CODUL CIVIL

CARTEA A CINCEA
DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT

nr. 1107-XV din 06.06.2002

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS

Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
Articolul 1576. Determinarea legii aplicabile raporturilor de drept civil cu element de extraneitate
Articolul 1577. Calificarea conceptelor juridice
Articolul 1578. Stabilirea conţinutului normelor de drept străin
Articolul 1579. Aplicarea dreptului statului cu o pluralitate de sisteme de drept
Articolul 1580. Principiul reciprocităţii
Articolul 1581. Clauza de ordine publică
Articolul 1582. Aplicarea normelor imperative
Articolul 1583. Trimiterea la legea străină
Articolul 1584. Retorsiunea
Articolul 1585. Recunoaşterea drepturilor dobîndite în alt stat
Articolul 1586. Tratatele internaţionale

Titlul II
NORMELE CONFLICTUALE

Capitolul I
STATUTUL PERSOANEI FIZICE
Articolul 1587. Legea naţională a persoanei fizice
Articolul 1588. Capacitatea juridică a cetăţenilor străini şi a apatrizilor
Articolul 1589. Numele cetăţenilor străini şi al apatrizilor
Articolul 1590. Capacitatea de exerciţiu a cetăţenilor străini şi a apatrizilor
Articolul 1591. Declararea cetăţeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în capacitatea de
exerciţiu
Articolul 1592. Tutela şi curatela
Articolul 1593. Declararea dispariţiei fără veste sau morţii cetăţeanului străin sau apatridului
Articolul 1594. Înregistrarea în străinătate a actelor de stare civilă ale cetăţenilor Republicii Moldova
Articolul 1595. Activitatea comercială a cetăţenilor străini şi apatrizilor

Capitolul II
STATUTUL PERSOANEI JURIDICE
Articolul 1596. Legea naţională a persoanei juridice străine
Articolul 1597. Legea aplicabilă reprezentanţelor (sucursalelor) şi filialelor persoanei juridice
Articolul 1598. Regimul naţional de activitate al persoanelor juridice străine în Republica Moldova
Articolul 1599. Legea naţională a organizaţiilor care, potrivit dreptului străin, nu sînt persoane juridice
Articolul 1600. Participarea statului în raporturile de drept civil cu element de extraneitate

Capitolul III
DREPTURILE REALE ŞI DREPTURILE PERSONALE NEPATRIMONIALE
 Articolul 1601. Dispoziţii generale cu privire la drepturile reale
Articolul 1602. Dobîndirea şi stingerea drepturilor reale
Articolul 1603. Drepturile reale asupra mijloacelor de transport
Articolul 1604. Drepturile reale asupra bunurilor supuse înregistrării de stat
Articolul 1605. Drepturile reale asupra bunurilor mobile aflate în curs de transport
Articolul 1606. Titlurile de valoare
Articolul 1607. Drepturile personale nepatrimoniale
Articolul 1608. Formele de publicitate

Capitolul IV
ACTUL JURIDIC
Articolul 1609. Legea aplicabilă actului juridic

Capitolul V
OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE ŞI EXTRACONTRACTUALE
Articolul 1610. Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale contractului
Articolul 1611. Legea aplicabilă contractului în lipsa unui consens asupra determinării ei
Articolul 1612. Acţiunea legii aplicabile
Articolul 1613. Legea aplicabilă condiţiilor de formă ale contractului
Articolul 1614. Gestiunea de afaceri şi obligaţiile din îmbogăţirea fără justă cauză
Articolul 1615. Actul ilicit
Articolul 1616. Răspunderea pentru prejudicii cauzate personalităţii
Articolul 1617. Răspunderea pentru produsele viciate
Articolul 1618. Răspunderea pentru concurenţă neloială
Articolul 1619. Transmiterea şi stingerea obligaţiilor
Articolul 1620. Moneda de plată

Capitolul VI
RAPORTURILE DE SUCCESIUNE CU ELEMENT DE EXTRANEITATE
Articolul 1621. Legea aplicabilă succesiunii
Articolul 1622. Legea aplicabilă bunurilor succesorale
Articolul 1623. Legea aplicabilă succesiunii testamentare

Capitolul VII
TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ
Articolul 1624. Legea aplicabilă termenului de prescripţie extinctivă

TitlulI
DISPOZIŢII GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTUL
INTERNAŢIONAL PRIVAT
Articolul 1576. Determinarea legii aplicabile raporturilor de drept civil cu element de
extraneitate
(1) Legea aplicabilă raporturilor de drept civil cu element de extraneitate se determină în
baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezentului cod, altor legi ale
Republicii Moldova şi cutumelor internaţionale recunoscute de Republica Moldova.
(2) În cazul imposibilităţii de a se determina legea aplicabilă conform alin.(1), se aplică
legea care are cea mai strînsă legătură cu raporturile de drept civil cu element de extraneitate.

Articolul 1577. Calificarea conceptelor juridice

 (1) La determinarea legii aplicabile raporturilor de drept civil cu element de extraneitate, se
va ţine cont de calificarea conceptelor juridice efectuată conform dreptului Republicii Moldova,
dacă legea şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.
(2) În cazul în care conceptele juridice care necesită calificare juridică nu sînt cunoscute
dreptului Republicii Moldova ori sînt cunoscute sub o altă denumire sau cu un alt conţinut şi nu
pot fi determinate prin interpretare conform dreptului Republicii Moldova, la calificarea lor
juridică poate fi aplicat dreptul unui stat străin dacă astfel nu se limitează drepturile civile ori
dacă nu se stabilesc măsuri de răspundere civilă.

Articolul 1578. Stabilirea conţinutului normelor de drept străin

(1) La aplicarea legii străine, instanţa de judecată stabileşte conţinutul normelor ei prin
atestări obţinute de la organele statului străin care au editat-o, ţinînd cont de interpretarea ei
oficială şi de practica aplicării ei în statul străin respectiv.
(2) În scopul stabilirii conţinutului normelor de drept străin, instanţa de judecată poate cere
interpretarea lor de către organele competente din Republica Moldova sau cele din străinătate ori
poate cere avizul unor experţi în domeniu.
(3) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată de către instanţa de judecată să facă
dovada conţinutului ei.
(4) În cazul imposibilităţii de a stabili conţinutul legii străine, se va aplica legea Republicii
Moldova.

Articolul 1579. Aplicarea dreptului statului cu o pluralitate de sisteme de drept

În cazul în care legea străină aplicabilă unui raport juridic aparţine unui stat în care
coexistă mai multe sisteme de drept şi este imposibilă determinarea dintre acestea a sistemului
aplicabil, dreptul acelui stat determină dispoziţiile aplicabile ori se aplică sistemul legislativ cu
care raportul de drept civil respectiv prezintă cele mai strînse legături.

Articolul 1580. Principiul reciprocităţii

(1) Instanţa de judecată aplică legea străină, indiferent de faptul dacă dreptul Republicii
Moldova se aplică raporturilor analoage în statul străin respectiv, cu excepţia cazurilor în care
aplicarea normelor de drept străin pe principiul reciprocităţii este prevăzută de legea Republicii
Moldova.
(2) În cazul în care aplicarea dreptului străin este condiţionată de reciprocitate, existenţa ei
se prezumă pînă la dovada contrară.

Articolul 1581. Clauza de ordine publică

Norma de drept străin aplicabilă în conformitate cu art.1576 alin.(1) nu se aplică în cazul în
care consecinţele aplicării ei ar contraveni ordinii publice a Republicii Moldova. în cazul
înlăturării legii străine, se va aplica legea respectivă a Republicii Moldova.

Articolul 1582. Aplicarea normelor imperative

(1) Dispoziţiile prezentei cărţi nu afectează acţiunea normelor imperative de drept ale
Republicii Moldova care, în virtutea indicării în normă sau în virtutea importanţei lor deosebite
pentru asigurarea drepturilor şi intereselor subiectelor de drept civil, reglementează raporturile
respective indiferent de dreptul aplicabil.
(2) Refuzul de a aplica norma de drept străin nu poate fi întemeiat exclusiv pe deosebirile
dintre sistemul de drept, politic şi economic al statului străin şi, respectiv, cel al Republicii
Moldova.

Articolul 1583. Trimiterea la legea străină

Orice trimitere la legea străină în conformitate cu dispoziţiile prezentei cărţi trebuie privită
ca trimitere la dreptul material şi nu la dreptul conflictual al statului respectiv.
 Articolul 1584. Retorsiunea
Republica Moldova poate stabili restricţii similare (retorsiune) drepturilor patrimoniale şi
personale nepatrimoniale ale cetăţenilor şi persoanelor juridice ale statelor în care există restricţii
speciale ale drepturilor patrimoniale şi personale nepatrimoniale ale cetăţenilor şi persoanelor
juridice ale Republicii Moldova.

Articolul 1585. Recunoaşterea drepturilor dobîndite în alt stat

Drepturile dobîndite în alt stat sînt recunoscute şi respectate în Republica Moldova dacă
ele nu contravin ordinii publice.

Articolul 1586. Tratatele internaţionale

Dispoziţiile prezentei cărţi sînt aplicabile în cazul în care tratatele internaţionale nu
reglementează altfel.

T i t l u l II
NORMELE CONFLICTUALE

Capitolul I
STATUTUL PERSOANEI FIZICE
Articolul 1587. Legea naţională a persoanei fizice
(1) Starea civilă şi capacitatea persoanei fizice sînt cîrmuite de legea naţională.
(2) Legea naţională a cetăţeanului se consideră legea statului a cărui cetăţenie o are
persoana. Determinarea cetăţeniei se face conform legii statului a cărui cetăţenie se invocă. În
cazul în care persoana are două sau mai multe cetăţenii, legea naţională se consideră dreptul
statului cu care persoana are cele mai strînse legături.
(3) Legea naţională a apatridului se consideră legea statului în care el îşi are domiciliul sau
reşedinţa.
(4) Legea naţională a refugiatului se consideră legea statului care îi acordă azil.
(5) Legea naţională a cetăţeanului Republicii Moldova care, potrivit legii străine, este
considerat că are o altă cetăţenie este considerată legea Republicii Moldova.

Articolul 1588. Capacitatea juridică a cetăţenilor străini şi a apatrizilor

În materie de capacitate juridică, cetăţenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova li
se acordă regim naţional, cu excepţia cazurilor prevăzute de Constituţie, de alte legi ale
Republicii Moldova sau de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 1589. Numele cetăţenilor străini şi al apatrizilor

Drepturile cetăţeanului străin sau ale apatridului la nume, folosirea şi protecţia lui sînt
guvernate de legea sa naţională. Protecţia împotriva actelor ce atentează la dreptul la nume
săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurată potrivit legislaţiei acesteia.

Articolul 1590. Capacitatea de exerciţiu a cetăţenilor străini şi a apatrizilor

(1) Capacitatea de exerciţiu a cetăţenilor străini şi a apatrizilor este guvernată de legea lor
naţională.
(2) Persoana care nu beneficiază de capacitate de exerciţiu conform legii sale naţionale nu
este în drept să invoce lipsa capacităţii de exerciţiu dacă are capacitate de exerciţiu conform legii
locului de încheiere a actului juridic, cu excepţia cazurilor în care se va dovedi că cealaltă parte
la act ştia sau trebuia să ştie despre lipsa capacităţii de exerciţiu.
(3) Capacitatea de exerciţiu a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în materie de acte juridice
încheiate pe teritoriul Republicii Moldova şi în materie de obligaţii din cauzarea de prejudiciu se
stabileşte conform legislaţiei Republicii Moldova.
 (4) Apartenenţa unei persoane la o nouă lege naţională nu aduce atingere majoratului
dobîndit şi recunoscut conform legii aplicabile anterior.

Articolul 1591. Declararea cetăţeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în
capacitatea de exerciţiu
(1) Cetăţeanul străin sau apatridul poate fi declarat incapabil sau limitat în capacitatea de
exerciţiu, conform legislaţiei Republicii Moldova.
(2) Reprezentarea legală a cetăţeanului străin sau apatridului lipsit de capacitate de
exerciţiu, precum şi asistarea cetăţeanului străin sau apatridului limitat în capacitatea de exerciţiu
sînt supuse legii care reglementează raporturile juridice de reprezentare sau asistare.

Articolul 1592. Tutela şi curatela

(1) Instituirea, modificarea, producerea de efecte şi încetarea raporturilor de tutelă şi
curatelă asupra minorilor, persoanelor majore incapabile sau limitate în capacitatea de exerciţiu,
precum şi raporturile între tutore sau curator şi persoana care se află sub tutelă sau curatelă, sînt
guvernate de legea naţională a acesteia.
(2) Acceptarea tutelei sau curatelei este guvernată de legea naţională a persoanei
desemnate în calitate de tutore sau curator.
(3) Raporturile dintre tutore sau curator şi persoana care se află sub tutelă sau curatelă se
determină conform legii statului a cărui autoritate a desemnat tutorele sau curatorul. În cazul în
care persoana care se află sub tutelă sau curatelă locuieşte pe teritoriul Republicii Moldova, se
aplică legea Republicii Moldova dacă este mai favorabilă persoanei.
(4) Tutela sau curatela instituită asupra cetăţenilor Republicii Moldova care au reşedinţă în
afara teritoriului Republicii Moldova este recunoscută ca fiind valabilă în cazul în care nu există
obiecţii legale întemeiate din partea oficiului consular al Republicii Moldova acreditat în statul
respectiv, iar în lipsa acestuia, din partea ambasadei.

Articolul 1593. Declararea dispariţiei fără veste sau morţii cetăţeanului străin sau
apatridului
Hotărîrea judecătorească cu privire la declararea dispariţiei fără veste sau constatarea
morţii cetăţeanului străin sau apatridului se adoptă ori se anulează conform legii sale naţionale.
În cazul în care este imposibilă determinarea acestei legi, se aplică legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 1594. Înregistrarea în străinătate a actelor de stare civilă ale cetăţenilor

Republicii Moldova
Înregistrarea actelor de stare civilă ale cetăţenilor Republicii Moldova care au reşedinţă în
afara teritoriului ei se efectuează de către oficiile consulare ale Republicii Moldova, iar în lipsa
acestora, de către ambasade.

Articolul 1595. Activitatea comercială a cetăţenilor străini şi apatrizilor

Calitatea de comerciant a cetăţeanului străin sau a apatridului care îi permite să desfăşoare
activitate comercială fără a se constitui persoană juridică se determină conform legii statului în
care cetăţeanul străin sau apatridul a obţinut autorizarea de a desfăşura activitate comercială.

Capitolul II
STATUTUL PERSOANEI JURIDICE
Articolul 1596. Legea naţională a persoanei juridice străine
(1) Legea naţională a persoanei juridice străine se consideră legea statului pe al cărui
teritoriu persoana este constituită.
(2) În baza legii naţionale a persoanei juridice, se determină în special:
a) statutul juridic al organizaţiei ca persoană juridică;
b) forma juridică de organizare;
 c) exigenţele pentru denumirea ei;
d) temeiurile de creare şi încetare a activităţii ei;
e) condiţiile de reorganizare a acesteia, inclusiv succesiunea în drepturi;
f) conţinutul capacităţii ei civile;
g) modul acesteia de dobîndire a drepturilor civile şi de asumare a obligaţiilor civile;
h) raporturile din interiorul ei, inclusiv raporturile cu participanţii;
i) răspunderea ei.
(3) Persoana juridică străină nu poate invoca limitarea împuternicirilor organului sau
reprezentantului său la încheierea actului juridic necunoscut legii statului în care organul sau
reprezentantul persoanei juridice străine a întocmit actul juridic, cu excepţia cazurilor în care se
va stabili că cealaltă parte a actului juridic ştia sau trebuia să ştie despre limitare.

Articolul 1597. Legea aplicabilă reprezentanţelor (sucursalelor) şi filialelor persoanei

juridice
(1) Statutul juridic al reprezentanţelor (sucursalelor) persoanei juridice pe teritoriul unui alt
stat este guvernat de legea naţională a persoanei juridice.
(2) Statutul juridic al filialei persoanei juridice pe teritoriul unui alt stat este guvernat de
legea statului pe al cărui teritoriu s-a constituit filiala, independent de legea naţională a persoanei
juridice.

Articolul 1598. Regimul naţional de activitate al persoanelor juridice străine în Republica

Moldova
Persoana juridică străină desfăşoară în Republica Moldova activitate comercială şi altă
activitate reglementată de legislaţia civilă în conformitate cu dispoziţiile stabilite de această
legislaţie pentru o activitate similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea
Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine.

Articolul 1599. Legea naţională a organizaţiilor care, potrivit dreptului străin, nu sînt
persoane juridice
Se consideră lege naţională a organizaţiei străine care, potrivit dreptului străin, nu este
persoană juridică legea statului unde este înfiinţată. Activităţii unor astfel de organizaţii se aplică
dispoziţiile prezentului cod care reglementează activitatea persoanelor juridice, ale altor acte
normative sau esenţa raportului juridic dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 1600. Participarea statului în raporturile de drept civil cu element de extraneitate

Dispoziţiile prezentei cărţi se aplică pe baze generale şi raporturilor de drept civil cu
element de extraneitate cu participarea statului dacă legea nu prevede altfel.

Capitolul III
DREPTURILE REALE ŞI DREPTURILE PERSONALE NEPATRIMONIALE
Articolul 1601. Dispoziţii generale cu privire la drepturile reale
(1) Conţinutul posesiunii, dreptului de proprietate şi al altor drepturi reale asupra bunurilor
mobile şi imobile, realizarea şi ocrotirea lor se determină potrivit legii statului pe al cărui
teritoriu se află bunurile dacă nu se prevede altfel.
(2) Apartenenţa bunului la categoria de bunuri mobile sau imobile, precum şi orice altă
calificare juridică a bunurilor, se determină potrivit legii statului pe al cărui teritoriu se află
bunurile.

Articolul 1602. Dobîndirea şi stingerea drepturilor reale

(1) Dobîndirea şi stingerea dreptului de proprietate şi altor drepturi reale asupra bunului se
determină conform legii statului pe al cărui teritoriu se afla sau era situat bunul la momentul cînd
a avut loc acţiunea ori o altă împrejurare ce a servit drept temei pentru apariţia sau stingerea
dreptului de proprietate sau altor drepturi reale dacă legislaţia Republicii Moldova nu prevede
altfel.
(2) Dobîndirea şi stingerea dreptului de proprietate şi altor drepturi reale asupra bunului
care reprezintă obiectul actului juridic se determină conform legii aplicabile actului juridic dacă
acordul părţilor nu prevede altfel.
(3) Dobîndirea dreptului de proprietate şi altor drepturi reale asupra bunului prin
uzucapiune se determină conform legii statului în care se afla acest bun la momentul expirării
termenului uzucapiunii.

Articolul 1603. Drepturile reale asupra mijloacelor de transport

(1) Constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra mijloacelor de transport
sînt guvernate de:
a) legea pavilionului navei sau aeronavei;
b) legea aplicabilă statutului juridic al întreprinderii de transport pentru vehiculele
feroviare şi autovehiculele care îi aparţin.
(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi:
a) bunurilor aflate la bord care formează dotarea tehnică;
b) creanţelor care au drept obiect cheltuielile de asistenţă tehnică a mijlocului de transport.

Articolul 1604. Drepturile reale asupra bunurilor supuse înregistrării de stat

Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor supuse înregistrării de stat se
determină conform legii statului pe al cărui teritoriu drepturile asupra acestor bunuri sînt înscrise
în registrul de stat.

Articolul 1605. Drepturile reale asupra bunurilor mobile aflate în curs de transport
Apariţia şi stingerea dreptului de proprietate şi altor drepturi reale în baza actului juridic cu
privire la bunurile mobile aflate în curs de transport se determină conform legii statului de unde
aceste bunuri au fost expediate, cu excepţia cazurilor în care:
a) prin acordul părţilor s-a stabilit altfel;
b) bunurile sînt bunuri personale ale pasagerului, în acest caz fiind supuse legii sale
naţionale.

Articolul 1606. Titlurile de valoare

(1) Emiterea titlurilor de valoare este supusă legii aplicabile statutului juridic al persoanei
juridice emitente.
(2) Condiţiile şi efectele transmiterii titlurilor de valoare sînt supuse:
a) legii locului de plată a titlului la ordin;
b) legii locului unde se află titlul la purtător în momentul transmiterii;
c) legii aplicabile statutului juridic al persoanei juridice emitente a titlului nominativ.

Articolul 1607. Drepturile personale nepatrimoniale

(1) Dobîndirea, conţinutul şi stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaţie sînt
guvernate de legea statului pe al cărui teritoriu această operă a fost adusă pentru prima dată la
cunoştinţa publicului prin expunere, difuzare, publicare, reprezentare sau în orice alt mod.
(2) Dreptul de autor asupra unei opere de creaţie care nu a fost adus la cunoştinţa
publicului este guvernat de legea naţională a autorului.
(3) Dobîndirea, conţinutul şi stingerea dreptului de proprietate intelectuală sînt guvernate
de legea statului pe al cărui teritoriu a fost înregistrat acest drept.
(4) Cererea de obţinere a despăgubirilor materiale sau morale este guvernată de legea
statului pe al cărui teritoriu a fost încălcat dreptul de autor sau de proprietate intelectuală.
(5) Cetăţenilor străini şi apatrizilor se acordă, pe teritoriul Republicii Moldova, regim
naţional în ceea ce priveşte drepturile de autor şi drepturile de proprietate intelectuală.
 Articolul 1608. Formele de publicitate
(1) Orice formă de publicitate referitoare la bunuri este guvernată de legea aplicabilă la
data şi în locul unde se realizează.
(2) Formele de publicitate indicate la alin.(1), care au ca efect constituirea drepturilor
referitoare la bunuri imobile, sînt guvernate de legea statului pe al cărui teritoriu se află bunurile,
chiar dacă temeiul juridic al dobîndirii, transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garanţiei
reale s-a constituit prin aplicarea unei alte legi.

Capitolul IV
ACTUL JURIDIC
Articolul 1609. Legea aplicabilă actului juridic
(1) Condiţiile de formă ale actului juridic sînt stabilite de legea statului care guvernează
fondul actului juridic. Actul juridic încheiat în afara teritoriului Republicii Moldova se consideră
valabil din punctul de vedere al formei dacă îndeplineşte una din următoarele condiţii:
a) este respectată legea locului unde a fost întocmit;
b) sînt respectate exigenţele legislaţiei Republicii Moldova;
c) este respectată legea naţională sau legea domiciliului persoanei care l-a întocmit;
d) este valabil conform legii aplicabile autorităţii care examinează validitatea actului
juridic.
(2) Condiţiile de fond ale actului juridic sînt guvernate de legea aleasă de autorul lui sau de
legea statului cu care actul juridic are cele mai strînse legături, sau de legea locului unde actul
juridic unilateral este întocmit. Dacă legea aplicabilă fondului actului juridic impune o anumită
formă autentică, această cerinţă nu poate fi înlăturată, chiar dacă actul juridic a fost întocmit în
străinătate.
(3) Actul juridic accesoriu este guvernat de legea statului care guvernează fondul actului
juridic principal dacă acordul părţilor nu prevede altfel.

Capitolul V
OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE ŞI EXTRACONTRACTUALE
Articolul 1610. Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale contractului
(1) Contractul este guvernat de legea aleasă prin consens de părţi.
(2) Părţile contractului pot stabili legea aplicabilă atît întregului contract, cît şi unor
anumite părţi ale lui.
(3) Determinarea legii aplicabile trebuie să fie expresă sau să rezulte din conţinutul
contractului ori din alte împrejurări.
(4) Legea aplicabilă poate fi determinată de părţile contractului în orice moment, atît la
încheierea lui, cît şi în orice moment ulterior. Părţile contractului sînt în drept să convină oricînd
asupra modificării legii aplicabile.
(5) Determinarea, după încheierea contractului, a legii aplicabile are efect retroactiv şi se
consideră valabilă din momentul încheierii contractului, fără a aduce atingere validităţii formei
contractului sau drepturilor dobîndite de către terţi în legătură cu acest contract.
(6) Dacă în contract sînt utilizaţi termeni comerciali acceptaţi în circuitul internaţional, se
consideră, în lipsa altor indicaţii în contract, că părţile au stabilit utilizarea în privinţa lor a
cutumelor şi uzanţelor circuitului de afaceri corespunzătoare termenilor comerciali respectivi.

Articolul 1611. Legea aplicabilă contractului în lipsa unui consens asupra determinării ei
(1) În lipsa unui consens între părţi asupra legii aplicabile contractului, se aplică legea
statului cu care contractul prezintă cele mai strînse legături. Se consideră că există astfel de
legături cu legea statului în care debitorul prestaţiei, la momentul încheierii contractului, îsi are
domiciliul, reşedinţa sau este înregistrat în calitate de persoană juridică.
 (2) În lipsa unui consens între părţi asupra legii aplicabile contractului, prin derogare de la
prevederile alin.(1):
a) contractului al cărui obiect este un bun imobil, precum şi contractului de administrare
fiduciară a bunului, se aplică legea statului pe al cărui teritoriu se află bunul;
b) contractului de antrepriză în construcţie şi contractului de antrepriză pentru efectuarea
lucrărilor de proiectare şi cercetare se aplică legea statului în care se creează rezultatele
prevăzute în contract;
c) contractului de societate civilă se aplică legea statului pe al cărui teritoriu se desfăşoară
această activitate;
d) contractului încheiat la licitaţie sau pe bază de concurs se aplică legea statului pe al cărui
teritoriu se desfăşoară licitaţia sau concursul.

Articolul 1612. Acţiunea legii aplicabile

Legea aplicabilă contractului potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi cuprinde în special:
a) interpretarea contractului;
b) drepturile şi obligaţiile părţilor;
c) executarea contractului;
d) consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a contractului;
e) încetarea contractului;
f) consecinţele nulităţii sau nevalabilităţii contractului;
g) cesiunea creanţelor şi preluarea datoriei în legătură cu contractul.

Articolul 1613. Legea aplicabilă condiţiilor de formă ale contractului

(1) Contractul trebuie să corespundă condiţiilor de formă stabilite de legea prevăzută la
art.1609 alin.(1).
(2) Contractul este valabil în cazul în care:
a) părţile contractante se află, la momentul încheierii contractului, în state diferite şi sînt
respectate condiţiile de formă potrivit legislaţiei unuia dintre aceste state;
b) reprezentantul unei părţi a contractului respectă condiţiile de formă potrivit legislaţiei
statului pe al cărui teritoriu se află la momentul încheierii contractului.

Articolul 1614. Gestiunea de afaceri şi obligaţiile din îmbogăţirea fără justă cauză
(1) Gestiunea de afaceri este supusă legii locului unde gerantul îndeplineşte actele de
gestiune.
(2) Obligaţiile din îmbogăţirea fără justă cauză sînt supuse legii locului unde s-au produs.

Articolul 1615. Actul ilicit

(1) Actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudicii conform legii statului unde s-a
produs.
(2) Legea care guvernează obligaţiile din cauzarea de prejudicii stabileşte:
a) capacitatea delictuală;
b) formele, condiţiile şi întinderea răspunderii delictuale;
c) condiţiile de limitare sau de exonerare de răspundere delictuală;
d) natura daunelor pentru care pot fi pretinse despăgubiri;
e) transmisibilitatea dreptului la despăgubire;
f) persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri.
(3) În cazul în care toate sau o parte din consecinţele cauzatoare de prejudicii ale actului
ilicit se produc pe teritoriul unui alt stat decît cel în care a avut loc actul ilicit, reparaţiei
corelative se aplică legea acestui stat.

Articolul 1616. Răspunderea pentru prejudicii cauzate personalităţii

 Pretenţiile cu privire la despăgubiri pentru prejudicii cauzate personalităţii prin mijloacele
de informare în masă sînt guvernate, la alegerea persoanei prejudiciate, de:
a) legea naţională a persoanei prejudiciate;
b) legea statului pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana prejudiciată;
c) legea statului pe al cărui teritoriu s-au produs consecinţele cauzatoare de prejudicii;
d) legea statului pe al cărui teritoriu autorul prejudiciului îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Articolul 1617. Răspunderea pentru produsele viciate

(1) Pretenţiile cu privire la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sînt
guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de:
a) legea statului pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana prejudiciată;
b) legea statului de pe al cărui teritoriu a fost dobîndit produsul, cu condiţia ca
producătorul sau furnizorul să facă dovada faptului că produsul a fost pus pe piaţa acelui stat fără
acordul său.
(2) Pretenţiile indicate în alin.(1) pot fi înaintate numai dacă produsele fac parte din
consumul personal sau familial.

Articolul 1618. Răspunderea pentru concurenţă neloială

Pretenţiile cu privire la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-un act de concurenţă
neloială sînt guvernate de:
a) legea statului pe al cărui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de prejudiciu;
b) legea statului pe al cărui teritoriu este înregistrată persoana prejudiciată;
c) legea care guvernează fondul contractului încheiat de părţi dacă actul de concurenţă
neloială a fost săvîrşit şi a adus prejudicii raporturilor dintre ele.

Articolul 1619. Transmiterea şi stingerea obligaţiilor

(1) Cesiunea de creanţă este guvernată de legea creanţei cedate dacă părţile nu au convenit
altfel. Alegerea unei alte legi, prin acordul cedentului şi cesionarului, nu este opozabilă
debitorului decît cu consimţămîntul lui. Obligaţiile dintre cedent şi cesionar sînt guvernate de
legea aplicabilă raportului juridic în a cărui bază a fost produsă cesiunea.
(2) Subrogarea convenţională este guvernată de legea raportului obligaţional al cărui
creditor este substituit dacă acordul părţilor nu prevede altfel.
(3) Delegaţia şi novaţia sînt guvernate de legea aplicabilă raportului obligaţional care
formează obiectul.
(4) Compensarea este guvernată de legea aplicabilă creanţei prin care se cere stingerea prin
compensare.

Articolul 1620. Moneda de plată

(1) Moneda de plată este definită de legea statului care a emis-o.
(2) Efectele pe care moneda le exercită asupra întinderii unei datorii sînt stabilite de legea
aplicabilă datoriei.
(3) Legea statului pe al cărui teritoriu trebuie efectuată plata stabileşte în ce monedă va fi
efectuată plata dacă părţile contractante nu au convenit altfel.

Capitolul VI
RAPORTURILE DE SUCCESIUNE CU ELEMENT DE EXTRANEITATE
Articolul 1621. Legea aplicabilă succesiunii
Legea aplicabilă succesiunii se referă la:
a) momentul deschiderii succesiunii;
b) categoriile de persoane cu vocaţie succesorală;
c) condiţiile legale privind calitatea succesorală pasivă;
d) exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rămase de la defunct;
 e) condiţiile şi efectele opţiunii succesorale;
f) întinderea obligaţiei moştenitorilor de a suporta pasivul;
g) drepturile statului asupra succesiunii vacante.

Articolul 1622. Legea aplicabilă bunurilor succesorale

(1) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile sînt guvernate de legea
naţională în vigoare la momentul decesului persoanei care a lăsat moştenirea.
(2) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile sînt guvernate de legea statului
pe al cărui teritoriu se află aceste bunuri.

Articolul 1623. Legea aplicabilă succesiunii testamentare

(1) Testatorul poate supune transmiterea prin succesiune a averii sale unei alte legi decît
cea prevăzută la art.1622, cu condiţia să nu înlăture dispoziţiile imperative. Legea aleasă se
aplică situaţiilor prevăzute la art.1621.
(2) Întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sînt considerate valabile dacă actul
respectă condiţiile de formă aplicabile la data cînd a fost întocmit, modificat sau revocat, ori la
data decesului testatorului, conform oricărei din următoarele legi:
a) legea naţională a testatorului;
b) legea domiciliului acestuia;
c) legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat;
d) legea locului unde se află imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare;
e) legea instanţei de judecată sau a organului care îndeplineşte procedura de transmitere a
averii succesorale.

Capitolul VII
TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ
Articolul 1624. Legea aplicabilă termenului de prescripţie extinctivă
Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune este guvernată de legea aplicabilă dreptului
subiectiv.

PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

Chişinău, 6 iunie 2002.

Nr.1107-XV.