" "

LECTIA 1. - PARTEA INTAI

Va rugam cititi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rosu, aflata in paranteze drepte! Pentru sunetele care nu exista in limb a romana, folosim semne speciale.

shopping street - strada de cumparaturi

shopping > [~opin(g)J - cumparaturi

Complexul de sunete [n i g)] corespunde sunetelor similare din limba romana, dar "g" se aude, slab ca in cuvantul rornanesc "lung".

In cuvintele din limba engleza formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera ingrosata semnaleaza silaba accentuata: > bopinlg)].

shap Semnul

- magazin, pravalie

este un "a" scurt. Se rosteste "a" cu deschiderea gurii ca

pentru "a": >

street

> Sin'!

- strada

Consoana ir din limba engleza difera de "r"-ul romanesc. Rostiti "r", tara sa atingeti cerul gurii cu limba, si lara vibrarea limbii. Astfel obtineti un "r" englezesc. Semnull se pronunta ca un "i" lung, ca in cuvintele "vii, mii": > srri:t].

railway station railway Semnul fonetic

> reil'\.::J

- gara, statie

- cale ferata

indica litera "w" care de obicci nu se pronunta. in

cazurile in care se pronunta rotunjim gura ca pentru "u" si spunem "v": > reilLiciJ.

station

Semnul fonetic

>, '.:·:c.:i"

- statie

indica un sunet moale, asemanator grupului de

vocale .Ju", "ea", "ei" din limba romans. Se pronunta ca primul sunet din cuvintele: "iute, ea": > -

church tower - tum de biserica

church >.~ .. - biserica

Sunetul notat prin it este a consoana asemanatoare cu "c(i)," "c(e)" "cere, zece" din limba romana. In engleza insa sunetul [t~i poate fi urmat direct de orice vocala, tara a mai fi nevoie de un "e" sau "i" intermediar.

Sunetul i ~-L se pronunta ca "a" lung. Semnul "r" care se aude foarte slab: >

(r ridicat) indica un

tower > ~l..;: - tum

Diftongul l se pronunta la fel ca ~i in limba romana: "dau, sau".

Sunetul !« este neaccentuat, scurt. La sfarsitul cuvantului "r"-ul se pronunta doar daca este urmat de un alt cuvant: > [taua'] .

street door

- u~a care da in strada

door > - u~a

Sunetul l o.] este un "a" lung ca in interjectia romana "aa!": >[cbJl.

-2-

Cu ajutorul transcrierii fonetice ~i a explicatiei pronuntati cu voce tare $i clar urmatoarele cuvinte:

shopping - curnparaturi
shop magazin
street -~ strada
railway cale terata
train - tren
station static
church hiserica
tower - turn
house - casa
door - u~a >1

> i .' I
I
>
>
> , i
>
>
>
>
>
> I il , >

>

> ·c;

>

>

>

:>

Pronuntati ell voce tare urrnatoarele expresii in lirnba engleza:

church tower ,.
railway station > -li'
shopping street > ii
street door :> :>

> "iri:i do '

Sa exersam noile cuvinte fiind atenti la pronuntie si sensul lor in limba rornana:

shopping shop

"">

street

:>

train

>

station

:>

church

>

tower

>

house

>

door

cumparaturi

magazin

strada

cale ferata

tren

static biserica

turn

casa

in limba engleza inaintea cttvdntului care defineste 1111 lucru sail a 1101i1l11(, (cu alte cuvinte inaintea 1111IIi substantivt std 1111 articol. Articolul nehotdrdt a se afla inaintea cuvintelor care definesc 11Icl'/I/'i .1'011 notiuni despre care vorbim fa modul general. Corespundc articolelor: un, 0, dar de multe ori nici 1111 se traduce ill limba romano. Atunci cand ne referini /a 1111 lucru concreto folosim inaintea substantivului articolul hotdrdt the.

Articolul hotdrdt the se pronunta [Oz:':i]. Acest sunet nu existd in limba romdrui [Oz] se pronunta ca .. z " cu limba intre dinti. Pronuntati "z" de cdteva ori. Acum. fora fortare. cu gura piuin mai intredeschisd. pronuntati "z" cu limba intre dinti. retrdgdnd limba in momentul in care s-a produs sunetul [Oz]. Acesta este un sunet sonor. pundnd degetele pe gat, veti simti vibratiile corzilor vocale.

Articol Proauntla Tipul articolului
a > [a] vocala scurta nehotarat
the > [Oza] Iimba intre dinti hot~rat
Exersati cuvintele in Iimba engleza folosind articolul:
a shop > [a sop] the shop > to/a sop]
a street > [a stri:t] the street > [Oza stri:t]
a train > [a trern] the train > [Dza trein]
a station > [a stezsn] the station > [OZa stezsn]
a church > [a t~a:!t~] the church > [OZa t~a:!t~]
a tower > [a taua'] the tower > [Oza taua']
a house > [a halls] the house > [Oza halls]
a door > [a do:'] the door > [D£a do:!]
Acum in alt~ ordine:
the door > [Oza do:'] a station > [a stezsn]
a house > [a haus] the church > [DZa t~a:rt~]
the station > [Dza ste.sn] a train > [a trein]
a tower > [a taua'] a shop > [a sop]
the train > [Dza trein] the house > lOLa halls]
the shop > [Oza sop] the street > [Dza stri :tJ
a street > [a stri .t] the tower > [Oza taua']
a church > [a t$a:rt~] a door > [a do:'] S~ repetam lnca odata cuvintele, in al~ ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce tare urmatoarele cuvinte:

the house > [Oza halls] - casa
a station > la ste.sn] - statie
r
a door > [a do: J - o u~~
the tower > lOLa taual: - turnul -4-

the shop > [OZa sop] - magazinul
a train > [a trein] - un tren
a church > [a t~et~] - 0 biserica
the street > [Oza stri:t] - strada
a house > [a haus] - 0 casa
the train > [07a trein] - trenul
a shop > [a sop] - un magazin
the station > [07a ste.sn] - statia
a tower > [a taua'] - un turn
the church > roza t~a:rt~J - biserica
a door > [a do:'] - 0 u~a
a street > [a stri:t] - 0 strada Ali vazut deja de mai multe ori cuvintele noi, deci sigur Ie veti recunoaste pe toate. Incercali!

o casli > a house > [a halls]
u~a > the door > [Oza do:']
un magazin > a shop > [a ~op]
statia > the station > [[)?a stezsn] -5-

easa

> the house

> [a t~a:!"t~] > [DLa haus] > [a stri.t]

> [Dza taua']

o biserica

> a church

o strada turnul

> a street

> the tower

> a door

magazinul

> the shop

un tren

> a train

> [a trein]

biseriea

> the church

un turn

> a tower

strada

> the street

> IDza stri:t]

o statie

> a station

> [a sre.sn]

trenul

> the train

turnul de biserica

> the church tower

usa dinspre strada

> the street door

strada de cumparaturi

> the shopping street

gara

> the railway station

Iar aeum vom invata cateva verbe. Cu ajutorul lor, putem deja forma propozitii simple.

Verbul este lin cuvdnt care exprimd 0 actiune. intdmplare. de ex. a vizita, a desehide, a intra. in limba englezd cdnd inaintea verbului nu stii un pronume personal (de ex. tu, noi) atunci poate sta particula to [tul, care indica modul infinitiv. In limba romdnd infinitivul este indicat de particula a, de ex.: a vedea, a vizita, etc.

Exersati eu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, eu ajutorul transerierii fonetiee.
to see > [tu si:] - a vedea to see > [tu si.]
to visit > [tu vizit] - a vizita, a merge la to visit > [tu vizit]
to open > [tu oupn] - a desehide, a desfaee to open > [tu oupn]
to enter > [tu enta'] - a intra, a patrunde in to enter > [tu enta']
to visit > [tu viz it] - a vizita, a merge la to visit > [tu vizit]
to open > [tu oupn] - a desehide, a des face to open > [tu oupn]
to see >Itu si.] - a vedea to see > [tu si.]
to enter > ttl: ental! - a intra, a patrunde in to enter > [tu ental'] -6-

in urmatorul exercitiu folositi verbele impreuna cu substantivele. Cititi cu voce tare expresiile ~i verificati traducerea lor!

to see the train > [tu si: DZa trein] - a vedea trenul
to visit the station > l tu vizit DZa stezsn] - a vizita statia
to enter the house > [tu entaf DZa halls] - a intra in casa
to open the door Z f - a deschide u~a
> [tu oupn D a do: ]
to enter a shop > [tll entaf a $OP J - a intra tntr-un magazin
to see the street > [tu si: DZa stri:t] - a vedea strada
to open the door > [tu oupn DZa do:f] - a deschide u~a
to visit a tower > [tu vizit a taua'] - a vizita un turn Ali reusit s~ inv~~a~i cuvintele? Cu urrnatorul exercitiu v~ pute]i veri fica cunostintele. Citi]! in engleza urmatoarele expresii:

a intra intr-o biserica > [tLi entaf a t$a:ft$] > to enter a church
Z r > to open the door
a deschide usa > [tu oupn D a do: ]
a vedea turnul > [tll si: DZa taua'] > to see the tower
a merge la magazin > [tu vizit DZa sop] > to visit the shop
a intra In statie > [tu ental' DZa ste/sn] > to enter the station
a vedea 0 cas~ > [tll si: a halls] > to see a house
a vedea strada > [tu si: DZa stri:t] > to see the street fn limba englezd, cdnd tin verb /111 stll in sine. este precedat de pronume personale ca de ex.: eu, tu, noi, voi, etc.

SA imAfAm cateva pronume personate 1n lirnba engtezA.

Atentie: in limba engle:a you inseam nil Ii ttl. Ii Dvs.

> [ail - eu > [ail
you > [ill:] - tu, dumneavoastra you > [ru.]
we :> [lli:] - noi we > eli:]
you :> [iu.] - dumneavoastra, voi you > [ill:]
they :> [D7eil - ei, ele they > [DzeiJ -7-

Pentru a forma propozitii in Iimba engleza, avem nevoie de cuvinte ca:

often

> [o ftan], [ofn]

- des

always

- Intotdeuna

every day

> [evri dei]

> [evri mo/nin(g)]

- In fiecare zi

every morning

In fiecare dimineata

seldom

> [seldarn]

- rar

Sa repetam inca 0 data:

des

> [oftan], [ofn]

- often

intotdeauna

- always

in fiecare zi

> [evri dei]

- every day

In fiecare dimineata

- every morning

rar

> [seldam]

- seldom

Cuvintele "often, always, seldom" stau intotdeauna intre verb ~i pronumele personal, pe cand expresiile "every day, every morning" stau la inceputul sau la sfarsitul propozitiei.

Acum vom forma cateva propozitii simple. Fiti atenti la pronuntia corecta'

I often enter the church.

(Eu) intru des in biserica.

They seldom visit the tower. > [[/e! SCiJ:11l1 \ i71~ f) J r

lalla 1

Ei viziteaza rar tumul.

We always see the train.

> [IIi: o:!"eiz si: OLa trein] - Vedem intotdeauna trenul.

You open the door every day. > [ill: oupn Ola do:! evri dei]

- (Tu) deschizi usa in fiecare zi.

Exersati cuvintele noi:

Atentie: in limba romano de obicei 1111 folosim inaintea verbului pronumele personal. ceea ce nil schimbii sensul. de ex.: eu vad = vad. in limba engle=o, insii. este obligatoriu sd indicam printr-un pronume personal cine desfti~oard actiunea. de ex.: I see.

(eu) vM

> I see

> tal si:]

(tu) deschizi

> you open

> (ill: oupn]

(noi) intram

> we enter

(ei, ele) viziteaza

> they visit

l

.J

-8-

(noi) vizitam > we visit > [ui: vizit]
(ei, ele) intra > they enter > [Dzci enta']
(eu) desehid > I open > [ai oupn]
(tu) vezi > you see > [iu: si:] Nu uitati, cuvantul "I" se serie intotdeauna eu litera mare.

Aeum sa aplicam eele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din Iimba romana in Iimba engleza si verificati rezolvarea!

(Noi) intotdeauna vedem tumul.

(Eu) intru in magazin in fiecare zi.

(Tu) vezi statia in fieeare dimineata.

Viziteaza rar biserica.

[li. Ill. . Oz- _r]

> I: 0: ezz SI: . a taua

> [ai ent;.{ OZa sop evri dei J

> [iu: si: OZa ste/sn evri l11o:rnin(g)]

> [Ozei seldam vizit OZa r

t~ii: ts]

> We always see the tower.

> , enter the shop every day.

> You see the station every morning.

> They seldom visit the church.

(Eu) deschid intotdeauna usa. > [ai o:llIeiz oupn OZii do:"] > I always open the door.

(Voi) intrati des in casa. > [iu: ofn enta' OZa haus]

(Ei) vad strada in fieeare zi. > [Ozei si: OZa stri:t evri dei]

> You often enter the house.

> They see the street every day.

Coniunctia ,,~i" in Iimba engleza este "and" [End).

[E J este 0 vocal a care nu are corespondent in limba romana, Se situeaza lntre "e" ~i "a". Se rosteste "e" cu deschiderea gurii ca pentru "a".

Aeum putem forma deja propozitii mai lungi. Repetati urmatoarele propozirii:

We often enter the railway > lUi: ofn enta' DZa reillici - (Noi) intram des in gara

station and I see the train. stezsn End az si: OZii ~i eu vad trenul. rre/n]

You always open the door and 1 enter the house.

> [ill: o:llIt:iz o upn r/a dor Ind 3i enra' OZa

-9-

- (Tu) desehizi intotdeauna usa, ~i eu intru in casa,

LECTIA 1. - PARTEA A DOUA

in continuare vom face cunostinta cu expresii ~i cuvinte noi:

entrance

> [entrans 1

- intrare

Sunetul "a" aflat in silaba neaccentuata se pronunta ca un "a" scurt: > [ entrans] .

car

- masina, automobil

Semnul [3:1 se pronunta ca un "a" lung ca in cuvintul romanesc "mare". Sunetul "r" aflat la sfarsitul cuvantului se pronunta doar atunci cand acesta este urmat de un alt cuvant care lncepe cu 0 vocals, in rest nu se pronunta: > [ka:'] .

bus

> [bas]

- autobuz

in cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > [bas].

woman > [l\llllan! - femeie

Fiti atenti la prima silaba accentuata: > rUul1lan].

side-walk

- trotuar

Acesta este un cuvant american. Accentul cade pe prima silaba, de

aceea "e"-ul de la sfarsitul cuvantului nu se pronunta: > l sa.d ki.

building

>

~ . J

I',

- cladire

Se accentueza prima silaba: >

Sunetul "g" de la sfarsitul cuvantului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator este mai lung si mai moale: > [biidin(g)l.

the apartment

> [D 3na:)lInani - apartamentul

~i acesta este un cuvant american. Accentul cade pe silaba a doua. Daca substantivul pronuntat incepe cu 0 vocals, de ex. [apar'rmant 1, atunci articolul "the" care it precede se pronunta IYiJ. La fel in locul articolului nehotarat "a" se afla "an" I an!, pentru usurarea pronuntiei. > {tn aparnnant],

boy

> [bo.

- baiat

- 10-

Cititi cu atentie transcrierea fonetica! incercati sli pronuntati cuvintele clar, bine articulat:

the entrance > [[/'i entrans] > lOLj entrans]
the car > [Oza ka:r] > 10za ka:']
the bus > 10za bas] > lOLa bas]
the woman [Oz. II an] > [DLa ullman]
> a lIman
a side-walk > [a saidllo:kJ > [a sa.d'o.k]
a building > la bildin(g)] > [a bildin(g)]
an apartment > [an apa:rtmant] > [an apar'trnant]
a boy > [a boil > [a boi] Exersati pronuntia noilor cuvinte, fiind atenti si la sensu I lor in limba rornana:

entrance > [entrans] - intrare
car > [ka:"] - masina, automobil
bus > [bas] - autobuz
woman > [lIl1man] - femeie
side-walk > [saidllo:k] - trotuar
building > [bildin(g)] - cladire
apartment > [apa:rtmantl - apartament
boy > [boil - baiat I see a car.

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza:

- (Eu) vad 0 masina.

- (Tu) Intri des in cladire,

You often enter the building. > [ill: ofn ental' 07a bildinlg)]

They always visit the woman.

I seldom see the bus.

We see the boy every day.

You enter the apartment every morning.

I see the side-walk.

They see the entrance.

> [Ozei o:lueiz viz it OZa ullman 1

- Ei viziteaza Intotdeauna femeia.

> [ai seldam si: OZa bas]

Ill. . Oz. boz . d .]

> . 1: SI: a 01 evrt ei

- (Eu) vad rar autobuzul.

- (Noi) vedem balatul in

fiecare zi.

> flu: ental' 07i apa:rtmant _ (Tu) intri in apartament in

. I' . (" I

evrt mo: run b'J f di

recare Immeatl1.

> lai si: O/a sa/dllo:k] - (Eu) vad trotuarul.

> rr/el si: OZj entrans] - Ei vi1d intrarea.

- 11 -

to walk > [tu "o.k]

Acum urmeaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta!

to go > [tu gou]

to have > [tu hEy]

to look > [tu luk]

to drive > [tu draiv]

to go to > [tu gou tu]

to look at > [tu luk Et]

- a se plimba, a merge pe jos to walk > [tu "o.k]

- a merge to go > [tu gou]

- a avea to have > [tu hEv]

- a se uita, a privi to look > [tu luk]

- a conduce to drive > [tu drarv]

- a merge la to go to > [tu gou tu]

- a se uita, a privi la ceva to look at > [tu luk Et]

Nu uitati!

in limba engleza folosim cuvantul "to" daca:

1. Precede verbul la infinitiv.

2. Pentru a desemna miscarea lntr-o anumita directie (la, spre, catre).

Pronuntati clar propozitiile de mai jos:

I often drive a car. > [ai ofn drarv a ka:r]

- (Eu) conduc des masina.

We always go to the house. > lUi: o:lueiz gall tu 07a haus]

They have an apartment.

You seldom look at the side-walk.

I have a car.

We look at the building every day.

lata ~i alte pronume personale:

he

she

- (Noi) intotdeauna mergem pana la casa.

> [Ozci hEv an [lpa:1'tm[mt! - Ei au un apartament.

> [iu: seldam luk Et 07a saiduo:k]

- Privesti rar trotuarul.

> [a/ hf.v a ka:"]

- Am 0 masina.

,U. 1 k E 01.- bildi I!!I

> • 1: uk t a m 1!1 c

evri dei]

- Ne uitam la cladire in fiecare zi.

> [hi:]

- el

> [~i:J

- ea

- 12-

in propozitia la timpul prezent dupd pronumele personale he, she sall substantivele eare Ie inlocuiesc. verb III primeste terminatia -S.

he drives

she walks

> [hi: draivz] > [si: uo:ksJ

The woman often drives a

Repetati propozitiile de mai jos si controlati-va pronuntia:

car.

She looks at the building every morning.

He sees the car.

> [Oza "uman ofn drazvz a ka:r]

> [si: luks Et OZa bildin(g) evri mo:rnin(g)l

> [hi: si:z O"a ka:r]

- el conduce

- ea se plimba

- Femeia conduce des masina,

- Ea priveste cladirea in fiecare dimineata.

- (EI) vede masina.

Terminatia -s se pronunta [s ] dupa consoanele surde (de ex. p, t, k, f): looks> [Iuks] .

Terminatia -s aflata dupa consoanele sonore se pronunta [z] : drives> [draivz] .

Dacd inaintea verbului to go stii pronumele personal she sail he, atunei -s -ul primeste # 1111 sunet de legiiturd -es. Aeesta nit are niei lin 1'01 in promtntie.

he goes

Si verbul to have se schimbd:

he has

she has

> [hi: gouz]

> [hi: hEll

> [~i: h Ez]

Pronunta]i clar propozitiile urmatoare:

The woman often goes to a > rOzfl ullman ofn gOllz ru

shop. a sop]

The street has a side-walk. > [Oza stri.t hEz a

saiduo:kj

She goes to church every day.

> [si: gouz tu t~a Jt~ evri dei]

I seldom go to a bus station. > [a; seldarn gou III a bas ste.sn ]

He always looks at the apartment.

The church has a tower. The shop has a door.

- el merge

- el are

- ea are

- Femeia merge des la magazin.

- Strada are trotuar.

- Ea merge la biserica in fiecare zi.

- (Eu) merg rar la statia de autobuz.

> [hi: o:llieiz luks f-! r/a - EI se uit~ intotdeauna la

_ r _,

apa: truant J apartament.

> rOza t~a:rt~ hEz a taua'] - Biserica are un turn.

> frY/a sop hEz a doJ] - Magazinul are 0 u~~.

We see a boy and a woman. >[ui: si: a hoi Fnd:. ullman]

- 13-

- Vedem un baiat ~i 0 femeie.

in expresia to go to church (a merge la biserica) inaintea cuvdntului church 1111 folosim articol.

Repetati de cateva ori urmatoarele propozitii, Yeti vedea ca In curind Ie Yeti Invata.

Peter often goes to Bucharest. He goes by train.

When the train enters the station Peter looks at the buildings.

He has no car, so he walks.

He sees a church tower. The tower has a door.

He visits the tower and looks at Bucharest.

Then he goes to a shop.

> [pi.ta' ofn gouz tu bucarest hi: gouz bai trein]

> [Lien D/a trein enta'z D/a stezsn pirta' luks Et D/a bildin(g)z]

> [hi: hEz nOLI ka:' sou hi: "o.ks]

> [hi: si:z a t~a:!'t~ taua' D7a taua' hEz a do:']

> [hi: vi/its D/a taua' End luks Et bucarest] > [Dzcn hi: gouz tu a sop]

in textul de mai sus sunt cateva noi. Daca Ie cititi de mai multe ori, Ie yeti invata.

to go by > [tu gou bail - a calatori, a se deplasa cu
by train > [bar trc Ill] - cu trenul
by bus > [bar bas] - cu autobuzul
by car > [bai ka:"] - cu masina
no > [nou] - nu, nici un, nici 0
so > [sou] - astfel. asadar, asa,
when > [lien] - cando atunci cand
[ z .
then > D e nj - atunci, dupa aceea, apoi
He has no car. > [hi: hEz nou ka:"] - El nu are rnasina. by bus

by train

- 14-

Semnificatia cuvdntultti no este nil salt nici un, nici 0 si poate indeplini in propozitie 1'01111 negatiei. De aceea propozitia He has no car 0 traducem: Nu are (nici 0) masina,

Daca mai gasi!i cuvinte necunoseute, atunei recititi prima lectie ~i acolo Ie veri gasi in mod sigur.

Dttpd cllm ati putut observa. in cazul cuvdntului buildings semnul pluralului in limba englezd este -S. Aceasta regula este valabila pentru cele mai multe cuvinte:

shop - magazin shops - magazine > [sops]
street - strada streets - strazi > [stri:ts]
train - tren trains - trenuri > [treinz]
tower - turn towers - tumuri > [taua'z]
car - masina cars - rnasini > [ka.lz] Pentru pronuntia terminatiei -s sIIn1 valabile aceleasi reguli ca si la verbe.

Acum sa exersam din nou cuvintele! Rostiti cuvintele cu voce tare si fiti atenti la pronuntie. Va Yeti intilni aproape cu toate cuvintele care se gasesc in lectia de azi:

turnurile

> the towers

el merge

> [hi: gouz]

> he goes

un apartament

> [an apa.'tmant]

> an apartment

ea vede

> [si: si:z]

> she sees

trotuarul

[OZ- 'du k]

>. a sal 0:'

> the side-walk

a se uita, a privi la

> [tu luk Et] > [a bildin(g)]

> to look at

o cladire

> a building

a conduce masina

> [tu draiv a ka;']

> to drive a car

strada de cumparaturi

> the shopping street

nici un autobuz

> [nou bas]

> no bus

apoi merg

> then J go

a privi turnul

> to look at the tower

femeia priveste des

> the woman often looks

a merge

> [tu gou]

> to go

biserica

> the church

eu am

> [a. hlv]

> J have

masinile

> the cars

- 15-

astfel intotdeauna > [sou o:lueiz] > so always
usa bisericii > [Dza t~a:rt~ do:"] > the church door
baiatul > [Dza boil > the boy
o statie de autobuz > [a bas stersn] > a bus station
a vizita casa > [tu vizit DZa haus] > to visit the house
un tren si un autobuz > [a trein End a bas l > a train and a bus
vedem in fiecare zi > [lIi: si: evri del] > we see every day
gara > !reilllei siezsn] > railway station Cititi urmatoarele cuvinte! Vocalele din aceeasi coloana, scrise cu litere ingrosate, desemneaza acelasi sunet:

r i: 1 [el [ ell [a:] foul [ail
we then train car so by
see enter station apartment no side-walk
street entrance they drive
she - 16-

1. RECAPITULARE

A. Reguli gramaticale

1.1. In Iimba engleza articolele stau inaintea substantivelor:

a

- articol nehotarat

the

- articol hotarat

1.2. Articolul se schimba inaintea substantive lor care incep cu 0 vocals:

in acest caz "a" devine "an" [an] ,

iar articolul hotarit "the" se pronunla[O/ij .

a bus

[a bas] to/a ka:"]

an apartment the entrance

[an apa.'tmant] 10/i entrans]

the car

1.3. Daca inaintea verbului se afla pronumele "I, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc, atunci forma verbului nu se schimba.

T see

[ai SI: I [iu: si:1

- eu vad

we see

[Ui: si:] [Ozei si:]

- noi vedem

you see

- tu vezi

they see

- ei vad

Pronumele personal ,,1" - "eu" se scrie intotdeauna cu litera mare.

104. Daca inaintea verbului se afla pronumele "he" sau "she" sau cuvinte care Ie lnlocuiesc, atunci verbul primeste terminatia ,,-s" :

she visits [si: vizits] - ea viziteaza
he opens [hi: oupnz] - el deschide
the woman looks t07a ullman luks I - femeia prive~te
the boy walks fLY/a boi llo:ks] - baiatul se plimba 1.5. In cazul verbelor "to go" ~i "to have" se petrece ~i 0 alta schimbare, dac! sunt precedate de pronumele "he" sau "she":

he goes [hi: gouz]

I go [a; gou]

- el merge

- eu merg

she has [si: hEz 1 - ea are

J have [a. hEvj - eu am

1.6. Cuvintele "often, always, seldom" stau 1naintea verbului, in schimb "every day", "every morning" se gasesc la lnceputul sau la sfar~itul propozitiei, de exemplu:

I often see the boy. - Eu vad des baiatul.

I see the boy every day. - V!d baiatul in fiecare zi,

-17-

1.7. Particu\a "to" atund cand se am. lnaintea verbului, indica infinitivul, dar tolcsit ca prepozitie lnseamna .Ja, In, spre".

to the hotel - la hotel

to see

- a vedea

1.8. Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei ,,-s":

a building - buildings [bildin(g)z]

a tower - towers [taua' z]
a car - cars [ka:rz]
a shop - shops [sops]
B. Pronuntia 1.9. Daca un cuvant se term ina intr-una din consoanele surde, (de ex. "k, f, p, t") atunci terminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se term ina intr-o consoana sonora, sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].

[-5 ] [-z]
looks [Iuks 1 drives [draivz]
walks [lIo:ks] has [hEzl
visits [vizits J opens [oupnz]
shops [sops] towers [taua'z]
streets [stri :ts] cars [ka.iz] lata cateva exemple de consoane sonore si echivalentele lor surde in cuvinte romanesti, Intelesul difera datorita faptului ca acelasi sunet se pronunta 0 data son or, apoi surd.

Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i in care cazuri nu vibreaza:

b

baba vata dare gara

P f

papa fata tare cara

v d g

c

1.10. Dupa cum ati putut observa exista 0 mare diferenta intre limba scrisa si cea vorbita. Unele sunete nu se rostesc c1ar. doar cele din silabele accentuate. Acest lucru are 0 semnificatie mare si in pronuntia propozitiilor, Vocal a silabei accentuate este tiparit ingrosar. de ex.: l ernr :in, ..

Alte semne pe care Ie intalniti de-a lungul lectiilor:

r La pronuntia sunetului "r" in engleza limba nu vibreaza, iar "r"-ul de la sfarsitul cuvantului se pronunta complet, doar in cazul in care este urmat de un cuvant care incepe cu 0 vocala. in transcrierea fonetica am folosit notatia ['J .

DZ Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sonora a grupului "th" din limba engleza.

- 18-

1. TEMA PENTRU ACASA

Rezolvati ~i trimiteti pentru verifieare urmatoarele exercitiil

A Traduceti urmatoarele propozitii In Iimba romana:

1. I often go by bus.

2. She has no car.

3. So she visits the boy every day.

4. We have an apartment.

5. He seldom goes to the shopping streets.

B. Traduce]i urmatoarele propozitii In Iimba engleza:

1. Baiatul deschide rar usa,

2. (EI) se plimba intotdeauna la tum.

3. Ai (0) masina.

4. (Eu) merg des cu trenul.

5. (Noi) vedem cladirea,

C. Alegeti raspunsul corect ~i incercuiti litera corespunzatoare (exista un singur raspuns coreet, de ex.: l.a, 2.e, etc.).

1. Care este cuvantul la care ultima litera se pronunta [-z]?

a. side-walks

b. shops

c. stations

d. streets

2. Care este propozitia corecta?

a. I often go and she go.

b. He has and she has.

c. We seldom goes and he goes.

d. I look and we looks.

3. Care este propozitia gre,ita?

a. She has an car.

b. We have a car.

c. They have an apartment.

d. He has a car.

- 19-

LECTIA 2. - PARTEA iNT AI

,

Sa incepem cu noi cuvinte!

hotel > [houte l j - hotel
room > [ru.m 1 - camera
window > r'indoul - fereastra
restaurant > l restaranr]. - restaurant
[restro:ntl
traffic > [trEfik ] - circulatie
bicycle > [ba/sik l] - bicicleta
school > [sku:ll - scoala
factory > [ff.ktari] - fabrica, uzina
office > lofisl - birou, oficiu Pronuntia sunetului IE] este 0 vocala care nu are corespondent in Iimba romana (vezi ~i la pagina 9). Se situeaza lntre "e" ~i "a". Se pronunta "e" cu gura deschisa larg ca pentru "a": > rtl'Ffik], > [fEktaril.

Sa exersam ~i in alta ordine:

school > [skul] - scoala
office > lori, I - birou, oficiu
factory > ! Irk :~1] i I - fabrica, uzina
restaurant > [restarant ]. - restaurant
r re stro: nt]
hotel > [houtclJ - hotel
room > [ru.m ] - camera
window > [tlindou I - fereastra
traffic > [trHiki - circulatie
bicycle > [bais i k I J - bicicleta - 20-

Dupa terminarea exercitiului urmator, cuvintele noi va vor fi deja cunoscute. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos!

factory > I1'Ek(:":-i - fabrica, uzina > [tTktariJ
room > [ru.m - camera > [ru.m]
window > [llindou] fereastra > C'indoul
traffic > [trE f~ k] - circulatie > ltrEfikJ
restaurant > [restarant] - restaurant > [restarant 1
office > [ of is] - birou, oficiu > [ofis]
school > [sku.I] - ~coalli > [sku:l]
hotel > [houtel] - hotel > [houtcl]
bicycle > [ba/sik 11 - bicicleta > [baisik 1 J Sli exersam cuvintele noi! Pronuntati cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza, si verificati-va pronuntial

We seldom go to the factory. > [lIi: sel dam gou tu r/a fEktari]

- Mergem rar in fabrica.

The room has a window.

> [Dza ru.m hEz a t1indouJ - Camera are 0 fereastra,

I have a bicycle.

> [ai hEy a baisikl] > [lli: si: DZa trEfik]

- Am 0 bicicleta.

We see the traffic.

- Vedem circulatia.

He sees a hotel.

> [hi: si.z a houtel]

- E! vede un hotel.

A school and an office.

> [a sku:! End an ofis]

- 0 scoala si un birou.

You seldom go to a restaurant.

> [iu: sci dam gou tLl a restarant]

- Mergi rar la restaurant.

Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica daca v-ati insusit cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte din romana In limba engleza:

fabrica > factory > [fEktari]
scoala > school > [sku:l]
fereastra > window > C'indou]
circulatie > traffic > jtrEflk]
restaurant > restaurant > [restarant 1
hotel > helle! > [houtel]
bicicleta > bicvcle > [ba/sikl]
birou > o ffice > [o Ii s J
camera > room > [ru.m] - 21 -

"acesta este" sau "acela este" In limba engleza se reda prin: "it is"

Cititi urmatoarele propozitii si incercati sa Ie traduceti.

It is an office.

>

I.

Acesta este un birou.

It is a hotel.

>

Acesta este un hotel.

It is a station.

>

Aceasta este 0 statie.

Urmeaza din nou cuvinte noi:

in > ,iin: in > I i:~! - In, la, inauntrul
near > ]n'~) near > 1,\,:\ - Aproape, In preajma. aproape de,
langa
also > oj" also > o :~~OLl! - si, tot a~a si ··"1 deasemenea
not > IlI,Hl not > -ior] - nu "este, se afla, exista'tse traduce in limba engleza prin: there is i i) lncepern propozitia cu aceasta constructie, cand vrem sa exprimam ca ceva este, exista. Propozitia este completa, daca raspunde la intrebarea "unde?". Inaintea substantivului sta articolul "a", iar inaintea adverbului de loc sta articolul "the".

Pronuntati urmatoarele propozitii In limba englezal Fiti atenti la intelesul lor:

There is a bicycle in the house.

> ,

.';' Hisikl in

- Este 0 bicicleta in casa.

:1 l:S I

There is an entrance in the >"" en"

building. I 1'"

- Este 0 intrare in cladire.

There is a factory near the station.

>

Este 0 fabrica in apropierea statiei.

~, I ;-; i)

in mod curent expresia it is se prescurteaza it's l its i , tot astfel :/i expresia there is: there's /0'\:11/ j .

lata cateva exemple:

It's a restaurant.

>

Acesta este un restaurant.

It's an office.

>

- Acesta este un birou.

There's a school near the station.

There's a window in the room.

>

Este 0 scoala In vecinatatea statiei.

- Este 0 fereastra In camera,

>

- 22-

in urmatoarele propozitii yeti regasi cuvintele si expresiile noi. Cititi propozitiile controlanduva pronuntia!

There's a hotel near the station.

> [Oze~{z a houtel ni{{ OZa - Este un hotel in

stezsn] apropierea statiei,

You also see the car. > [iu: olsou si: a ka.']

It's not a school. > [its not a sku:l]

There's a boy in the house. > [Ozeafz a boi in OZa halls]

- Si tu vezi masina,

- Aceasta nu este 0 scoala,

- Este un baiat in casa.

Si in urmatoarele propozitii Yeti intalni cuvintele noi. Cititi propozitiile in limba romana si incercati sa Ie traduceti in limba engleza:

Este 0 bicicleta in clad ire.

Vad des baietl].

Mergem intotdeauna in apropierea scolii.

Si ea viziteaza in fiecare zi femeia.

Cladirea nu este un oficiu.

> There's a bicycle in the building.

> I often see the boys.

> We always go near the school.

> She also visits the woman every day.

> The building is not an office.

> [07d{Z a baisikl in DZa bildin(g)]

> [ai ofn si: OZa boiz]

> lUi: o:lueiz gou niar OZa sku:l]

> [si: olsou vizits 07a ullman evri dei]

> [Dza bildin(g) iz not an ofisJ

AClIm urmeaza toateformele conjugate ale verbului aji - to be [tu bi:]:
lam - eu sunt > [ai Em] lam > [ai Em]
you are - tu esti, dumneavoastra sunteti > [iu: a:'] you are > [iu: a:r]
he is - el este > [hi: iz] he is > [hi: iz]
she is - ea este > [~i: iz] she is > [~i: iz]
it is - acesta, asta este (genu I neutru) > [it iz] it is > [it iz]
we are - noi suntem > [ui: a:'] we are > lUi: a:']
you are - voi sunteti, dumneavoastra sunteti > [iu: a:'] you are > [iu: a:r]
they are - ei sunt > [07ei a:'] they are > [Ozei a:r] -23-

Sa exersam verbul. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii:

> [ai Em in DZa haus] > [ill: a.' a boil

r am in the house.

You are a boy.

- Eu sunt in casa,

- Tu esti baiat,

He is near the door.

rh" '- r DZ- i r]

> I 1: 1 Z rua a (0:

- EI este hinga u~li.

She is in the street.

> [$i: iz in DZa stri.t]

- Ea este in strada.

It is a car.

> (it iz a ka:"]

lu. r. DZ- bildi (eT)l

> J: a: In 'a I In 0 J

- Aceasta este 0 masina.

We are in the building.

- Noi suntem in cladire,

They are boys.

> [Dzei a:r boiz]

[' r, b - 1

> Ill: a: In nearest

- Sunteti in Bucuresti.

You are in Bucharest.

- Ei sunt baiet].

Traduceti in engleza urmatoarele propozitii, Nu uitati sa folositi pronumele personal, deoarece in engleza pronumele nu se omite!

EI este in camera,

(Noi) suntem in apropierea scolii, (Eu) sunt in birou.

Sunteti la Bucuresti,

Ea este 0 femeie,

Ei sunt in strada,

> \\e art' ncar ,he -chooi.

> I am in the office.

> You arc in Bucharest.

>1

- 24-

Aceasta este 0 statie.

> It is a station.

Esti aproape de statie,

> You are near the station.

Si celelalte forme ale verbului to be asemdndtor lui it is, se pot prescurta:

Jam - I'm > [aim]
you are - you're > [zua']
she is - she's > [si.z]
he is - he's > [hi:z]
it is it's > [its]
we are - we're > C'ia!j
you are - you're > [iua!l
they are - they're > [Dzel] Traduceti urmatoarele propozitii folosind formele prescurtate:

EI este in camera.

> He's in the room.

Suntem in apropierea scolii, Sunt in birou.

> We're ncar the school.

> l 'rn in the office,

Sunteti la Bucuresti, Ea este 0 femeie.

> You're in Bucharest.

> She's a woman,

Ei sunt in strada,

> They're in the street. > It's a station.

Aceasta este 0 statie.

Tu esti in apropierea statiei.

> You're near the station.

Acum sa invatam ciiteva verbe noi:

to work > [tu ua:'k] to work > [tu ua:!k] - a lucra
to get > [tu get] to get > [tu get] - a primi, a obtine
to know > [tu nOLI] to know > [tu nOLI] - a sti, a cunoaste
to wait > [tu Ueit] to wait > [tu "e.t] - a astepta
to speak > [tu spi:k] to speak > [lu spi:k] - a vorbi
to like > [tu lark] to like > [tu laik] - a( -i) placea, a indragi Iar acum vom folosi aceste verbe. Cititi propozitiile in limba engleza si cornpletati verbele care lipsesc. Folositi filtrul rosu!

Ea intotdeauna obtine camera la hotel.

She always> gets [gets] a room in the hotel.

He often> waits lUeits] near the school. T seldom> speak [spi.k],

- We > work [lIa:'k] in Predeal.

- They> like [Ia/k ] the woman.

EI asteapta des in apropierea scolii. Vorbesc rar.

Lucram la Predeal.

Ei iubesc femeia.

- 25-

Urmatoarele expresii se folosesc des:

to work at/in>[tu lIa:!k Et/in] to wait for >[tu licit fo:']

to wait for > [tu licit fo:']

to work at/in> [tu lIa:!k Et/in 1 - a lucra la

- a astepta pe cineva, ceva

to speak to >[tu spi:k tu]

to speak to >[tu spi.k tu]

to like to

to like to

>[tll laik tu]

>[tu laik tu]

Completati verbele care lipsesc din textul in limba engleza:

Ii place sa mearga la Bucuresti.

- a vorbi cu cineva

- a-i placea sa faca ceva

Asteptam intotdeauna autobuzul.

- She> likes to [Iaih tu] go to Bucharest.

- We always> \\ ait fL1!" ["eit fo::J the bus.

- He »works in [lIa:'ks in] the office.

Lucreaza in birou.

Exersati inca 0 data pronuntia si traducerea!

to work in a factory > [tu lia:fk in a fEktari] - a lucra intr-o fabrica
to get a bicycle > [tu get a baisikl] - a primi 0 bicicleta
to like to speak > [tu laik tu spi:k] - a-i placea sa vorbeasca
to wait for a bus [u·fr-b] - a astepta un autobuz
> tu elt 0: a as
to speak to a boy > [tu spi:k tu a boi] - a vorbi Cll un baiat
to know the entrance > [tu nou DZi entrans I - a cunoaste intrarea in acest exercitiu, cititi Intai textul in limba romana, apoi traduceti-l in Iimba engleza. La sfarsit verificati traducerea si pronuntial

EI merge des la hotel.

> He often goes to the hotel.

EI se atla in camera.

> He is in the room.

Ea se uita rar la masini.

> She seldom looks at the

cars.

Vorbesc cu baiatul in fiecare > I speak to the boy C\er~

dimineata, morning.

> [hi: ofn gouz tu DZa houtel]

> [hi: iz in DZa ru.m]

> [~i: seldam luks Et DZa ka.lz]

> lai spi.k tu D7a boi evri rno:ininlgt]

Intotdeauna primim camera. > We always get the mom. > Ii: o:llleiz get DZa ru.m]

EI asteapta trenul in fiecare > He waits for the train > [hi: lie its fo:' D/a trein

zi. every day. evri dei]

- 26-

Merg des la biserica,

> I often go to church.

> [ai ofn gou tu t~a:rt~]

Este aproape de scoala,

> It's near the school.

> [its ni[{ OZa sku:l]

Este 0 fabrica la Buzau,

> There is a factor) in Buzan.

> [Ozear iz a fEktari in buzau]

imi place sa lucrez.

> I like to work.

> [ai laik tu lla:rk]

Si el cunoaste hotelul.

> He also knows the hotel. > [hi: olsou nouz OZa houtel]

Si eu intru in cladire in > I also enter the building > [a/ olsou enta' OZa

fiecare dimineata, every morning. bildinlg) evri Illo:rninlgl

Ea merge des cu autobuzul. > She often goes by bus. > [si: ofn gouz bai bas]

Unele verbe au aceeasi forma ca !ji substantivele:

to walk > [ tu U o:k] - a se plimba
a walk > [a uo:k] - o plimbare
to work > [tu ua:\] - a lucra
work > [lla:rk] - rnunca Exista !ji substantive pe care le formam din verbe:

to drive > [tu drarv] - a conduce
driver > [dra/va'] - sofer, conducator auto
to speak > [tu spi:k] - a vorbi
a speech > [a spi .ts] - vorbire, discurs Cititi urmatoarele propozitii:

The driver goes for a walk every day.

- Soferul merge la plimbare in fiecare zi.

We go to work every morning.

- Noi mergem sa lucram in fiecare dimineata.

There is also a speech.

- Este si un discurs.

in expresiile to go to work (a merge la munca) !ji to go to school (a merge la scoala) omitem articolul, ca !ji in cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).

- 27-

lata cateva euvinte noi:

morning > [mo:'ninlg)j
in the morning > [in OZa
mo:rnin(g)]
evening > [i:vninlg)]
in the evening > [in 07i
i:vnin(g)j
red > [red]
white > [uait]
good > [gud]
bad > [bEd]
five > [faiv]
two > [tu:]
there > [OZear] dimineata

- seara

I· oz.. . (0)

>In I I:vmn c- ]

- seara (cand'')

> [red]

- ro~u

- alb

> [gud l

- bun

> [bEd]

- rau

> [faiv]

- einei

> [tll:1

- doi

- aeolo (cuvantul "there" aellm este adverb de loc, de aceea se afla la sfirsitul propozitiei.)

Aeum cititi aceleasi euvintele de mai sus, in alta ordine:

in the morning [i oZ- r . 1l.!11 dimineata (cand")
> In a mor run c.·· -
red > [red] - ro~u
five > [fa/v] - einei
good > [gud] - bun
evening [. . (gl] seara
>1:\nll1 ~ -
bad >[bEd] - rau
two > [tu: 1 - doi
morning [ r· (g). dimineata
> 1110: run ~ J
there >[Ozear] - acolo
in the evening >[in 07i i:vnin(g)j - seara (cand?)
white III . I alb
>l alt - - 28-

Cititi propozitiile si completati cuvintele care Jipsesc:

Si soferul are 0 masina rosie.

- The driver also has a > red [red] car.

El se plimba des seara.

- It's a> good [gud] speech.

- He often walks> in the evening [in OZj

i:vninlg)].

Acesta este un discurs bun.

Noi vedem cladirea alba.

- We see the> white [uait] building.

Ea nu este in Bucuresti dimineata,

- She is not in Bucharest> in the morning lin 07a mo:inin(g)J_

Si ei au cinci masini,

They also have> five [fa.v] cars.

Ea este 0 femeie rea.

- r see> two [ru.] boys near the school.

- She's a> bad [bEd] woman.

- I often go > there [Ozei(].

Vad doi baieti in apropierea scolii.

Merg des acolo.

In exercitiul care urmeaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse in limba engleza, (Atentie la plural!)

cinci ferestre

[t" u , d I

> azv 111 OllZ

> five windows

doua seri

> [tu: i:vnin(g)z]

> two evenings

scoala buna

> [gud sku:l]

> good school

munca rea

[1 IO'd u , rk] > ~." a: .

> bad work

langa tumul rosu

> near the red tower

in magazinul alb

> in the white shop

nu dimineata

> not in the morning

El este un baiat rau.

> [hi:z a bEd boil

> lles a bad boy.

Ea merge des la lucru.

> [~i: ofn gouz tu ua:\]

> She often goes to work.

bun si rau

> [gud End bEd]

> good and bad

Si el este in cladirea alba.

> [hi: iz olsou In O"a lIail bildin(g)]

> He is also in the white building.

nu seara

> not in the evening

a lucra intr-un birou

I 1I_ r,. - .

> tu a:" In an OIISJ

> j(, \\ ork in an office

- 29-

LECTIA 2. - PARTEA A nOUA

,

In aceasta parte a lectiei nu mai invalam cuvinte noi, doar repetam cele invatate. Cu ajutorul exercitiului de citire veti invata care este structura unei propozitii in limba engleza,

Repetarea permanenta a materialului asigura consolidarea cunostintelor de limba engleza, precum si mobilizarea cu usurinta a acestora. Dupa un timp nu mai trebuie sa faceti mari eforturi, totul va merge ca pe roate.

Citind cu voce tare invalati mai mult decat ali crede.

Va veti insusi pe neobservate expresiile si constructia propozitiei. In acest fel veti lnvata lectiile din ce In ce mai repede ~i mai usor!

Cititi c1ar articuland corect urrnatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand nu veti mai face nici 0 greseala. Daca sunteti nesiguri in pronuntia unui cuvant, cautati-l in vocabularul de la sfarsitul caietului de curs. Pentru usurarea pronuntiei, am tiparit silabele accentuate cu litere ingrosate.

Repetati eu voce tare:

Barbara:

Peter:

Mary:

Tom:

Mary:

John:

Tom:

Barbara:

Peter:

Mary:

There's a church in the shopping street.

I know the church. It's near the railway station. We go there every morning.

I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in the streets.

I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the side-walk. He goes to school.

Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a room. Then he opens the red window and looks at the boys and girls in the street. He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotel.

There's a good hotel in Brasov, The hotel has a white entrance. The hotel also has a restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like to work there. I go there in the morning.

John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.

You go to the restaurant every day. John waits for you in the evening. I often see you in the traffic.

We go to school in the evening!

- 30-

Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Veti observa cat de usor merge. Daca nu sunteti siguri in pronuntia sau intelesul unui cuvant, cautati-l in vocabularul de la sfarsitul caietului de curs!

Folosi]i filtrul rosu! Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati traducerea.

Incepeti rezolvarea temei pentru acasa doar cand acest exercitiu merge tara greseli, Daca nu merge, faceti-va timp, cititi de mai multe ori propozitiile, exersati! Apoi acoperiti propozitiile in limba engleza cu filtrul rosu ~i incercati sa traduceti textul.

Barbara deschide intotdeauna usa,

Dupa aceea ea merge sa lucreze.

Ea cunoaste munca.

Seara ea asteapta masina, Este circulatie pe strada. Baiatul se uita des la turn.

EI vede doua ferestre.

Lui ii place sa mearga la turn. Este 0 intrare rosie ~i una alba, Casa este aproape de biserica, Ei merg des la biserica.

Si ei viziteaza biroul in fiecare zi.

Dupa aceea ei merg cu masina,

Barbara conduce intotdeauna masina rosie.

Ea priveste rar circulatia,

Lui ii place sa conduca masina. Intotdeauna deschid usa,

In fiecare zi te plimbi la cladire.

Cand te asteptam privim circulatia de pe strada.

Seara ea merge intotdeauna cu autobuzul.

Apoi ea merge la gara.

in restaurant ea vorbeste cu baiatul,

> Barbara always opens the door.

> Then she goes to work.

> She knows the work

> In the evening she waits for the car.

> There's traffic in the street.

> The boy often looks at the tower.

> He sees two windows.

> He likes to go to the tower.

> There's a ITG and a white entrance.

> The house is near the church.

> The) often go to church.

> They also visit the office every day.

> Then they go by car.

> Barbara always drives the red car.

> She seldom looks at the traffic.

> He likes to drive a car.

> J always open the door.

> You walk to the building every day.

> When \\e wait t \OU we look at the

traffic Pl the street

> ln tnt' exen

!l always goes by bus.

> ;lCL ,;nc goes the railway station

> In the restaurant she speaks 10 the hoy.

Baiatul merge cu trenul in fiecare dimineata. > Tile bov goes

Scoala este in strada statiei.

Este si 0 fabrics in apropierea statiei,

train ever) morumg.

> There is also 3

near the statior

-31-

Tom lucreaza acolo.

> '1'0111 works there.

Si fabrica are un birou.

> The factory also has an office.

EI deschide intotdeauna biroul si vorbeste cu Peter.

> He always opens the office and speaks to Peter.

Tom il asteapta des pe Peter.

> Tom often waits for Peter.

Aceasta este 0 fabrica rea.

> Irs a bad factory.

John nu este in apartament.

> John is not in the apartment.

El este In strada de cumparaturi.

> He is in the SilOl'Pl,lg "treet.

EI priveste rar masinile,

II astept pe John in fiecare zi.

. .1: the cars.

Tom are 0 masina buna. > Tom has a gl'C'\d car.

Acesta este un Rolls Royce. > It's a Rolls Royce.

El are si doua biciclete rosii. > He also has two red bicy cles.

EI viziteaza seara Bucurestiul. > In the evening he visits Bucharest.

Dupa aceea merge cu trenul, vede hotelurile > Then he goes by train and sees the

si restaurantele. hotels and the restaurants.

Cititi urmatoarele cuvinte. Literele din aceeasi coloana tiparite ingrosat, desemneaza acelasi sunet.

[ u:] [e] [ ai] [i: 1
school hotel like evening
room restaurant I speech
two get white he
you red five see - 32-

2. RECAPITULARE

2.1. .Acesta este" sau "acela este" In engleza se traduce prin "it is" [it iz]. Aceasta se prescurteaza mai ales in vorbire, dar frecvent si in scris , astfel scrierea corecta si pronuntia este "it's" [its].

2.2. Tn urmatoarele expresii nu se foloseste articol:

to go to church a merge la biserica

to go to work to go to school

- a merge la lucru a merge la scoala

2.3. Daca vrem sa exprimam ca ceva este, exista, folosim expresia "there is", a carei forma prescurtata este "there's".

There is a red car in the street.

- Este 0 masina rosie in strada.

Daca cuvantul "there" sta la sfirsitul propozitiei are rol de adverb de loc, si se traduce .acolo''.

She works there.

- Ea lucreaza acolo.

2.4. Formele conjugate ale verbului "to be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt

urmatoarele:
Tam I'm - eu sunt we are
you are you're- tu esti, dumneata esti you are
- dumneavoastra sunteti
he is he's - el este they are
she-is she's - ea este
it is it's - acesta, asta este we're - noi suntem you're - voi sunteti

they're - ei sunt

2.5. Unele verbe Ie folosim des in combinatie cu anumite cuvinte:

to wait for to speak to to work at/in

He always waits for Barbara. We speak to Peter every day.

- a astepta pe cineva, ceva a vorbi cu cineva

a lucra undeva

El 0 asteapta intotdeauna pe Barbara. - Vorbim cu Peter in fiecare zi.

2.6. lata cateva substantive formate din verbe:
to drive - a conduce driver - sofer, conducator auto
to speak - a vorbi speech - discurs, vorbire
to work - a lucra work - munca
to walk - a se plimba walk - plimbare
to enter - a intra in, a p~i in entrance - intrare - 33-

2. TEMA PENTRU ACASA

Rezolvati si trimiteti spre verificare urmatoarele exercitii!

lndicatiile referitoare la rezolvarea temei ~i modul lor de trirnitere, Ie gasiti in indrumarul de la sfarsitul caietului de curs!

A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

I. Is he near the railway station?

2. No, he always goes by bus.

3. The driver waits for Peter every morning.

4. He also likes to speak to Barbara.

5. There's a good restaurant in the hotel.

6. I walk to work every day.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in Iimba engleza:

I. Ea merge des seara la restaurant.

2. Vedem baiatul in fiecare zi.

3. Camera are ferestre.

4. Fabrica este in apropierea oficiului.

5. Cunosc cladirea alba.

6. In fabrica este un birou.

C. Formati propozitii in limba engleza folosind cuvintele de mai jos:

I. like to, J, drive, car, a

2. the driver, often, speak to, we

3. by car, she, goes, every day, to work

4. has, windows, the building, five

- 34-

VOCABULARUL LECTIILOR 1. Sf 2.

a > [a]
also > [0150U]
am > [Em]
an > [an] always and

apartment

> [End]

> [apar'tmant]

> [apa.'rmant bildin(g)l > [a: r]

apartment-bui Iding

are

bad

> [bEd]

to be

> [tu bi:] > [baisikl] > [boil

> [bildin(g)]

> [bas]

bicycle boy building bus

bus station

> [bas stezsn]

by

> [bail > [ka:"]

car

church

r

> [tsa: ts]

[t - r - r]

> sa: t~ taua

> [do:r]

church tower

door

to drive

> [Ill draiv] > [dra/va"] > [tu enta"]

driver

to enter

entrance

> [entrans]

evening

in the evening

[. [)z.. . (gi]

> i n -, nvrnn ~

every

> [cyril

every day factory

> [evri der]

> [fEktariJ

- 35-

- un (articol nehotarat)

- si, la fel si ... , deasemenea

- sunt

- lin (articol nehotarat, se foloseste lnaintea cuvintelor care lncep Cll 0 vocala)

- intotdeauna, mereu

- si

- apartament

- bloc

- esti, sunteti, suntem, sunt

- rau

- a fi

- bicicleta

- baiat

- cladire

- autobuz

- static de autobuz

- cu, pe (a calatori)

- masina, automobil

- biserica

- turn de biserica

- a conduce

- sofer, conducator auto

- a intra in, a patrunde in

- intrare

- seara

- seara (cand")

- fiecare, toti, toate

- fiecare zi

- fabrica, uzina

five > [faiv] - cinci
to get > [tu get] - a primi, a obtine
to go > [tu gou] - a merge
to go to > [tu gou tu] - a merge la
good > [gud] - bun
to have > [to hliv] - a avea
he > [hi:] - el
he's > [hi:z] - el esre
hotel > [houtel] - hotel
house > [h,IUS J - casa
> [ail - eu
I'm > [aim] - eu sunt
in > [in] in. la. inauntrul
is > liz] - este. e
it > [it] - acesta, asta. (pt. obiecte,
notiuni abstracte. animale,
genul neutru)
it's > [its] - asta este
to know > [tu nou] - a sti, a cunoaste
to like > [tu laik] - a( -i) placea, a indragi
to like to > [tu lark tu] - a-i placea sa faca ceva
to look > [tu luk] - a privi, a se uita
to look at > [tu luk Et] - a se uita la, a privi la
morning > [mo:rnin(g)] dimineata
in the morning [. 07- r . (g)] - dimineata (cand")
> In 'a mo: run
near > [nia'] - aproape, in preajma
no > [nou] - nu, niei un, nici 0
not > [not] - nu
office > [oris] - birou, oficiu
often > [of Ian]. [o tri] - des
to open > [tu oupn] - a deschide, a desface
[ 'I L1 0] - cale ferata
railway > rei el
[ "I L1" "]
railway station > rei el ste.sn - gara
red > [red] - ro~u - 36-

restaurant > [restarant], [restro:nt] - restaurant
room > [ru:m] - camera
school > [sku:I] - scoala
to see > [tu S i:] - a vedea
seldom > [seldam] - rar
she > [$i: ] - ea
she's > [$i :z] - ea este
shop > [sop] - magazin
shopping > [~opin(g)] - cumparaturi
shopping street > [~opin(g) stri:t] - strada cu magazine
side-walk > [saidLlo:k] - trotuar
so > [sou] - astfel, asadar
to speak > [tll spi.k ] - a vorbi
to speak to > [tu spi:k tu] - a vorbi cu cineva, cuiva
speech > [spi :t7] - vorbire, discurs
station > [stezsn] - statie
street > [stri:t] - strada
the > [OZa], [OZi] - (articol hotarat)
then > [OZen] - atunci, dupa aceea, apoi
there > [Olear] - acolo
there's > [Olearz] - acolo este
they > [D1ei] - ei, ele
they're > [D'd] - ei/ele sunt
to > [ tu] - 1, la, spre, catre
2, infinitivul verbelor
ex.: to speak
tower > [taua"] - tum
traffic > [trEfik] circulatie
train > [trein] - tren
two > [t u:] - doi
to visit > [tu vizit] - a vizita, a merge la
to wait [tu u cit 1 - a astepta
>
to wait for [tu u eit 10:;] - a astepta pe cineva, ceva
> - 37-

to walk > [tu u o:k] a merge pe jos, a se
-
plimba
walk > [uo:k] - plimbare
we > eli:] - noi
we're > [ui~/] - noi suntem
when U cand, atunci cand
> [ en] -
white > [uait] - alb
window > [Llindou] - fereastra
[ll an] ferneie, sotie
woman > urnan -
to work > {tll LlaJk) - a lucra
\0 'NOT\<... \ula'l. >\'-\.\ U ",.r", vc, \'.,-\ - a \uc:xa \a
work >[u~ek] - munca
you >[iu:] - tu, voi, durnneavoastra
you're >[iuar] - tu esti, voi sunteti,
dumneata esti,
dumneavoastra sunteti in unele cazuri. daca prezentam doud pronuntii diferite pentru acelasi cuvdnt, inseamnii ca se pot folosi ambele variante.