Arhitecturile nationale si regionale

- 3 curente: neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se manifesta diferit prin: utilizarea unui
limbaj f. bine definit (neocl.), raportare la arh. medievala (romantism), tip de gandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o
succesiune de etape (eclectism)
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a avut la indemana arhitectul
- neoclasicismul si romantismul au variat de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in aceeasi sfera
arhitecturala
- sf. sec. XVIII-inceputul sec. XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului
- diferentele de arh. sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o populatie omogena
d.p.d.v. etic)
- ex. Franta: stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat caracteristicile lor: Bretoni,
Provensali, etc.
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania: unificare statelor germane
- Imperiul Austro-Ungar: imperiu multietnic

Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala

- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit imp. Austro-Ungar) in diferite tari: Serbia, Transilvania,
Cehoslovacia
- a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh. germana trebuie sa fie diferita de arh. italiana, spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente, au coexistat

Ce este o arhitectura nationala?

- este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural
- filosofii, oamenii de cultura, arh. impun limitele stilului national
- ideea de a relua prin mijloace arh. expresia traditiei unui loc
- cautarile au insemnat o inventare a arh. trecutului
- arh. regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh. care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala
- cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa exprime situatia
existenta in Europa - diferente f. mari care tin de o traditie culturala nationala - un eclectism in care formule ale trecutului
nu sunt diferentiate ca legatura cu arh., ci ca un trecut bine definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa exprime identitatea nationala
- Grecia are un precedent antic - o arh. nationala (in arh. bizantina – f. puternic prezenta)
- clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere
Turcia
- deceniul 4 al sec. XIX - miscare de reforma
- d.p.d.v. arh. s-a realizat o copiere a unor arh. din Occident (primul pas al modernizarii)
- sf. sec. XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
Serbia
- au adoptat ca stil national o arh. bizantina modernizata
- limitele arh. nationale sunt f. putin precise
- se pune problema arh. nationala asemanatoare cu alte tari
Franta
- eclectismul de factura franceza
- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad. mai vechi)
- Coasta de Azur: s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
Italia
- in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh. f. diferita
- suprematia unei regiuni
- se pune problema: care este stilul national oficial?
- Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale:
1. Lombard (arh. romanica) - Milano: arh. de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru
2. Romano-bizantin (Venetia) - arh. variata din intregul bazin Mediteraneean, cu traditii locale
3. Toscan
4. Roma - stil cosmatesc
5. Sicilia - stil arabo-normand din nordul europei + influente arabe
Planse:
Anglia - traditia medievala continua
- sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh. f. diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului

Elvetia - asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua
Franta - stilul breton (N-V Frantei): reia masiva constructie din piatra
- stil Coasta de Azur (arh. mediteraneana): volume simple, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc
local din S. Frantei
- sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria (pitorescul)

- Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt. care
conditiile climatice incep sa puna probleme
Helsinki - Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii

ex. arh regionala - Venetia: traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc

ex. Spania - traditie puternic araba

- tipologie variata a arhitecturii oraselor

ex. Bulgaria - arhitectura bizantina

ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc.

Experiente - momente importante

- marile expozitii internationale din Europa

- Londra - pavilion imens din sticla (Crystal Palace, 1851)
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh. locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania; toate celelalte
pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh. bisericeasca ci la cea culta si cea populara.