diagnostic : RR* = 57
• Diagnostic avant 21 ans : RR* = 20
• Diagnostic avant 35 ans : RR* = 21
* RR = Risque Relatif
Conf. Consensus, 1998. Gastro. Entérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S3-S11
FACTEURS DE RISQUE
Risque de Cancer Colorectal
en fonction des Antécédents Personnels ou Familiaux
Risque Relatif
Apparentés 1er degré
• 1 parent atteint 2
• 1 parent atteint avant 45 ans 4
• 2 parents atteints 4
Antécédent personnel de cancer 2
colorectal
Polypose familiale > 90% à 75 ans si mutation
Syndrome HNPCC* > 90% à 75 ans si mutation
Conf. Consensus, 1998. Gastroenterol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis : S3-S11
FACTEURS DE RISQUE
Facteurs de Risque Génétiques
Formes familiales :
Polypose adénomateuse familiale (1)
1% des cancers colorectaux
Mutation du gène APC situé sur le bras long du chromosome 5 dans 90% des cas
Hypométhylation de l’ADN
Autres Altérations Génétiques ?
Régime :
Effet protecteur des légumes (1)
Effet néfaste d’un apport excessif de calories (1)
Chimioprévention :
Vitamines Antioxydantes: inefficaces (2)
L’utilisation d’anti-inflammatoires non stéroïdiens pourrait être
efficace dans la prévention du cancer colorectal mais actuellement
non recommandée car preuves insuffisantes et effets secondaires
gênants (3)
1. Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis : S227-S280
2. Greenberg ER et al. N Engl J Med 1994 21; 331(3): 141-7
3. Eur J Cancer 1999 Jun; 35(6): 892-901
Dépistage
DEPISTAGE
Dépistage des Groupes à Risque
POPULATION FACTEURS DE RISQUE DEPISTAGE
Parent du 1er degré Coloscopie tous les 5 ans à partir de 45 ans ou 5 ans avant
l’âge de diagnostic chez le parent atteint
ATCD d’adénome Coloscopie tous les 3 à 5 ans
Risque élevé
ATCD de cancer Coloscopie tous les 3 à 5 ans
ATCD de MICI* Coloscopie tous les 2 ans
(> 15 ans d ’évolution)
Syndrome HNPCC** Consultation génétique
Coloscopie / 2 ans dès 25 ans ou 5 ans av. l’âge
Risque de diagnostic le plus précoce
très élevé Polypose recto-colique familiale Consultation génétique
Rectosigmoïdoscopie souple de la puberté
jusqu’à 40 ans
* Maladie Inflammatoire Chronique de l’Intestin - ** Hereditary Non-Polyposis Colorectal Cancer
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S277-S280
DEPISTAGE
Dépistage de masse par Hemoccult II
Résultats des campagnes de dépistage dans 3 études contrôlées
CALVADOS NOTTINGHAM FUNEN
(1992-1994) (1981-1995) (1985-1995)
Indications
Sensibilité et Avantages
-Examen de référence
COLOSCOPIE 96,7% -Permet de poser un diagnostic
histologique par biopsies
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S78-S84; S292
DIAGNOSTIC
Endoscopie
SYSTEMATIQUE OPTION
Examen clinique complet Echo-endoscopie rectale pour
juger de l’envahissement
Recherche d’antécédents
ganglionnaire
familiaux
TDM hépatique si l’échographie
Bilan biologique
n’est pas satisfaisante
(NFS + Bilan hépatique)
Dosage de l’ACE Examens complémentaires
en fonction de la clinique
Colonoscopie complète
Echographie abdominale
Radiographie pulmonaire F + P
Foie 35%
Poumons 19%
Rétropéritoine 13%
Os 4%
Ovaires 1-2%
Surrénales 1-2%
A B1 B2 C1 C2 A : Atteinte muqueuse
EPITHELIUM et sous-muqueuse
B1 : Atteinte musculeuse
MUQUEUSE
MUSCULARIS MUCOSAE B2 : Atteinte musculeuse
SOUS-MUQUEUSE
avec atteinte sous-séreuse
ou séreuse ou au-delà
C1 : B1 avec envahissement
MUSCULEUSE
ganglionnaire proximal
LIMITE EXTERNE
DE LA PAROI C2 : B2 avec envahissement
SOUS-SEREUSE ganglionnaire distal
SEREUSE
D : Métastases
GANGLIONS (N) + +
(1) Astler V.B., Coller F.A. Ann. Surg., 1954; 139: 846-852
FACTEURS PRONOSTIQUES
Cancer Colorectal : Classification TNM (1)
Tis T1 T2 T3 T4
T : Tumeur primitive
Tis : Carcinome in situ
T1 : Atteinte sous-muqueuse
T2 : Atteinte musculeuse
T3 : Atteinte sous-séreuse,
séreuse ou graisse
péricolique
T4 : Atteinte cavité péritonéale
à travers la séreuse ou
extension par contiguïté
Extension à un organe adjacent aux organes de voisinage
Envahissement ganglionnaire
Existence de métastases
ACE élevé
* Au moins 12 ganglions doivent être prélevés et examinés
S.O.R. Cancer du côlon 1995 : 90-91
Conf. de Consensus, 1998, Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S115-S125
AJCC Consensus Conf. Cancer 2000; 88 (1) : 1739-57
AUTRES FACTEURS PRONOSTIQUES
DEFAVORABLES
Biologie moléculaire
Mutation du gène p53 et du gène K-ras
Perte du gène DCC (18q)
Thymidylate synthetase (TS)
Instabilité microsatellite (MSI)
Gènes Nm23A et Nm23B (Non Metastatic clone 23)
Immunohistochimie
Hyperexpression de la protéine p53
Micrométastases médullaires
S.O.R. Cancer du côlon 1995: 90-95
Conférence de Consensus 1998, Gastroentérol. Clin. Biol. 1998, 22/3 bis: S119-S123
André.T et Callard.P Revue de presse d ’oncologie clinique : 2000 ; 9 ; 3: 18-22
Récidives
RECIDIVES
Sites des Premières Récidives des Cancers Colorectaux
Après Chirurgie Curatrice (1)
1.GALANDIUK S. and al. Surg. Gynecol. Obstet. 1992; 174 (1) : 27-32
RECIDIVES
Fréquence des Récidives
en Fonction du Stade Histopronostique (1, 2)
COLON (1, 3)
Examen clinique tous les 3 mois pendant les 2 premières années
puis tous les 6 mois pendant 3 ans
Coloscopie à 1 an puis selon les résultats
RECTUM (2, 3)
Examen clinique tous les 6 mois pendant 2 ans puis une fois par an
Echoendoscopie rectale si anastomose basse
Coloscopie à 1 an puis selon les résultats Radio. thorax et
écho. hépatique tous les 18 mois pendant 3 ans
1. S.O.R. Cancer du côlon 1995 : 131-133 2. S.O.R. Cancer du rectum 1998 : 188-194
3. Conf. Consensus Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S155-S167
SURVEILLANCE
Proposition de surveillance d’un cancer colique stade B2 ou C
dans les 5 ans qui suivent l’exérèse à visée curative (1, 2)
Extensia exerezei:
-cancerul de colon drept+ 1/2 dreapta a colonului transvers =
hemicolectomie dreapta
-cancerul colonului transvers = colectomie de transvers
- cancerul de colon stang = hemicolectomie stanga adevarata
sau colectomie segmentara
Anastomoza colica = manuala sau mecanica
Ovariectomia profilactica = poate fi propusa pt femeile la
menopauza
Abordul celioscopic - in curs de evaluare
Tratament chirurgical
Perforatie
1-8% - mortalitate ridicata
- perforatie tumorala = rezectie fara anastomoza
- perforatie diastatica = rezectia tumorii fara restabilirea
continuitatii; tratamentul perforatiei:
- exteriorizare in stomie daca nu sunt leziuni ischemice
- resectie cu colectomie totala sau subtotala in caz de
ischemie
Tratament adjuvant