EDITIA A III-A Prefatll:

Prof. univ, dr, HORIA PITARIU

Coordonare: .ADINA CHELCEA

!

I

I

Societatea "STIIN'fA & TEHNICA" S.A.

2002

Copyright® 1994 S.C. ~TIINTA & TEHNICA. SA

Toate drepturile sint rezervate. Nici 0 parte din aceasta ca~te nu poate fi reprodusa sau transmisa in nici 0 forma iii prin mci un

mijloc electronic san mec~nic, in~~usiv prin f'?to(;opie~~, .

inregistrare sau depozitare de informatii, Stocarea informatiilor §l refacerea acestei lucrari sint interzise fara permisiunea scrisa a editorului.

Tradncerea, adaptarea §i prezentarea testelor:

Cercetator stiintific Prof. univ. dr, Psiholog Sociolog Lector univ.

Redactor Cercetator stiintific dr.

Psiholog dr.

Psiholog Prof. univ. dr.

Cercetator stiintific dr.

Profesor Prof. univ, dr.

Cercetator stiintific dr.

Redactor Cercetator stiintific dr.

Prof. univ. dr.

Redactor Lector univ.

Lector univ. dr, Cercetator stiintific Conf. univ. dr.

Cercetator stiintific Cercetator stiintific dr.

Conf. univ. dr, Prof. univ. dr.

Cercetator stiintific Sociolog Studenti

s.c. $TIINTA & TEHNICA. S.A. Bucuresti, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, cod 79781

Coordonare: Adina Chelcea Coperta: Marius Buruianu Corectura: Lia Decei Tehnoredactare: Marius Buruianu

Pentru comenzi varuglim sa contactati

$TIINT k & TEHNICA S.A.

Bucuresti, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, cod 79781

TeL (01) 665 27 75

Fax: (01) 222 84 94

LS.B.N. 973-96236-2-x

Mariana CALUSCHI (M.C.) Septimiu CHELCEA (S.C.) Rodica CORNIANU (RC.) Sorin CRACIUN (S.Cr.)

Ion DAFINOIU (LD.)

Lia DECEI (L.D.)

Ana GUGIUMAN (A.G.)

~tefan ILLI (~.I.) .

Carmen IONESCU-STAN (CJ.S.) Nicolae MITROFAN (N.M.) Pavel MURE~AN (P.M.)

Radu MU~AT (RM.)

Adrian NECULAU (A.'N.)

Eugen NOVEA,NU (EN.)

Maria PA.UN (M.P.)

Aurora PERJUcLIICEANU (A.P.L.) Horia PlTARIU (H.P.)

Viorica PODINA (V.P.)

Pavel POPESCU (P.P.)

Mihaela ROCO (M.R) IrinaSCORTAN (LS,)

Filaret SINTION CF.S.)

Jenica SINTION (1.S.)

Ana STOICA (A.S.)

Larisa STOG (L.S.)

Ursula ~CHIOPU (U.~.)

Dord ~ULEA (D.~,)

Ion TITA-CALIN (LT.C.) Cornel BILBA (C.B.) Liviu CHELCEA (L.c.) Tiberiu CHELCEA (T.C.) Oana CORNITA (O.C.) Danut TRIFU (D.T.)

ClJPRlNS

PREFATA

Prof. univ. dr. Horia PIT ARIU Testulpsihologic: iluzie §i realitate

Capitolul 1: CUM VA PROIECTA'fI VllTORUL?

• Sansa fericirii

• Potentialul de lider

• Ati putea deveni milionar?

• A Yeti 0 psihologie de invingiitor?

1

Capitolnl 2: CrT DE CREA TN! siNTETI? 9

• Titluri pentru 0 imagine

• Imaginatie creatoare

• Care este virsta creativitatii dumneavoastra?

• Exersati-va potentialul creativl

• Creativitate figurala •

Capitolul 3: CUM ~I CIT GlNDrp? 25

. • Cu rationamentul nu-i de glumit!

• Care este stilul dumneavoastra de gindire?

• Va cunoasteti nivelul functional al emisferelor cerebrale?

• Dezlegati enigmele

• Va place sa meditati?

• Exersati-va capacitatile intelectuale Tipologie intelectuala

Capitolul4: INTELIGENTA, INTUrfIE, IMAGINATJE

• Diagnosticarea inteligentei

• Coeficientul de inteligenta

• Unde va aflati pe"scara inteligentei"?

• Ce tip de inteligenta aveti?

Noua puncte buclucase

• Eliberati prizonierull

• Cum ajungeti acasa?

• Vedere. spatiala

• Sinteti ingenios?

• Cum stati cu perspicacitatea?

• Aveti 0 buna memorie?

• Antrenament psihologic

Capitolul 5: AMUZAMENTE PSrn:OMATEMATICE

• Incurcatura ciobanului .

• Oamenii de §tiinta

• Secretul virstei

• Decoratorul de vi trine

• Reordonarea elementelor

• Simetrie

• Octogonuh magic Constructie geometrica

Adunarn, scadcm inmultim, impartim, zece sa obtinem

• Clasarnent

• Patratul semimagic

• 0 suma astronomica

• Litere §i cifre

• Egalitatea bratelor de stea

• Sumii maxima

• Turnuri bicolore "

• Volumul cubului

• Lanturi numerice

• Grilli 9 x 9

• Patratul §i dreptunghiurile -Proverbe romanesti

47

77

Capitolul 6: CUM REACPONA'fI sr CUM ACTIONATI?

Reactivitatea psihologica generals

• A §ti sa mernorezi

• Sintep un bun "observator"?

·Sintep un martor demn de incredere?

• Cum raspundeti la stres?

• Vii supraevaluati potentialul de actiune?

• Capacitatea de decizie

• Cit de influenjabika) sinteli?

• ~inteti perseverenua)?

• Intr-adevar, hotarit(a)

• "Gustul" riscului

• Predominant introvert sau extrovert?

• Cautati "senzatii tari"?

• Aveti inclinatie spre magic sau: spre ~tiinta?

• Preferati "forta ratiunii" sau "ratiunea fortei"?

• Sinteti intuitivi, imaginativi sau raticnali?

• Optimism versus pesimism

• Sinte!i optimist/a)?

• V-amarcat dorinta de succes?

• Sinteti 0 persoana constant{~?

• 01 adevarat fidela?

91

Capitolul 7: EY ALUATI-V A SENTIMF.NfF.LE

• Analizati-va sentimentele

• Ce fel de partenera afectiva sinteti?

• Femeie fatala, intelectuala sau ingenua?

• Slntep. 0 persoana sensibila? '

• Aveti stofa de eroina?

• Tot cu el v-ati casatori?

• Autoevaluarea maturizarii socio-afective

139

Capitolul 8: EU iN RELATJE CU CEILALTI

• Sinteti 0 persoana sociabila?

• Ii cunoasteti pe cei de llnga dumneavoastra?

• Complementaritatea in relatiile interpersonale

• Sinteti o persoana 'controlata?

• Acceptarea celorlalti

• Ostilitatea

• Moralitate §i ipocrizie in relatiile interpersonale

• Relatiile interpersonale: .le-ati umanizat?

• Cornpetenta interpersonal a

155

I

Capitolul 9:

LOCUL MEV iN LllNlF.

Autoevaluarea "pozitiei de viata"

• Dezirabilitatea sociaHl

• Sinteti 0 nersoana machiavelica?

• Pent~ sa~ contra?

& Autorealizarea prin profesie • A Yeti calitati de lider?

e Abilitatea sociala

• "Greiere" sau "furnica"?

• Ce fel de ambitie aveti?

• Adaptabi1itatea

• Cum reactionati in viata de zi cu zi?

189

CapitolullO: AUTOEVALUAREA ~ERSONALIT~rn

• Un model de autoaprecrere a personalitatii .

• Carui tip de personalitate apartineti?

• Repere caracteriale

• Ecuatia personals

Fiecare cu "nebunia" lui

• Echilibrul fiintei umane

• Coeficientul de masculinitate/feminitate

• Autoaprecierea imaginii de sine .

• Sinteti multumit de ., dumneavoastra ,in~i va?

• Sigur pe propriile forte

• Increderea in tine insuti

• Limbajul culorilor

219

stu}

010 ·e: §i teelitete

•

e

Sinteti nerabdator sa dati curs invitatiei de a rezolva teste? Va vom prezenta citeva, Precis Yeti indemna §i pe: unii prieteni sau pe propriii copii sa completeze asemenea teste. De ce oare acest interes? Raspunsul este foarte simplu: fiecare aspira la autocunoastere ~i la 0 mai buna cunoastere a altora. Pentru aceasta avem rnsa nevoie de un instrument de masura, altul decit propria judecata subiectiva. A§a s-au nascut testele, eli mult inainte ca psihologia sa se fi constituit ca §tiinla §i testele psihologice sa fi devenit obiect al investigatiei §tiintifice a personalitatii,

DileWmp_~ §~_la_m_n_i ~ _

Intotdeeuna, la punctele de intersectie a unei §tiintecu altele, In locurile inca vag definite, acolo se afla terenul de predilectie al actiunii diletantilor §i sarlatanilor. Asemenea exponenti au fost atrasi §i de psihologie, in general, de psihodiagnostic, in special. De-a lungul timpului s-au perindat prin psihologie frenologii, fizionornistii, astrologii, chiromantii s.a: Toti au reclamat icapacitatea de a diagnostica aptitudinile §i insusirile de personalitate, prescriind 0 anume cariera prin examinarea conformatiei craniului, a unghiului maxilarului, a Iiniilor din palma sau a datei nasterii. Ecouri ale unor astfeI de practici mai apar §i azi. Amintim in acestcontext teoria pseudostiintifica :» psihoritmurilor §i practica horoscopului, fata de care s-a luat atitudine publica la timpul potrivit de catre personalitati stiinjifice §i reviste de specialitate sau chiar de popularizare a

. stiintei. Pe aceasta linie se inscrie §i efortul nostru de a-i informa pe cititori asupra unei metode stiintifice de invcstigare a personalitatii - testul psihologic, Intentia noastra este de a oferi citeva notiuni stiintifice, dar totodata §i de a atrage atentia ca psihologia este practicata de persoane 'anume pregatite, diletantismul §i amatorismul In acest dorneniu fiind periculoase,

XII

Ce esre unrest psiliologic?

Termenul "test" este In prezent mult utilizat; el a inlocuit ceea ce Intr-o acceptie rrnai larga se numea "proba". Sportivii tree diverse teste pentru a fi acceptati la 0 cornpetitie, elevii dau la §coala teste de cunostin]e, angajarile se fac pe baza de teste, pentru examenul de conducator auto exists teste de circulatie §i de conducere etc. Testele psihologice reprezinta 0 aplicatie sistematica a citorva principii relativ simple In vederea masurarii unor atribute individuale considerate ca esentiale in descrierea sau intelegerea comportamentului uman. Ele sint importante pentru ca sint utilizate in deciziile

'cu privire la oameni. De exernplu, psihologii scolari le utilizeaza in orientarea profesionala, cei industriali in selectia §i repartitia profesionala, iar psihologii clinieieni in stabilirea mijloacelor de tratarnent §i evaluarea efectului acestora asupra bolnavilor etc. Domeniul testarii psihologice are, prin urmare, 0 considerabila importanta practica; testele. estimeaza un evantai larg' de insusiri ale personalitatii: inteligenta, motivatia, memoria, anxietatea, trasaturile de caracter etc. Predictiile prin teste trebuie privite eu foarte multa precautie; ele au In general 0 valoare statistica. In ciuda acestei limite, mentionam ca alt sistern de evaluare a personalitatii nu exista, testul fiind considerat drept cea- mai adecvata §i economics metoda de inforrnare, capabila sa duca la decizii despre oarneni.

Atributele psihologice, cum ar fi inteligenta §icreativitatea, nu pot fi evaluate prin aceleasi tehnici ea §i atributele de ordin fizic (inaItimea, greutatea, viteza de deplasare etc.), Atributele psihologice nu se manifests prin niei o unitate fizica; ele se reflecta jiumai in comportamentul oamenilor. Ca atare, masurarea psihologica nu poate fi cornparata idirect sau simplu cu masurarea fizica.

Un test psihologic este deci un instrument de masurat definit prin trei

caracteristici:

• un test psihologic este un esantion de comportament

• acest esantion este obtinut in conditii standardizate

• slnt stabilite reguli precise de administrare §i cotare sau pentru obtinerea informatiilor cantitative de la esantionul respectiv.

Fiecare testv.psrhologic cere celui testat sa Iaca ceva, reaetia comportamentala fiind utilizata la cuantificarea unor atribute specifice (de exernplu sociabilitatea), sau sa estimeze un criteriu specific (bunaoara eficienta profesionala). Un test de conducere auto va pIasa candidatul intr-o situatie' care sa-l confrunte cu elementele specifice conducerii; numai astfel setul de comportamente declansate va fi reprezentativ (nu §i exhaustiv). Testul, inainte de utilizare, presupune 0 experimentare de teren, in sensul adrninistrarii sale la un lot mare de subiecti. In functie de performantele obtinute, se poate construi un standard de.evaluare §i exarninare. De asernenea, pentru orice test psihologic sint fixate regulile de notare-corectare; sistemele de notare pot fi astfel obiective §i subjective.

Testele psihologice cunosc 0 foarte mare varietate. Exista teste de aptitudini care constau in rezolvarea unor probleme de mecanica (aptitudini tehnice), bararea unor semne Tatentie), insirarea unor margel.e pe overgea metalica

XIII

(dexteritated.~gital~~ etc.~~e 0 ~o~u!aritate' mare se bucura chestionarele §I t,estele de ~elSOl1~lrLate .. 1_'-aspUnZl11d Ia un numar mare de intrebari alese §i gru~ate d~p~ cnte;l1 statistice sofisticate, se poate trasa un profil aproximanv al pers~~a~tapl, Pfnvll1d un set de fotografiiale unor scene de viata sugestive ~i

mcercm deSCI rarea sensului lor prin alcatuirea unor povestiri de' as e . . :

Pot tr. 1 "1 . , sernenea se , . . dgcd cone uzu egate de struetura personaliran] unei 'persoane'. Studi]

statisnce e . f '. , .

.' .. pro unzl~e . au permls ca pe baza rezultatelor la teste sa se oatil

str uct~ra dll~ntt profiluri psihologice care sint specifice unei anumite profeRi sau" g~Slt Cal ue educ~re a personalitap, §i a fost posibila evaluarea ant; '" po:,t~rdtament a bolnavilor etc. lata ce 1'01 imens joaca psihodiagnosticulfn via~~

do~JU ~l contemporan, de ce Irebuie sa-l utilizam de pe pozitii<tiinlifice<i nuc'l'

, rvertisment " " ~ ,

o predzare mdreptllpta

Sin~el11 < ~onvin§i ca cititorul a realizat faptul eaexamenu] psihologic este 0 ~t~obfen:a d car~ presupune co~peten(1i, 0 activitate care cere profesionalism §i nu ~ a m e~lll1a oncui .. Pu~hcarea de teste psihologice destinate publicului larg es e ,cateronc c~ntrar~dlcat~. Este ca §i cum s-ar perrnite oricui sa opereze la

cornenzr e u, nui avion sau intr-o camera de com" anda ". 1

tIt _. A '" v ' , a Ll Il C] centra e

~t~m~ ec nee. , olen l~lsa metodesi~~?le destinate autocunoa~teriieste un Iucru

. ~l c~re. le vor rezo,Iv, a au" posibiluare» S,ft rnediteze rnai mult la propria

persoana sa sr core tj

de . '~':., c eze s.au ~ut?e( uce comportamentul in relatiile cu altii VOl'

everu .C0l1§t1C,1t1 de anurnite limite san cali tali etc Desi zur ceea ce ,',

ca un JOC ' "1 ,,, d v, ' • "', va Il1cepe

d . I' Il1 pagmi e cartn e fata poate continuaeu 0 interventie psinologicYl

e specia Hate, Aceasta este insa la latitudinea cititorului. "

Prof. univ. dr. HORIA PITARnj Universitatea "Babe§-Bolyai"-Cluj'

.....

iN

-

USII

I va proiec

f __ ------------v-h-e---I

\

I

!

~ansa ferieirii

Fiecare am are sansa lui de a fi fericit. Sa incercam sa nc-o cunoastem si, prin intelcpciune, chiar sa ne-o marim: dreptul omului Ia fericire esreimprescriptibil.

Testul propus de W. Bernard §i J. Leopold (vezi "Test Yourself', Corgi Books, 1972) ne ajuta in acest sen's.

Scrieti DA ill dreptul fiecarui enun] sau fiecarei intrebari dad! sinteti de acord §i NU dad\sinteti In dezacord eu continutul acestora. Pronuntati-va in legatura cu toate problemcle puse in discutie.

1. In general, multirnile umane sint deprirnante §i ar trcbui evitate dill aceastacauza,

mai placut sa dormi intr-o camera cuo Iuminita aprinsa,

6. De obicei este mai placut sa lee nevesti in pat dirnineata decit sa te dai jos imediat dupa ce te-ai trezit.

7. Este bine ca adesea oarnenii sa "viseze cu ochii deschisi ". imaginin-

; du-si ca infaptuiesc lucruri minunate,

8. Omul este stapin pe soarta sa §i singurul factor care determina succesul sau esecul actiunilor sale.

9. Este foarte bine daca 0 persoana dcdica mai mult tirnp unui hobby decit vietii sociale §i afacerilor.

2. Oamcnii meticulosi, sirguinciosi ~i indeminatici sint,' de obicei, preferabili celor mill putin ordonati.

3. Orice persoana trebuie sa ia intotdeauna In considcrare faptul ca pla-

, nurile sale \401' reusi.

4. Orioe persoana trebuie sa porneasca totdeauna de la faptul ca planurile sale se VOl' prabusi.

5. in ciuda faptului ca majoritatea oarnenilor dorm cu lumina stinsa, este

2

Psihoteste

10. Ferneile, in general, dobindesccu greu linistca sufleteasdL

11. De regul~l, femeile sint superioare barbati1or.

12. In multe domenii de activitate oilmenii c1§tiga prea rnult.

13. Slnte~ atit de perspicace incltsa observa~i caoamenii vorbesc despr: ceca ce faceti, rizind de dumneavoastra

1n sinea lor?

14. In general, femeile s!nt ~nai InCOerente §i rnai intrigante decit barba\,ll.

15. Pentru a evita tulburarea fericirii: oamenii trebuie sa ac~ioneze nurnai dupa ce au evaluat atent toat~ argumentele pro ~i contra, nemalavmd nici

. 0 indoiala in decizia lor.

16. Sinte~ atit de sensibil tncit sa A V'd1 dati scama aproape totdeauna em

si'nLeli critical mai aspru decit este cazul?

17. Odce om are nevoie de A ba~~ pentru a fi fericit (a).o R~r se in~mp a ca oamenii holnavi sa fie fericiti (b)~ Nimeni nu ar trebui sa se casatoreasca cu persoane pe care nu le iubesc (c).

18. Credeti intr-o anume filozofie, religie sau sistem de gindire §i de organizare sociala?

19,. COl1siderind ca va Increde\,i de-

li <I' va 'bizuiti fara rezerve pe anu-

p 111 's "'. "A

miti oameni: va rnselati, p~n:tru x coam

cele din urma, practrc, toll I§l parases: prietenii (a); nu va,,ln§daii, pen!ru ca simti0 ca pute~i avea illcredere 111 pnc etenii dumneavoastra §i donV a:easta (b); nu va in§elati, pentru ca va dati seama in mod rational eli pute~1 ave~ incredere in cci mai multi din oamenll pe care Ii 111t11ni1i (c).

ruispunsuri corecte: . . . > ., caz vaputeti acomoda lor.

1. NU. Mul~mile umane ,S1, nt tomfHl:1te §I, 111 on,ccr_., x

fi ti poate indica anxietatc, nca, .

2. NO. Un raspuns anrma v "'0' A'! " "dar pesimismul refuza speranta ~r

3. NO. Raspunsul afirmatrv ara~a 111\t: epcnme, '

nMejdea, atribute eseI1lia1e ale fenclflJ., amaaire S )orita.

4 NU. Optimisl11ul exagerat duce la, 0 ~lcz: : ~ ~~ti d persoana hipersensibilrl.

,5', NU. Dad! dori~ acest lucru inse.anma ~a vsm '", ' ,

, , ' . " . b ala acnva. ,'.

6. NU, Persoanele fericitc lU esc VI, 'I at u'adea,za lndepartarea de reali-

A 1" isare a perSOili1e or m; ure

7. NU. Inc inana spre v '", " " .. ,j" imposibil de atins. Pentru per-

.tate nemuhumirea de ,sin,e, existents un, or as, plfjra,Il, tl ' ,

, A V 6' ,t irect SI raspunsul a lrmd IV., .

soane1e pina Ia 1) .am es e COl . ".. ~ it 1'01 in viata dumneavoastra,ve\I

8. NU, Dad! admiteti ca ceilalti joaca un anurm ' ,

avea rnai putine lucruri sri. v.a r~prol§aiL, hobby reduc tensiu!1ea psihica,

, 9. NO. EnlUZl2lsll1ul §1 interesu pcntru un .

1() NU Este 0 prcJ'tldecata. . .' Ytate' din popu-

• • ,~' ' A, x d e{)tat,1' t i aproxll1latl v JUll1a . ,

11. NU. In caz contrar, ar Il1semnd Sa ne r X'<

latia TeiTeL . ", . '. .

, 12 NU. Invidia, rtlLltalea dlstrug fencllea. . .

13: NO. Raspul1sul afirmativ tradeaza un sentIment de persecuile.

14. NU. Vezi argumente1e de la nr. I L

l_--..._..-------3~-_cum va proiectati viitorul?

15, NU. Este imposibil sa evaluati toate argumentele, sa fiti absolut siguri de decizia luata,

16, NU. Dadl va considerati atit de .sensibil, inseamna cil a!) fost adesea judecat prea aspru,

17. NU. Asa gindesc majoritatea oamenilor (a, b, c). Avet! un punct. daca a!;i fost de acord macar cu un singur enun].

18. DA. Credinta reprezinta un corolar al fericirii,

19. NU(a), DA(b) , NU(c) - pentru un asttel de raspuns obtineti 2 .puncte; DA(a), DA(b), NU(e) - in acest caz vi se acorda 1 punct,

Evaluarea rlispunsurilor

Pentru fiecare raspuns corect obtine~ cite un punet (exceptio enunturile de Ia nr. 17 ~i nr, 19). Daca av obtinut intre 16§i 20 de puncte, aveti foarte mari sanse de a fi fericiti, Cu 14 - 15 puncte aveti sanse apreciabile. Oarecare sanse aveti chiar clad ati totalizat 11 - 13 puncte. Se pare ca aveti prea putine sanse de a fi eu adevarat ferieiti daca ati insumat intre 0 §i 10 puncte. Oricum, nu este irnposibil sa va schimbali comportamentul §i modul de a privi Iurnea, Incercal,i!. (f,c.)

Potenpalul de 'lieJer _,~_

Sinteti un Ii del' autentic? Aveti ceca ce s-ar putea numi "potentialul de CO]1- ducere"? Oliver L Niehouse a imaginal un test pentru depisrarea ,~i mssurarea acestui potential (vezi "Supervisory 'Management", 11r. 28,,1983).

Va invitam sa va pronuntati daca sinteti de acord sau in dezacord cu fiecare din cele 11 enunturi de mai jos,

1. Liderii autentici se nasc, nu se formeaza.

2. Ma port bine eu subalternii atit limp cit ei Iac ceea ce le spun.

3. Liderii eficieriti se bazeaza atit pe capacitatile lor, cit §i pc celeale subordonatilor. '

4. Ca Iider, cind dau 0 sarcina subordonatilor, arat §i motivele care m-au determinat 18 aceasta.

5. Un Ii del' eficient I§i atinge scopurile prin ariee mijloacc.

6. Ca lider, cind sint confruntat cu 0 problema vitala, nu rna incred decit in mine insumi, chiar dad! aceasta inseamna sa l11IlnCt~SC rnai mult.

7. Ocerinta a conducerii eficientc consta In necesitatea ca liderul sa-§i pastreze neschirnbat stilul de munca,

S. Daca se justifies, as propune un subordonat pentru 0 functie chiar mai importanta decit a mea.

9. Partieiparea suhordonatilor la luan~a deciziiIor nu diminueaza prestigiul liderului.

4 Psihoteste

----~--~~------------~

10. Daca grupul pe care 11 conduc nu si-.a indeplinit sarcina din cauza unuia din membri, rap ortez aceasta §efuluiierarhic.

11. Ma consider de neinlocuit 111 postul pc care 11 ocup.

Calcularea scorului. Obtineti cite un punct dad ati fest de acord cu enunturile: 1, 3, 4, 8, 9 §i in dezacord cu enunturile: 2, 5, 7, 10, 11.

Interpretarea rezultatelor. A yeti un excelent potential de conducere daca ati obtinut peste 8 puncte, Scorul de. 6-8 puncte semnifica un bun potential de lider. Daca ar.i acumulat mai putin de 6 puncte, foarte probabil va trebui sa va schimbati in mod drastic cornportamentul ~i atitudinea pentru a deveni un lider eficient,

\ Atentie: Testul propus nu vizeaza decit 0 potentialitate, Transfosmarea acesteia in realitate presupunc studiul intens In domcniul managemcntului, specializarea, exercitii sistematico de dezvoltare a calitatilor psihice, precum si.. sansa sociala.

(T.C.).

Ali· putea deveni milionar?

Unul dintrc cei mai bogati oameni din lume este sultanul din Brunei. Are 14 miliarde de dolari! Desigur, dintre acestia, putini i-a cistigat singur, rolul principal In acumularea lor jucindu-l mostenirea §i dobinzile; miliardarul austriae Karol Kahane - care are numai doua miliarde - le-a cistigat prin munca asidua, Sint

cunoscuti §i miliardari americani care auinceput ca ... lustragii, .

Dar dv., stimate cititor, puteti sa faceti avere, aveti asernenea calitati? Incercati srI aflati aceasta raspunzind la urmatoarele intrebari, incercuind raspunsul care

corespunde eel mai bine parerilor dv.: ' .

1. Care sint, dupa parerea dv., caile cele mai sigure §i cele mai eficiente de acumulare a capitalului?

a .. Munca asidua, sustinuta, riscul sau investirea unci .sume de bani intr-o afacere sigura.

b. A te baza .pe 0 mostenire, pe intimplare sau a juca la loterie.

c. A face cariera trecind prin to ate treptele (inclusiv cea de mai sus); a face politics.

2. Qupa parerea dv., ce volum de capital ii po ale deterrnina pe partenerii de

afacerisa incheie un contract cu dv.?

a. De la 500 000 la un milion.

b. Pina Ia 10 milioane,

c. De Ia 10 milioane In sus.

3. Cll care dintre urmatoarele afirmaIii sinteti de acord?

a. Cu cit ai mai multi bani, cu atit esti mai fericit,

b. Cu cit ai mai multi bani, cu atit ai mai multa putere,

c. Cu cit ai mai multi bani, cu am mai mult esti invidiat §i l\i atragi mai multa invidie.

~ __:5:_ __ cum va proiectati viitorul?

4~ Aveti vreun rol in jocurile cu cistig prrn corespondenta (expediati 0 sum a 111m mis.a pentru a primi una mai mare)?

a. Nu particip la asemenea jocuri.

b. Particip §i cistig.

c. Initiez Clsemenea jocuri.

5. V -ar face placere sa va vedeti numele rnentiona] in ziarul local?

a. A§ fi bucuros.

b. Nu.

c. Despre mine se scrie si asa prea mult.

6. Cum credeti ca se poate cistiga la cursele de cai?

a. Pariind pe sume mati.

b. Economisind banii, multumindu-ma cu placerea de a asista la curse. c. Sa cumperi calul favorit.

7. Cine, dupa' parerea dv.,are sanse de a deveni - rapid §i sigur - bogat? a. Regizorul, actorul, scriitorul, pictorul, sportivul.

b. Avocatul, medicul, impresarul, c .. Patronul de firma, editorul.

8. Care este atitudinea dv. fa\a de afaceri intre prieteni?

Calcularea §i interpret area rezultatelor Calculati-va punetajul conform urmatorului tabel:

1. a - 6; b - 0; c - 3 5. a - 0; b - 6; c - 3

2. a - 0; b - 3; c - 6 6. a- 0; b ': 3; c _ 6

3. a - 6; b - 3; c - 0 7. a - 0; b - 3; c c 6

4. a - 3; b - 0; c - 6 8. a - 3; b - 6; c - 0

V A Daca v ati ~cum~l~t l~tr~, 0 §~ 20 puncte: pentru dv. cea mai buna cale de a

va Imboga\l este casatona din interesr', mostenirea unei mari averi sau jocul la loterie,

_ . Intr~ 2,0 ,§i45 puncte: acumulare~ averii, pentru dv., este 0 problema dificiliL E;ltall ,speculdt!Ile f~nancJa.re. Cel mar bine este sa faceti cariera in profesia care va plac~, clmu: daca aceasta n-o sa va aduca milioane, Oricum viata dv va fi

aSlgulata . material, ' .

A Intre. 45§i6~ pun~te: aveti sanse de a ajunge cindva milionar (daca nu Sll1tC\l deja). A ~ep U:1 tl~ ~e gindire comefciaL Nu va place" sa va laudati cu modul dv. de viap. Sl11tep facut pentru a va' multiplica cu rabdare averea. (L.S.)

J J f

i

1

a. Sint oricind gata sa-i imprumut pe prieteni; 0 data §i 0 data ma vor ajuta §i ei.

b. Banii §i prietenia sint douti notiuni incompatibile.

c. Sint gata sa irnprumut de la prieteni, dar nu §i sa ii irnprumut,

9. Daca ali ajunge milionar, ati avea satisfactii?

a. Bineinteles.

b. Desigur, le-as demonstracelorlal\i ca:e l1U au avut incredere In mine §i ma pnveau de sus de ce sint capabil.

c. Nu.

10. Dad! a0 dispune de citeva milioane, In ce Ie-ati investi?

a. In imobile, in colectionarsa obiectelor de ana,

b. In actiuni §i alte hfrtii de valoare,

c. Ma voi sfatui cu sotia (sotul).

11. Imaginali-va ca aveti citeva rniIioane. Veti continua sa mai acumulati?

a. Numai surne mati.

b. Desigur.

c. Nu, pentru ca imi .ajung.

9. a - 0; b - 3; c - 6

10. a - 3;b .-6; c ()

11. a - 3; b "3; c - 0

6

Psihoteste

--------------~----------

A veti 0 psihologie de lnvingator?

Putem dis tinge doua atitudini diferite cind oamenii abordeaza situatiile problematice, fie ele profesionale sau de alta natura: unii considera ca au reusit intotdeauna sa rezolve problemele cu care s-au confruntat, Gii au repurtat succese personale in majoritatea circumstantelor, situindu-se deci §i acum pe 0 pozitie de invingatori; altii, dirnpotriva, considers ca ghinionul i-a urrnarit intotdeauna, ceea ce i-a facut sa renunte, sa cedeze, situindu-se astfel de la bun inceput pe 0 pozitie de invinsi.

eel cu atitudine de invingator nu da inapoi niciodata in fata riscurilor, este sigur de sine, constient de propria sa valoare §i de capacitatile sale - pe care ~i le fructifica intotdeauna cit mai bine -, pro fund convins ca e destinat sa reuseasca. Nu este mereu posibil sa obtina ceea ce doreste, dar insuccesul nu-l inspaimi'nta, din moment ce este In masura sa aprecieze consecintele acestei situatii si sa invete din ele. I§i asuma responsabilitatea propriilor actiuni. Tenace, energic, dinamic §i eficient, mvingatorul vrea sa"§i atinga obiectivele cu orice pret;este dotat cu irnaginatie, ceca ce-i permite sa gaseasca solutii la orice problema.

Colaborarea sa este foarte pretioasa, cu conditia ca individul in cauza sa nu fie egoist, prea autoritar §i doritor de putere. La polul opus se situeaza eel cu tendinte spre abandon, invinsul. Precizam ca nu trebuie date conotatii peiorative acestui concept: un astfel de individ nu a avut numai insuccese in viata. In realitate, totul depinde de scopurile pe care §i Ie propune fiecare: daca pentru uri invingator ceca ce conteaza este reusita, pentru eel cu tendinte spre abandoncel rnai important lucru este sa nu piarda. Acesta din urrna -lipsit de incredere In fortele proprii, de perseverenta §i initiativa

este ezitant in tentativele sale, l§i propune sa obtina foarte putin, avanseaza cu. pasi mici. Nu accepts lupta §i cornpetitia, fie ca acestea nu-l intereseaza, fie ca-l J:uspaimintli. Gaseste satisfactii 'in Iucruri simple §i nesemnificative, nu-l deranjeaza monotonia vietii §i activitatii sale.

Vreti sa §titi mai multe despres atitudinile dv. rata de performanta, despre mentalitatea cu care abordati situatiile problernatice?

Cititi afirrnatiile de mai jos §i apreciati iuce masura sinteti de acord saunu cu fiecare dintrc ele. Calcula\i-va punctajul total obtinut (surna

algcbrica) si cititi interpretarea din final. .

Inainte . de a trece la autotestare, p'fecizam ca "partial de acord" nu inseamna simultan §i "dezacord partial": putem fi de acord partial cu 0 afirrnatie ill sensu1 ca. aceasta se verifies doar in anumite situatii, despre celelalte neputind spune nimic.

l- __ _:_ ~ ..:.7.....;_ __ Cum va proiectati viitorul?

I~: Enuntari I P~gd de I T~rje lb;:~d Detowrd I 1~=:==.===~=+~==1===4=~===l=~=

I L Accept riscurile

1 .. · .. ······· ····· .. ·· ······· .. ··· .. · .. ··· ···· .. · .. · .. · .. · .

(2. Nu trebuie niciodata sa forlam lucrurile 1

13. Inri . place . s~ iail" iIl;iiativ~" .................•..... .. t··.· ....

I;, •• g~ .• ~i:l/~~l:{lCl~inilit~i~~~f· ·.y~~iils. ·.~i~a;liie •• ·· •. ··

16:1~u·. m~· las :.' niC;(;clat~" cllpri;~~" clepania" . .

p. ;~il~toperso;iil~ca;·ef;lfiUntiH .

1 ..... pr?blc111ele .. cu .. rnaxima .. decizie

/8. Reflectez il1totdeaunami.iiiiimpYiliunte 1

19~inj ~'j;ig:~;,~:r?':"",l .. ··1 ••.•.•..••......... [1...............1

}O': .. !.I:e~lJi~ ... ~a .. lu.p~da~~~?r~~ti.~ar.~lJ~c~ti It. I ....... ·· .. ·11 ..

[Ll. Nu sint unul din cei carora . . ..... H' ..... I.

il?:ti~l~f~ri\~es~~~~#~~.~i~i()d~t.(liil11iC .. I ......1

lit·~:tofji:r~~~··co;ls;del:·Celmai'bijn···

Ifbi~\f.~t~.<ll1P.t(c.ol~~nu~H.. • .•• ]1 .. ::

Ii?: •• B~~~fl;rC~;r~. j~ •• ;:l.~~~~;i,7~;t~~J.r, ./ ..

It~rr1jm:i~':~';!:"::k'" ·1·· ·1

I proiectelor mele I

120:··Nu~illi··pl,lce··c()lnpdtia························ .

I~]· :¢illc' .rr1~ric. ill~t~t .•• ajl111i~ .d.cp.~t.e.:.: .

I~~: .• W.~;Wlfetll~~Cll~t~f:;:nid·supi:a·viciu;csc···· ..

24. Fiecare este responsabiC··H

25:··~£t~il~flfil~01~t;a;f~;lidodaii·· ·············1 ..

i pentru . a obtine ceva

26:·1;1.Jpi(;cc·~f,;(icmai··;11uii·pelliiu····· "','"

. vlacel:ea. j()C,lllui .d.e~it. p~l~ t~. ~. il1'Vil1f.e.. . '1'"

27, Am nevoie de .incurajari pentru ca

abandonez cu u§urinia

28:,M~·.d·esclira:jez·cu·u§iirilli~·····

Ill. rata dificultatilor 29: ~fl:ei:illje'ir~ce;:cai' toiui···

pentru a obtine ceva

130:'. Nil· ti-ebtiie ·iiiciod~i~· S~· fie" a~tept~m""'"

___ l'!..'aju[9ru~altc~i~i_\, -~

._--_._--- -----"--_-----_ .. -

I·

I

................ ) ...

8 Psihoteste

--------~-------------

Nr. Partial de Total de Dezacord Dezacord
rt. aeord aeord partial total
I. +1 +2 -1 -2
2, -1 -2 +1 +2
3. +1 +2 -1 -2
4, +1 +2 -1 -2
5, -1 -2 +1 +2
16, +1 +2 -1 -2
7, -1 -2 +1 +2
8, -1 -2 +1 1;2
9, -1 -2 +1 +2
ho +1 +2 ~1 -2
11. -1 -2 +1 +2
12, +1 +2 -1 -2
13, +1 +2 -1 -2
14. -1 -2 +1 +2
15. +1 +2 -1 -2 Cotarea

r :-Partialde-Total' de--Dezaeorct Deiacord
.rt, aeord aeord parlia1 total
16, +1 +2 -1 -2
17. -1 -2 +1 +2
18. -1 -2 +1 +2
119. +1 +2 -1 -2
120. -1 -2 +1
~l. -1 -2 +1 +2
~2. +1 +2 -1 -2
3. +1 +2 -1 -2
P-4, +1 +2 -1 -2
r -1 -2 +1 +2
-1 -2 +1 +2
7. -1 -2 +1 +2
8. -1 +1
9, +1 +2 -1 -2
30. +1 +2 -1 -2 Interpretarea rezultatelor

Daca ,ati obtinutinue -60 §i -31 de :t:uncte: sinte\i, caracterizat de. 0 t~n?inta fcarte puternica de abandon, de cedare 111 fata situatiilor . problcmatice. Smte\I pesimist, defetist, nesigur, timorat, apatic, fatalist: dvepre3iv.. v v, " A

Reflectati ceva mai mult la stilul dv. de viata; cautap sa va cun~a§tell CIt mai bine aptitudinile §i identificati dorneniile in care lepute\I :alonfIc~. Nu cedati Ta prima dificultate: pentru inceput p:opuneli-va sa incercati c~l putm de

doua sau trei ori, Veti obtine rezultate surpnnzatoare pentru dv. ll1~I~a. A

ktre -30 §i 0 puncte.: sinteti inclinat spre abandon; nu ave\! ,1l1credere , in fortele proprii, va temeti de riscuri, refuzati sa luati initiative: sinteti conformIst_; va li pseste energia, preferati stabi1itatea cu orice pre], 'A. vep tendinta de a va sub"valua,de unde §i multe din caracteristicileenuntate. , ' " .

Aveti mult mai multe posibilitati decit credeti, propuneti-va rnat mult §l veil

reusi, mai mult. .' . ,A ' V, A "

Intre +1 §i +30 de puncte: avcti 0 pSlhologlC de l11vl11gator: sinteti

entuziast, optimist, dinarnic, con§tient de propriile ?apacitati;'increzator in fortele

proprii, capabil de a va asuma initiative. " " ., .' , "

Bine orientat §iautoorientat, sinteti destinat'succesuhll. Avel! aptitudini de

!ider.

lntre +31 §i +60 de puncte: aveti 0 psihologie de tnvingator cu ori~epret,

Sinteti energic, curajos, decis, pasionat de rise, dar uneon arogant, sfidator, cu tendinte de supraevaluare. Tendinta de a va autodepasi va face sa apelati uneori

Ia mijloace discutabile din punct de vedere moral. '

Accepta]i faptul ca mai sint §i alti oarncni valorosi in )urul dv. fiii mai cooperant §i cautali sa va cenzurati putin tendintele de dominare; reu§ltele dv, VOl' fi astfel mai numeroase §i mai bine apreciatesocia!. (1.S., F.S.)

IIl8.iRIIU II1II
li- lli-
In -
_. -
- III
- Hllm iiiiHM &i

- -

-

e

Titluri· pentru 0 imagine

Acest test mascara factorii ,intelectuali cei mai importanti ai creativitatii: fluenta ideilor, flexibilitatea gindirii §i originalitatea, oferind.xi 0 nota generals pentru creativitate." Etalonul de rapontare (transforrnarea scoruluibrut in note, respectiv clase sau calificative) este valabil pentru persoanele care au depasi 16 ani, Modul de aplicare poateficolectiv (grupurile sa nu fie prea mari, iar subiectii distantati pentru a nu cornunica intreei) si individual (sau prin autotestare). PregMi\i unceas cu secundar central, 0 foaie de, hirtie §i un creion, Din momentul in care incepeti, cronometrati 5 minute, dupa care va,aprili. Daca depa§i\i durata, nu mai este valabil etalonul §i nu maijiuteti estinia nivelul icreativitatii. Testul cere sa priviti imagines de mai jos §i sa-i dati,cit mai rnulte

titluri, cit mal originale, scriindu-le unul sub altu!. .

Acordarea punctajului se face direct, pe foaia de test: peritru a obtine scorul la fluiditatevnumarati pur §i simplu raspunsurile date, Flexibilitatea consta in numarul schirnbarilor de directie in gindire, Astfel, sa presupunem dt' ali gasit urmatoarele titluri:

10 Psihoteste

1. Mundi grea

2. David §i Goliat

3. Desen trucat (fotografie.trucata)

4. Saracul de ell

5. Ghinion

6. 0 zi grea

7. Desen suprarealist

8. De necrezut: "Dacia" sa traga un camion?

9. E imposibil ca 0 "Dacie'tna traga un camion a§a de mare!

Numarul titlurilor reprezinta fluenta, care in acest caz este 9. In ceea cepriveste flexibilitatea, observam d sint variatiuni pe aceeasi tema: raspunsurfle 1, 2 §i 6 (vor primi un singur punct); 3 §i 7 (de asemenea un punct); 4 §i 5 (alt punct); 8 §i 9 (un punct). Prin urmare, vorn acorda la flexibilitate 4 puncte, Origmalitatea se coteaza In felul urmator: cititi mai intii cu atentie lista cu raspunsuri posibile, Cautati apoi fiecare raspuns pe care l-ati dat dv. In lista respective, Cercerati lista §i nu va lasati derutati de faptul d\ raspunsurile dv. nu vor fi absoIut identice cu cele la care Ie asimilati. Pot fi mici deosebiri de forma. De exemplu: "lipsa de carburant" inseamna "criza". Raspunsul din test: "Mai bine 0 masina mica, dar buns decit mare, dar defecta", intra in itemul din !isla "Mic (~i puternic) - mare (§i slab)". In acelasi itemuntra §i raspunsurile: "Nu tot ce-i mare este §i puternic'' sau "Masina mare, defectiuni mai rnulte", Notati in dreptul raspunsurilor dv. punctajul corespunzator. Atentie! Raspunsurile pe care nu le puteti include in nici un item din !isla primesc 6 puncte. lata citeva asemenea exemple: "Ar§ita greselii"; "Cine ride la urma este tras ... de sfoara"; "Clipa adevarului"; "Dacia si-a gasi; un barbat bine"; "Doua fiare"; "Fii mindru de povara ta!"; "Inima clinic decedata"; "Istoria veche §i noua in viziune modems"; "Lantul slabiciunilor"; "Micu! rapitO[ de colosi"; "Plinsul motorului"; "S-o las, mi-e frica / Ca vine altul §i mi-o ridica"; "Un slep pe uscat",

. Raspunsuri posibile (scor pentru originalitate)

Raspunsuri Scor

Asigurari 4

Accident de masina 0

Ajutor reciproc ('~Pticlenul la nevoie se cunoaste";

"La nevoie ceri ajutorul vecinului"; "AjutiHi intotdeauna semenii";

Fratemitate; Solidaritate; Prietenie; Omcnie; Alturism) 0

Alb §i negru .'. 5

Aschia nu sare departe de trunchi 5

&liili 2

Bunatate sufleteasca 2

Caii-putere 3

Carul mic trage carul mare, butu111,ga mica... 0

Cine mergcIncet, dcparte ajunge, Incet, dar sigur 5

Cind nu mai poti, spune-mi' 4

Crosul (Concurs) 4

Cuminte (Diminetile unui sofer cuminte) 5

Dans sincronizat 5

l----D-r--. __ -h-=1..::1 Cit de creativi sinteti?

I· electiune le nidi

De la moara pin-la gara Dialog

DistalHii (Pastrati distanta legala dintre veh!cule) DOl (In doi. Mariaj)

Du-ma acasa (pustiule etc.)!

Economie (de energie, de combustibil) Face din \in\ar, arrnasar

"Fara cuvinte"

Fcricirea c atit de aproape! Fiecare dupa eft poate Ghici, ce titlu are? Ghinion. Ghinionistul

Hei, rup!

Inevitabilul s-a produs

Inversare (Logica inversata, Normalul anapoda) Inteligentul conduce

Incercare (de a invinge absurdul. Incercarea moarte n-are) Idila

Incrczutule!

Intimplare ($i totusi se intirnplil. Se intimpla ~i la case mai mari) La asa cap, asa caciula

Mama i§i indruma copilul

Mic (§i puternic) - mare (§i slab). Ex.: Nu conteaza marirnea,

ci valoarea. Decit mare §i slab, mai bine mic §i puternic.

Nu mtotdeauna ce este mare e §i puternic Modestie

Natura moarta (statica) Nu faceti ca ei

NU)1ta cu dar

Nu so stie de unde sare iepurele Oameni §i fapte

Ocazie (A luat 0 "ocazie") Omul din greseli invata Omul -masina

Optimism (Orice necaz se rezolva. Speranta. Va reusi. E bine Optiune (Nu avea de ales)

Orgoliu retezat

Pana (de indemiuare; de motor, de benzina, de cauciuc etc.) Panta (E po sibil doar pe 0 panta, Coborind ... )

Pasivitate

Peisaj (Imagine. Flash)

Plimbare (de placere). Parada. Vacanta

Politi a (Cu politia nu-i de glumit; A scapat de amenda; Echipajul radar Ia datorie)

Poveste. Fantezie

Puricele rcmorcheaza elefantul

o 5 5 3 2 4 o 5 4 5 5 5 o 4 o o 3 5 5 5 3 4 4

0
5
5
3
5
5
4
4
4
5
§i asa.) 4
4
5
3
4
4
4
0
5
5
5 _________ 1_2_' Psihoteste

Puterea §i adevarul 4

Prioritate, Cel mic are uneori priori tate 2

Putini (Cei putini domina pe cei multi) 5

Razbunarea volanului 5

Recompensa (Daca rna duci pina la capat, iti dau/fac etc,) 3

Rernorcare (Remorcare prin impingere) 0

Ro0 4

Scopul conteaza 5

Sensul (Care e sensul7) 5

Service ad-hoc 4

Sfirsitul Terrel 5

Simbioza, A trai pe spinarea altuia 2

Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de pe drum, 5

Somn In masina 5

Speranta (vezi "Optimism") 4

Spor la Iucru! 5

Tractiune .inversa/inapoi 0

Tren, autotren 4

Unde-s doi, puterea creste 4

Urmarirea 0

Uzura (Batrinete. Anii tree, totul se uzeaza), 5,

Viteza ametitoarerredusa 5

Vint din fala ' 5

La sfirsit faceti totalnl pentru originalitate. Pentru scorurile brute obtinute la fluenta, flexibilitate §i originalitate se cauta, in etalon, clasa (nota corespunzatoare) careia ii corespunde §i un calificativ (ultima coloana). De exernplu: la fluenta, pentru scorul 9 Yeti avea c1asa 7 (calificativ "bun"), la flexibilitate scorului 4 ii cores-punde c1asa 5 (calificativ "normal"), la originalitate, pentru scorul 13, de exemplu, obtineti clasa 6 ("normal bun"). Nota globala la creativitate se apreciaza adunind notele celor trei factori. In exemplul nostru, 7+5+6=18. Identificind suma In coloana "total", vom afla ca nota la creativitate este 6 (calificativul "normal bnn").(A.S., M.e.).

ETALON PENTRU TESTUL "TITLURI PENTRU 0 IMAGlNE"

Fluenta Flexibilitate Originalitate Creativitate
Scor Clasa Seer Clasa Scor Clasa Total Clasa Calificati v
0-2 1 0 1 0 1 3-5 1 extrem de slab
3 2 1 2 1-2 2 6-7 2 I foarte slab
<I 3 2 3 3-5 3 I 8-9 3 slab
5 4 3 4 6-8 4 10-12 4 normal slab
I 6 5 4 5 9-11 5 13-14 5 normal
7-8 6 5 6 12-14 6 15-18 6 normal bun
9-10 7 6 7 15-20 7 19-21 7 bun
11-13 8 7-9 8 21-32 8 22-24 8 foarte bun
14-n 9 10 9 33-n 9 I 25-27 9 deosebit de bun I I

~j I

~ 13 Clt de creativi sinteti?

I Imaginat!e

I

r

creatoare

Studiata in tens 111 ultimele decenii ale secolului 1108[ru, fapt Iesne de il1teles daca avem. in vedere importanta problernei sub raport teoretic,dar mai ales sub aspectu) practic,al nevoilor societatii moderne, creativitatea reprezinta 1.111 fenomen general uman, Avindu-si originea in latinescul creare, ceeace inseamna a zamisli.:» fauri, a crea, a naste, termenul de creativitate defineste.un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavirseste continuu. In acceptia psihologilor, creativitatea apare dreprcapacitatea psihica a ornului de a genera noul, de a releva aspectele deosebite, necunoscute ale realitatii, elaborind cai §i solutii originale de rezolvare a problemelor. Creativitatea nu apare din neant: ea se bazeaza pe cunoastere §i trairi, pe curajul de a tc avinta 111 necunoscut. Ea presupune rndrazneala, curiozitate §i sete de cunoastere,

Multa vrerne a dainuit ideea pagubitoare conform careia creativita'tea ar fi apanajul unci minoritati. Astazi, datorita cercetarii pe baze moderne a acestui fenomen, inceputa pi;in anii '40-'50, se srie ca oricine poatc fi creator §i ca in orice situatie de viataeste posibila creativitatea. De aceea, in ultima vreme, atentia specialistilor s-a indreptat spre educarea creativitatii.

lata de ce va oferim un test de imaginatie creatoare, care va va ajuta, partial, sa va cunoasteti nivelul de creativitate,

Priviti Cll atentie desenele de mai jos. Pentru fiecare desen sint propuse trei interpretari (A, B, C). Pe care dintre .ele 0 alcgeti? Puneti semnul x In dreptuf optiunn dv. din cele trei variante,

14

Calcularea §i. interpretarea rezultatelor

Pentru a vedea ce fel de imaginatie aveti, faceti totalul alegerilor dv., acordind cite trei puncte pentru fiecare alegere din coloana A, cite doua puncte pentru cele din coloana B §i cite un punct pentru ceJe din coloana C.

Daca ali totalizat peste 40 de puncte, aveti, probabil, 0 imaginatie bogata, 0 curiozitate vie, precum §i; mobilitate spirituals. Sinteti, intr-un cuvint, 0 persoana foarte originals, imaginatia dv. fiind intotdeauna treaza, Iubiti paradoxul, aveti tendinta de a privi lucrurile in ansamblu, rnra a cerceta consecintele imediate, practice, precum §i inclinatie spre abstractizare.

Obtinind mire 25 §i 40 de puncte, dovediti un bun echilibru intre vis §i realitate. Aveti 0 imaginatie vie, foarte eficienta, ceea ce va permite sa· abordati problemele fara complexe §i inhibitii. Nivelul aspiratiilor dv. este pe masura aptitudinilor pe care le poseda\i.Slnteti dinamic si inventiv sau, altfel spus, 0 persoana "cu capul in non §i cu picioarelepe pamint".

Daca ali totalizat mai pupn de 25 de puncte, soar putea sa aveti 0 fire ponderata, 0 gindire riguroasa, inclinata spre observatii de detaliu, orientata spre concret, Probabil ca evitati speculatiile abstracte, fiind atras de ceea ce este elar §i coerent. Curiozitatea dv. se orienteaza spre lumea cotidiana §i tangibila. Sinteti inzestrat cu simtul masurii §i al realitatii: "vedeti mill, degraba copacii deeit padurea". (A.C.)

Care estc virsta creativitap.i dv.?·

In fiecare din noi traieste un creator, aflat mereu in cautarea noului, preocupat mereu de a sesiza, in lume~ ee-l inconjoara, ce nu este cum trebuie, ce nu' merge, ce poate fi transformat, modificat, imburiatatit, inovat sau ce se mai poate inventa pentru aimbogati viata lui §i a celorlruli, pentru a 0 face mill usoara, mill frumoasa,

v Creatologii ,§i inVel\tologi! .au dori~ sa rasrunda la intre?~r.ea: Care.~ste legatura dintre virsta cronologica a omului §l manifestareacreativitatii lUI? Unii au afirrnat ca este un raport invers proportional: la virstele tinere se creeaza mai mult §i cu cit se inainteaza In virsta scade manifestarea creatoare, argumentindu-se eu exernple din domeniul muzicii, poeziei; picturii etc. Altii au incercat sa consolideze ideea ca posibilitatile creatoare ale ornului sint direct proporticnale cu virsta: cresc §i se manifests cu trecerea anilor §i acumularea . experientei, sustinind aceasta cu exernple dindomeniul stiintei. Dar si intr-un caz §i in celalalt sint.prea multe exceptii, ceea ce-I face pe acado Al. Roses (1981) sa afirme: "Creativitatea se extinde pe parcursul unui . numar foarte mare de ani, mai mult de sapte decenii, de la virsta de aproximativ. 15 ani jiina la 90 de ani §i peste, limitele nefiind foarte fixe". Se pare di virsta §i posibilitatile creatoare ale omuluise afla intr-o relativa interdependenla, 1egaturile dintre de fiind mult mai complicate.

Doi creatologi ru§i, E. S. Jurikov §i A. B. Zolotov (1990), punindu-§i intrebarea daca nu exista deosebiri sau chiar contradictii intre .. ceea ee noi11umim

l _.:..;l..::.S_. Clt de creativi sinteti?

I

virsta §i ceea vce, constituie continutul vlfstei,.au concluzionat, pe baza analizei ll1;or cazun, c~ .. mtre virstacalendaristica §i virsta creativitatii exists deosebiri, Virsta creatrvitatii este considerata 0 starepsihicaceface posibile descoperirea pi crear~a noului in once perioada a vietii omului. Virsta creativitajii poate coincide eu vlfs~a ealendanstlca sau poate sa difere esential de. ea. Autorii citati descriu pa~ru vtrste p~ care le poate avea creatoruldin noi: copilaria, tineretea creatiei, p~noada cntrca srtoamna creanei, Raspunzind Ia urmatorul chestionar puteti deterrruna virsta creativitatii dv.

Citi!i cu atentie intrebarile §i incercuiti una din cele cinci variante de raspuns.

1. Sinteti la 0 oarecare distantade statia de autobuz. Srnteji foarte grabit, Soseste autobuzul, Ce Yeti intreprinde? a) Veti fugi pentru a reusi sa luati autobuzul;

b) Veti merge cit puteti de repede;

. c) Veti merge la fel de repede ca de obicei;

d) Veti merge eu aceiasi pasi- ca §i pina atunci;

e) Priviti daca nu vine urmatorul autobuz ~i apoi hotari\i ce este de facut.

2. Vi se propun pentru instruire cinci grupe de oameni necunoscuti de virste diferite.: Pe care dintre aces tea 0 veti

prefera? .

a) Grupa celor foarte tineri;

b) Grupa fermata din oameni tineri;

c) Grupa oamenilor in vrrsta;

d) Grupa eelor batrini;

e) Orice grupa.

3. Care este legatura dv. eu moda?

a) Recunoasteti moda §i incercat] sa va conformati ei;

b) Preluati nurnai ceea ce va vine bine;

c) Nu sinteti de acord cu modelele extravagante ale modei contemporane;

d) Nu sinteti de acord cu moda contemporana 111 general;

e) Uneori sinteti de acord, alteorinu, in functie de dispozitie.

4. Cu ,ce a~ dori 'sa va ocupati timpul liber?

a) V-ati petreee tot limpulcu prietenii;

I

b) Ati dezlega rsarade, cuvinte incrucisate;

c) Ati citi beletristica;

d) V -ati uita la televizor;

e) V -ati ocupa de orice.

5. Ati ajuns intr-o situatie dclicata din' cauza unei greseli, Cei din jur va privesc ironic. Cum veti proceda?

a) Va yeti privi la fel cum va privesc cei din jur:

b) Va yeti face ca "nu vedeti" privirile ironice (vaveii sugestiona ca BU s-a intimplat nimic grew);

c) Yeti incerca sa explicaji cum Sf-a i'ntimplat;.

d) Ati riposta celor ironici sau ati incerca s~l' dispareti din cimpnl vizual al martorilor greselii dv.;

e) Totul depinde de; situatie,

6. Daca aii putea . alege, ce ati

prefera? .

a) . 0 plirnbare pe strada in cornpania cuiva;

b) Sa rnergeti la teatru, cinema, eire; e) "Mars in mijlocul naturii";

d) Odihna in pare peo banca;

e) ToM depinde de situatie§i de dispozitie.

7 .. In fata dv. are loc 0 nedreptate evidenta, Care este reactia dv.?

a) Atilneerca sa indreptati imediat aceasta nedreptate cu toate rnijloacele posibile;

b) Ati fi de partea victimei §i ali lneer· . ca sa 0 ajutali;

16 Psihoteste

--------~--------~~-----

c) Ati incerca sa restabiliti dreptatea in limita perrnisa de lege §i prescriptii;

el) V-ati gindi ca ali face 1a rindul elv. 0 nedreptate §i v-ati vedca de treburile dv.; e) V -ati amesteca, in dezbatere, fara sa va spuneti parerea

Vi se propune sa treceti 1a 0 activi tate mai interesanta, dar iplatita mai putin bine, Ce veti intreprinde?

a) Ati accepts fara ezitare;

b) V -ati sfatui cu oamenii pentru a obtine un sprijin in hotarirea de trecere; c) Nu yeti f de acord daca elucidarea perspectivelor §i avantajelor noii activitali nu va aranjeaza;

d) Nu veti fi de acord;

e) Veti proceda dupa imprejurari,

9. Cum veti proceda cind demnitatea va este umilita?

a) Veti raspunde cu aceeasi rnoneda, tara a sta pe ginduri, celui ce v-a jignit; b) Veti incerca sa "nu va pierdeti cumpatul'', raspunzind cu demnitate jignirii (celui ce v-a jignit);

c) Comportarea dv. depinde de eel ce a facut asta (ce fel de om este, ce virsla are,ce pozitie arc);

d) "Ral111neti In umbra" pentru a nufi traumatizat §i mai tare;

c) Procedati dupa imprejurari.

10. Cum va cornportati cind vi se propune 0 nona metoda (procedeu) de lucru?

a) 0 acceptati rara a sta pc ginduri deoarece orice e nou e mai ibun decit ccva vechi;

b) 0 acceptati cind vi se explica ce

avantaje prezinta; .

c) Nu recunoa§teti metodelc noidaea I1U vi se prczinta toate dovezile utilitatii

lor; ,

d) S1nteti adeptul mctode1or de Iucm care au l:recut proba timpului §i sint de nadejde;

e) Veti actiona in conformitate cu regula "V om trai ~i vom vedea".

11. Ce atitudine aveti fata de muzica contemporana?

Sinteti entuziasmat;

b) E 0 incercare multumitoare;

c)' Credeti ea tineretul este bolnav:

el) Nu recunoasteti aceste zgomote ~i bubuituri drept muzica;

c) Considerati ea acesti domni nu au gust §i simtul culorilor.

12. Cum apreciati creatia lui Mircea Eliaele?

a) Sintep entuziasmat;

b) 0 primiti cu placere;

c) Numai foarte putine din opercle sale produc in dv. sentimente pozitive;

d) Creel ca moda Eliade nu va dura mult;

e) Nu va entuziasmati, dar nici nu 0 respingeti.

13. Ce este important pentru dv. cind sinteti in compania altor oameni?

a) Sa va rnanifestati (sa va dernonstrati propriile capacitati §i posibilitati);

b) Sa faceti 111 asa fer lncrt oamenii sa nu ui te cu cine au de-a face;

. c) Sa fitl decent;

d) Sa 1'1u iesiti in evidenta;

e) Deljindc de imprejurari.

Ce activitate va place?

a) Care contine clemente surprinzatoare, riscante, nedeterminate;

b) Variata (sa nu fie rnonotona);

c) Care sa permits folosirea la maximum a propriilor cuno§til1\e ~i a experienlei aeumulate;

d) Dupa putetile proprii nu fie grea);

e) Depinde de dispozi\ie.

15. Cit sintep de prevazator?

a) Sintqi tentat sa incepe\i 0 activitate [ara a-I eva!ua eonseeinte1e;

l .::.17.:._ __ Cit de creativi sinteti?

f

b) De la inceput preferati sa actionati, dar apoi meditati la ce aveti de facut;

e) Preferaji sa nu participati la actiune atit timp cit nu va sint clare consecinlele, chiar §i numai cele fundamentale; d) Preferati sa participati numai in conditiile in care este elirninat riseul insuccesului;

e) Reactia dv. in raport cu 0 activitate este diferita . §i depinde de dispozitia pe

. care 0 aveti.

16. Care veste pozitia dv. fata de prevederile regulamentelor?

a) Nu vedeti un pacat prea mare' in a incalca acele reguli care mai mull incurca;

b) Credetica nu toate regulile ce actioneaza in societate sint rationale (utile); e) Va straduiti sa nu incalcati rcgulile de baza (serioase);

d) Anumite reguli sint pentru dv. lege, de aceea va straduiti sa le respecrati intru totul;

e) Depinde de reguli.

17. Care este culoarea dv. preferata?

a) Rosu;

b) Ga1ben;

c) Albastru;

d) Cafeniu;

e) Verde.

18. Care este dispozitia dv.?

a) Preponderent optimists;

b) Partial optimista;

c) Partial pesimista;

d) $i pesimista §i optirnista;

e) Depinde de imprejurari.

19. Credetiin oameni?

a) Am incredere in oameni;

b) Am incredere in .multa lume;

c) Nu am incredere in prea multi;

d) Nu cred in nici un om;

e) Dear "pe jumatate",

20. Cum va afecteaza disconfortul acasa §i la serviciu?

a) Nu ii acord atentie;

b) Nu ii acord prea mare atentie am tirnp cit nu rna impiedica sa Iucrez;

c) Nu suport disconfortul, dar fac prea putin pentru a-I inlatura;

d) Apreciez confortul §i fac tot ce e posibil pentru a-l creste;

e) Apreciez confortul, dar daca el lipseste nu sufar prea mult §i nu m-as zbate in mod deosebit pentru a-I asigura .

u. Me;t~ca determinarii vlrstei creativitap.i

. ~ DU1:a .ce ,v-atl a~toaplJe~~ chestionarul, totalizati cite raspunsuri a, b, c, d, e all meet.cUl t. Inmultiti totalurile obtinute astfel: a x 0; b xl; c x :3; d x 4; e x 2; Fa_cey ap~i totalul ~en~ral a1 p~n:telo~ realizate la chestionar, 1ntre 1-20 puncte s1l1tet~.m pelloada copilaria creanvitatu; nitre 21-40 puncte sinteti In tineretea ereativitapi; mtre 41-60 puncte sinceli In perioada critica, iar intre 61-80 sinteti in'

toamna creativitatii. .

. Num~ruIge . punctel:e~~~tat nu tl:ebuie identificat cu anii de viata. Dupa ce v-all stabilit vlrsta. creatrvitatii ~l at! cint caracterizarea ei, daca slntetiinteresat sa cunoa§.tell ce trebme facut pentru antrenarea §i manifestarea creativitatii elv., apelati la un pSlhoiog. '

Un atorului minanta

Copilana creativitatli

rezultat ~ autoaprccierii situat mtre 1 §i 20 de pun~te fixeaza' virsta credm nm 111 penoada eopiiariei creativitatii, caracterizata prin tendinta dode a pastra tiperetea prin mijloace ca educatia fizica, igiena alimeiltaliei,

18

preocupari pentru cosrnetica, imitarea cornportamentului celor foarte tineri. Dorinta de a parea tiniir se, reflects In toate actiunile, conducind la un comportament fortat, artificial. Acesti oameni sint gata sa accepte orice punet de vedere exprimat de tineri, ehiar cele mai neverosimile, orice manifestare anesabuintei tineretii. Pot sa-i imite pe tineri chiar §i in fapte cu care ei in§i§i nu sint intotdeauna de acord. Aceasta vrrsta a creativitatii poate constitui un punct de plecare pentru 0 activitate creatoare, constructiva daca procesul de orientare spre un comportament demonstrativ nu e prea avansat. Daca omul are vointa suficienta pentru a se controla pe sine, trecerea spre 0 grupa optima pentru creatie este posibila.

Tineretea creativitapi

Un rezultat al autoevaluarii cuprins intre 21 §i 40 de puncte reprezinta un certifieat pentru tineretea §i energia creatiei, Persoanele aflate la aceasta virsta sint incintate de tot ce e nou, sint in ton cu moda ,(de§i nu sint robii ei), Se implies in toate transformarile ce au loc, participa laele ca niste creatori activi si cu initiativa. Sint atrase de activitati caracterizate prin varietate §i noutate, creatia fiind pentru astfel de persoane 0 necesitate, precum §i de misterele lumii si, daca li se of era prilejul, pleaca in cautarea lor. Reprezentantii acestei virste a creatiei parasesc tara regret un loc de munca obisnuit de dragul unei activitati mai interesante, Sint entuziasmati de munca §i arta contemporana sau le cultiva cu placere. Sint inclinati spre autoapreciere pozitiva. Au 0 pozitie critics fata de regulile §i regularnentele care limiteaza tendinta lor sprejndependenta. Uneori siht naivi §i lipsiji de simtul masurii. Chiar dad! dupli anii de viala nu mai sint la" 0 virst~ t111ara, cornportamentul lor, modul de abordare a problemelor ii atrag spre cer , tineri. Sub [aport intelectual, reprezentantii acestei virste a creativitatii sint aproape intotdeauna foarte productivi, deoarece imbina in ei intelepciunea oamenilor .maturi cu entuziasmul §i energia caracteristice tinerei generatii.

Perioada critica

Un rezultat al autoaprecierii situat mire 41 §i 60, de puncte arata ca pentru creatorul din dv. a sosit un momentcritic, S-a micsorat elasticitatea in procesul de rezolvare a problemelor. Stereotipiile ocupa in psihicul §i In constiinta ornului anal la aceasta virsta a creativitatii un loc cu atit mai important cu cit valoarea autoaprecierii este 111ai aproape de 60 de .puncte. Face fata usor in situatiile standard si monotone, bazindu-se pe cunostintele acumulate, insa deseori greseste In rezolvarea problemelor noi, originale, netraditionale. Nu mai are initiativa, nu este intreprinzator, Inertia in gindire i§i spune tot mai mull cuvintul nu numai in activitatea profesionala, dar §i in viata de to ate zilele, in relatiile personale. Creste team a rata de pozitia sa. §i, legat de aceasta, scade capacitatea de a evalua obiectiv activitatea colegilor, in mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secundare legate de pozitia socials, mai inainte considerate fara prea mare msemnatate (premii, recunoa§terea publica, evidentierea meritelor §.a.), capata 0 tot mai mare importan~a. 0111ul este inclinat sa nu-§i spuna parerea in situatii care pot da na§tere la interpretari. La toate aces tea se adauga §i oadlncire a dificultalilor 111 ce prive§te stabilirea relatiilor cu tinerii. La aceasta vlrsta a creativitatii inca se mai pastreaza posibilitatea de a imprima anumitor procese 0 dezvoltar~ In directiile dorite, orientarea lor in planul realizarii potentialului creativ. Dar pericolul

r-- -:-19.._ __ CIt de creativi sinteti?

"lntepenirii."" gindirii este aut de mare incit, daca 11U se iau la timp masuri practice pentru spnjirnrea, antrenarea §i manifestarea potentialului creativ in activitate.. sc

ajunge la situatia cind deja este prea tirziu. '

Toamna creativitatli

Cei ce ~u adUJ~at mtre 61,§i 80 de puncte sint foarte departede tineretea creauei. E! S111t lao virsta toamnei creativitatii. Acesti oa111e11i prefera, In special, tot ceea ce este venf!cat de timp §i accepta cu greu §i faratragere de inima ceea ce e J1(~u ', Eticheteaza pe uneri ca avind un "comportament incredibil", Reactioneaza boIna."lclOs la,~d~lIe care lecontrazic pe cele proprii §i le pun imediat la indoiala veridicitatea, tara S3 Ie studieze §i sa le evalueze obiectiv. Apreciaza in moe! deosebit confortul §i incearca sa-§i creases gradul de confort. Prefers sa rnunceasca dupa cit Ii tin puterile acolo unde, fara greutate, pot sa-§i puna ill valoare cunostintele §I expenenta. Gindurile Ii se indreapta adesea catre vii tor, dar Ii se pare ca acesta :1\1 are perspective bune, Tinerii percep toate acestea ca ,0 atitu~1l1e conservat~are: c~ea ce comfI!.ca adesea cornunicarea intre generatii, Lacei aflati la ace~sta v Vlrsta a creatJvlta\n se observa 0 crestere a activitatilor de autoconservare §I cautare a cornpensatiilor, 0 inclinare spre rotalirarism. In cazurile extremve "toate aceste~, se exprima printr-o cedare In fata inevitabilului, in rata

degradam proeeselor fizice §i psihice. (Mf.C., D.~.) ,

Exersati-va potentialul creativl

, ,Creat!vitatea reprezinta 0 calitate a 0111u1ui, determinata de 0 serie de factori llldlV!duc~l (1l1telect~ali §i nonintelectuali), precum §i sociali, Se considera ca persoaJ:e:~ inalt ;:reatl.ve s~ c.aractenzeaza prin: • sensibilitatea fata deprobleme flexibilitatea gmdJl'lI • gmdire abstracta • originalitatea gindirii • fhlcnta • capacitatea de a restructura, organiza, elabora,

",~er.cetar~Je dil: acest. domeniu au condu~ Ia dou.a con.clu~ii majore, §i ,a11U111e: f1CCaJ e 111d~Vld normal dispune de un potential creativ; potentialul creativ po ate f antrenat, stimulat, educat,

, .In ultimele decenii au fost proiectate, elaborate-si verificate experimental numeroase tehl?IC~ de stunuh:re a potentialului creativ .. Exercitiile pe care vi le propunem ca faza 1l1l11~a pentru. stl1nulare~ acestui potential vizeaza citiva dintre factorii creativitatii. :"ceste exerc:~l, vgrupate 111 cele patru activitali, siut doar un inceput, Dar §i in acest inceput trebwe sa res~ect~lJ c!teva recomandrui, chlar daca nu vi Be par imp01tantel

- exersatl., ~otul 1ll Joaca, . eventual ca 0 i:ntrecere vcseIa cind sfntc[j 111 grup;

- Iucratl fJ~carc eXercl\IU pe 0 foaie separata, notlnd numarul exerci\iului

respectJv; pastratl toate foile;

- la fiecare activitate folositi un pix Cll pasta de alta culoare dCclt la §edin\a

precedenrn; ,

20

- intre activitati Iasati pauze de eel putin 0 zi-doua; ,

- reluati de mai multe orijin zile diferite) aceleasi exercitii;

inventap., creati (dupa modelele date) alte exercitii; . ". "

- analizati-va "productia" prin prism a comentariilor de la sfir§ltul exercitiilor.

I. Exercitii pentru prima activitate 1. Scrieti nurnele tuturor obiectelor rotunde care va vin in minte. (Timp de lueru: 2 minute.j

2. La ce ar putea folosi un borean gol? (Raspunsuri scurte; timp de lueru: 5 rninute.)

3.. Descrieti cit mai multe asemanan intrc 0 pruna ~j un mar. (Timp de lucru: 3 rninute.)

4. Scrieti cit mai multe cuvinte (nume de lucruri, fiinte sau fenomene) care incep cu "0". Crimp de lueru: 2 minute.)

5. Folosind numai cercuri ~i dreptunghluri (de diferite marimi), desenati un barbat, 0 femeie, un copil. (Timp de lucru: 5 minute.)

6. Ce poate reprezenta acest desen? Dati cit mai multe exernple. (Timp de lucru: 3 minute.)

0000

7. Impartitio foaie in patru; in mijlocul fiecarui sfert desenati (folosind o 'moneda) cite un cere. Apoi incercati sa desenati lucruri Ia care ar trebui sa se gindeasca foarte putini (sau chiar nurnai dv.!). Cereul trebuie sa fie parte (eventual principala) a desenului,dar puteti adauga oricite ~i orice fel de linii in interiorul sau .in afara lui; puteti folosi creicane colorate sau orice obiect... care lasa urme! Pentru fiecare des en inventati cite iun titlu interesant, neobisnuit,

II. Exercitii pentru cea de-a dona activitate

8. Scrieti cit mai multe cuvintecare contin litera "0", dar nu incep cu ea. (Timp de lucru; 2 minute.)

9. La ce ar putea folosi un creion? Crimp de lucru : 3 minute.)

10. Intincleti pe masa, cu fata in sus, un pachet de carli de joe. Alegeti cinci carti de joc care se potrivesc intr-un tel. Alcge]i apoi alte cinci care se

potrivescfn alt fel, Alegeti inca dona care. nu se potrivese nici dupa primul, nici dupa eel de-al doilea criteriu.

11. Realizati desene diferite plecind de la aceastapata:

!- ....;2 __ 1....._ __ Cit de' creativi sinteti?

12. Incercati sa dafi mai multe raspunsuri plauzibile 1'1 intrebarea: "De ce pe planeta X bastinasii au trei picioare?",

13. Dati mai multe raspunsun la

intrebarea: "Ces-ar intimpla daca animalele ne-ar putea citi gfndurile?",

14. Continuati povestirea §tiin\ificoIantastica (1 pagina) care incepe cu propozitia: "Arnarilul se opri ... "

m. Exercitii pentru cea de-a. treia activitate

15. Luati 0 foaie din caietul de maternatica (patra\ele). Iricercati sa creati desene diferi te numai din patratele innegrtte. Folositi cadre de 8x12 patditele.lata un exemplu:

r I

16. Dati cit mai multe raspunsuri la intrebarea: "Ce-ar fi dad am putca zbura ca pasarile?".

17. Enurnerati eft mai multe imposihilitati·

18. Ce imbunatatiri ali dod sa se [aca bicicletei?

19. Dinbucati de hirtie de diferite culori (sau folosind §i alte materiale) realizati pe un carton un colaj reprezentind un peisaj,

N. Exercitii pentru cea de-a patra activitate

20. Priviti aceasta fotografie. Forrnulati 10 intrebari pentru a intelege ce seintimpUL (Timp de lucru: 3 minute.)

21. Enumerati 10' corisecinte ale accidentului din desen.

22. Cautati 8 cuvinte potrivite cu c~re s-ar putea completa versurile:

"In pare, pe-o banca, aseara meditaun brotacel,

Zglobie,................. se indrepta zimbind spre el".

23. Taiati 0 coperta de caiet (colorata) dupa schita din figura de mai

,jos. Din cartoariele astfel obtinute creati un des en. Dupa ce l-a\i privit atent, amestecati cartoane1e §i relizat] un desen cu totul diferit de primul. De . fiecare data folositi toate cartoanele,

22


v
, 1,(


" ,
24. Scrieti 0 scurta povestire (maximum 0 pagirra) cu titlul: "Crocodilul din sifonier".

~i acum, citeva comentarii asupra modului de rezolvare:

1. Sa presupunem ca la exercitiul 1 (denumiri de xibiecte rotunde) elv. reusiti ca in cele 2 minute sa dati 14 ex ernple, iar colegul dv. reuseste sa dea, in acelasi interval" de timp, 20, ele exemple. Putem spune eli e1 a dat dovada de o fluenta ideational~ mai mare decit a elv. Dad! la exercitiul 4 dv. Yeti nota mai multe cuvinte, inseamna ca aveti :o fluenta verbala mai mare.

2. Sa presupunem ca la exercitiul 2 colegul dv. a dar tot ati'tea exemple de folosire a borcanului ca. §i dv. Analizind exeinplele, vom observa insa ca launul dintredv. In toate exernplele borcanul serveste ca recipient (folosirea obisnuita) - pahar, vaza de flori, pentru pastrat ceva ... Unul dintre dv. a dat In8a §i exemple de Iolosire netipica a borcanului (nu ca recipient) - ca pendul (agajat de 0 sfoara), ca presse-papier, ca lentila (fundul borcanului) etc. Se considers ca eel care gaseste mai multe intrebuintan neobisnuitedispune de 0 flexibilitate a gindirii mai mare. (E.N.)

Creativitate ' figurala

Puteti afla ce fel. de creativitate aveti incercind sa g'asiti solutia Ia testul de , mai jos (adaptat dupa W. Bernard §i J. Leopold).

Instructitmi

·Scrieti sub fiecare desen de pe rindurile A, B, C, D,E cifrele corespunzatoare figurilor 'geometrice din chenar.

• Figurile geometrice notate de la 1 la 7 intra in componenta desenelor de pe rindurile A, B, C, D, E.,

• Nu toate figurile geometrice intra in componenta fiecarui desen; nici 0 figura g~ometrica nu intra mai mult decit 0 singur~ data in components unui des en.

• Pentru unele desene sint posibile dona solutii; este suficient dad notati doar una dintre ele.

·~--,- __,.::2=3 Clt de" creativi sinteti?

[' • Daca nu gasiti rezolvarea Cot~spunzat9are pentru un desen, nu stalUiti prea

• rnult, lncercati sa-l rezolvati pe urmatorul, .

I,· timP)~ incep," prin a completa rindul cu desenele pentru exercitiu (Ilk' Iirnita de

! . Completati testul singur §i cit mai repede posibil.

• Pentru a gasi solutiile desenelor de pe rindurile A, B, C, D, E aveti la dispozitie 10 minute,

TEST DE CREATIVITATE
L:::. \l 0 D JJ 0 \:;:. 1
2 3 4 5 6 7

EXERCITIU LJ 0 c(] 0 D ~
1.2·[2,61 3,5 2,4.6
,
A C7 0: LG ~ 0 r

D i? w 9 U
<J '~ '0 C7 ()
-- --
~ [7' C> ~ D [)

----~--------------~---~,~-~=~-.------------------~

24 Psihoteste

Pentru a stabili cit de creativi sinteti, procedati In felul urmator:

• Acordati cite 4 puncte pentru" fiecare desen corect rezolvat (vezi desenul de mai jos),

Daca ati realizat intre 90 §i 100 de puncte, felicitari, sinteti, foarte probabil, 0 persoana inalt creativa, Cu un total deS8 - 92 de puncte, va situati intre cei cu 0 creativitate remarcahila. Sinteti 0 persoana mediu creativa daca obtineti 80 - 84 de puncte. Dad! nu ati totalizat decit 56 - 76 de puncte, este cazul sa va mobilizati mai intens potentialul creativ, facind exercitii 111 acest sens. De asemenea, se impun eforturi serioase §i sistematice de dezvoltare a creativitatii daca ati obtinut mai putin de 54 de puncte.

Oricare .ar' fi il1sa rezultatul la acest test, nu uitati ca depinde numai de dumneavoastra sa va. I valorificati cit mai mult intuitia, imaginatia, inteligenta, mai general SpUD, potentialul creativ printr-o activitate productiva, . utila social, convinsi fiind ca totdeanna §i oriunde erista un mod mai eficient de a face lucrurile. (S.C.)

I ~ \J 0 D J] 0 ~J
1 2 3 4 5 6

LJ 0 cQ 0 D [?
N
, 1.2!2,6} '12. 1M. ~ J&t_ ~6t7
A C7 Q L:Cl t::) 0
'1S' 3,4,5
A lli. M 2,5.6
a D .{? D ~ [)
ill . \2,4,5
2,4,6 2,3,5,6 4,5.6 2,5.6,7 ..J6l..
c <J ~ 0 CJ ()
2.4,7 l,fi
1,3,4,5 .2,4,5,6 3.5,6 1)3,5 2,4,6
/ 0 c:=r C7 C> ~ D 1,2.5.6 2,4,6 ,3,5 22.5.6 &
E C:.- O c> cr==:> L~'
1,2,4 ¥4S,7 I
2.(6 4.6 .122 \2,4,5,6.7 ~ - ==

ram !' LLMA

GBL£ * ....... MWiJiiiil!WJiilE1

14 &Ii !ft!M11l

c

Cu rationamentul nu-i de glumitl

Capacitatea de a rationa, de a gindi logic ne caracterizeaza ca oameni.

Fiecare din nOI putem sa ne dezvoltam prin exercitiu aceasta capacitate. Doua sint obstacolele pe care trebuie sa le depasim: pe de 0 parte, dorinta de a junge rapid la rezultat, fara a judeca to ate variantele §i implicatiile, si, pe de alta parte, stereotipiile de gindire, utilizarea schemelor de rationament preconcepute. .Pentru a va autoaprecia capacitatea de a gindi logic, va propunern un test psihologic adaptat dupa William Bernard §i Jules Leopold, autorii lucrarii i..Testeaza-te singur" ("Test Yourself", Corgi Books, Londra. 1972).

Alegeti varianta de raspuns care - dupa judecata dumneavoastra - contine adevarul, RaspundetiIa toate intrebarile fara a va grabi. Acest test nu are limita de timp: importanteste sa ginditi logic!

1. Bunurile ~i serviciile rtlintr-o tara oarecare se ridica anual la valoarea de 500 miliarde dolari. Care credeti ea va fi valoarea anuala a bunurilor . §i serviciilor din respectiva tara peste 1 (JOO

de ani? ,

A) Mai mull de 1 500 miliarde dolari.

B) Aproximativ 1 500 miliarde dolari.

C) Mai putin de 1 500 miliarde dolari,

D) Nu stiu.

2. A vind In vedere progresul cercetarii stiintifice, peste cftiani credeti ca savantiiwor putea obtine aur din alte elernente?

A) Peste 10 ani.

B) Peste 50 deani.

C) Peste 100 de ani.

D) Acest lucru nu va fi posibil niciodata.

E) Nll §llu.

3. Un elev aduna 0 colo ana lunga de numere de cinci ori §i obtine de . fiecare data alt reznltat: a) 32 501; b) 32 503; c) 32 501; d) 31 405; e) 32 502. Care este rezultatul corect? . A) Media aritmetica a celor cinci rezultate.

B) 32 SOl

26, Psihoteste

C) 32 503

D) 32 501 sau 32 503

E) Nu stiu,

4. In ce consta greseala logics a urmatorului rationament? Un an obisnuit are un numar de 365 de zile. Domnul Noescu doarme cite 8 ore in fieeare zi calendaristica, deci 122 de zile (243 de zile fiind 111 stare de veghe). La §i de la locul de munca, domnul Noescu face o orrl pe zi, iar sapte ore se recreeaza, plim bindu-se, citind' etc. Aeeasta inseamna inca 122 de zile, raminind dintr-un an 121 de tile. Scazind 52 de duminici, mai rarnin 69 de zile. Daca luam In considerate §i timpul pentru servirea rnesei (aproximativ '0 ora §i douazeci de minute pe zi), se ajunge la

LV de zile, Au mai dimas 49 de zile p1na la sfirsitul anului, In fiecare vineri, d0111l1ul Boeseu se mvoieste de la lueru 4 ore, ceea ce echivaleaza cu 26 de zile. Daca luam: irrcalcul §i sarbatorile legale, ca §i concediile medicale - in total 23 de zile -, constatam ca domnul Noescu intr-un an de zile nu are timp sa munceascal

A) Se afirma d\ domriul Noescu face 0 ora pe zi la §i de Ia locul de munca, Deci muncestel

B) Se iau in calcul aceleasi activitati de mai multe ori: de exemplu, doarme 122 de zile §i apoi se scad 52 de duminici, ca si cind in aceste zile nu ar dormi,

C) Afirmatiile sint absurde: de exernplu, faptul cit se recreeaza 7 are pe zi.

D) Alte greseli logice.

Stabilirea scorului

Pentru fiecare raSPUl1S gresit sinteti penalizati cu 2 puncte. Raspunsurile corecte: 1 - D; 2 - E; 3 - E; 4 - B,

Evaluarea performantelor dnmneavoastra

Va puteti felicita daca nu ati primit nici un punct penalizare, Daca ati fost penalizati cu 2 puncte, inca este bine, Cu 0 penalizare de 4 puucte,nu aveti de

• ce sa va laudati. Peste aceasta limita (deci 6 sau 8 puncte penalizare), nu .. i de glumit, Trebuie sa va exersati mai intens capacitatea de a gindilogic: niciodata nu-i prea tirziu! (S.C.)

Care este stilul dv, de gindire?·

Inca din 1647 B. Pascal, in "Ginduri", a stabilit opozrua dcvenita celebra intre "spiritul geometric" - care se adreseaza inteligentei, gindirii logice, iar individul care e dotat cu el nu se simte bine decit abordind lucruri precise, deja stabilite - §i "spiritul de finete", care se adreseaza intuitiei §i imaginatiei.

Extrapolind observatia lui Pascal, se po ate transpune aceasta opozitie intr-un antagonism psihologic, cu aplicatii In viata cotidiana §i care pot purta aceleasi nume: "spirit geometric" §i "spirit de finetc",

'L_--------2..;;.7---cum §i cit ginditi?

r,. In psihologie, "spiritul geometric" este eel care are la baza 0 gindire logica,

sustinuta de rationamente deductive. "Spiritul de finete" este eel al imaginativului,al intuitivului §i se conduce mai mult dupa 0 Iogica inductiva, probabilistica, "artistica".

Proba psihologica pe care 0 prezentam In continuare urrnareste sa evidentieze caruia din cele doua tipuri apartineti, Mai jos se ana 0 serie de intrebari, Fiecare ' intrebare are doua raspunsuri posibile. Inccrcuiti raspunsul care corespunde eel rnai bine cu modul dv. de a gindi, Alegeti raspunsul in mod spontan, urmind prima intentie sau primul gind care va apare.

1.' Care dintre cele doua desene va a) reparati temeinic, chiar daca va ia

place.mai mull? mult tirnp;

b) improvizati ceva, principalul 'este sa terminati repede.

S. Ce considerati c;a este mai important In sport pentru a iesi victories?

a) este mai importanta tehnica;

b) credeti ca talentul conteazarnai mult.

6. Ce considerati ca are importanta mai mare ill accelerarea progresului umanitatii?

a) extinderea Ia scara planetara a industrializarii;

b) studiul obicctiv §i aprofudat al culturilor,

®

r-------~-----.---

2. 0 persoana cunoscuta, fiind intr-o incurcatura, va cere s3.-i Imprun1utrcii ,(}; suma de bani:

a) acceptati foarte repede pentru ca . sluteti mil os?

b) [ara a Ii insensibil, va ginditi inainte de a-i da?

3. La ce materie aveati note mai mari?

a) rnatematica;

b) franccza (limba straina),

4. Daca ceva nu functioneaza sau s-a stricat si trebuie sa-l reparati singur, cum procedati in general?

7. IntI-un grup de 30 de persoane, care este probabilitatea pentru ca doua dintre aceste persoane sa fie nascu te ill aceeasi zi a anului?

a) 70%;

b) 10%

8. Cum ati procedatpentru a rezolva problema data Ia intrebarea precedents?

a) v-ati batut capul citeva clipe §i cu hirtie §i creion ali incercat sa gasi!i solutia;

b) ati raspuns repede, intuitiv, "simtind" ceea ce credeti dv. ca este raspunsul bun.

9. Care dintre oamenii cu care veniti in contact va deranjeaza in mod special?

a) cei care vorbesc mult;

b) eei ce sint "rnuti'' ca un "mormint",

28 . Psihoteste

----~------------~~--~-

10. La ce valori estetice, estimate egal de experti, vibrati mai mult?

a) un tablou foarte colorat;

b) 0 gravurain negru §i alb.

11. Este In obisnuinta dv. de a amina luarea unei decizii?

a) da;

b) nu.

12. Cum ati proceda intr-un joe de puzzle?

a) prin incercari §i erori;

b) nu incepeti asamblarea pieselor decit printr-o selectie riguroasa dupa forma, culoare etc.

13. Ce preferati sa jucati In timpul liber?

a) §ah;

b) bridge.

14. Laretributii egale, pentru care din cele doua meserii sim\i\i mai multa afinitate?

a) inspector comercial;

b) sef contabil.

15. vs faceti problerne pentru posibilele erori comise de dv.?

a) foarte putin;

b) adeseori,

16. Intre aceste dona mcduri de a prezentaistoria, pe care II preferati?

. a) eseurile istorice, care trateaza un eveniment;

b) opercle care trateaza epoci §i tind sa evidentieze marile curente economice, politice sisociale.

17. Calatoriile sint surse de placere pentru toti, dar fiecare arc un mod propriu de a calatori.Ce atitudine adoptati in general?

a) va docurnentati inainte pentru a sti ce

v<:* vizita, undernergeti etc.;

b) nu cunoasteti nimic despre lara (localitatea) pe care 0 vizitati §i nu cititi du'~

.Aed! dupa ce va reintoarceti din calatorie,

18. La probele de limba la ce erati

mai bun?

a) conversatie;

b) traducere, \.

19. 1ntr-o scrisoare, Descartes a declarat: "Am remarcat adeseori ca Iucrurile pe care le-arn facut cu inima u§oara, [ara nici:o aversiune .interioara, au obiceiul sa ma urmeze, din fericire pina §i la jocurile de noroc",

a) lmparta§i~ opinia lui Descartes?

b) 0 gasi!i exagerata si putin

"cartezians"?

20. In Iata unci scene foarte interesante) -dar greu de prinscu aparatul de fotografiat:

a} risoati sa fotografiati? b) renuntati?

21. Trebuie sa luati un tren intr-o directie nona .. Este necesarxa va infermati. Cum procedati?

a) consultati mersul trenurilor;

b) preferati sa obtineti informatia de In un functionarcornpetent,

22. Care este, dupa dv., modul eel rnai bun de a eonvinge un interlocutor ce are alta parere deeit dv.?

a) ii repetati des un singur argumentfrapant;

b) dezvoltati un rationament unde argumentcle se inlantuie pentru a, antrena logic 'adeziunea interlocutorului.

23. Credeti in int~i~e?

a) da;

b) nu.

iL_.:...---------2-9---CUlU §i cit ginditi?

24. In urma unei imprudente incepe un incendiu; uleiul .a luat foe in cratita care era pe aragaz. Care este prima miscare pe care 0 faceti?

a) inchideti aragazul;

b) va repeziti sa stingeti incendiul.

25. Indiferent de talentul dv., cum a~ proceda daca ati avea de facut un desen?

a) desena]i in arnanuntime, dar cind II colorati vedeti ci\ nu este ceea ce doreati sa fie;

b) nu f'aceti decit 0 schita rapids cu creionul, un singur Iucru va intereseaza - sa-l colorati.

26. Care este parerea dv.?

a) credeti in dragostea la prima vedere; b) crcdeti ca adevarata dragoste se descopera lent.

27. Ce functie atiprefera sa ocupati dad ali lucra la un ziar? (Nu tineti seama de program §i nici de retributie.)

a) seful laboratomlui foto;

b) corespondent special.

28. Edison a dat 0 definitie geniului: "1 % inspiratie, 99('10 'transpiratie'vCe va pare mai important?

a) "inspiratia";

b) "transpiratia",

29. Sint oameni care afirma Gil telepatia exista. Al\ii afirrna contrariul. Dupa parerea dv., exista sau nu?

a) da;

b) nu.

30. cind sinteti invitat Ia 0 petrecere:

a) §titi cind trebuie sa plecati;

b) rami'neli deseori ultimul,

31. Care este distractia ce va intereseaza mai rnult?

a) observarea pasarilor;

b) prestidigitatia,

32. Trebuie sa va cumparati 0 masina, Ginditi-va bine: pentru alegerea unui anurnit model ce are mai marc importanta?

a) caracteristicile tehnice ale ma§iniiputerea motorului, viteza etc.;

b) Infati§area exterioara: forma, culoare etc.

33. Ce preferati sa predomine in biblioteca personala:

a) cartile de literatura (romane, poezii etc.);

b) opere de reflectie §i eruditie (eseuri filozofice, car~ de istorie etc.)

34. A. Gide a notat intr-o zi in jurnalul sau:~("Cunoa§te-te pe tine insuti'', maxima Ia fel de periculoasa, pe cit de urWLOmida care ar §ti ce va deveni nu ar deveni niciodata fluture». Ce credeti despre aceasta opinie, diferita de cea a lui Socrate?

a) nu te cunosti niciodata suficient;

b) prea multa introspectie strica actiunii,

35. Intre aceste doua genuri literare, care va atrage mai mult? .

a) rornanul politist;

b) poezia,

36. A\i luat decizia unei cumparaturi importante:

a) aveti tendinta, dupa ce a~ curnparat, sa analizati dad decizia luata a fast buna sau nu?

b) ceea ce e laCUL, e bun facut, Pentru ce sa revii?

37. A Yeti 0 carte de informare care vaintereseaza:

a) 0 cititi de la prima la ultima pagina, respectind riguros ordinea capitolelor;

30

Psihoteste

~------------------------

b) 0 frunzariti ~i cititi in primul rind capitolul care va intereseaza eel mal mull.

39. Desenati pe 0 foaie alba primul lucru care va vine in minte, \

a) ati avut tendinta sa desenati 0 figurs geometrica, 0 rna§ina, un obiect neinsu-

f1e_tit; ..,

b) ap desenat un persona], un animal, 0 planta, un cer cu nori, ceva poetic, 0 figura tara semnificatie precisa,

38. Cu ce aveti mai multa afinitate?

a) cu teorii filozofice;

b) cu studiul fizicii.

Dupa ce 'ati raspuns Ia toate intrebarile, completati tabelul de rnai jos incercuind litera a sau b, conform raspurrsurilor date de dv. Apoi totalizati raspunsurile pe fiecare coloana in parte.

Intrebare Ras! uns Intrebare Raspuns
I II I II
1 b a 21 a b
2 b a 22 a b
3 a b 23 b a
4 " a b '24 a b
-
5 a b 25 a b
6 a b 26 b a.
7 a b 27 a· b
8 a b 28 b a
9 a b 29 b a
10 b i±=. ! i·· .. 30 .. b a
11 b 31 a b
12 . b 32 a b
13 I a b 33 b I a
14 b a 34 a .b
15 b a 3S a b
16 a b 36 a b
17 a b 37 a b
18 b a 38 b a
19 b a 39 a b
20 b a Total: Interpretare

Punctajul obtinut in coloana Larata daca sinteti o persoana care are "spirit geometric", eel din coloana a II-a da cota "spiritului de finete".

A Yeti un "spirit geometic" accentuat daca ali totalizar 30 de raspunsuri sau chiar mai multe pe coloana 1. "Vedeti rosu' cind vi se vorbeste de tclepatie, de farfurii zburatoare sau numai de importanta intuitiei. Nu vedeti partea poetics a lucrurilor, sinteti prea rigid In viata cotidiana, In schimb, aveti anumite calitati in-telectuale, cum ar fi clarviziune, spirit de organizare, bun sim], poate chiar prea mull. Nu trebuie sa pierdeti din vedere ca adevaratul spirit stiintific trebuie

sa mearga mai departe de bunul simt, .

/t--_------' __ ~_3_1 Cum§icH ginditi?

Aveti "spirit geometric" temperat daca ati insumat 25-30 de raspunsuri in coloana r. Sinteti dintre aceia carora le place sa "pipaie" inainte sacreada, inteleg orice lucru §i prefers sa-Itncoojoare cu mai mUlta.' observatie decit spontaneitate. Dar dv. nu inchideti "poarta fantezici' §i aveti, desigur rar, putina "nebunie", fara de care, in mod paradoxal, individul nu este echilibrat,

Daca ati totalizat intre 16 §i 24 de raspunsuri In una .sau alta din coloane, nu va caracterizati printr-un "spirit ide finete" net, ci - dupa circumstante - Vil comportati cind intr-un fel, cind in altul.

In cazul in care aveti intre 25 §i 30 de raspunsuri pc coloana all-a, senti" mentcle au mai mare importanta decit ratiunea. Aveti un spirit deschis, care va

ajuta sa nu ' cadeti in confuzie 'sicredulitate. .

Dad! aveti 30 de raspunsuri sau chiar mai multe in coloana a II-a, pentru dv. conteaza numai intuitia §i experienta subiectiva. Considerati ca talentul inlocuieste rnunca, iar improvizatia inlocuieste organizarea, Sinte]i delicat, plin de fantezie si talent. (p.M.)

Va cunoasteti nivelul functional

al emisferelor cerebrale?

Rezultatul 'cercetarilor efectuate de profesorul de psihologie Roger Sperry, pentru care a primit, In 1981, Prerniul Nobel pentru medicina, atesta specializarea functionala a emisferelor .cerebrale la om. Cu alte cuvinte, el demonstrase experimental ea fiecare emisfera cerebrala este specializata in realizarea unor anumite functii cognitive: emisfera stinga raspunde de prelucrarea verbals a informatiei, iar ernisfera dreqpHi de prelucrarea videospatiala. Cercetarile ulterioare ale specialistilor . au stabilit ca extrem de rar ce1e doua emisfere se dezvolta la fel, ca aproapeJntotdeauna ele functioneaza asimetric, inregistrindu-se 0 predominanta emisferica ~i 0 preferinta emisferica. Functiile psihice controlatede emisfera stinga sint limbajul, scrisul, rationamentul ~i calculul logic, capacitatea de analiza; erni-sfera dreapta controleaza in primul rind i'ntelegerea nonverbala, recunoasterea formelor, a tonu1ui §i intonatiilor, imaginatia, intuitia, identificarea figurilor umane, gindirea videospatiala,

Preferinta pentru activitatile care implicf manifestarea functiilor psihice controlate in special de una din emisferele cerebrale ne poate indica ce predominan~a emisferica avem. Aceasta idee sta la baza testului pe care vi-I propunem, tradus §i adaptat dupa E.S. Jurikov, A.B. Zolotov, "Cum va apropia]i .de ora descoperirilor'', Editura,')tiinta, Chisinau, 1990. Rezolvind testul, yeti' cunoaste valoarca nivelului functional al eelor doua emisfere §i rnarimea asirnetriei functionale a propriului dv. creier In momentul testarii,

l J

32 Psihoteste

In continuare sint date 50 de enunturi (itemi), Cititi-le cu atentie. Notati cu A enunturile care exprima 0 insusire (0 preferinta) ce se manifests constant la dv.; daca enuntul exprima o insusire (0 stare) care se manifesta adesea, notati-l cu B; daca itemul exprima 0 insusire ce se manifesta uneori, notati-l cu C; cu D notati enunturile care exprima 0 insusire tntilnita foarte rar Ia dv.; cind itemul exprima 0 insusire care nu se manifests niciodata la dv., notati-l Cli E.

.

1. Sint inclinat spre analiza §i clasifi- 13. Am memorie buna (imi amintesc

carea obiectelor §i fenomenelor, aproape tot ce am invalat).

2. Rationarnentele mele au, in general, un caracter concret.

3. Prefer sa-rni imbogatesc cunostin\ele prin activitati intelectuale, cum ar fi lectura. unor carti, audierea unor discuri, decit prin observatii §i experiente proprii (nernijlocite) .

4. Imaginatia mea este plastics/vie (gindesc in imagini).

5. Pot anticipa evenimentele bazinduma, pe cit posibil, pe propria experienta.

6. Sint iste] §.i ingenios.

7.' Reusesc sa apreciez suficient de exact durata evenimentelor.

8. Memorez greu cuvintele (cintecc, versuri, limbi straine).

9. Percep cu u§urinta cuvintele (aud bine chiar daca se vorbeste in scapta).

10. Sint un practician (ma orientez bine in fata situatiilor concrete §i le rezolv cusl.lcces).

11. Nu am ureche muzicala (cint fals, nu pot reproduce corect melodiile).

12. Sint . receptiv fata de tot ce se petrecein jurul rneu, in natura sau in societate, atit la aspectele generale, cit ~i la detalii,

14. Prefer sa judec §i sa apreciez ceea ce se intimpla dupa criterii personale.

15. Reusesc sa pun in evidenta (sa descopar, sa inteleg) legaturile dintre obiecte, fenomene sau procese.

16. Reusesc sa rna concentrez asupra lucrului (citit, rezolvare de probleme etc.) chiar daca In jurul meu este zgomot.

17. Am 0 voce. ragu§ita, llira rezonanla.

18. In general, mesajul operelor de arta imi produce 0 emotie puternica.

19. In compania cclor egali cu mine (colegi, prieteni) sint primul care incepe sa vorbeasca,

20.' De obicei fnvat user la disciplinele umaniste (§i pot chiar sa Ie explic altora).

21. Gindurile mele 0 iau inaintea cuvintelor, incit atunci cind vorbesc incep sa amestec cuvintele,

22. Pot imita (voci, comportamentul persoanelor etc.).

23. Prind usor ritmurile muzicale,

24. Sint 0 fire pesimista.

~ -=3-=3 CUIY\ ,§t cit ginditi?

25. Cind cineva sugereaza bidee noua, am tendinta spontana deaintreM ce argumente are in sprijinul acelei idti

26. Sint mereu cu ochii Jnpatnl (vigilent) .

27. Sint 0 fire optimists,

28. Deseori gasesc repede rezolvarea unci probleme (intr-un moment' de inspiratie) .

.29. Ma enerveaza xderanjeaza) gesturile/mimica eu care'<unii oameni ·l§i insotesc vorbirea.

30. Se intimpla ca sentimentele (intuitia) sa-rni arate calea de iesire din situatii dificile,(la rezolvarea pro-

blemelor, iricaurarea unor solutii), .

31. Am tcndinta de a sistematiza materialul pe care 11 studiez.

32. Fraze identice sau aproa~e identice irni apar iuneori ca expresia unei atitudiniamicale,alteori ca 0 amenintare.

33. Calculez bine.

34. 1mi este usor sa pronunt §i

. dau intonatia corecta .cuvintelor la il1vatarea limbilor straine.

35. An} tendinta de a clasifica toate lucrurile §i fenomenele cucare Yin in contact.

36. Piesele de . teatru radiofonice sau povestirile auzite le "v ad" sub forma unor imagini foarte plastice.

37. Nu am memoria chipurilor (a [jgurilor) oamenilor,

I

I

·38. Aud bine anumite sunete, precum eel produs de spargerea unei stic1e, de curgerea apei, de ceasurile i rnecanice etc.

39. Intii actionez, apoi meditez Ia ce . am facut,

40. Cind privesc un obiect oarecare, primul Iucru pe care il sesizez este forma obiectului.

4 L Am tendinta de a generaliza experinta acumulata,

42. Retin usor melodiile noi, §i pot sa Ie reproduc coreet.

43. . Abordez cu usurinta orice subiect de discutie,

44" Uit repede ceea ce am fnvalat in tirnpul scolii.

45. N u imi atrag atentia unele zgomote, precum cele produse de ceasurile mecanice, eli poci tul apei, la tratul

ciinilor. .

46. Imi amintesc mirosurile, sunetele, culorile tnc~ did eea mai frageda copilarie.

47. Consider ca sentimentele (intonatia) intr-o discutie sintdoar 0 piedica, importanta este ideea exprimata.

48. Chiar in prezenta colegilor, prieteniIor, evit sa initiez 0 discutie.

49. 1mi este usor sa inva! algebra. 50. Pot cornpara mintal forma obiectelor (sau a partilor componente ale acestora),

34

Calcularea scorurilor §i interpretarea rezultatelor

Fiecare enunt din test va fi raportat la urrnatoarea scala de apreciere. Se

acorda: I

4 puncte aaca ati notal enuntul eu A; 3 puncte daca I-ati notat eu B;

2 punete daca ati mareat enuntul eu C; 1 punct daca ati notal enuntul eu D;

o puncte daca l-ati notat cu E.

Dupa ee ati aeordat punetajul fiecaruia din cei 50 de itemi, separat Iaceti sum a punctclor re alizate la enunturile Hira sot (1, 3, 5, .49), totalul reprezentind va-loarea bruta a nivelului functional al emisferei stingi, §i a punctelor realizate la enunturile cu sot (2, 4, 6, ... 50), totalul acestora reprezenrind valoarea bruta a nivelului functional al emisferei dreptc. Transformati apoi punctajul brut in procente,' considerind 100% ,ea fiind SUlTIa punctajului brut pentru cele doua emisfere, In continuare calculati diferenta (in procente), scazind din valoarea procentului obtinut pentru emisfera sUllga valoarea procentului obtinut pentru cmisfera dreapta, Rezultatul obtinut poate fi "0", reprezentind functionarea simetrica a celor doua emisfere, poate fi un numar pozitiv, care' arata dominanta emisferei stingi, sau un numar negativ, care reprezinta dorninanta emisferei drepte. Valoarea acestei dife-rente ne da marimea asimetriei functionale a creierului. Cu cit punctajul brut obtinut pentru fiecare ernisfera se apropie mai mult de 100, cuatit 'nivelul functional al ernisferei

respective este mai crescut. '

Daca rezultatul autoevaluarii indica 0 predominanta a emisferei stingi, conc1uzia este ca pentru dumneavoastra activitatile In care puteti obtine cele mai bune rezultate slnt cele legate de prelucrarea logica a informatiei (calcule, rezolvarea problemelor de matematica), transmiterea verbals sau in scris a infermatiei san cele care presupun capacitatea de a arguments ~i sus tine ideile §i propunerile proprii sau ale altora. Ca profesii slut indicate ccle de 'informatician,

inginer, jurist, profesor de stiinteexacte. .

Daca rezultatul autoevaluarii indica 0 predominanta a emisferei drepte, concluzia este ca pentru dumneavoastra activitatile 111 care puteti obtine cole mai burie rezultate sint cele care presupun perceperea lumii in intregul ei, 0 marc rapiditate de Intclegere a esentei evenimentelor pc calc intuitiva, rara 0 analiza logica consecventa a acestora, capacitate de imaginatie §i proiectie videospatiala. Dintre profesiileandicate se . recomanda celc de profesor de stiinte umaniste, psiholog, actor, scriitor.

Deoarece activitatile profesionale la acest sfirsit de milcniu solicita tot mai: mult atit functiile psihologice controlate de ernisfera. stinga; cit §i pe' cele centrolate de emisfera dreapia, fara a incalca asimetria functionala a creierului, noi putem modi fica nivelul functional al emisferelor. Aceasta se poate realiza prin activitati sustinute de girnnastica intelectuala §i antrenamentcreativ. (lv.Le., D.,s.)

l--_-_-,- _:3~5:.._ __ Cum §i cit ginditi?

Dezlegap. enigmele

Va propunem un joe al mintii §i inteligentei, prin intermediul caruia va puteti autocunoaste mai bine. Puteti organiza ehiar un concurs: cine rezolva eel mai repede . se intelege, 9i coreet - cele zece enigme?

A. Ce trebuie sa plasarn in locul semnului de intrebare?

~~roCDLfbl C_j,.0 0 rL!~

100 ,~, 0 + 0 .::Q;!5S

I IOJo

r::l,foo U ? 1 L~tl8° rI~J'

I

I I

B. Ce numar trebuie pus in locul semnului de intrebare?

C. Ce figura trebuie desenata in spatiul ramas Iiber?

t&'@.~ @~

D. Cll ee num ar va grndiji sa completati cercul?

LB12\~ ~~

rBl7\ {8l4\, 8," 4, \j][7 \ID

E·

t. Care este corpul geometric ce

urrneaza logic in seria desenata?

(jr9r!J 1 2 3 fjf/ 4 5

?

.

6

36

Psihoteste

F. Ce cifra ar disparea daca s-ar desena §i eel de-al saptelea patrat?

GJ

3

m

6

m'ITJ, B

. 1

4

4 1

8

3 7 9

6 2 5

7 1
3 4 ,
9 5 8 G. Ce numar trebuie inscr is in careul ramas liber?

H. Ce cif1'a trebuie plasata la sud pe eea de-a patra girueta?

N~.~·~ E.' V--fS

~~ ~~

I. Ce nurnar trebuie inscris in locul semnuluide intrebare?

J. Care citra trebuie inscrisa in triunghi?

K. Priviti cele patru patrate din figura alaturata, co nstruite din 12 bete de chi-brit. Puteti construi doar trei patrate mutind 4 bete?

Solutii:

K

A. In locul sernnului de intrebare trebuie plasat un dreptunghi, pentru c3 numai astfel se pastreaza echivalerita (dreptunghiul valoreaza 10 puncte, cercul negru 5, iar cercul alb 1 punct).

B. In locul sernnului de intrebare trebuie pus numarul 45, deoarece numerele mscnse In celelalte rornburi reprezinta jumatate din semisuma numerelor din triunghiuri.

C. In spatiul ramas liber trebuie desenat UD cere in intenorul unui patrat, aceasta fiind figuracare lipseste din seria fermata din figurile geornetrice: cere, patrat, dreptunghi, inscrise succesiv uncle In celelalte.

D .. Numarul 2 completeaza ultimul cere: se observa ca In celelalte cercuri surna numerelor pe 0 diagonals reprezinta dublul surnei numerelor pe cealalta diagonala,

E. Trebuie desenata 0 piramida triunghiulara, pentru di numarul fatetelor corpurilor geometrice desenate . descreste,

F. Data s-ar fi desenat §i eel de-al saptelea patrat, ar fi trebuit sa dispara cifra 3, plasata In coltul din dreapta sus.

G. In careul ramas liber trebuie trecut numarul 38, pentru ca §i in celelalte cazuri ultimul careu contine dublul citului numerelor aflate in careul superior §i mediu (f14:6)x2=38.

H. Pe cea de-a patra girueta indicind sudul trebuie trecut numarul 3, pentru ca totdeauna N+S=E+ V.

1. In 10cu1 semnului de intrebare trebuie pus numarul' 128 (64x2=128).

J. in triunghi trebuie inscrisa cifra 6, deoarece numarul laturilor figurilor desenate adunat cu cifradin fiecare po1igon da totdeauna 9. (A.C.)

I

Va place

..., ill O? s_a_m_. ~ tap e

Sint momente In viata noastra cind ne place sa ammarn 0 actiune conet:eta ~i sa gindim, srt ernitem idei, Srl inccrcam sa Intelegem, momente In care nu ne intereseaza sa facem, ci sa rarninern calmi §i senini pentru a medita, a face pl£1- nuri. Pentru unii aceste momente sint rare, pentru altii, in schimb, foarte frecvente, Unii considers aceste mornente ea 0 pierdere de timp, altii ca 0 necesitate,. 0 placere sau un lux pe care si-I permit 111data ce auposibilitatea, Unor persoane le place ca In aceste momente sa discute en altii, sa-§i dea friu liber gindurilor in fata altora, Exista ft1sa §i persoane care se jeneaza de 0 astfel de gindire liber exprimata, preferind 5-6 faca in solitudine, Deci sint oanreni carora le place sa mediteze, intr-un fel sau altul, §i oameni carora nu "le place sa mediteze.

Dumneavoastra carui tip apartineti? Va place Sa meditati? Raspundeti la . urmatoarele intrebari §i yeti ana.

La fiecare din Intrebarile de mai jos incercuiti varianta de raspuns care, dupa parerea dv., vi se potriveste in cea mai mare masura, va caracterizeaza eel mai bine,

38 ,Psip9teste

1.. Care din urmatoarele actiuni pare cea mai placut!l?

a) sa scriu 0 scrisoare

b) sa telefonez ' .. unui prieten

c) sa beau 0 cafea

d) sa. ma due la culcare

e) sa ma gindesc la ceea ce voi face miine

2.. Cumparind un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care I-ati face?

a) as pune in el, la rece, 0 bautura san apa minerals

b) a§ citi instructiunile de utilizare

c) m-as gindi care este eel mai bun mijloc de a-l folosi

d) l-a§ umple imediat cn cit mai multe alimente

e) as astepta §i l-as privi pentru a'ma obisnui cu el in casa

3. Care din urmatoarele zile vi se pare cea mai placum?

a) luni;

b) marti;

c) vineri;

d) simbam;

e) duminica

4. Ce culoare v-ar placea sa vedeti in acest moment?

a) verde;

b) albastru;

c) rosu;

d) galben;

e) violet

5. Ce ginduri,sentimente aveti en privireIa visele dv.? .

a) niei unul, pentru ca visez foarte putin sau deloc

b) curiozitate, pentru ca a§ vrea sa le inleleg mai bine

c) un pic de te?ma, pentru ea suit ciudate

d) 0 placere subtila ~i 0 . stare de confort psihologic

e) 0 dorinta puternica de a vorbi despre ele cu eineva

6.Cind cineva nu va riispunde la 0 intrebare, cum procedati?

a) incep 'sa ma cnervez

b) incerc sa ma grndesc de ce nu-mi raspunde

c) repet intrebarea, gindindu-ma d\ nu a auzit

d) pun alta intrebare

e) sint incurcat §i nu stiu ce sa fae

7. Cind priviti pe cineva sau ceva, de . unde incepeli?

a) de jos;

b) de sus;

c) de la dreapta;

d) de la centru (din mijloc);

e) din stinga

8. Cind vi se cere parerea despre cineva, ce faceti?

a) spun eu sinceritate ceea ce ered

-. b) rna gindesc mai intii la motivul pentru carerni se cere parerea

c) lncerc intotdeauna sa spun numai lucruri favorabile, pozitive

d) nu sint niciodata descumpanit

e) trag de limp §i adesea incerc sa nu raspund

9. Momentele care va, plac eel mai mull sin; eele:

a) de dimineata

b) de lamijlocul zilei

c) de dupa:amiaza

d) din timpul serii

e) din timpul noptii

10. Daca telefonati unui prieten din alta

, localitate:

a) irni place stl·i spun, spontan, cit mai

multe lucruri

b) caut sa ma pregatesc cu privire la lucrurile pe care i Ie voi spune

c) uit adesca 8a-i spun ce aveam de gind

d) prefer sa-l las pe e1 sa vorbeasca

e) imi face placere Gil l-am sunat '1i-1 simt apropiat

~ 39 Cum §i Cit ginditi?

Caleularea §i. interpretarea rezultatelor
Intrebarea: a b c d e
1 8 5 2, 0 10
2 2 5 8 0 10
3 2 5 10 8 0
4 8 10 0 5 2
5 0 10 2 8 5
6 0 10 5 2 8
7 5 2 0 10 8
8 5 10 0 2 8
9 8 0 2 5 10
10 5 8 0 2 10 Dad ati obtinut mtre O~i 45 de pnncte: sinteli 0 persoana practica, foarte putin Inclinata catre rneditatie. Nu va plaeeaeest Iucru, dupa cum nu va place nici sa. stati de verba ell altii despre gindurile idv.

lntre 46~i 60 de puncte: sinteti capabil sa va opri]i .din cind in cind asupra propriilor ginduri, dar parca va simtiti vinovat de acest lucru, Daca va vin idei mai complexe, Ie lineti pentru dv., va jenati sa le discutati eu altii. Va sfatuim sa renuntati la aceasta autocenzura, nu va rusinati sa discutati §i cu altii: ideile care hva yin sint un. bun exernplu ca sinteti 0 persoana inventiva.

Intre 61§i 70 de puncte.va place sa alternati mornentele de actiune eli cele de meditatie. Pentru dv. a gindi este 0 placere care vine dupa trebuinta de a actiona, Atentievtotus]: este posibil sa va vina idei eiudate care sa va impiedice sa lucrati, Va sfatuim de aceea sa profitati mai mult de momentele In care puteti gindi fara a fi presat de vreo actiunc concreta. Ineereati sagasiti, in spatele ideilor care va yin, omul de' profunzime din dv. care I1U a disparut.

Intre 71 §i 80 de puncte: sTnteti inclinatmai mult spre meditatie decir spre actiune practice, iubiti rnai mult teoria §i fantezia. Atunei cind trebuie sa actionati, 0 face]i eu mare efort; cind ginditi va sin1liti 1nSa mai libel' decit atunei cind actionati. Va recomandam sa va planificati eft de cit momentele de meditatio; pentru ea altfel 8-ar putea intimpla sa 0 faeep numai din, iertati-ne, lene. Aveti mari posibilitati de a va dezvolta, dar exists riscul de a nu reusi

nici ,('a ginditi, nici sa actionati. Vapindeste frustrarea, .

Intre 81 §i 100 dejmncte: si'ntelifnc1inat spre meditatie. V-ati obisnuit sa acordati inriietate ret1ectiei §i placerii de a diseuta ideile sifanteziile dv. §i eu ceilalti. A veti ceca cese numeste o'atitudine filozofica de baza, Va recomandam sa acordati atentie lucrului, acti vi taliidv, profesi onale.vpentru ca dad exists 0 contradictie Intre aceasta §i tendinta spre reflectie puteji avea idificultati,

dezadaptari, '. . ,

Daca, in schimb, aveti oaetivitate §i 0 situatie care faciliteaza atitudinea dv, speculativa, va vedern tot mai implicat i11 aceasta din urrna, (I.S., F.S.)

I

I

I

I

I

40

Psihoteste

----~---------------------

Exersati-va

capacimtile intelectuale

, La orice virsta, dar mai ales in anii tineretii, ne putem ameliora 'performantele intelectuale. Creierul - organul gindirii - . trebuie exersat continuu.

Lenea de a gindi este la fel de daunatoare ca §i evitarca muncii.

A actiona rational, a surprinde dintr-o privire relatiile esentiale dintre clemente, a mernora rapid un volum mare de informatii, a fi creativ se inva\a!

Va propunem citeva exercitii de "girnnastica cerebral a" , adaptate dupa Monique Le Poncin, auto area lucrarii de mare succes "Gym Cerveau" (Editura Stock, Paris, 1987).

G~si\i cornentarea exercitiilor in paginile urmatoare. Nu \'a grabiji insa sa le cititi. Incercati eu ambitie sa aflatirsinguri raspunsurile corecte,

Spiritul de observatie, memoria imediata si inteligenta dv. VOl' atinge performante mereu mai inalte dad ·le Yeti exersazilnie la loeul de munca- Tn

ambianta familiala, in relatiile cu ceilalti. .

Nu uitati: depinde de dumneavoastra sa va sporiti caQaeita\ile intelectuale!

Spiritnl de observatie

A) Timp de 1 0, secunde priviti alent literele din figura 1. Apoi, fara a mai privi desenul, incercati sa raspundeti la intrebarile formulate la pagina urmatoare.

( BL R P Z
I F E
I N·
lM 0 T
A fig. 1 B) Privi \i timp de 10 secunde fisele din figura 2. Deschideti apoi cartea la pagina 42 §i mcercatisa raspundeti la intrebarile formulate, fiira a mai privi desenul.

fig. 2

I®®®'® @l

. I

@@,OO,.,@@@,jl ®®®®

___ -----------4.:..:;1:.......,~-Cum§i cit gindip?

l C) In figura 3 sint prezentate mai multe segmente de dreapta de diferite lungimi. Priviti-le cu atentie timp de

115 secunde, Apelind la memorie, incercati sa raspundeti i 1a intrebarile de lapagina 42.

,

fig. 3

Memoria imediata

A) lncercati, in 30 de secunde, sa memorati urmatorul sir de litere: R, T, I, V, T, E, A, T, C, A, I, E. Ce cuvint puteti forma din cell' 12 litere ale sirului?

Timp Iimita: Iminut,

13) Cititi cu atentie de 3 ori cele 2 serii de cifre: 8, 4, 6, 7, 2, 6 §i 5, 3, 9, 6, 8, 7. Incercati sa reproduceti din memorie cele doua serii de numcre,

Timp limits: 1 minut.

Jnteligenta A

A) Observati foarte alent sirul literelor: A, A, 13, C, D, G, H, I, 1, M, N, Gasiti logic a formarii acestui §ir de Were §i incercati rsa-l cornpletati, dispozitie 45 de secunde,

B) Priviti numerele din dreptunghiu! de mai jos (fig. mita regula. Ce numar se abate de la aceasta regula?

~- --------'~

981 611 '

404 523

202 312

725 927

0, P, Q. Aveti 1'1

ele sint formate dupa 0 anu-

fig. 4

Comentarii

Spiritnl de observatie

A) Readucindu-v a in rnemorie desenul din figura 1, formulati oral, intr-un singur minut, raspunsurile la urmatoarele doua intrebari:

a) Ce litere erau plasate in Iocurile indicate prin cercuri? (fig. 5) b) Cecuvint poate fi format din aceste litere?

0 0
0 0
0
0 fig. 5

42 .

B) Pentru a vtl mobiliza spiritul de observatie, rncercati sa. raspundeti in 20 de secunde l a urmatoarele intrebari, avind in mernorie figura 2:

a) CIte fise erau?

b) Ce valori aveau?

c) Care valoare aparea 0 singura data?

C) Tot pentru dezvoltarea spiritului

de observatie, gindindu-va la segmenrele de dreapta din figura 3, indicati:

a) Care sint segmentele de dreapta egale cu segmentul a?

b) Dar cu segmentul b?

c) Cite segmente de dreapta sint egale cu segmental c?

Aveti la dispozitie 39 de secundel

Rezolvare Spiritul de observatie

A) a) In locurile indicate prin cercuri erau plasate litercle: L, R, F, E, 0, A.

. b) Din aceste litere poate fi format cuvintul: FLO ARE.

B) a) Erau desenate 15 fise.

b) Fisele erau de patru valori (10, 20, 100, 200). c:) Fisa cu valoarea de 100 aparea 0 singura data.

C) a) Segmentele de dreapta e, j, 1, m sint egale cu segmentul c.

b) Segmentele de dreapta f, h, i sint egale cu segmentul h.

c) Trei segmente de dreapta (d, g, k) sint egale cu segmenml c.

Memoria imediata

A) Dince1e 12 litere .poate fi format cuvintul CREATIVITATE.

Inteligenta

A) ~irul este format din literele alfabetului limbii romane. Sint transcrise primele dona litere, ornitindu-se cea de-a treia; apoi sint transcrise urmatoarele [rei Iitere, trecindu-se peste dona Iitere consecutive s.a.m.d. Sirul se va cornpleta cu literele: T, U, Y, W, Y, Z, intrucit au fast omise patru litere: R, S, ~, T.

B) Regula de formare a literelor din dreptunghi: din cifra sutelor se scade cifra unitatilor. Diferenta constituie cifra zecilor. Nurnarul intrus este 611 (nu se respecta regula de formar~ a lui). (A.C.)

Ti Iogie intelectuala

I. Cititi cu atentie fiecare povestire §i raspundeti cit rnai repede posibi! la intrebarile ce se pun.

1. A inceput 0 ploaie rnarunta.

Dina l§i strinse mai tare gulcrul pardesiului, Dupa ce trecu de chioscul din

colt, vazu ca Iumea se grabea. Erau multi copii ~i adulti. Unii mergeau in aceeasi idirectie §i se chernau sau se salutau Intre ei. Ghiozdanul s-a urnezit. Prin frunzisul auriu al pornilor de pe margine a strazii suiera vintul. Dar lata, nu mai este mnlt...

'f 43 Cum ,i cit ginditi '?

t __ ------------------~------

a) Undc mergea Dina?

b) In ce anotimp are loc actiunea povestirii?

2, Andrei ji intinde tatalui sau lingurita ceruta. Mama zimbeste §i face un semn discret spre Petrisor.

', l-ai controlat lectiile? Apoi se intoarce spre fotoliul de lingil geam,

- Tala, nu vii la masa?

a) Cite personaje se afla in camera?

b) Care e eel mai tinar dintre cei din camera?

c) Care e eel mai 'i11 virsta?

3. Instalatorul impreuna eu mecanicul blocului S-ClU apropiat de usa de la intrare a familiei Ardeleanu, Tocmai iesea sora marnei lui Ionica de lafami-

lia Ionescu,

- Nu vasupara~,soacra dv. este acasa?

- Da, va asteapta,

a) Ionica este ruda cu familia Ionescu?

b) Daca ee fel de ruda?

4. "Scrie mai eu atentie, .Vezi sa nu uili exercitiile la aritmetica, Ai de seris de trei ori tabla imultirii cu 3, cele dou a probleme ... M-am uitat peste ele, sint usoare. 'Ai de facut dear cite doua operatii aritmetice Iafiecare."

a) Cite operatii aritmetiee are de transcris pe caiet elevul caruia .i se atrage atenlia in textul de mai sus?

b) In ce clasa credeti ca este?

.5. Exista multe feluri de a serie: scriere latina; scriere en Iitere chirilice, scriere cu litere gotice, eu litere grecesti, cu caractere arabe, cu semne chinezesti, cu litere ebraice §i multe allele.

a) CIte fcluri de scrieri au fost enumerate'?

b) Enumcrati scrierile din care cunoasteti litere, chiar dad este yorba doar des pre citeva.

: I

I

6. Este foarte cald. Un dulau mare, lalOs cauta umbra, miscindu-se lenes, un catelu§ dichisit §i delicat, negru latra un Limp la dulau, apoi plead in directie opusa. Pomul de pe marginea strazii fosneste user. Din el 11§nese doua vrabiute, descriind 0 traiectorie intre pomii §i brazii diuparculetul de peste drum. Pe gardul casei de linga parcule] trece 0 pisica vargata: Vai ce cald e!. ..

a) Despre cite fiinte s-a vorbit in povestire?

b) Care este fiinta 'eea mai mica dintre cele despre care se spline -cite ceva 111 povestire?

7. Abia am reusit, spuse Sandu. Era foarte mare aglomeratie. Geamantanul mameiera ticsit, cu greu l-am carat. Dina avca tot felul de pachete §i pachetele, plus umbrela mamei. Petrisor, In fruntea echipajului, tinea cele mai mici pachete §i biletele. Fiul fiieei mele a fost la ina1time. Abia am avut limp sa-rni iau ramas bun ...

a) Ce fel de rude erau, fata de Sandu, cei ce au plecat?

b) Cite dintre ele crau rude apropiate?

n. Mai jos se da 0 1ista. codificata de marci de. automobile, ce trebuie decodif'icata. Marca Iiecarei masini e scrisa prin cifre, care reprezinta numarul din alfabet al Iiterei incluse In denumirea (marca) masinii, (Timp de rezo1vare: 3 minute.)

a) 6/ IS/' 17/ 4/

b) 4/ 1/ 31 9/ 11

c) 6/ 91 11 201

d) 13/ 51 17/ 31 5/ 41 5/18/

e) 151 16/ 5/ 12/ 023/ IS! 121 71 11 g) 2/ 22/ ·9/ 3/ 111

11).11 121 6/ 1/ - 17/ 151 13/ 5/ IS!

i) 201 17/ II 21 11 141 201

j) 17/ 5/ 141 1/ 221 121 201

44 ' " Psihoteste

----------------------------

. ill. Se dau 8 dreptunghiuri, Ib' interiorul fiecaruia 5e afla un numar de
puncte. Reuniti-le a~a cum consid~rMidv. ca este maibine. Fiecare dreptunghi
reprezinta 0 problema §i trebuie tratat. ca atare.
I .. ., .. ... I ~ .. .. I
It .. .. ..
.. .. .. .. <I> .. ..
.
, I .. .. .. I I: .. J
iii ..
IJ .. .. "
... .. ..
.. .. ..

I .. .. e I t " .. .. I
'.
.. ., .. ..
..
.. .. ., .. .. " "

[J .. .. .. .... .. .. ., ..
.. .. .. ..
" .. .. .. .. "
..
to II> It .. II' .. Rsspunsuri

Sectiunea I are 111 atentie perspicacitatea. Probele sin! gradate ca dificultate,

1. a) la scoala; b) toamna (2 puncte)

2. a) 4 persoane; b) Andrei;c) bunicul (3 puncte)

3. a) este ruda prin alianta; b) nepot de sora din parte .mamei (pentru raspunsul coreet la a obtineti 1 punct; pentru raspunsul corect lab acordati-va 2 puncte; total 3 puncte)

4. a) 34 de operatii; b)i'n prima clasii (2 puncte)

5. a) 7 (pentru a un punct; pentrub cite un punctpentru fiecare alfaget din

care cunoasteti Ii tere) ,I, '.

6. a) 5; .b) cele douavrabiute- (2 puncte)

7. a) mama, sora ~i nepotul; b) mama cu Sandu, .mama cu Dina, Sandu cu Dina (pentru a . J punct; pentru b.3 punete; total 4 puncte)

Secpnnea a II-a '

a) Ford; b) Dacia; c) Fiat; d) Mercedes; e) Opel; f) Volga; g) Buick; h) Alfa-Romeo: i) Trabant; j) Renault. (Se acorda cite 2 puncte pentru fiecare rezolvare corecta.)

Sectiunea a Ill-a are 0 structura proiectiva, Intereseaza modalitatea de reunire

a punctelor din dreptunghiuri, Punctele din prirnele patru dreptunghiuri pot fi reunite in structuri ce cuprind toate punctele intr-o singura figura geometries mai "

45

Cum §i cit ginditi?

--------------------~--

mare, ce conserva linia superioara siTinia inferioara din dreptunghi. Fata de primele patru, urmatoarele doua dreptunghiuri au cite un punct in plus ~i permit figuri geometrice simetrice, complexe. Ultimele doua dreptunghiuri au un numar §i mai mare de puncte care pot fi reunitei'n diferite rnoduri, fapt ce sporeste dificultatea realizarii unor figuri geometrice simetirce,

Tendinta de a reuni punctele de pe laturile dreptunghiurilor intr-o singura .figura ~i dear cu linii drepte pune In evidenta spiritul de sinteza §i puterea de sistematizare. Dad se construiesc dona figuri simetrice, aceasta evidentiaza tendinta de distantare fata de fenomenele lumii inconjuratoare §i traireaunor stari emotionale contradictorii. Organizarea coerenta a desenului (5) cu ritmuri simetrice evidentiaza 0 personalitate echilibrata, analities, Operarea doar cu linii curbe, rea-lizindu-se dear modele ornamentale,. exprima un dezvoltat spirit artistic (6). Modelele artistice pot fi mai complicate decit cele prezentate. Ultimele doua modalitati de reunire a punctelor prin linii drepte §i curbe tradeaza 0 oarecare dezordine in structura intima a personalitatii, tensiuni interne, 0 discreta disociere de sine (7, cercul central).

Secventa a ill-a a testului nuanteaza interpretarea punctajului obtinut la primele doua secvente, care eli cit este mai mare cu atit reflects un nivel mai ridieat al inteligentei, Daca s-au obtinut rezultate mai bune la sectiunea Iv.atunei ~n structura inteligentei predornina perspicacitatea. Un punctaj de 8-10 la sectiunea I reflects 0 perspicacitate mai putin pronuntata. Acelasi lucru se poate spune §i despre capacitatea de sinteza §i puterea de ,jtbstractizare. 'Combinarea cu aspectele stilistice ale personaliratii arata marea variabilitate a tipologiei intelectuale, cornplexitatea psihicului uman, '(U.~.)

I

I

I

I :>:~~JI7. 0' I ,[ tx1 1><1 4[1 <==> I j

,

J ><>0<'.'1 J '~" ,"~I I~U I

i!iI!i!iI!iiIIBimlU!I!Ii _

==

1II dlliliil1!IIIIMlilliiM _

& &aWJl!&"=.~IIIIBli ""' ...

In

I

I,

Diagnosticarea inteligentei

Inteligenta se defineste, in general, prin posibilitatca unei persoane de a rezolva 0 problema teoretica sau practica, de a identifica, ierarhiza §i prelucra elementele sale, formulind concluzii, folosind creator experienta acumulata, in sensul extrapolarii acesteia la rezolvarea unor probleme noi. Variabila fundamentala in structura personalitatii umane, definirea inteligentei nu a intrunit un limbaj comun din partea specialistilor, Cornplexitatea structurii sale a impus "Ii rezervele cuvenite vizavi de diversele modalitati dc diagnostic, ceea ce ne conduce la a recomanda §i noi interpretareacu prudenta necesara de catre psihologii practicieni a rezultatelor testului pe care II propunem spre a intra in arsenalul metodologic al laboratoarelor scolare. Prudenta scmnifica pentru nOI confruntarea rezultatelorobtinule prin aplicarea testului cu informatiile adunate prin alte mijloace (randarnentul activita~i scolare, alte teste etc.), dar mai ales raportarea acestora la ansarnbhil caracteristicilor persoanei investigate pentru a' surprinde, dupa cum se exprima profesorul Vasile Pavelcu, "formula personala'' a fiecarui subiect investigat,

Daca, 111 plan vertical, inteligenta cunoaste stadii §i grade diferite de dezvoltare genetica,demonstrate de J, Piaget, in plan orizontal accasta variabila prezinta diferentieri de la individ la individ, Intcligenta apare ca.o variabila de baza a personalitatii §i, in aceasta calitate, ea este conditionata specific de totalitatea factorilor care intervin in structura caracteristicilor fiecareifiinte umane. Indiferent de coloratura specifics pe care 0 poate prezenta (teoretica, practice, vestetica, socials etc.), inteligenta trebuie apreciata prin nivelul atins in desfasurarea proceselor inrelectuale, prin calitatea organizarii lor, prin relatia formals implicata,

Aprecierea .inteligeutcica factor general, . care se gaseste (poate doar in pondere diferita) in rezultatele oricarui test elaborat pentru diagnosticul unor .. variabilc 'intelectuale, constituie un argument in favoarea eforturilor dea investiga aceasta variabila, In vreme ce factorii specifici (S) conditioneaza diferentierea aptitudinilor intre ' prezenta factorului general (G), exprimat de teoria bifactoriala a lui Spearman, C011-

I I

I

I

48 Psihoteste

duce la coreraua pozitiva dintre acestca, Cunoasterea nivelului xle dezvoltare a inteligentei permite, in limitele populatiei normale, formularea unor ipoteze asupra nivelului de dezvoltare a altoraptitudini, precum rezultatele analiticeprivind variabilele intelectuale (factori .spatiali, numerici etc.), Aceste consideratii au determinat organizarea diagnosticului inteligenjei din punctul de vedere al nivelului general §i considerarea acesteia drept atitudine generals a persoanei. Cunoasterea nive1u!ui de dezvoltare a potentialului intelectual al diferitelor populatii, indeosebi al celor tinere, aflate in formare, prezinta valoare deosebita din mai multe considerente, intre care amintim: stabilirea in raport cu posibilitatea fiecarui eleva exigcntelorprocesului de invatamint (prograrne, continuturi, rnctode) pentru a evita situatiile de supra sau subefort; folosirea potentialului intelectual in' procesul de invatamint in scopul dezvoltarii sale rnaxime; organizarea procesului de invatamint la nivelul unci clase de elevi, respectiv a situatiilor de invalare, astfel 'incit sa se asiguredozarea corecta a efortului pe care elevii trebuie sa~1 depuna; orientarea spre forme de activitate scolara §i sociala in conditiile realizarii unui echilibru adecvat intre solicitarea aptitudinilor intelecniale §i nivelul lor de dezvoltare, In conditiile relansarii §i recunoasterii socialea aportuluipsihologiei §i psihologului in ameliorarea calitatii vietii, "dotarea" cu tehnici de lueru este una din obligatii.

Testul . pe care 11 prezentam se incadreaza prin structura pe linia testelor verb ale de inteligenta (elaborate de M. Lahy, A. Rey, M. Reuchlin), pentru di analiza temelor sub aspectul continutului ne pennite sa identificam implicarea in rezolvarea testului a proceselor gindirii: intelegere §i discrirninare, analiza §i sinteza, deductie §i inductie, inferenta, rationament prin analogie. Desi varianta original a indica timp limitat de rezolvare (20 minute), noi recomandam oportunitatea incadrarii sale in categoria testelor cu limp liber de executie .. Etalonul francez este realizat-pe categorii de virsta, sex §i nivel de pregatire, vizind populatii cu incepere de la 19 ani, cu studii secundare sau liceale terminate. Examinarile realizate de noi ne conduc la aprecierea ca testul este aplicabil cuIncepere de la virstele de 14-15 ani. Nefiind inca elaborat un etalon propriu . pe virste §i clase, consideram necesar ca, in prima faza, fiecare psiholog sa intocmeasca etaloane provizorii, la nivelul populatiilor la care va aplica testul.

Testul contine 40 de itemi (probleme).

In eontinuare Yeti gasi diverse exercitii pe care va trebni sa le rezolvati. Uncle solicita inlocuirea unei serii de puncte prin cifre, litere sau un cuvint apropiat; altele solicita sublinierea unor litere, cifre sau cuvinte care sint intr-o anumita relatie cu seria.

NU Ul'T A TI: litera sau eifra 0 puneti in locul punctelor. Cite puncte se afla, atitea litere isau cifre trebuie sa inlocuiti. Daca se solicits sublinierea, yeti sublinia cuvintul corespunzator, In cazul exercitiilor cuplate Yeti avea in vedere ambele operatii.

Primele douaexercitii sint rezolvate ca model.

I. 36 12 24 48

2. palarie pantof rochie oglinda po§cta gutuie carto±' cirea§a mar portocala

Comentariu Iarezolvarea acestor doua exercipi: fiecare numardin primul exemplu este format din doua cifre, a doua cifra fiind dublul primei. In exemplul al doilea, pe fiecare rind este subliniat cuvintul care apartine altei clase de obiecte,

~ --' 4 ...... .g--'- __ Inteligent~;. .intuitie, imaginatie

Rezolvati individual u.rmatoarele exercit;ii:

1. 420 (+9) 418 415 (+4) 413 (+.)

2. cenu§1i huila jaratic; tesatura zdreanta cama§.a

3. bursa urs; grenada ...

4. 365 52 12; zile saptamini ....

5. intelepciune onestitate curatenie ordine '

CALITArr

Iiliac lalea narcisa bujori

6. ACB DFE GIR ...

7. 300 mult 40 mediu 2 .i:

8. balta 3 ocean L lac 2 piatra . pietris . roca

9. 25 5 16 49 3,4

10. 11.

1379-9731; 3791-19;.

lamet aninpia; metal. .......

12. bcdcb cdedc defed

13~ 146' 142 ,148 144140, 149 143. 145 141 Lh<

14. rindea ferastrau; talas .......

15, marfar tara lovitura deplasare 648

16. tren aburi; trasura cal; velier ....
17. 1 000 12 6; mi do ..
18. 1 2 4 7 11 .. 19. 'ambasador paEare unitate
AmbAsAdOr pAsArE
20. suta trei §ase .... zeee
21. I 1 V 2 XI 3 XV 4
VII 4 IX 3 XVII 6 XIII 22. 19 55 28 73 6 .

23. cana strada prietenie parlament ura: cal . tarie . text asprime peruca

24. I'ataci 24 numai 23 ride ..
25. F2Rl RF; C3S1N2F4
26. trac dor - cart ...
27. doi 3 patru 5 sase 4 opt 28. 12 24 719 9 21 13 5

29. Spatiu - lungime; Tinlp - .. ~., ..

30.

pensa

papetar arap; majora

rama; dis-

31.

viala - rniscare; moarte -

32. 31 4 53 10J .i2 5 14

28 11 Q - 109

33. cartoteca 123456789; 12367 .....
34. 10 14 17 18 24 22 31 ..
35. 508(C) 247(D) 731(S) 328(I)
481(,)
36. et&,j ora§ casa strada cartier
sertar casa dulap batiste camera
37. scurt gros copcis subtire, lung
mic fals mare exact just 50

38) 000 Paul 10 muritor 100 om
8 mineral 800 ararna
39) +-=:x =X+-; +:=x- .....
40) 2 3 6 4 5 20 6 Soluj;ii1e corecte: J) 2; 2) 7dn~ania; 3) ren; 4) luni; 5) FLORI; 6) JKL; putin; 8) 2-3-1; 9) 2; 10) pianina; II) 1973; 12) efgfe; 13) 147; 14) rumegus; 15) 9; 16) vint; 17) si; 18) 16-22; 19) UnltAtE; 20) noua; 21) 5; 22) 4;23) taric-asprime; 24) 22; 25) FNSC; 26)' rod;

27) 3; 28) J 7; 29) durata; 30) sadi: 3l)

intepenirc; 32) 12-14; 33) carte; 26:

35) P; 36) dulap: 37) mare; 80,

oxidabil; 39) =-+:x; 40) 7. 42.

Decile 1 2 3 4 5 I 6 7 I 8 I 9 101
Puncte 13 15 17 19 21 I 23 27 I 30 .1 32 35 Fiecare raspuns corect este cotat cu un punct. Cu titlu orientariv, prezentarn etalonul francez pentru absolventii de liceu In virsta de 18-20 de ani tabelul). Astfel, cine obtine 35 de puncte se plaseaza intre primii 10% din subiectii testati; eu 13 punete subiectii se plaseaza printre ultimii 10%. (A.G.)

Coeficic~ntul de inteligen@,

Coeficientul de inteligenta (CL) reprezinta 0 materializare a incercarilor de masurare in psiho1ogie, fiind calculat dupa urrnatoarea formula, propusa de

W. Stern in 1912: V M

C. L :::: -'"~-' X 100

V. C. '

unde V.M. este virsta mintala, v.c. vinita cronologica (etatca), Jar c.r. =: coeficientul de inteligenta.

In principiu, scarile de inteligenta cuprind 0 bateric de probe (teste) care permit diagnosticarea diverselor aspccte ce definesc inteligenta: informatia (cultura generala), rationamentul aritmetic, vocabularul, stabilirea analogiilor, surprinderea succesiunii, perceperea intregului, .capacitatea de conccntrare, deosebirea intre ~ esential §i neesential, capacitate a de il1vatare §i adaptare la () situatie .noua §.a.ln prelucrarea §i interpretarea rezultatelor se utilizcaza un complex aparat statistico-matcmatic, decurgind din il1sa§i definitia testului, probele au un inalt grad de standardizare, ceca ce inseamna ca se urmareste crearea unoriconditii cgale de exami-nare §i apreciere pentru toti subiectii.

Va. propunern, in .cele ce urmeaza, un test de inteligenta pentru categoria de virsta cuprinsa intre 9 §i 25 de ani. Recornandam celor ee-l rezolva multa precautie In interpretarea datelor: aces tea au doar 0 valoare orientativa, Un cxarnen series al inteligentei .nu se reduce niciodata la 0 singura proba psihologica; acesta presupune interventia unui psiholog.

51

Inteligenta, mtuitie, imaginatie

Cititi ell atentie, in -ordine, fiecare problema ~i raspundeti notindu-va vane anta considerata corecta. Nn pierdetiprea mult tirnp cu rezolvarca unci prohlcme, esentialul este ca in final sa realizati cit mai rnulte puncte. Durata probei este de 45 minute.

1. Care eli ntre ccle cinci animate face nota discordanra cu celelalte?

Ilrs li"rpe IIlIta di!'!e tigru

Aranjind literele RABVEI intr-o anurnita online, veti iobpne un cuvint care semnifica:

o tlllril e mare 1111 jlldet 1111 or(:l, IIIl (mimal

3. Alegeti dintre cele cinci figuri notate eu litere pe aceca care se potriveste logic I'n problema propusa:

~ nt, f8n1ru [J] CUUiJ c""8 est« pe.fru ?

(~) ITJ{~)(1 M 0> (oJ<I> (Ii) B

Care din seria de cinci cuvinte are 0 semnificatie diferita comparativ cu celelalte?

~Illrtof ll@rQ m~r pro!!@ (!lisa

5. Alegeti dintre cele cinci figuri notate ell litere pe acee a care se potriveste logic In problema propusa.

t..".,PJ'tR /H'nltu CJe"",.;1 cs C:::!,I(Q jltntru ;: (AJ Ci (lJ) 6. (e) .:':~ kl/ 0 ttl Ci

6. Radu are I?- ani, de trei ori mai rnult decit fratele sau. Citi ani va avea Radu cind va fi numai de doua ori mai in vtrsta dedt fratele sau?

IS 16 18 20 21

Alegeti cuvintul 'potrivit pentru rezolvarea rationamentului:

FltUm me PEtm!l SOIA CA 51 WEPom

'ENTRY... '.

8. Care dintre cele cinci "figuri" se itsearnall8. eel mai pu I' n Cll celclalte patru?

It Z II N E

9. Care dintre ceIe cine! cuvinte cornpleteaza logic rittionamentul:

LAPTEU iSTE ~ENTIUIJ ~EU

CE SCIUSOAREA ESTE pemtlJ .. ,

timbrll stRiot! pi8( de§tilllliflir

10, Care dintre cele cinci figuri I1U se incadreaza in grup?

11. Care dintre cifrele notate cu litere cornpleteaza logic rationamentuI:

AMiU : iJUltA : s:m : ?

(el) • (bl 3252 (d ms (II) 3225 (e) 5223

11'.

II.. Dad cf[iva

totodara "THOR"§i sint totodata "THRAIN", atunci "SMAUG" vor f neaparat

I!d~lI(!rat feil$

slnt

13. Care dintre cele cinci figuri de mai jos nu se incadreazaIn grup?

14. Alegeti cuvintul potrivit pcntru rezolvarea ratiouamentului:

COPAClIl, E~n SOL eml CE

mEPE~mm ...

fum !¢lJr@lII!d~ f,er !I«!fai

15. Care citra nu se potriveste in sirul urmator:

, ~ 1 - 8 - 6 - J - 5 - 6 - 3

52

Psihoteste

16. Caredintre cele cinci cuvinte se potriveste eel mai putin In seria:

pipail guslal auxil limbil '1iizut

17. Care dintre imagini intruneste rationamentul de mai jos?

»----'IJ'tJ com/3d CtJ ):> CiJ 'it" A ro ?

(A) ~ (8) 1\ (C)-I'tJ)r>(f.jV

18. Leontin este mai inalt decit Radu, Adrian este mai mic dccit Leontin. Care dintre afirmatiile de mai jos este corecta? (a) Adrian esle mal inuit decit Radii

(II) Adrian e51& mal mit decit Radu

(e) Adrian esle III Iel de inalt ta ~i Radu

(d) Din dalele probiemei nu pulem stabili data Adrian sail Radu este rna! inCilt.

19. Care dintre obiectelede rnai jos se potriveste eel mai putin eu celelalte? ~csetii tilma~ii panll)f porlmoneu piilarie

,20. Care dintre cifrele de rnai jos completeaza logic rationamentul:

RAARRAR:3113313=RARAARAR: ? (a) 13133131

(b) 13133313

It) 31311131

(d)31311313

(e) 31113113

21. Aranjind intr-o anumita ordine literele ':ALIMON", se va obtine 0

dc-numire de:

mare tara Of a,

fluviu animal

22. Care Iigura din scria de mai jos se potriveste eel ~ai putin cu celelalte?

23. Rezolvati rationamentul alegind

cuvintul potrivit: .

GLONTtll mE mmu PIl$CA LA m CA $1 PIATRA PENTRtI ... (a) prC!~lie

(tI) ma,ina

(h) perete ,(e) ~@seli

24. Daca citiva "BIFUR" sint "BOFUR" ~i fiecare "GLOIN" este totodata §i "BOFUR", atunci citiva "BlFUR" vor fi §! "GLOIN".

adevaral fills partial aciellimlt

25. Care dintre cele cinci figuri se deosebeste §i nu face parte din grup?

1.4; <fpi1Jx[y{t)4P{O;<fj;#J<{p

26. Care dintre literele din sirul de mai josnu se potriveste logic eu celelalte?

A-D-G-I-J-M-P-S

D I J M S

27. Alegeti figura care cornpleteaza in mod logic rationamentul:

8J'l r.l/ltJrtt;,d /" t;l c a {/ )Y+ Iii ?

{Ai {] (8) {p IC)[}:rIO)e{] (£}[jJ

28. Cosrul unui articol a fost redus cu 20%. Dupa reducerea de pre], cu .ce procent trebuie sa fie ridicat pretu.l pro-

, dusului ca sa ajunga la costul initial?

15% 20% 25% 30% . 40%

29. Care dintre metalele notate mai jos este de alta categoric decit celelalte?

cupru fief brollz .llIlIlu plumb

30. Alegeti imaginea potrivita pentru. cornpletarea rationamentului:

;!,If J'fJ filpurleizi /; II! ttl ~;' ~a~ ·/a ? {A} h. (iJ) 111t'/o.c (I) gg (f).io.

_____ 5_'3 Inteligenta, intuitie, imaginatie

31.. Care dintre cele einci cuvinte se aseamana cel rnai pujin cu celelalte patru?

fiacoll cl!a,ca Vlllle! piil1l@ IIlVIl

32. Anea a primit cadou 0 punga de bomboane, Dupa ce a rnincat una,a dat jumatate dince a dimas surorii sale. Aceasta a mai min cat 0 bomboana §i restul a impa11it in mod egal cu fratele ei. Au mai ramas cinci bornboane. ate bornboane a avut Anca initial in punga?

II 22 23 45 46

·33. Care dlntre cele cinci cuvinte are 0 semnificatie diferita de celelalte?

!l1'liS fin on ovaz orez

34. Care dintre cifre BU este la locu! potrivit?

2 $ 3 - 6 • 7 • 8 • 14 • IS • 30

35. Alegeti figura corespunzatoare pentru rezolvarea rationamentutui:

.;~ .tu r';p(lrte;;zi I. ~ t'd {t'fOl la ? (I') fi. (6') 1.::1 (c)i:ll (oJ~. (c) 01

36. 0 static cosmica a inregistrat trei mesaje ciudate. Oarnenii de §tiinta le-an studiat §i au descifrat urmatoarele:

"ELROS ALDARlON ELENDIL" inseamng:

"EXPLOZIE PERICULOASADE RACHETE"

"EDAJN MINATUR ELROS" inseamna:

"FOC PERICULOS PE NA V A COSMICA"

"ALDARION GIMILZOR GONDOR" msearnna:

"EXPLOZIE FATALA DE GAZ"

Care cste semnif icati a cuvintului "ELENDIL",?

peri(ulos expio%ie rachela gax l1imic

37. Caredintre obiectele desenate face notadiscordanta eu celelalte?

38. Alegeti cuvintul potrivit pentru rezolvarea rajionamentului:

CUREAUA Em, PUI'I'I'UI CATAUMl

(ilEA .CE PANfOFUL ESlE PiNT.II ...

~oseta degetul pidoruluipidor ~iref

talpa piciorlllui

39. Care dintre figuri l1'U se potriveste logic in seria de mai jos?

40. $,tefan a pnrmt rest, la magazin, 6 lei. In total. a prirnit 7 monede, printre care 2 identice. Ce valoare este inscrisa pe aces tea ?

5 b~lli is berni 2S berni lieu 3.1ei

41. Care dintre figurile de mai jos se deosebeste intr-un anume fel de celelalte?

42. Asezind intr-o anumita ordine literele NYOLEC, veri obtine denumirea unui:

o(eern fl.lra fiuviu. orCl¥ insula

43. Care dintre figuri ' cornpleteaza in mod logic rationarnentul:

{i5fkle fJPdru{) cuil ~ !'PillrlJ? (AI ~j8)~ Ie) (¥ IOI~ ([)&

44. Daca fiecare "W ARG" este totodata §i "TWERP" §i nici un "TWERP"

54 Psihoteste

------------------~----~

nu este "GOLLIOM", atunciniei un "GOLLIOM" nu poate fi "W ARG" Ii1!deVllral fals partial adelia rat

45. Care dintre animalele de mal jos face parte din alta categoric?

cal cangur zebra cerb malilar

46. Care dintre figuri nu se potriveste in seria de mai jos?

(A!kj (Ii)r:;::;] lei [d (6) k] (ii) II]

47. Rezolvati rationarnentulialegind cuvintul potri vit:

DEGEiIlL PENTIU MiN A mE (cEA CE FIWNU tSTE PENTlU! ...

130m croollgci fl~re stoarta Pilmiotului

48. Un vinzator l§i trimite ajutorul la magazie sa aduca 9 pepeni. Acesta poate sa aduca deodata nurnai 2 pepeni. De cite ori trebuie sa mearga la magazie ajutorul ca sa transporte 9 pepeni? petru patru ~i illlmcilate dnel dlld ~i illm@tll1!te ~!lse

49, . Care dintre figurile din sena de mai jos se deosebeste .de celelalte?

(Ai t-, (8)>>--'t\(C) }--7(J) '.7---» (£J»--1

Care dintre cuvinte completeaza rationamentul;

PiCIOltUL Em PEt~iRU GENUNCHI (EU C~ Mi&.lA Em PENTRU ...

~e!let cot IIlttebr.at umar

51. Care dintre cele cinci figuri nu se potriveste In seria de mai jos?

52. ~erban este In acelasi tirnp printre cei rnai huni 19 elevi din clasa

§i printre cer mai slabi J 9 e levi ai clasei. Citi elevi are clasa?

19 35 36 31 33

53. Rezolva]i rationamentul:

AU Em mmw GHEATA LA FF.L U, LAmu PENlltU ...

mlere I cal' (OltOI1C1( tllfell pril1ili!lr~

54. Care dintre cifre nu face parte din serie?

1 • 2 • S • 10 • 13 • 26 • 29 ., 48

55. Care dintre eele cinci prcduse alirnentare nu apartine grupului?

,lInCei fitafcollet cetifa

56. Dad fiecare "FLEEP" este totodata §i "SLOOP" §! fiecare "SLOOP" este §i "(OOPI", atunci fie-care "FLEEP" trebuie sa fie §i "LOOPI".

ade1laraf fals partlall:!dell(!rat

57. Care dintre cele cinci figuri completeaza logic rationamentul?

Gst? FJ(10rif?fllai hll ca

lAI(:?){!1'II/b;@] {O)~)(E![iJ

58. Care dintre cele cinci categorii -se aseamana eel mai putin cu celel alte?' aerll af hector malYI! palr!!f !Iud

59. Care dintre figuri rezolva rationamentul?

ore fi1porlmi la ffi Cli f/8la

(A)BB}c8:J(C)~(l?JLh(E)m

60. Capul unui pe~te are 9 em lungiine.Coada este egala ell caput plus 112 din lungimca Lungimea corpului este egala cu surna luhgimii capului §i a cozii. Care este lungirnea pestelui?

21 em S4 tm 63 (III 12 em 311il!

J~ 5_5 Inteligenta, intuitie, imaginatie

Acum, dupa ce aii rezolvat problernele incluse 111 test, urmeaza corectarea prm confruntarea raspunsurilor date de dv. cu cele corecte: 1. sarpe; 2. vrabie; 3. D; 4. cartof; 5. B; 6. 16; 7. nepoata; 8. A (are 0 suprafata inchisa); 9, plic; 10. E; 11. C; 12. fals; 13. D; 14. acoperis: 15. trei; 16. zimbit; 17. B; 18, d; 19. portrnoneu; 20. D; 21. ora§(Milano); 22. B (lipseste Iinia dreapta); 23. prastie; 24. falsi 25. B; 26. lv(A, doua litere lipsa, apoi D, doua litere Iipsa, G s.a.m.d); 27. D; 28. 25%; 29. bronz; 30, E; 31. pilnie; 32, 23; 33. fin; 34. opt; 35. B; 36, racheta; 37. D;'

38. siret; 39. D; 40. 1 leu; 41. .. _ .. __ .. _. __ . ._ .. __

D; 42, insula (Ceylon); 43. E; VIRSTA

44. adevarat; 45, cangur; 46, -9 10 II 12 13 ::':"'::.-14~--

D' 47. creangii: 48. 5; 49. -9-' 10 11 13 16 18 20--22

50. cot; 51. D; 52. 37; 53. 10 11 12 14 17 19 21 23

cas; 54. 48; 55. ficat; 56. 11 12 13 15 18 20 22 24

adevarat; 57. E; 58. iard; 59. 12 13 14 16 19 21 23 25

C; 60. 72 em. 13 14 15 17 '20 22 24 26

Pentru fiecare raspuns 14 15 16 18 21 23 25 27

corect se acorda cite un punct, 15 16 17 19 22 24 26 28

16 17 18 20 23 25 27 29

17 18 19 21 24 26 28 30

18 19 20 22 25 27 29 31

19 20 21 23 26 28 30 32 20 21 22 24 27 29 31 33 21 22 23 2528 30 32 34 22 23 24 26 29 31 33 3S 23 24 25 27 30 32 34 36 24 25 26 28 31 33 35 37

25 26, 27 29 32 34 36 38

26 27 28 30 33 35 37 39

27 28 29 31 34 36 38 40

28 29 30 32 35 37

29 30 31 33, 36

30 31 32 34 37 31 32 33 35 38 32 33 34 36 39

33 34 35 37 40

• 34 35 36 38 41

35 36 37 39 42

deo- 36 37 38 40 43

37 38 39 41 44 38 39 40 42 45 39 40 41 43 46 40 41 42 44 47 41 42 43 45 48 42 43 44 46 49 43 44 45 47 50 44 45 46 48 51 45 46 47 49 52

Pasul urmator C011Sta in totalizarea raspunsurilor corecte, dupa care se opereaza ell tabelul alaturat: coboriti pe coloana virstei 111 / .care va incadrati pini4 intilniti punctajul pe care l-ati realizat la test. Raportati acest punctaj la coloana C. L ~i cititi valoarea coeficientului de inteligenta.

I.

[

I

I

Dupa ce am stabilit c.r. 11 raportam la etalonul de mai jos §i stabi lim sernnificatia coeficientului de il1teligenta:

pina la 80: foarte 11lIC; 81-100: mediu; 101-110: peste I medic; 111-120: inalt;

121·130: foarte mare; peste 131: capaci tali

sebite.

Un exemplu: un dey de 15 ani a realizat 39 puncte in 45 de minute. Aceasta inseamna un coeficienl" de inteligenta de 118, adica U11 potential inalt (valoarea este cuprinsa intre III §i 120). (I-I.P.)

38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

8i} 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100

102 104

39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53

J06 108 . no I'l2

1114 116 41 118 42 120

43 44 45

122 124 126,.; 46 128 4'1 130 48

54 55

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

132 134 136 1)8 14Q 142 146 150 155 160 161

56

56

Psihoteste

--------------------------

Unde va aflati pe "scara inteligentei "1

Prezentam din lucrarea "Der personliche IQ-Test" de J.E. Klausnitzer (Munchen, 1983) 0 proba pe care speram sa 0 rezolvati tara nici 0 dificultate, La aceasta proba important este timpul in care ati rezolvat corect problemele, Trebuie sa dati raspuns la toate problemele. Ordinea -rezolvarii nu conteaza, Atcntie, raspunsurile gresite va micsoreaza punctajul. $i nu uitati: rezolvati problemele· cit puteti mai repede!

lata un exemplu de rezolvare: fragmentele T, 2 §i 3 sint par~ din desenul A, B sau C. Asamblind mintal cele trei fragmente, obtineti unul din desenele A, B §i C. Care desen rezulta din asamblarea fragmentelor 1, 2 §i 3? Cele trei fragmente compun desenul A. Deci rezolvarea corecta va fi consemnata prin bararea lui A.

~r ~ zj

1 2 3

·~Em~

A . B 'C .

In continuare veti gasi zece problerne asemanatoare Cll cea din exemplul dat.

Pentru fiecare problema rezolvata barati una din literele A, B sau C.

Notati ora exacta de incepere (minute §i secunde): §i ora

exacts la sfirsitul rezolvarii _--, _

Incepeti rezolvarea, incercind sa raspundeti la intrebarea: Care desen rezulta din asamblarea celor trei fragrnente?

1'7 L~I:::7

~6 .r -L~cP

57 Inteli gents, intuitie, imaginatie
~ ~ .• < ~.
2 3 n

c

A

B

ill

A

IV

/_/

~I

2 / __ "/

v

58 Psihoteste

A

VI

,x:J,

~

3~ ~

i_----:---~59~Inteligenta, intuitie, imaginatie

x

~ ... I ~.

I"/, J 1<L

2LLJ 3~ .

2

3

A

B

c

60

Psihoteste

--------------------------

Raspunsurile corecte

Problema Rezolvarea

I C

II B

III B

IV C

V A

VI A

VII C

VIII C

IX A

X A

Comparati raspunsurile dv. cu rezolvarea corecta a testuiui.Pentru fiecare raspuns gresit adaugati cite 30 de secunde la tirnpul care v-a fost necesar pentru completarea testului, De exemplu,· dad aii rezolvat testul In 9 minute 91 20 de secunde §i ati avut un raspuns gresit, atunci tirnpul luat in caleul este 9 minute §i 50 de secunde (9,20 minute +.0,30 = 9,50 minute).

Pnnctajul

Timpul Puncte

Mai putin de 6 minute 8

!ntre 6,01 §i7,30 minute 7

Intre 7,31 §i 9,00 minute 6

!ntre 9,01 §ilO,30 minute 5

Intre 10,31 fii 12,00 minute 4

Intre 12,01 §i 13,30 minute 3

Intre 13,31 §i 15,00 minute 2

Intre 15,01 §i 16,30 minute 1

Mai mull de 16,31 minute 0

In exemplul discutat, punctajul este 5.

Interpretarea rezultatelor

Daca ali obtinut mai mnlt de 5 puncte, foarte probabil dt aveti un coeficient de inteligcnta ridicat. Coeficientul de inteligenta este scazut pentru un scor de 0- 2 puncte. Cu un scor de 3-5 puncte va situati, probabil, la un nivel mediu de

inteligenta.

Testul de inteligenta pe care vi l-am prezentat nu are pentru dv. decit a valoare indicativa §1 nu de diagnoza, pentru ca nu a fest etalonat pentru populatia din Romania §i pentru ea nu a fest aplicat In conditiistanclard, intr-o baterie de teste. Totusi rezultatele obtinute va pot sugeta la ce nivel va aflati pe scara inteligentei. (A.C.)

.a.-_---------...:::..:=-----Inteligen1a, intuitie, imaginatie

Ce tip de intelig~

Fiecare problema din acest test se prezinta sub forma. unei serii de litere, numere sau desene. Fiecare serie este aranjata dupa 0 regula bine deterrninata. P~ntm a l~ putea r~zolva, trebuie sa descoperiti aceasta regula. lata un exemplu: gaSI\1 numarul care 111 mod logic urrneaza III aceasta serie: 3 - 4 - 6 - 9 " 7.

~aspullsul esle13. (3 + 1 := 4; 4 + 2 := 6; 6 + 3 := 9; 9 -I- 4 = 13)

In privinta desenelor, va trebui sa gilSi\i din variantele de raspuns notate cu 1, 2, 3, 4 desenul care poate cornpleta patratul gol din rindul de sus.

E ri'ndul,. dv. sa lucrati. Aveii 20 de minute pentru cole 15 probleme propuse.

. Pentru fiecare raspuns corect obtineti un punct. Daca terminati testul in mai p~tm. de 10 minute, mai vprimiti 4 puncte, Daca obtineti illtre 15 §i 19 puncte, sintet; foarte ll~tehgel~t, iar daca scorul dv. este de 12-14 puncte, ati realizat 0 rnedie onorabila; daca atl obtinut sub 12 puncte, considerati ca acest test este incomplet §i eli va remarcati prin alte calitati ale personalitstii dv. (S.Cr.)

12

A DG J,.:

13610,,,

11235 ...

21 20 18 15 11 ...

5

8675"64 ...

40 35 342928 23 ...

.? avep~

I,< f 2

Solutii: 1 - M; 2 - 15; 3 - 8; 4 - 6; 5 11 - 4; 12 - 4; 13 - 2; 14 - 3; 15 - 3.

J 5; 6 - 22; 7 - 2; 8 - 3; 9 - 2; 10 - 4;

62 Psihoteste

,------------------

,_!__l!Ullcte bu,cluca§e

•

•

Uniti cele noua puncte prin patru linii drepte, fad a ridica stiloul de pc coala de hirtie .

B. Daca problema va este cunoscuta sau este prea usoara pentru dumneavoastra, incercati sa uniti cele noua puncte in aceleasi conditii CHira a ridica stilouI de pe coala de hirtie), doar prin trei linii drepte,

•

Rezolvare

Comentarii

, A.. Pentru a rezolva yroblema nu trebuie sa va limitati la patratul format d in cele noua puncte. In e nunt nu exista 0 astfel de restrictie. Ceea ce impiedica aflarea rapida a' solutiei este tendinta perceptiei noastre d~ a grupa, de a orgamza elementele in ansambluri SaU forme dupa 0 seriede reguli: in functie de miscare, similitudine, proximitate, frontiere,' cauza-efect. Fonnele simetrice,

'echiIibrate c cum este un patrat de exemplu - in psihologia gestaltista sint considerateforrne bune, iar perceptia tinde sa se organizeze in astfel de forme, Cele nona puncte separate intre ele : pares s-ar misca, 'desenind un patrat en diagonalele trasate. Urrnarind sa nu depa~iti suprafata patratului, nu veti putea niciodata sa uniti cdc noua puncte prin patru linii drepte, lara a ridica stiloul de pe hirtie. Patratul nu exista pc hirtie, ci doar in mintea dv. Priviti mal atent

desenul §I vep vedea doar nona. puncte, a§a cum se 9i specifics. .

B.De aceasta data, dificultatea solutiei rezulta din conflictul dintre aindire

, , . " b

91, perceptie. La nivel abstract, notional, punctul, figura ~e()metrica plana, 1'ara

mCI 0 dirnensiune, .este rezultatul intersectiei a doua linii. In plan perceptiv IJ1Sa, punctul apare ca () pata mica, rotunda, detasabila pe un fond de 0 aWi culoare. Daca ,nn ati gasit rapid rezolvarea, In mod cert dv. nu a~ operat la nivelul perceptiei, ella nivelul gindirii abstracte. Punctele desenate au un diametru foarte mic - dar tocrnai acest Iucru permite unirea lor prin trei linii in zigzag. (A.C.)

_---------_...6.:.3----Inteligenta, intuitie, imaginatie

Eliberati prizollie.!J!!l__

j: r
I I


--

p.
~

, T·----~---4~--~

5:'" e- '·:6'

9: .', , ' ~10

. , .

Camaradul dumneavoastra se afla izolat in celula P figuraj. Va aflati in afara cladirii, . in nunctul I (clad ire a a~'e doua intrari), II puteti elibera dad ajungeti eft rnai repede la el, trecind

. prin toate incaperilc (ccluJele comunica intre de) doar 0 singura data, altfel se declanseaza alarma,

Rezolvare

Solujia nu irnplicii un grad prea mare de dificultate. Va Yeti ajuta prietenul daca va vejideprindes aanalizati alent conditiile impuse. Dv, va aflati In afara cl adirii, Punctul r (in[rare) reprezinta un spatiu deschis, nu o icelula (prin care aveti voie sa treeeil doar 0 singura data).

Deciprin spatiul 'I aveti libertatea sa treceti de mai multe ori (vezi figura). In instructiuni se cere doar sa. ajungeti cit rnai repede la prizonier (P),strabatincl toate celu-lele (fiecarc, osingura datal), (AC.)

64

Cum a

Psihoteste

acasa?

--------~-----.--

Rezolvare

Va afl ati rntr-un labirint.

Ploua §i va' este frig.Vrcti sa ajungeti acasa cit mai repede, iesind din lahirint. Cum'?

Fiecare secunda de intirziere In rezolvarea situatiei pe hirtie semnifica 0 ora de stat in plcaie §i frig. Trebuie sa va grabiti sa ie§iti din labirint. Nu veti reusi insa, dad veti iprivi labirintul ca pc 0 retea de culoare intortocheate. Labirintul din desen este format dintr-o retea de linii. Ajungeti acasa dad urmati linia cca buna (vezi figura alaturata). Obisnuinta constituie adesea 0 piedica in rezol varea problemelor noi. Rutina ucide creativitatea. Nimcni nu v-a spus cum sa considerati labirintul (format din culoare sau linii). Conform obisnuintei, proiectindu-I in spatia, tridimensional, l-aji gindit ca fiind construit dintr-o multime de culoare §i ... ati ramas in ploaie, (A.C.)

65

Inteligenta, intuitie, imaginatie

--------~-------------------

B. Examinati fiecare pereche de zarun elm descnul de rnai JOs. Daca printr-o singura rotire a zarului din dreapta se poate ajunge in pozitia zarului din stinga, incercuiti raspunsul . "DA". Daca considerati ca. acest lucru nu este posibil, incercuiti raspunsul "NU". Timp de rezolvare a testului: ----, 2 minute. (A"C.)

Rezolvari

A. (a) 6; (b) 5; (c) 8; (d) 7; (e) 5; (f) 11; (g) 6; (h) 6; (i) 8; (j) 5.

B. 1 NU; 2 - DA; 3 - NU; 4 - NU; 5 -

DA

Vedere spapala

Vederea in spatiu cste considerata in unanimitate de catre psihologi ca fiind 0 caracteristica de baza a aptitudinilor tehnice §i artistice.

Pentru a verifica performantele dv. in ceca ce priveste vederea spatiala, va propunem sa rezolvati aceste teste:

A Treceti in dreptul fiecarui obiect desenat nurnarul suprafetelor lui. Aveti la dispozitie pentru rezolvarea testului un minut, Exemplu de rezolvare:

1) Obiectul din stinga are 6 suprafete,

2) Obiectul din dreapta are 10 suprafete.

A. 6

tJ B ••• ~~ •• ·.~

NlJ

UA

NlJ

DA

NlJ

Df\. N
G;J @ DA NU
<II 1. ....

6 .... ,

3 .....

2 ..... 4\( __ • _~ 7 .....

4· .... 0

s .....

66 Psihoteste

Slnteti . ~genios?

Va propunem spre rezolvare una din problemele care atesta aceasta calitate.

Piesele separate din cele 10 patrate pot fj asamblate in figurile dinporjiunea hasurata. ,A vind Ia dispozitie 25 de minute, Tara sa' folositi linia, echerul saucompasul, indicati piesele din care credeti ca se eompun figurile din portiunea hasurata.

Pentru fieeare rezolvare corecta primiti 2 punete, iar pentru desenele nerezolvate eoreet scadeti cite 1 punet din suma totals.

Sinteti Ioarte ingenios daca totalizati lntre 13 §i Itipuncte, Dad! realizati un scor oe9-12 puncte.vva puteti considera 0 persoana ingenioasa, Aveti un nivel corespunzator din punctul de vedere al ingeniozitatii daca cbtineti mtre 5 §i 8 .puncte. In fine, un scor de pina la 4 puncte indica 0 slaba ingeniozitate, (A.C.)

Avert 0 buna . memorie vizuala?

Priviti limp de idoua minute figurile din desenul mina §i incercati sa reproduced cit mai rnulte figuri. Nu conteaza ordinea in care le reproduceti,

Pentru fiecare desen corect reprodus aveti un punct. Obtinind 10 puncte, va puteti considers 0 persoana cu memorie vizuala foarte buna. (A.C.)

alaturat. Apoi acoperiti eu

,--~------------~~-------

,<) DoliOO

L)8f OtJD# n

~ 6.:..J':"' Inteligenta, inruitie, imaginatie

Cum stati ell perspicacitatea?

1. Unde trebuie tintit, ~i de cite ori, pentru a obtine scorul de 100 de puncte?

1.
Nr. x 2 x 3 x 4
16 32 48 64
17 34 51 . 68
23 46 69 92
24 48 72 96
39 78 -.
40 80 Deci trebuie tintit de di)ua ori in cereul cotat ell 16 puncte §i de patru ori 111 eel cotat cu 17 punete.

2. Inscrieti in celelalte patratele numere mai mid de 8, astfel incjt totalul fiecarui rind am orizontal, crt §i vertical,preeum §i al diagonalelor sa fie ega! cu 15, 1'ara a repeta vreun numar. (Ae.)

8 ~

, Rezolvare

2.

Patratul se completeaza ca In figura de rnai jos:

4}; 8 2Y2
2
_.
3 5 7
"-.--
77z 2 S~
~.------ 68

~trenament', psihologic

Incercati S{l rezolvati ell mai repede posibil probele A, B, C, D, E, formate fiecare din cite 9 desene, Probele au 0 dificultate crescinda >- asa cum ne asigurli J. E. Klausnitzer ln lucrarea sa "Del" personlichc IQ- Test". (Wilhelm Heyne Verlag, Munchen, 1983), de unde am preluat testul. Fiecare desen reprezinta una §i aceeasi figura rotita in jurul unui punct central, intr-un sens san in altul. In' cadrul probelor s-au strecurat §i desene in care una sau mai multe Ii-guri s-au rotit eu 18()O fa~a de axa lor. Dumneavoasrra va trebui sa Ie identificati. Sa privim exernplul de rezolvare. Care este Iigura modificata? Cea din desenul n1'. 2, peritru ea patratul apare rotit cu 1800•

(AC.)

A. Treidcsene reprezinta figuri modificate. Le puteti identifica?

Exemplu de rezolvare

intuitie, irnaginatie

B. Din cele fi guri, trei modifieate. anume?

In aceasta serie sint modificate patru figuri, Le-ati descoperit?

70 Psihoteste

--------------------

D. Patru figuri sint modificate. Care anume?

E. In fine, din aceasta ultima serie de de sene difera doua.Tdentificati-lel

9

REZOLV ARE. A: desenele 4, 7, 8; B: desenele 2, 3, 4; .C: desenele 2, 3, 6, 8; D: desenele .1, 5, 6, 9; . E; desenele I, 6. Daca ali reusit sa rezolvati cele.cinci probe in mai putin de opt' minute, puteti sa va felicitati. Foarte probabil ca aveti 0 inteligenta superioara.

_------------....:...=----Inteligenta, intuitie, imaginatie

pentru arhitecti, ingineri constructori sau proiectanti reprezentarea spatiala constituie 0 components importanta, 0 reu§ita. profesionala, Mai in toate activitatile oarnenii se confrunta ell probleme de acest gen. In plus, a sesiza rapid corespondents dintre clemente, a rnva\a eli usurinta regulile de substituire a unor simboluri cu altele denota cu siguranta un nivel inalt de inteligenja.

Va propunern ca antrenarnent psihologic un numar de 6 probe, pc care sa le rezolvali dUl)a exemplul de mal jos.

Exemplu de rezolvare

Dad ali decupa figura plana §i ali plia-o pe liniile punctate, ali obtine un corp geometric: un paralelipiped. Numerele din figura plana corespund literclor de pc corpul geometric:

I numerele plasate in centru indica 0 suprafata, iar cele situate Iinga 0 linie indica 0 rnuchie. Acest lucru ramine valabil §i pentru literele atasate COl'·· purilor _geometrice.

1f®

In exernplul nostru corespondenta dintre numere §i litere este unnatoarea:

1 ABClDEF

2 ~ BCD E F

3 ABCDEF

4 A13CDEF

5 ABCIPEF

6 ABCDlEF

Num ai'll I I indica aceeasi rnuchie ca §i litera C. Suprafetele paralelipipedului notate cu A, B,· E spar In figura plana marcate ell numerele 2, 3, 6. In acelasi sens, muchiile F §i Dale

$i acurn incercati sa rezolvati ell mal repede posibil probele, stal;ilind corespondents dintre numerele din figurile plane §i literele de pc corpurile geometrice rezultate. (A.C.)

,--.- - -,1- ....,... . ..,......,......,._,

I I

I I

I I

- - - - -l-'_;''_':''..L....!

[

r A B C D E F
2 A B C D'E F
:3 A B C D E F
4 A 13 C D E F
5 A B C D E F
6 A B C D E F
n 1 A I:! C U 1:0 r
2 A B C D E F
3 A B C D E F ..
4 A B C D E F
5 A. B C D E h
L
6 A B C D E F 72

ill

~m ~

1 ABCDE

2 ABCDE

3 ABCDE

A ABCDE

5 ABCDE

ABC D E

VI

.. lU]

IV

pereuri §i patrate urrneaza o logica precisa, Care nu-

mar dintre cele tiparite sub A fiecare figura geometries trebuie sa mlocuiasca semnul de intrebare pentru

ea regula de succesiune sa

fie respectara?

Incercati sa rczolvati psihotestul cit mai rapid cu putinta. CA.e.) ,

c

intuitie, imaginatie

22 4 1 3

8

0 3
e
0
? 1 I)
0 6 5 4 3

1 A B C D E F
2 A B C D E F
F 3 A B C D E F
F 4 A B C D E F
F 5 A B CD E F
F 6 A B C DE F
F V
F ·f
~ .' I
~
.
A B C D E F
A- B C D E F
A B C D E F
A B C D E F
A B C D E F
A B C D E F 5 7 4 3

F

I) 1
0
_.
r 1 I'· i
.. ____ J, 17 15 18 2

H

0
-
I) \
5
0 7 3 2 0 5 8 3 9 0 2 3 5

1 A B C D E F
2 A B C D E F
3 A B C D E F Raspunsuri corecte

4 A B C D E F B C D E F
5 A B C D E F
6 A B C D E F 3 5 6 17 0 16 :2

3 5 6 rt

G

74, Psihoteste

--------------~~----

Priviti, pe find, fiecare din ce1e 5 figuri (1, II, III, IV, V) timp de 10 secunde. Acoperiti apoi figura si incercati sa 0 desenati din memorie. Cautati sa fi~ cJt mai precisi in redare. Nu zliboviti mai mult de cinci minute pentru fiecare desen.

Calcularea 'scorului, Pentru fieeare arie marcata eu un cere din figurile de pe pagina alaturata §i reprodusa corect de dv. primiti un numar de puncte, conform tabelului de rnai jos. Paceti apoi totalul. Din acesta scadetl cite un punct pentru Iiecare components a figurilor II §i V plasata gresit de dv.

~: • I :~ O() I]

'L..- __ ~- 7.:...5=-- Inteligenta, intuitie, imaginatie

Figura Aria Puncta] raspunsuri
corecte
I 2
I 2 2
3 3
4 4
I I
2 1
3 I
II 4 2
5 3
6 3
7 3
I 1
2 2
I 3 2
III 4 2 "
5 3
6 3
7 3
8 3
1 I
2 1
3 1
IV 4 1
5 3
6 3
7 4
8 4
1 I
2 I
3 1
4' 2
V 5 2
6 2
7 :2
8 2
9 3
I() 5 L__

y

o

o

D

76 Psihoteste

7

IE

Interpretarea rezultatelor

Daca ati obtinut intre 60 §i 83 de. puncte: aveti 0 abilitate deosebita de a percepe §! a rememora formele; intre 40 §i 59 de puncte: aveti 0 memorie vizuala foarte bun a: intre 20 §i 39 de punc-te: nu stati prea bine eu memoria vizuala; sub 20 de puncte: aveti 0 rnemorie vizuala slaba (sau, poatc, 0 proasta perceptie vizuala),

Numai asociata cunostintelor matematice soli de, perspicacitatea va poate, ajuta sa rezolvati 0 serie de probleme practice, cotidiene, Vreti sa va convingeti? Incercap' sa gasiti solutia problemelor pe care vi le propunem. Va avertizam ca dificultatea situatiilor este gradata: secretul virstei nu-i greu de aflat, dar aranjarea unci vitrine famine totusi 0 problema. Incepe\i cu situatia problemaiica cea mai simpla §i treceti apoi la celelalte. Dad nu aveti limp sau nu va incredeti in perspicacitatea sau cunostintele dumneavoastrs matematice, cititi raspunsurile. (A. C.)

A

Incurcatura .cioban

..

U1

Cum poate un cioban sa separell litri de lapte dintr-un vas de 12 I pliu cu lapte, avind la dispozitie numai doua dldari goale de cite 9 I si, respectiv, 7 I?

Raspuns

Sint necesare 7 operatii de turnare a lapte!ui In vasele disponibile, conform tabelului de mai jos, in care sint trecute in coloane capacitatile celor trei recipiente.-iar pe primul rind situatia initiala, urmata de cele sapte operatii:

l-reCIPlentere-----~T2r~(Fr---TI

-~tu~a initiaIa 12 r-Q~~C=~~~cfr

I 3] 91 01

78

Teste psihologice

------------------~------

Oamenii de §tiin,ta;

La 0 reuniune ~tiilltifid( toti participantii si-au schimbat intre ei cartile de vizita, Numarul cartilor de vizitaa depasit cu 120 pe eel al oamenilor de §tiinta. Citiparticipanti au fost?

R.lliJpuns

n = numarul participantilor

Fiecare participant a oferit n - l' carti de vizita. Deci: n(n - 1) := n + L20

n'- 2n - 120= 0

n = - 10 (absurd)

n = 12

La reuniune au participat 12 oameni de ~tiintl:L

Secretul virstei

Ion este mai 111 virsta decit Vasile. EI' are de doua ori mai multi ani decit diferenta care 11 separa de Vasile. La rindul lui, Vasile are un numar dublu de ani decit virsta lui lon, micsorata cu 30 de ani. Citi ani au cei doi. prieteni?

Raspuns

Ion are X am §I Vasile are y ani. x := 2(x - y)

y = 2(x - 30)

Deci Ion are ,40 de ani, iar Vasile 20 de ani,

Decoratorulde vitrine

In cite variante diferite poate un decorator sa dispuna sapte sticlute, (3 de parfum, 2 de apa de colonie, 2 de lac de unghii) intr-o vitrina care are Iibere doar sapte locuri?

Raspuns

Exista sase posibilitati de a schimba intre ele sticlutele de parfum . §i cite 90ua posibilitati pentru mutarea sticlutelor de apa de colonie §i de lac de unghii. In total, 24 de variante pozitionale .. Numarul total de posibilitati de dispunere a sticlutelor este de 5 040 (n := 7 X 6 x 5 x 4 x 3 x 3 xl). Intrucit sticlutele de parfum sint identice, ca §i cele de apa de colonie §i de lac de unghii, nurnarul de variantc va fi mai mic, adica 210 (N = 5 040 : 24).

1-· 7::...:9=-- Amuzamente psihomatematice

Reordonarea .. elementelor

C?rdonati elementele din figura de mal jos astfel i'ndt in fiecare coloana atit

pe orizontala, cit §l pe verticala, sa se gaseasca cincisemne diferite, '

Raspuns

+

-*

+

'iii! 0ilIl • __ .

L_--.II.._,.L..........,g_......._J

Simetrie

:lasa~ Uf:na,toarcle numcr~: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 16, 20, 27, 29, 30 in virful unghiurilor, pr~cu~n §l la mijlocul. laturilor triunghiului §i patratului de pe pagll1a urmatoare astfel rncit suma de pe fiecare Iatura a acestora sa. fie aceeasi,

o precrzare: numerele nu trebuie sa se repcte.

_. 8.:....0.:...._ _ ____;Teste psihologice

10

8

29

6

7

27

30

12

4

5

In fiecare cercule] din octogonul de mai jos plasati cite un numar de Ia 0 la 15 astfcl indl suma numerelor din unghiurilc fiecaruia din cele sase dreptunghiuri, ca ~i suma numerelor din cerculetele fiecaruia din cele patru triunghiuri sa fie egala CLl 30.

'81

psihomatematice

Raspuns

Constructie geolnetrica

Reproduceti dcsenul de mai jos rara sa ridicati creionul de pe hirtie §i lara sa treceti de mai multe ori .pe aceeasi linie,

\'

I

Raspuns

82 Teste psihologice

----------------------------

Adunam, impartim,

scadem, lnmultim, zece Sa obtinem

Puneti semnul operatiilor aritmetice corespunzatoare intre cifrele din fiecare disu\a, astfel ea rezultatele insumate pe fiecare coloana §i fiecare rind sa fie zece.

Rezolvare

Clasament

8 .. 2 1 4 1 1
5 0 9 3 8 1
2 3 4 2 1 1 8 : 2 1 +4 1 Xi 10
5XO 9 3 8 - 1 10
2X3 4 - 2 1 +1 10
10 10 10 La un concurs, pe primele patru Iocuri s-au clasat doi bai'eti §i doua fete.

Punetajul obtinut de fieeare concurent este diferit, dar tota!ul punctaju!ui b1iie\ilor este ega! eu eel a! fetelor.iPunctajul lui Dan depaseste totalul punctelor primite de Barbu §i Cornelia. Suma punctelor obtinute de Ana §i Barbu depa§e§te punetajul lui Dan §i al Corneliei laolalta, In ce ordine s-au c1asat cei patru concurenti? ,

Raspuns

Ana, Dan, Barbu .§i Cornelia

_----:--------8-3:.__---All1uzamente psihomatematice

Patratul

•

semnna

e

C

. Patratul din figura de mai JOB are o. proprietate curioasa: numerele (pozitive §1 negative) pe care le contine, insumate, dau acelasi total pe fiecare linie, coloana §i pe diagonale. Completati numerele din patratul sernimagic,


-5
14 7 Raspuns

-1~

-12 -5 2

~. -36 7

o surnna aSUOnOnllCa

Gasiti ultimele trei cifre ale numarului X =: 11 + 2! +3! + 4! +".+ 1988!

Va reamintirn ell n! este egal cu 1 x 2 x 3 x ... (n-l) x n. De exernplu, I! =: 1;

2! == 1 x 2 =: 2; 3! == 1 x 2 x 3 == 6,' 4! == 1 x 2 x 3 x 4 == 24 d

§.a.m ..

Raspuns

313

84

Teste psihologice

Litere §i cifre

Fiecarei li [ere din fi gura A urmatoare 11 0 cifra de la zero Ia noua

inclusiv, totdeauna aceeasi. InloCUII.l litercle cu 'cifrele corespunzatoare literelor astfel ca egalitatile sa fie, corecte. Va ajutam, spunindu-va ca cifra 5 lipseste.

Raspuns

a ::: 4; b ::: 9; c = 3; e :::-. 8; f 7; g ::: 2:. h ::: 6; j =,0; k ::: 1.

Egalitatea ~elor de stea

Stcaua din figura de mai jos arc bratele egale: numerele inscrise in cercuri, prin insurnare dona cite dona,dau sume egale. Cum plasati numerele naturale de la 1 1a 10 inclusiv astfel ca egalitatile sa fie corecte?

psihomatematice

trebuie dispuse ca In figura de mai jos:

Suma maxima

D~sp~neti cifrele de Ia 1 Ia 9 inclusiv in spatiile din triunghiul de rnai jos, . astfel l~Clt suma produselor din fiecare directie indicata de sagetile A, B, C, D, E, F sa fIC maxima. Indicati valoarea acestei sume, stiind ca ea reprezinta un numar de cinci cifre.: .

t Raspuns

S ::: 17 585.

C

If}

I

·~e

\

86

Teste psihologice

--~----------------------

Tumuri bicolore

Avemln vedere doua turnuri formate din cite trei discuri de marirni descrescinde, plasate pe 0 tija. Discurile sint negre sau albe, asa cum, apar In figura de mai jos. Aceste discuri urmeaza sa fie reordonate cu ajutorul unci a treia tijevSe cere ca turnurile din rindul de sus sa fie astfel rcconstruite lncJtsa se ajunga la situatia de pc rindul de jos. Conditia: sa se foloseasca numai tija a treia, iar la fiecare mutare sa se plaseze totdeauna discurile mai mici ca diametru deasupra celor mai mari ca diametrusau de aceeasi dimensiune. Care este numarul minim de mutari ce trebuie [acute pentru a ajunge la rezultatul dorit?

Raspuns

Numarul minim de mutari este 29.

Volumul cubului

Un elev are 0 coala de carton cu dimensiunile de 25 cm/60 ern, pe care trcbuie sa traseze modelul'desfasurat al unui cub. Care este eel mai mare volum posibil al acestui cub (in erne)?

Raspuns

Cel mai marc velum al cubului este de 1 728 cmc.

_------.,-----8-7___; Amuzamente psihomatemarice

Lanturi·

~

numence

. In fig~ra de :nai jos sint nr~zentatc 'cind lanturi de numere . .inscrie\i in cercurile ce l?rmeaza verigile Ianturilor numere de Ia zero la cincisprezece inclusiv, a~tfe! ca. fiecare Ian] de numere sa dea prin adunare suma 30. S-ar putea sa gaSl!.l mal repede dezl~garea jocului da.ca avetijn vedere ca dreptunghiul format din mtersectarea lanturilor de numere are tot valoarea 30.

Raspuns

Numerele vor fi plasate In cercurile Ianturilor astfel:

Plasati in cercurile din figura de mai JOB nurnere de la 0 la 11 astfel ca surna numerelor din colturile patratului din centrul figurii§i de pe laturile dreptunghiuriJor sa fie 25.

Teste psihologice

.------------ __ --------

88

Raspuns

Grila 9 x 9

Sa ne irnaginam 0 grila 9 x 9. Care este numarul maxim de patrate ce pot fi innegrite astfeI incit sa nu se formeze In nici una din. cele patru directii (verticala, orizontala ~i pe diagonale) 0 suita de trei patrate consecutive de aceeasi culoare?

Raspuns

Numarul maxim de patrate ce pot fi innegrite este 42.

Urrnind saritura calului de la jocul de descoperi trei .vechi proverbe

romanesti. Porniti de la disuta din stinga jos in care cste inscrisa silaba "De".

_--'----'-----.-..:.8-9---Amuzarnente psihomaternatice

Raspuns

Cele trei vechi proverbe romanesti sint:

1. De nu era nasul 0 patea

2. A scos luna din fintina.

3. Banul e 0 mica roata Iurnea toata.

mea

bra

fa

E IJQ:;m;;;;;m

..

HH¥

_i _

ai; Ii

......,

Reactivitatea ~ihologica generaia

In unele mornente avern senzatia ca putem actions liber, instantaneu, prompt, alteori avem impresia ea sintern de-a dreptul blocati. Desigur, aceste senzatii nu corespund strict realitatii, dar de influenteaza puternie comportarnentul§i aqiunile' noastre. De exemplu, in primul caz ne sirntim capabili de schimbari, de infruntarea unor riscuri, cautam eontaetele cu ceilalti, dupa cum, in al doileacaz, conduita noastra este exact inversa.

Senzatia de forta sau de slabiciune nu este numai psihologica, ei §i somatica: daca ne sirntim blocati, corpul nostru pare greu, incapabil de cea mai mica miscare §i reeiproe.

Testul pc care vi-I prezentam cste diferit de majoritatea celor cunoscute de dumneavoastra. Vi se propune sa executati douazeci de actiuni isimple, la indernina. Dupa ce ati executat fiecare actiune, indicati ce senzatie, ce sentiment sau ee ginduri ali avut din cele einci posibile prezentate. Indican 0 singura reactie, eea predominanta. Calculati-va apoi punctajul §i cititi interpretarea.

1. Priviti fix inaintea dv. Cum vi se pare lucrul pe care-I vedeti imediat?

a) nu reusesc sa-mi fixez privirea

b) frumos

c) interesant

d) urit §i iritant

e) banal

2. Atingeti urechea dreapta eu mina dreapta. Ce simtiti?

a) 0 senzatie neplacuta la mina

b) 0 senzatie neplacuta la ureche

c) Q senzatie placuta 1a mina

d) 0 senzatie placuta la ureche

e) nimic special

92

Psihoteste

3. Ascultati eu oehii inchisi sunetele care va inconjoara. Ce ati simtit?

a) 0 senzatie de placere

b) 0 alternanta de sunete inalte §i joase

c) curiozitate

d) nu-mi dan bine seama

e) un zgomot neplacut

4. Luati ceva 111 mina §i stringeti, Ce

ginditi, ce simtip? .

a) am 111 mi11a un obiect placut la anns

b) 0 senzatie de disconfort la minii

c) nimic deosebi t

d) 0 senzatie placuta

e) este 0 actiune inutile

5. Asezati-va ~i apoi ridicati-va i11 picioare. Ce simtiti?

a) 0 senzatie neplacuta de efort

b) dorinta de plimbare

c) pur §i simplu nu-mi place

d) dorinta de a 111a aseza din nou e)impresia de a nu sti incotro s'a 0 apuc

6. Illchidep oehii §i ginditi-va. Ce ati simtit?

a) ceva placut, avind prilejul sa-mi fac uneJe planuri

b) dorinta de a redeschide ochii

c) dorinta de a dormi

d) 0 senzatie placuta de repaus

e) disconfort, insatisfactie

7. Inspirati puternic. Ce rniros simtip?

a) un miros foarteplacut

b) ceva placut, ca un parfum

c) nimic deosebit

d) neplacut

e) 0 iritatie

8. Stringeti dintii. Ce senzatie aveti?

a) de frica

b) de durere

c) dorinta de a rninca

d) de efort

e) nimic deosebit

9. Scoateti-va' un pantof §i puneti-l imediat In picior. Ce ati sim\it, ce ati gindlt?

a) am facut pur §i simplu 0 rmscare

b) nu-mi dau seama

c) tearna de a fi vazut de cineva

d) incurcatura, neplacere

e) dezinvoltura, libertate

10. Tu§i\i. Cc va vine in minte?

a) nirnie deosebit

b) faptul ca interpretez un rol

• v t?

c) care ce spun cei care m-au vazu .

d) sint pregatit sa tin un discurs

e) s-ar putea sa fi tacit

11. Uitati-va cit este ceasul. La ce v-ati gindit in tirnpul acestei actiuni?

a) ce frumos este eeasul men

b) am timp pentru a face ccva

c) a fost un lucru care mi s-a cerut

d) ceasul. rneu este in urma (inainte)

e) la nimic

12. Impreuna\i-va palmele. La ce v-ati gindit?

a) la 0 rugaeiune

b) mi-am privit miinile

c) la nimic

d) lasenzatia tactila placuta

c) sa repet de mai multe ori miscarea

13. Scarpinati-va in cap. La ce va face sa va ginditi acest gest?

a) este un mod de a stimula i~eile ..

b) este un mod de. aranjare a frizurii

c) rna ustuta zona respective

d) . este un mod de a ma tine treaz

e) este Sel1111 de preocupare, ingrijorare

14. Intoarceti-vit §i priviti in spate. Ce senzatie ati avut?

a) de a rna intoarce din drum

b) pJacuta

c) nimic deosebit

d) de peri co!

c) nu am vazu: pe nimeni §i nirnic

reactionati §i cum actionati?

Cititi un dintr-o carte,

dintr-o revista etc. va vine In minte?

a) nu-mi place deloc sa citesc

b) am gas it in fragmentul respectiv lucruri interesante, placute

c) cititul este un mod de a-Ii petrece timpul

d) nirnic precis

e) cititul rna ajuta la rezolvarea unor probleme cu care rna confrunt

16. Luati 0 bancnota sau 0 rnoneda .'1i priviti-o. La ee v-ati gindit in acest timp?

a) ce as putea sa curnpar eu ea

b) sa am grija sa nu 0 pierd C) nu valoreaza cine stie ce

d) irni face placere sa 0 privese

e) e murdara, au atins-o atitia

17, Priviti prima persoana pe care 0 Int11niti. Ce ginditi despre ea?

a) mi-ar face placere sa 0 cunosc

b) mi se pare simpatica

c) nimic deosebit

d) mi se pare antipatica

e) e atita lume in jurul nostru

18. Incereati sa privip fix .la soare .. La ce va ginditi?

a) concedii, vacante

b) nimic deosebit

c) ma ustura ochii

d) energie

e) lumina

19. qutati ~a priviti ceva care va intereseaz.J. Incotro va orien privirea?

a) drept inainte

b) lateral, dreapta sau stinga

c) inainte §i in jos

d) nu stiu de unde sa incep stl privesc c) inainte ~i In sus

20. Atingeti virful nasului eu degetul, Cc sim\i\i, ce gj'ndiIi?

a) pot sa-mi vad degetul

b) 5-a1' pu tea Srt mi se inroseasca nasul

c) este distracti v

d) oricum ma rninca nasul

, e) este un gest de proasta educatie

Cotarea
Varianta j n t reb ii r i
de
raspuns 2 3 4 5 6 '7 8 9 10 11· 12 J5 16 17 18 19 20
3 4 5 5 2 4 1 4 4 3 5 j 5 4 4 4 5
b 5 3 1. 4 2 5 5 4 3 3 5 5 2 5 2
c 4 3 5 3 3 5 3 2 2 2 2·' 2 3 2 I 5
d 1 2 2· I 5 4 2 2 4 5 4 5 I 4 3 4
c 2 3 2 4 3 2 5 I 2 4 2 3 4 2 Interpretarea rezultatelor

De ill 20 la 39 punete: sinteti mai degraba greoi (blocat) in reactii, eu interes scazut pentru noutate, actiune, schimbari, Sociabilitatea dumneavoastra §i interesul pentru ceilalti sint foarte scazute: Cind sinteti obligat sa va deplasati, sa dtlittorili sau sa il1iliali Iucruri noi aveti dificultati serioase, va este teama, de unde §i tendinta de a va izola .'Ii mai mult, de a c1eveni de-a dreptul opac fa11i de toti ceilalti.

Faceti gimnastica fizica ~i mintala, Cauta]i modalitati de a va proteja de

94 Psihoteste

----------~----~---------

lumea inconjuratoare, dar nu pnn evitare, ci prin confruntare,

De la 40 la 50 de puncte: aveti dificultati in a avea miuanve, sinteti opozant fata deorice lucru care schirnba regulile deja unanim - sau aproape - acceptate. Adesea aveti senzatia greutatii de a actions §i tindeti spre birocratie pentru a va apara de noutati: aveti deci o preferinta pentru formalism.

Urmati-va un pic ernotiile §i nu titi atit de conformist fata de normele §i re-gulile psihosociale care va inhiba sau, daca nu este posibil, cautati modalitati alternative - dezirabile social - de actiune.

De la 51 la 60 de puncte: sintetipermancnt in dubiu, intre a face, si anu face, a construi §i a distruge, a lucra §i a va odihni. Uneori simtiti cii va dorninati corpul, alteori ca acesta nu va asculta; uneori sinteti transparent §i lejer, alteori opac §i greoi. Nu va' !asali coplesit de momentele dificile, utilizati maximal §i bucurati-va de momentele favorabile; cautati sa le diversificati, experimentati noi proceduri interactionale, plecati ide la premisa ca puteti face fata unui nnmar cit mai mare de situatii,

De la 61 11). 79 de puncte: sfnteti activ, simtiti mult nevoia noutalii §i a claritatii, Adesea tindeti catre un activism, excesiv care sa va men tina vigilent §i

. sa. va calmeze; deaici §i tearna, uneori,' ca nu sinteji suficient de activo GasiJ,i rnodalitati de relaxare, nu fiti obsedat de activitatile §i lucrurile pc care le aveti de facut, Introduceti mai multa rigoare in organizarea activitatilor §i totul va fi O.K.!

De la 80 la 100 de puncte: sinteti impetuos, prompt, cu mare interes pentru noutate; sinteti sociabil §i avid de relatii sociale. Miscarea, calatoria, actiunea, initiativa va stimuleaza, va fac fericit. Tindeli sa fiii transparent pentru ca va place sa aratati §i altora ceca ce faceti. Nu va Jasati Ins3. dorninat de aceasta impetuozitate §i reactivitate ridicate: s-ar putea sa va disipati inutil energia, puteti cadea in superficialitate, Numarati pina la 0 suta inainte de a face! Ierarhizati-va prioritatile, instituiti-va un sisteni de autocontrol. (IS., F.S.)

A sti sa

. .

memorezi

Multi oat~eni se pling ca au problerne cu... memoria; §i mai multi ar dod sa aiba 0 "memorie perfecta". Acestia iau ca model persoanele care dau dovada de 0 memorie fenornenala, capabile nu sa rctina, ci sa "fotografieze" rnintal un

text, pe care sa-l reproduca apoi .cu absoluta fidelitate, A

Asa cum aratau psihologii francezi Pierre Lemaitre §i Frarilois Maqnere (Savoir epprendre, Paris, 1986), de regula, supraevaluam memoria, facind din ea unul din indicatorii privilegiati ai personalitatii. Oare nu spunem despre un copil

care arc un esec scolar eli "nu retine nimic"?' . .

__ ---------9-5---Curn reactionati §i cum acjionati?

Totusi, pentru un elev, ca §l pentru oricare persoana, a avea cunosun]e inseamna a Ie [i dobindit ~i pastrat in mernorie. in plus, se pune problema de a ~i ~apabil sa Ie redea dupa vointa fie Cll ocazia examenelor, fie in alte impreJuran. Pentru aceasta avem "instrumentul natural" numit mernorie, Trebuie insa sa marturisim ca nu stim prea bine sa utilizam acest instrument cu care sintern inzestrati. II folosim adesea in mod primitiv: cind 0 idee nu vrea sa ne intre in cap, 0 repetam intruna pina obosim. Este oare acesta un mod eficient de a memora?! Nici pc departe.

Experirnentele clasice asupra memoriei, realizate de psihologul german Herman Ebbinghaus (Uber das Gedachtins, Berlin, 1885), au relevat ca aproximativ 75% din Informatiile memorateise uita dupa 24 de ore, ca nu putem 111e1110ra orice dintr-o data. Pc de alta parte, .se stie ca. vfrsta afecteaza considerabil capacitatea de memorare a indivizilor, ca fiecare din noi avem tendinta de' a simplifica ceca ce memoram.

Sa examinam activitatea de invatare §colara. Una din dificultatile vmajore intimpinate de clevi §i studenti consta in asimilarea §i .pastrarea in mernorie a unui corp de cunostinte predate fractionat ~i parcelat de-a Iungul unui semestru sau unui an. Cum sa ne anrreniim memoria pentru a face din ea 0 sursa de satisfactii si- succese 7

Prima conditio - sustin cei dol psihologi francezi anterior mentionati - este de a ne cunoaste propriile capacitati de memorare.Pentru aceasta ni se propune urmatorul chestionar privind diagnoza sumara a obisnuintelor §i capacitatilor de mernorare,

Raspundeti prin. DA sau. NU la fiecare intrebare, dupscum este cazul in ceca ce va priveste.

I

I'

1. Priviti limp de un minut desenele de mai JOB.

*x =0+%

C&VO-

Apoi acoperiti-le §i incercati sa reproduceti din memorie desenele. Ati reusit sa reproduced .cel putin zece din ele?

DA NU

2. Vaamintiti eel putin 0 strofa din zece cintcce sau poezii?

DA NU

3. vs amintiti cu u§urinta numerele utile (de telefon, al bulctinuluide identi tate, al carnetelor CEC etc. 7)

DA NU

4. Retineti fcira efort numele §i prenumele persoaneior. ce va sint recomandate?

DA NU

1'.'

.). Stili numele a douazeci de strazi

din orasul III care Iocuiti?

DA NU

" 6. La scoala, ali invatat cu u~urinta tabla inrnultirii?

DA NU

7. Pute]i recita poezii invatate Ia §coala?

DA NU

8. ~titi cind memoraji eel mai bine (dimineata, seara)?

DA NU

9. Obisnuiti sa urmariti cu atentie prclegerile (lectiile) spre a le 111Vata "pe jumatate" inca din clasa?

DA NU

96 Psihoteste

-----------------------

15. Obisnuiti "'sa profitati'' de reactiile dv. afective pentru a memora mai bine? DA NU

10" Obisnuiti sri Inva~a\i pede rost diferite texte nurnai pcntru 'a va exersa memoria?

DA NU

16. De obicei, comparati mintal ceca ce urmeaza sa memorati Cll ceca ce §titi deja?

DA NU

11. De regula, cititi de mai multe ori un text pentru a-I sri cu precizie?

DA NU

12. Cunoasteti eel putin trei procedee (folosite, de exemplu, de actori) pentru antrenarea memoriei?

DA NU

17. Utilizati scheme grafice pentru subiectele ce urmeaza sa Ie memorati?

DA '/' NU

18. Folositi metode mnemotehnice (procedee de ordonare a datelor dificil de mernorat)?

DA NU

13. Obisnuiti sa spuneti cu voce tare ceca ce vreti sa vaamintiti?

DA NU

14. Inaintc de culcare; va rezervati un timji pentru "a vedea" activitatile ce urrneaza ,sa le efectuati in ziua urmatoare?

DA NU

19. Ond va pregati Ii pentru examene, obisnuiji sa revizuiti intreaga materie? DA NU

20. Utilizati In mod frecvent agenda sau fisele de insemnari (aide-memoire)?

'DA NU

Daca ati raspuns DA la toate cele douazeci de intrebari sau .la cele mai multe din ele, insearnna ca aveti "0 memorie buna" §i§ti\i sa memorati eficient, Daca ati raspuns NU 1a cea mai mare parte din intrebari, s-ar parea ca aveti "0 me!11Oric slaba", Nu-i foarte gray. ,Memoria poate fj antrenata prin procedee adecvate, Raspunsurile la intrebarile 11 Plna la 20 oglindesc cunoasterea sau riecunoasterea aces tor procedee, Analizati singuri, in functie de raspunsurile date, dad §tiii sa memorati. (R.M.)

Smteti un bun "observator"?

V-ali pus vreodata problema cum percepeti obiectele, fenornenele, situatiile din anturajul dv, imediat? Capacitatea de a percepe cu precizie §i in profunzime ~ste 0 calitate indispensabila in dezvoltarea unei persorialitati armonioase. Intelegerca lucrurilor este 0 facultate care va perrnite sa va adaptati la mediul socio-profesional in care traiti.

reactionati §i cum actionati?

din sirul de desene de mai jos exista dona fig uri identice; marcati-le cn creionul,

Timp de rezolvare: 30 de secunde

A

a 111 TR 'Wi m m l~ rfi b0 G:J ~ 5] lSJ 0 ~

c~v ~~ ~ 1 ~\-~

d~ w ~ ~ W ~

e~.~·~.~¢>·~

B. Depistati pentru fiecare din s~riile a §i b din Figura de mai jos uncle apar diferentele; notati-Ie ell creionul,

Timp de rezolvare: 60 de secunde.

B

b

Rezolvare Proba A

De la stinga la dreapta: a) figura 3 §i 7; b) figura 3 §i 7; c) figura 1 §l 5;

d) figura 2 ~i 5; e) Figura 2 §i 5, Proba B

a) Iinia 1, coloana 4,' 5 §i 6; Iinia 4, coloana 4, 5 §i 7,

b) Iinia 3, coloana 4 - B §i D; linia 5, coloana 4 - B §i D; linia 6, coloana 5 - D §i B,

Pentru fiecare raspuns exact din proba A se acorda cite un punct; pentru fiecare raspuns exact din proba B se acorda dona puncte. Scadeti 3 puncte pentru

98

Psihoteste

------------------------------

~

fiecare raspuns eronat sau incomplet aferent probei B; de asemenea cind nu aki reusit sa va incadrati in timpul afeetat.

Rezultate

• 6 - 11 puncte: aveti un spirit de observatie bun

• 3 - 5 puncte: aveti un spirit de observatie mediocru

sub 3 puncte: spiritul dv. de observatie trebuie sa va dea de gindit,

Sinteti unmartor mn de incredere?

Psihologi de prima marime - incepind eu Alfred Binet,. Edouard Claparede, William Stem - s-au preocupat de valabilitatea probelor testimoniale ale rnartorilor de buna credinta. Experimente riguroase in aeest domeniu au fost realizate ~i in tara

noastra (Al. Rosca, 1939; T. Bogdan, 1957). .

Din toate cercetarile experimentale, ea §i din practiea judiciara rezulta un adevar surprinzator: 0 marturic iin totalitate corecta reprezinta 0 exceptie. De regula, niartorul de buna credinta of era 0 versiune mai mult sau mai putin indepartata de realitatea obiectiva, Receptia senzoriala, preluerarea 'informatiei ~i redarea acesteia (verbalizarea), ea proeese psihice naturale, introdue distorsiuni in probele testimoniale. Paradoxal, dar o amintire poate fi precisa §i in acelasi timp Ialsa, iar exactitatea acesteia nu este proportionala cu forta readucerii ei in memorie,

Asadar, intrebarea dad sinteti un martor demn de crezare se justifies: $i este . bine sa 0 §titi! Pcntru aeeasta incercuiti, la fiecare intrebare, una din literele corespunzatoare raspunsului ales.

l.De ce ali accepta sa depuneti marturie in [ala unui tribunal? a. pentru it scoate adevarul la lumina, b.. din curiozitate, e. pentru a avea un rol important.

2. Daca ar trebui sa rclatati un fapt, v-ati increde mai degraba In: a. intuitia proprie; b. memoria dv., e. in logica

dv. .

4. Afla]i ea intr-o tara strainji, in urrna ell 0 saptamina, un om a fost condamnat §i executat dintr-o eroare judiciara, Cum reactionati? a. considerati situatia ea pe 0 fatalitate, b. sinteti foarte socat, c. si'nte~ uluit ea asa eeva se mai poate Intimpla in zilele noastre.

5.Put(* sa spuneti eu exaetitate ce ati facut de dimineata pIna seara in urma ell 0 saptamfna ? a. da, h. nu, e. in parte,

6. Cum stati eu vederea? a. sinteti daltonist, b. suferiti de prezbitism, e. suferiti de miopie (purtati ochelari).

3. Sa presupunem ca vedeti .iesind in fUlSa trei indivizi dintr-un rnagazin de bi juterii. V -ar fi greu sa -i recunoasteti dintre mai multi suspecti daca ar fi: a. o persoana din alta lara, b. un extremist, c. un om rara ocupatie?

reactionat] §i cum actionati?

va pastrau fotografiile? a. vraf intr-o cutie, b. Intr-un album, e. Intr-un sertar, puse in ordine cronologica,

8. Care din urrnatorii trei indivizi are cea mai mare' probabilitate sa fie uciga§? a. eel cu fata prelunga, nas mare, buze subtiri, marul lui Adam proeminent, b. eel eu cap patrat, trasaturi colturoase, barbia proeminenta, e. eel cu fala lata §i adipoasa, cu buze subtin.

9. Chiar sub privirile dv. 0 (Inara fata fura un obiect. Cum reactionati ? a.

refuzati sa .relatap despre ceca ce aii vazut, b. depunetimartllri(O pcntru a 0 fn:vata minte, e. minimalizati fapta pentru a-i u§ura situatia .

10. Ce reprezinta cinei metri? a. lungimea autoturismului Dacia, b. lungimea unui autocamion, c. lungimea unei sufragerii.

11. Priviti cu atentie timp de UIJ minut fotografia de mai jos, ca §i cind ali fi martor la ce se Intlmpla.

,A . 9i acum,. pen!ru a va .autoevalua spiritul dv. de observatie ~i pentru a vcdea dad :1I1tel1 un r~artor In care tribunalul sc.poateIncrede, accrdaji-fiecarui raspuns punctajul m conformitate cu tabelul de rnai jos:

Intrebarea a b e
1 3 2 1
2 1 3 2
3 3 2 1
4 1 3 2
5 3 1 2
6 1 2 3
7 1 3 2
8 1 3 2
9 1 3 2
10 1 2 3
Total 100 Psihoteste

---------------------------

Pentru autoevaluarea spiritului dv. de observatie v-am pus la dispozitie fotografia fnfati§lnd asasinarea lui Lee Oswald, presupusul ucigas al presedintelui american John Fitzgerald Kennedy. La 24 noiembrie 1963, Jack Ruby l-a impuscat mortal pe Lee H. Oswald chiar In arestul politiei din Dallas (Texas). Fara a mai privi din nou fotografia, incercaji sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

l.In ce mina tinea Jack Ruby pistolul?

2. Ucigasul lui Lee H. Oswald purta plHarie? 3, Ce fel de haine purta Jack Ruby?

4. Cite persoane apar in fotografie? a, intre 5 §i 10; b. intre 11 §i 15; c. intre 16 §i 20.

5, Apar §i persoane de sex feminin in fotografie?

Comparati raspunsurile date de dv. cu imaginea fotografica, Pentru fiecare raspuns corect primiti cite un punct; adaugati-le la punctajul obtinut la primele 10 intrebari.

Interpretarea reznltatelor

Daca ali obtinut la intregul test mtre 15 §i 20.,de puncte, nu sinteti bun de martar. Nu. pentru ca ati fiprea distrat, ci pentru ca sinteti dominatde imaginatie. Preferatiisa faceti ape! mai mult la imaginatie decit hi memorie. Sinte!i inclinat spre visarevascultati mai degraba de instinct decit de ratiune, Va lipseste, probabil, spiritul metodic §i sinteti poate putin cam agresiv.

Unscor de 21-3000 puncte nu va recomanda ca un martor pe deplin valabil, Uneori sinte!i "cu capul in non", adesea emotiv §i sentimental. Dati importanta unor lucruri lipsite de semnificatie §i neglijati detalii foarte semnificative. Totusi, sinteti

capabil sa clarificati lucrurile. Puteti deveni un martor credibil. .

Cu31-35 de puncte sinteti demn urmas al lui Sherlock Holmes: riimic nu scapa spiritului dv. de obseryatie, Va intereseaza tot ce va inconjoara §i aceasta face din dv. unmartor aproape perfect. Aveti 0 memorie bun a §i spirit critic dezvoltat. Felieitari!

(A.C.)

Cum i raspundeti .. la stres?

In ultima instanta stresul reflecta discrepanta dintre solicitarile Ia care este supusa 0 persoana ~i capacitatea ei de a raspunde cu succes aces lora. Psihologul T. S. Langner a imaginal 0 scala compusa din 22 de itemi (intrebari §i enunturi) cu ajutorul careia puteti evalua cit de bine raspundeti factorilor stresanti. Alegeti din variantele de raspuns pe cea care corespunde situatiei dv.

1. De mai mult timp rna simt peste masura de slabit,

1 Da

2 Nu

2. Am avut perioade de ~timp in m-am simtit depasit de situatie.

I Da

2 Nu

care

'Care este in general starea dv. psihica?

1 Excelenta 2 Bunli

3 Proasta

4 Poarte proasta

4. Adesea simt ca "rna ia cu calduri'', 1 Da

2 Nu

5. Ali suferit de palpitatii ? 1 Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

6. Aveti pofta de mrncare ? 1 SlaM

2 Normala 3 Buna

4 Prea buna

\

t

I

i I

7. Sint am de obosit incit nu pot sta nici macar pe scaun (trebuie sa stau lungit).

1 Da

2 Nu

8. Sinteti tipul de om care i~i face gnjr din orice?

1 Da

2 Nu

9. Ati avut dificultati de respiratie (fara a face 0 munca foarte grea) ?

1 Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

10. Aii avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica) ?

I Adesea .

2 Uneori

3 Niciodata

11. Ati avut stari de lesin?

reactionati §i cum actionati?

I Niciodata 2 Foarte rar 3.Rar

12. Intirnpinaii dificultati cind incercati sa adormiti sau sa ramineti treaz? 1 Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

13. vs d~ranjeaza aciditatea gastrica (concomirentmaimulte zile)?

1 Da

2 Nu

14. Aveti memorie buna? I Da

2 Nil

15. S-a intirnplat sa aveti "transpiratii reci"?

1. Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

16. Va tremura vizibilmiinile? 1 Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

17. Aud zgomote in cap tot timpul. I Da

2 Nu

18. Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.

1 Da

2 Nu

19. Va simtiti izolat, singur, chiar intre prieteni?

1 Da

2 Nu

20. Nimic nu mi se . i'ntimpla dupa cum imi doresc.

102 Psihoteste

I Da 2 Nu

22. Uneori mel nu mai stiu dad ceva mai are pre], dad merita sa mai doresti ceva.

I Da

2 Nu

21. Suferiti de dureri de cap? I Adesea

2 Uneori

3 Niciodata

Calcularea scoruluisi interpretarea rezultatelor

Primiti cite un punct dad. ati incercuit raspunsul 3 sau~ 4 la item~l 3, dad! ati incercuit 3 la itemul 11 §i 2 1a iternul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi

primiti cite un punct daca ali incercuit cifra I (primul raspuns): v

T. S. Langner a verificat scala sa 'de masurare a stresului pe un numar de I 600 de adulti din Manhattan (New York). Rezultatele nu au decit 0 valoare indicativa pentru populatia romaneasca. Totusi merits sa ,§tili cli, acei care au obtinut intre 0 §i 3 puncte sint considerati c~ raspunzind "normal" la s~es, eei care au 4-6 puncte .sint la limita normalului, Un scor de 7 puncte (§l peste) indica 0 discrepanta serioasa intre solicitari §i capacitatile personale. Se impun masuri de echilibrare psihica: trebuie consultat un specialist. (A.C.)

Va supraevaluati potenp.alulde acp.une?

Pe 0 foaie de hirtie obisnuita, format A4, desenati cu mina libera un cere.

Utilizati din spatiul dat cit doliti. Atentie, sa aveti un instrument de scris care sa nu va creeze dificu1t.:'lti §i 0 pozitie comoda la masa de Iucru,

Interpretare

Tipul care so supraevalueaza va desena un cerc al carui diametru depaseste 8 em, trasamra evidentiindu-se pe masura ce dimensiunea cercului creste, Se poate spune , des pre. aceste persoane ca au 0 doza de optimism marcata, sint veselie, sociabile, comunicative; par a depa~i dificultatile, acordindu-si cu u§urinta, uneori chiarcu superficialitate, garantia succesului. Spiritul critic §i autocritic se evidentiaza mai putin. In grup astfel de oarneni sint tonici, initiatori de actiuni, situindu-se de cele mai multe ori In pozitia liderului informal, "specialist" cu

problemele socio-afective.. , '

Tipul care so subevalneaza va desena un cere al cami diametru va fi evident mai mic de 8 em. Aceste persoane tind sa-§i afirme cu mai putin curaj opiniile, sint-rnai putin eomunicative, optimiste, Spiritul critic §i autocritic subliniat se pare ca le frineaza initiativele. In grup au 0 pozitie .rezervata, se angajeaza cu dificultate in initiative, caracterizindu-se prin nemultumire §i irascibilitate, Sint meticulosi, uneori pina la pedanterie; l§i exteriorize_aza trairile afeetive limitat. (RC.)

~_. __::1::..::0::..::3:.._ __ cum reactionati §i CUm actionati?

Capacitatea de decizie.

. Cind va confr~ntati cu anumite probleme, de obicei incercati sa le rezolvati rapid. sa~ le vaminati cit. mai mult posibil? Cind sinteti presat sa luati 0 decizie, aetJO!_lal1 in pripa sau va pastrati calmul, alegind cea rnai buna solutio?

In lua~ea,unei ~otarlr! c~re~ §i sfatul altora sau considerati acest lucru un semn de sliibiciune? Agolllzal/'adesea atit inainte, ciI§i dupa ce luati decizii importante sau faceti fata luarii unor asemenea decizii calm, fiu-a probleme secundare?

• 0 ~apa~Jtatea de. a lua decizii . in mod inteligent, calm §i In timp rezonabil este utila l.n viata d: ZI cu zi, pentru orice profesie, dar mai ales pentru rnanageri. 0 modalitate sigura de a alege intre managerii buni §i cei nepotriviti este aceea de ?onfrunta~e a lor cu Iuarea deciziilor. Luarea prompts a unei decizii adecvate este unportanta pentru cl§tigarea respectului subalternilor §i superiorilor.

Pentru a afla cit de bine va descurcati In luarea deciziilor raspundeti la

urmatoarele intrebari: '

1. Incercati adesea sa evitati san sa aminati luarea deciziilor importante, spunindu-va ca problema se va rezolva de la sine?

DA __ NU __

2. Cind vi se cere sa luati o. decizie foarte importantg, deveniti agitat(a) §i nu mai dati randamentu] maxim'? DA___NU __

I

'3. Considerati ca este sub demnitatea dv. sa va sfi1tuili eu subalternii in probleme In care ei' au experienta? DA___NU __

4. In cazul deciziilor In probleme importante, pcntru care exista argumente "de arnbele parti", obisnuiti sa va bazati pe intuitie, pe Her?

DA..___NU __

5. Doriti adesea sa fiti ill situatia de a lua vreo decizie?

DA___ NU,,--

6. Cind aveti de luat 0 decizie importanta, aceasta va afecteazji somnul §i pofta de mincare?

DA___NU __

7. Sincer vorbind, datorita Iipsei de iucredere in dv. J'n§iva, va, displace sa luati deciziiT

DA___NU __

. 8.. Sfntep in dificultate chiar §i atunci cind aveti de luat decizii lipsite de importanta? '

DA __ NU __

9.. Ati concedia un prieten. dad mentinerea lui arcontraveni intereselor firmei in care deiine~ 0 pozitic importanta?

DA_NU_'_

10. Daca ati esuat in rezolvarea unei probleme din aria dv.' de activitate, incercati ssascundep celorlalti acest lucru?

DA __ NU __

11., In familie participati la toate .la majoritatea deciziilor importante? DA_NU_

12.

sau

De obicei, sinteti nerves atit dupa, cit §i inainte de luarea unei decizii irnportante?

DA __ ~U_' _

104

Calcularea scorulni §i mterpretarea rezultatelor

Cel . .mai dezirabil raspuns prirneste 4 puncte, eel mai putin dezirabil - 1 punct. Acordati-va 4 puncte pentru raspunsul DA dat Ia intrebarile 4, 9 §i 11 §i pentruNU la celelaitesi 1 punct pentru raspunsul DA la intrebarile 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10 §i 12 §i, respectiv, pentru NU la 4, 9 §i 11.

Un scor tntre 41-48 va situeaza peste medie, sugerind 0 mare capacitate de a luadecizii, Cele mai multe persoane obtin la acest test tntre 30-40 Ade puncte. Un scor sub 30 de puncte nu va recornanda pentru functii de decizie. Incercati sa va autoanalizati conduita §i sa depistati blocajele psihice In luarea deciziilor. (D.T.)

Cit de intluentabil(a) smteti?

Acest test va poate ajuta sa aflati cit de influentabil sinteti sau, altfel spus, care este gradul dumneavoastra de independenta fata de ceilalti in ceea ce faceti, simii!i sau glnditi. incercui~ cifra care credetica reflects eel mai bine situatia dumnea-voastra, §tiind.d cifra 1 semnifica dezacordul, jar cifra 5 acordul deplin cu comportamentul descris In cele 10 situatii. Examinati toate cele 10 enunturi §i pronuntati-va 111 legatura cu fiecare dintre ele, chiar dad va va fi greu sa acceptati d lucrurile se intirupla a§a,§i nu cum aii dori durnneavoastra. Sinceritatea cu dumneavoastra In§iva este obligatorie!

Niciodata Totdeauna
1. Cind rna irnbrac, iau in considerare prognoza meteo 2 3 4 5
2. Cindnu vreau sa fumez, dar mi se ofera 0 tigara, accept 2 3 4 5
3. Cind nu ma simt bine §i cineva imi spune di.
nu .arat prea grozav, rna simt §i rnairau 2 3 4 5
4. Cind partenerulra) doreste sa mearga la film
§i eu nu vreau, rna razgindesc 2 3 4 5
5. Sint Ja 0 petrecere; desi n-as don sa consum bauturi
alcoolice, cind cineva imi of era un pahar, accept 2 3 4 5
6. Cind cineva imi spune ca Ii place
tunsoarea mea, incerc sa ma tund la fel data viitoare 2 3 4 5
7. Cind cineva spune caar trebui sa mai
slabesc, tin seama de aceasta cind manInc 2 3 4 5
8. Daca un prieten insista, reuseste sa. ma determine
sa jucam carti 2 3 4 5
9. Pot fi usor convins sa fae dragoste, chiar daea nu doresc 2 3 4 5
10. Chiar daca nu mi-e foame, pot fi convins sa maninc 2 3 4 5 reactionati .§i cum actionati?

internretarea rezultatelor

Adunati numerele incercuite. suma rezultata este cuprinsa tntre 10 '§i

20 de puncte, sinteti, se pare, 0 persoana independents in modul de a gindi §i actiona. Daca va situati mire 40 §i 50 de puncte, sinteti, probabil, nepermis-de influentabil §i poate ca ar trebui sa invatati sa luati singur decizii, sa va incredeti 111 de §i, eel mai important, sa perseverati in realizareaIor, Persoanele ce obtin intre20 §i 30 de puncteau, dupa cum precizeaza Sidney Leeker in lucrarea "Who are you" (1980.), din care am preluat acest test, un grad mediu de rezistenta la influentele celorlalji. {L.C.)

Smteti . perseverent(l1)?

In viata cotidiana nu toate acjiunile noastre reusesc din prima incercare; adcsea reusim doar a doua sau a treia oara, ba chiar dupa un numar §i mairnare de tentative. Uncle persoane l§i pun de multe ori intrebarea daca este oportun sa insiste, sa continue sau .11U. De multe on in5a succesul depinde tocmai de perseverenta noastra, Care este 0 variabila de personalitate complexa, Ea nu rezida numai in' capacitatea de a nu ne descuraja, de a .nu ne infuria in rata esecului, ci este ceva mai mult, cuprinzind motivatie, trasaturi caracteriale etc. Aceasta calitate de a domina situatiile neobisnuite, frustrante, dificile- perseverenta sau rezistenta umana, cum a fost numita - §i care conditioneaza In mare masura reusita in activitatile noastre poate fi fermata

§i dezvoltata la fiecare dintre noi. '

Vreti sa §titi citsinteti de perseverent ~i cum va puteti imbunat~ti aceasta trasaturil de personalitate? Parcurgeti testul urmatorl

Imaginati-va d\. suna telefonul si o voce foarte placuta va spune 0 fraza putin ciudata, putin absurda, constind intr-o zicala, intr-o cugetare, intr-un proverb etc. Ziua u[miltoare, la aceeasi ora - 0 aWl fraza, la fel de sibilinica, ~i asa timp de. zece zile la rind. Cum reacponati?

Gasiti mai jos cele zece fraze si: pentru fiecare cite palm posibilitati de raspuns.

1. Vreti sa va dau 0 veste buna?

a) Cine este la telefon?

b) Desigur; care?

c) Nu discut cu necunoscutii,

d) In ce sens buna?

2. Cine seamana, culege.

a) De ce irni spuneti aceasta?

b) Eu sernan mereu, dar nu culeg niciodata.

c) Nu inteleg ce vreti sa spuneti,

d) Dv. ce ma sfatui\i sa fac? .

3. Nu da vrabia din mina pe cioara de pe gard.

a) Ce inseamna aceasta?

b) Sinttotal de acord.

c) Nuspuneti prostii!

d) Dati-mi atunci aceasta vrabiel

9. Cine cauta, gaseste.

a) ~i dad nu vreau sa gasese nimie?

b) Bine, atunci sa cautam.

c) Nu v-am cerut sfatuI.

d) Dv. ce dutali?

106

5. Cine are noroc in dragoste are ghi-nion la jocurile de dirti,

a) Dv, iubitiproverbele,

b) Tineti minte aceasta pentru dv.

c) Incetati sa-mi telefonatil

d) Eu .in ce am noroc?

6. Nu trezi ciinele care doarme.

a) Ciinele este deja treaz. .

b) Cine este ciinele, dupa parerea dv.?

c) Sinteli de-a dreptul pisalog,

d) Atunci sa vorbim incet, sa nu-l trezim,

7. Trebuie sa incercarn pentru a avea incredere.

a) Nu cred ceea ce-mi spuneti.

b) EQ incerc,deci amIncredere.

c) Nu rna intereseaza,

d) Sa vedemce se va iurimpla cu telefoanele dv,

Psihoteste

8. Cine spune "da, dar .. ," nu este niciodata muljumit.

a) Unde doriti sa ajungeti?

b) ba, dar eu sint multumit.

c) Sinteti neobrazat dacii Yeti continua,

d) Cine nu spune "dar .. ." nu poate fi multumit?

4. Corb la corbnu-si semite ochii,

a) Intre noi asa facem?

b) Chiar asa este, drags domnule.

c) Dv. sinteti un corb, eu nu, §i nu rna mai deranjati.

d) Pentru dv, cine sint corbii?

10. Frica te impinge la orice.

a) Vreti sa ma infricosati?

b) ~i dece ar trebui sa-mi fie frica?

c) Ajunge, acum exageratil

d) Teate aceste zicale imi stirnesc curiozitatea,

Cotarea raspunsurilor

Varianta de Intrebarea
!_~1211_!1£' _____ I 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a '---'--1 -l-T --3 2 2 2 2 1 3
b 2 , 2 2 4 3 3 3 3 2 4
c 0 0 eO 2 I 1 1 1 0 2
d 3 3 3 5 4 4 5 5 3 5
---- Interpretarea rezultatelor

Dad! ali obtinut mtre 0 §i 15 puncte: sinteti "moale", la presiunea evenimentelor sau persoanelor cedati imediat. Nu slnlef1 deloc perseverent, aveti dificultati mari in a sHiplni situatiile neobisnuite, frustrante, stresante.vkecomandarea este oa, deocamdata, saevitati contactele cu persoanele §i situatiile dificile §l sa cereti sprijin de la cei care va pot ajuta, laslnd la 0 parte eli-ice orgoliu. Dar §i in aceasta siniatie trebuie sa tineti cont de slabiciunea dv.: cautati acele persoane care va pot ajuta intr-o maniera naturals, discreta, fara osrentatie sau hiperprotectie. Apoi, da~a va intereseaza 0 activitate, 0 situatie ceva mai stresanta sau 0 persoana mai dificila, nu cedati niciodata la primul esec (refuz), apelati din nou la cei cu ex-perienta pentru a va sugera cum trebuie sa continuati.

pricum, I1U111arali pina la zecejnainte de a reactiona prin abandon,

Intre 16 §i 20 de puncte: sinteti oarecum elastic, cedati c1estul de usor, dar uneori aveti capacitatea de a reveni, In general lnsa, va adaptati cu dificultati, perseverenta dv. nefiind deosebita: sinteti rnai. inclinat spre abandon decit spre insis-

107 Cum reactionati §i cum acjionati?

----------------~-----

tenta, Rationamentul va este de tip capitulard: "De ce sa mi se intimple tocmai mie unaca asta"!".

Recomandarea este de a invata sa insistati; la insistenta altor persoane raspundeti prin insistenta. Daca va ginditi bine, Yeti vedea ca acest test va ajuta - prin recomandari, prin analiza variantelor de raspuns §i experimentarea comportamentala a unora dintre ele etc, - in antrenarea perseverentei §i rezistentei la dificultati.

intre 21 §i 30 puncte: sinteti destul de rezistent, desi din cind In .cind aveti "caderi' neasteptate in care abandonati totul. Acest fenomen se produce pentru ca aveti 0 incredere redusa in fortele proprii §i pentru ca nu va sint clare. motive1e perseverentei.

Recornandarea este de a va clarifica ideile in timp ce rezistati, de a va justifica rational actiunile,' de a cauta argumente pertinente pentru a persevera. Rezistenta din principiu nu serveste la nimic daca nu va este dar ceea ce urmariti, ba dimpotriva. Numarati pina la 0 suta inainte de a abandona,

intre 31 §i 40 de puncte: sinteti foarte perseverent In raport cu oamenii, noutatile §i situatiile confuze, Mergeti inainte foarte decis pe drumul dv, §i deseori pareti un adevarat buldozer. Atentie totu§i, acest lueru s-ar putea sa' fie uneori deranjant, iritant pentru ceilalti - din cind In cind trebuie sa mai §i cedati, sa 'nu treceti dincolo de orice limita, pentru ca nu puteti avea intotdeauna dreptate.

Recomandarea estedeci de a-iasculta, chiar daca mai putin in primele etape, §i pe ceilalti; bucurati-va de. viata invap:nd ca uneori mai §i pierdeti. Nu trebuie sa deveniti prizonierul propriei dv, indipatinari, (J.S., ES.)

A '

Intr-adevar, _hotant(a)'

Hotarirea, capacitatea de a decide se numara printre insusirile fundarnentale ale unci persoane caracterizate printr-o personalitate puternica; exista situatii urgente pentru care trebuie sa ne mobilizam §i .sa luam 0 decizie rapida, care nu suporta intirziere. Oare posedaji aeeasta calitate pretioasa? Puteti evalua rapid toate elernentele care concurs la determinarea unei linii de actiune in caz de urgenta? Acest lucru il puteti afla intr-o bun a rnasura din testul care nrmeaza.

Timp de rezolvare: 30 secunde. (Atentie, nu depa~iti .limita de timp!)

1. Care dintre desenele de mai jos conjin cifrele care, prin totalizarea lor, ne dau aceeasi surna?

108 Psihoteste

---------------------------

2. Care dintre aceste patrate poseda cel mai mare numar de sectiuni?

Raspunsuri

Daca nu v-ati incadrat in timpul alocat, testuleste nul. Proba 1

Prima §i a treia Figura Proba 2

Primul patrat din ultima linie Interpretarea rezultatelor

Notati 5 puncte pentru fiecare raspuns omis §i douapunctcpcJitru fiecare raspuns gresit. Daca ati obtinut:

1 zero puncte: sinteti 0 persoana hotarita §i §tltl sa examinati 0 situatie

1 0 • 3 puncte: sinteti 0 persoana hotarlta, dar coordonarea elementelor unei situatii pres ante este mai slabf

1 peste 3 puncte: sinteti lipsit de 'capacitatea de decizie §i incapabil srI aveti o viziune de ansamblu aSl}pra lucrurilor. (H.P.)

_--------.....:::.l.:.09;:_-_;_-Cum reactionati §i cum actionati?

"Gustul' riscului

Mai jos .sint prezentate 36 de intrebari privind firea dv, Raspundeti prin ."Da" sau "Nu'', gindindu-va .la modul in care actionati in mod obisnuit, Nu exists raspuns corect san gresit, CI numai raspuns care arata ca firea dv. este intr-un fel sau . altul. ~aspu~lsurile dif~ra de la om la om deoareee oarnenii sint diferiti, Nu stati pe ginduri §I dati primul raspuns care va vine in minte; el arata ceca ce credeti in mod sincer despre dv,

1. Sint 0 persoana dinamica, activa.

2. De obicei traversez strada fara sa mai astept aprinderea luminii verzi a semaforului.

3. Invat cu u§urinta numele persoanelor, strazilor,

4. In scoala copiam Ia lucrari sau teze. S. Imi plae culorile inchise,

6. Mi se intimplli sa fac absente fara sa anun] dinainte sefii (profesorii).

\

7. Ma pasioneaza lectura §i filmul.

8. Ma pasioneaza jocul la loto, In loz in plic etc.

9. Daca nu-mi convine hotarirea sefului (profesorului); procedez <:\§a cum e~nsider eu ca este bine.

10. Suport eu u§urinla nedreptatile,

11. Ma .feresc sa ian apararea altora In rata sefilor (profesorilor),

12. Doresc sa am un serviciu bine platit.

13. Imprumut cu u§urin\a bani chiar §i persoanelor mai putin cunoscute,

15. Cind cineva rna supara rau, sal' la bataie,

16. rmi place viteza.

17. Ure §i cobor din masina sau tren din mers.

18. Ma adaptez usor la schimbarile din viata mea,

19. Ma feresc sa ian obiecte care nu-mi apartin (din scoala, intreprindere, magazine, locuinta altuia), chiar dad am mare nevoie de ele.

20. Am probleme personale care !na fri'lminta puternic.

21. Uneori mint pentru a reusi sa-mi rezolv problemele mai usor.

22. In §coala chiuleam de la ore.

23. Iubesc mult animalele,

24. 25.

1mi plac jocurile de noroc,

Dad seful (profesorul) irni face o nedreptate, tac pentru ca nu vreau sal supar.

26. Muntele este locul In care irni place sa-rni petrec vacanra,

14. Sint 0 persoana deschisa, pri- 27. Pc munte urc In locuri pericu-

etenoasa, lanse.

110

28. Am fost un copil foarte zburdalnic.

32. Sint, in general, unom norocos. 33.· Uneori pun pariuri pe obiecte, bani etc.

29. In copilarie luam bani din casa h1fa stirea parintilor.

30.Imi place sa-mi rezolv proble-mele singur, Tara ajutoru! altora.

,.34. Sint un om curajos.

35. Calatoresc uneori eu masina rara

bilet,

31. Daca am 0 problema personala,

.. ( IV) hi fV V 36. 'In copilarie fugeam uneori de

plecde 1 a, serviciu scoarai, c mrara

stirea sefului (profesorului). acasa

Calcularea scorului

Se acorda cite un punct pentru raspunsurile "Da" laIntrebarile 2,.4, 6, 8, 9, .13, 15, 17, 21, 22, 24, 27, 29, 31, 33, 35, 36 §i pentru rasp,unsu! "Nu" la intrebarea 19.

Interpretarea rezultatelor ''v •.

Un scor de 0-2 puncte indica 0 atitudine de prudenta excesiva, ~easumarea nscu-

lui in situatiilede incertitudine. . .

Scorul cuprins mire 3-5 puncte exprima 0 atitudine de nsc mo?erat, prudent v -Intervalul 6-7 indica 0 atitudine necristalizata, trecind cu ll§unnti'\ de la. prudenta

moderata 1a rise major. . '. v

Un scor de 8-18 puncte arata ca persoanele i§i asuma frecvent nscul sau. ad~pta. solutii exagerate. Manifesta atitudinide bravada, aventurism, subapreciere a riscurilor posibile, (I.T.C.)

Predominant introvert san extrovert?

Desi fiecare dintre noi ne cunoastem sau pretindem di ne cunoastem propria noastra 'personalitate, in general sau privitor la anumit~ il:su§iti, ale ei. ,(ce, temperament avem, ce caracter avem, cit de inzestratr aptltudma~ ?~ntem~ CIt smtem de sociabili etc.), in realitate nu exista intotdeauna 0 compatlblhta~e mtr.e m~dul' cum ne autoevaluam §i cum sintem de fapt. si, pe de alta parte, mtre ll~agme~ . noastra des pre noi insine §i evaluarea facuta de alte persoane .. Cu cit .smt mar mari asemenea discordante, cu atit mai mult capacitatile .noastre a~apta~ve. scad:

De aceea, este necesar §i posibil sa fim ajutati in a ne cunoaste CIt mal bine §1

pentru a atinge acest obiectiv putem .apela l~ testul psihologi~.: . ....

Va oferim In continuare un asemenea instrument psihodiagnostic cu ajutorul caruia putem ~t1a daca sintem 0 persoana predominant introverts (orientata spre sine, spre -lumea ei interioara) sau predominant extroverts (persoana pentru care

111

Cum reactionati ~i oum actionati?

----------------~---------

Iurnea exterioara este esentiala, se adapteaza tara dificultate). Pentru a ajunge la 0 asemenea concluzie, este necesar sa raspundem la mai muite subsecvente ale testului, care se refers la citeva modalitati comportamentale ce apar ca indicatoti ai tendintelor spre introversie sau extroversie (cit de sociabili sintem; 'daca sintem mai mult un om de actiune sau un ginditor; cit de emotivi sintern; eft de indrazneti sintem; cit de practici sintem; cit de impulsivi sintern). La fiecare intrebare trebuie sa raspundeti cit mai sincer prin da sau nu, rara a uita un moment ca nu exista raspunsuri "bune" sau "rele". Subteste1e sint msotite de modul de cotare a raspunsuriior §i de interpretarea rezultatelor. In final, insumind punctajul la fiecare subtest, obtineti un rezultat total care, raportat Ia modul de grupare a punctajului glo-bal, ne va oferi raspunsul la intrebarea generals a testului.

I. CIT DE SOCIAB1L SINTETI?

(Cit sinteti de timid? CIt de abil §i diplomat sinteti?

CIt de bine va intelegeti cu altii 7)

1. In mod obisnuit, faceti un efort pentru a va 1nlelege cu persoane pe care nu Ie agreati?

2. In general, preferaji 0 vacanta zgornotoasa §i plina de .evenimente In locul uneia Iinistite §i pasnice?

3. Va place sa mergeti Ia petreceri, Ia disco §i Ia restaurante?

4. vs faceti usor vprieteni cind rnergeti 111 vacanta sau cind calatoriti?

5. Va face intotdeauna placere sa va vedeti prietenii, chiar §i cind vin neanuntati?'

6. Ati initiat vreodata 0 conversatie cu un strain in tren?

7. vs place sa organizati petreceri, sa invitati pe altii la masa?

8. Aveti multi prieteni §i multe cunostinte?

9. Preferati serile ocupate §i autrenante petrecute acasa celor linistite?

10. Va p'lac jocurile la petreceri?

11. Ii cunoa§t~lipe cei rnai multi dintre vecinii dv. dupa numele lor rnic?

12. Va place sa !uati parte 1a jocuri, chiar §i atunci cind nu cistigati?

13. Preferati oamenii in locu1 rnasinilor? «

14. Va place sa ajutati alti oameni?

15. Sil1tep invitat la 0 cina. Gazda va serveste un fel de mincare pe careTl considerati oribil. L-ati consuma totusi?

16. Trimiteti felicitari de Craciun persoanelor pe care nu le agreati?

17. Ati fost dec1arat vreodata "viata §i sut1etul unei petreceri "?

18. vs place sa Intflniti persoane noi, necunoscute anterior?

19. vs 'simtiti confortabil cind intrati I11t1'-o incapere in care nu cunoasteti p~ nimeni?

20. vs plac copiii 7

22. vs faceti usor prieteni?

112

Psihoteste

----------------------------

21. Va place mai mult sa scrieti 0 scrisoare decit sa folosi 1i telefonul?

23. Ati incercat vreodata sa ascundeti ca sinteti acasa, auzind ca sosese vizitatori ce nu sint bineveniti?

24. In casa dv. sint adesea mai multe pcrsoane decit pot intra in mod confor-tabil?

25. Va faceti griji despre felul in care alte persoane gindesc despre dv.?

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 1

da 0

da 0

da 1

da1

nu nu nu nu nu nu nu nu ilU ilU ilU ilU nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu uu

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 1 1 o o

Daca scorul este mtre 16 §i 25 de pnncte: sinteti sigur 0 persoana sociabila; va plac oamenii, va place sa fiti impreuna cu ei §i probabil sinteti foarte fericit cind va aflati In multime.

Daca scorul este intre 8 §i 15 puncte: va place sa fiti impreuna eu alte persoane, dar in cazul' unei petreceri agitate puteti sa ramineti In eontinuare s,an s-o parasi!i, rabdarea dv. nu este nelimitata §i probabil slnteli foarte fericit daca '. puteti sa petreceti 0 seara cu unul sau doi prieteni apropiati decit sa mergeti la un chef sau altceva de acest gen. Daca constatati ca sinte!i singur intr-o seara, va adapta]i perfect de bine la aceasta situatie.

Daca scorn 1 este de 7 puncte §i mai putin: sinteti un fel de singuratie. In mod sigur preferati sa cititi 0 carte buna, sa stati in fata te1evizorului sau sa va ocupati de altceva decit sa ie§iti din casa ea sa va inveseliti impreuna eu alte persoane. Sfnteli independent §i va place propria companie.

....-_-- .::.1.::.1.::.3 Cum reactionati §i cum actionati?

n. SlNTETI UN OM DE ACTfUNE SAD UN "VISATOR"?

(Va place rnai mull sa vorbiti §i sa vis ali in legatura eu un lueru sau 8a-l faceti")

1. Va place sa fiti ocupat? ., V' . "

"',. a s11ntJ1J enervat de traficul ce

se deplaseaza incet?

3. Manifestati tendinta de a va muta des de la 0 slujba la alta?

4. Va simtipmizerabil cind stati degeaba?

5. va place sa urrnariti cu privirea?

6. Folositi mai hine scarile decit sa asteptati liftul?

7. Vi s-a reprosat vreodata' ca Iaceti unele lueruri prea repede?

8. Va sculati devreme chiar §i in zilele de repaus §i de odihna?

9. Deveniti foarte entuziast In legatura cu noile proiecte?

10. vs place sa organizati pe allii?

11. vs place mai mult .sa actioaati decit sa planificati? .

12. Pierdeti mult limp rneditind §l visind eu ochii deschisi?

13 . V-ali gindit vreodata de unde venim cu totii §i de ce?

14. vs place sa descifrati cuvinte incrucisate?

15. Va place sa vizitati muzee §i galerii de arta?

16. Va place sa stati de ~orba?

17. In mod obisnuit urcati scarile

cite doua 0 data? .

18. Vi se pare ca faceti mai multe lucruri decit persoanele pe care Ie cunoasteti?

19. Preferati vacantele active §i solicitante celor relaxante, eu mult limp liber?

20. Va plictisiti repede dad nu aveti nimic de facut?

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. da 1 uu 0

2. da 1 nu 0

3. da 1 nu 0

4. cia 1 nu 0

5. da 1 nu 0

6. da 1 nu 0

7. da 1 nu 0

8. da 1 nu 0

9. da 1 nu 0

10. da 1 nu 0

11. da 1 nu 0

12. da 0 nu 1

13. da 0 nu 1

114

Psihoteste

----------~--------------

14. da 0 nu 1

15. da 0 nu 1

16. da 0 nu 1

17. da 1 nu 0

18. da 1 nu 0

19. da 1 nu 0

20. da 1 nu 0

Dad scorul este mtre 12 §i 20 puncte: sinteti mai multun om de actiune decit un ginditor, preferati sa faceti lucrurile decit sa ginditi asupra lor; va place sa fiti activ §i sa aveti cit mai multede facut.

Dad scorul .este intre 6 §i 11 puncte: in egala masura va place sa fiti ocupat, dar nu va deranjeaza sa consumatifimp gindind asupra lucrurilor; va puteti adapta destul de user la 0 garna larga de circumstante.

Dad scorul este de 5 puncte §i mal putin: sinteti in mod sigur un ginditor; preferati sa va ocupati de 0 carte sau nurnai de gindurile dv. decit sa va repeziti sa faceti uncle lucruri.

m. CIT DE EMOTIV SlNTETJ:? (Sinteti mai incordat, tensionat §i crispat?

Sau, dimpotriva, sintep mai relaxat, rece §i nepasator")

1. Va simtiti vinovat dad plingeti in public?

2. Credeti cit plinsul este un semn de slabiciune?

3. Credeti 'ca barbatii §i baietij trebuie sa fie incurajap sa-§i ascunda lacrimile?

Ii"

4. Va simNi jenat daca va surprindeti plingrnd in tirnp ce vizionati un film sau cititi 0 carte?

5. Ali incerca sa va retineti lacrimile daca ati participa la funeralii?

6. Ati avea incredere rntr-un politician care varsa lacrimi in public?

7. Credeti ca lacrimile sint 0 expresie necesara a ernotiei?

8. Ati permite cuiva sa va consoleze daca v-ar gasi plingind?

9. vs simtiti jenat dad vedeti oameni mari plingind?

10. Ati pretinde ca aveti ceva 111 ochi daca ati fi descoperit di plingeti?

11. Incercati intotdeauna sa va ascundeti supararea?

12. incercati Intotdeauna sa va, ascundeti dezamagirea?

13. S-a intirnplat vreodata sa scapati de sub control calmul §i dispozitia?

14. V -au creat vreodata probleme calmul §i dispozitia dv.?

15. Credeti ca va este de folos dad va stapliliti supararea?

16. Manifestati tendinta dea medita asupra lucrurilor care v-au produs

suparare? '

la.-_----- _ __;.-...:1:.:1:.:5:...__-Cum reactionati §i cum actionati?

17.

Va suparaji destul de repede?

25. Va place sa fiti sarutat §i imbrati§at de persoanele pe care le

iuhili? .

18. 'Tachinati, eel putin 0 data pe zi, pe cineva pe caro-l iubiti?

19 Va v 26. Ati ris vreodata tare cind ati

• plac sernnele fizice ale·' vizionat un film nostim?

afectiunii?

, Cotarea §i interpretarea rezultatelor
1. da 0 uu
2. da 0 nl!
3. da 0 ilU 1
4. da 0 nu 1
5. da 0 uu 1
6. da 0 nu 1
7. da 0 uu 1
8. da 1 uu 0
9. da O· nu I
10. da 0 uu 1
11. da 0 uu 1
12. da 0 nu 1
13. cIa 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. cIa 1 nu 0
16. da 0 nu 1
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19,; cIa 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. cIa 1 nn 0
22. da 1 nu . 0 20., Ati devenit vreodata meditativ cind ali vazut copii mici?

21. Va sim\ili fericit cind dati mina In public cu cineva care va place?

22. Va place sa vi se fad! masaj?

23. Spuneti In mod regulat eelor pe care-i iubiti cum va simtiti?

. .

24. Ati avut vreodata un animal fata de GU'e sa va manifestati tandrejea?

27. Ati miscat vreodata din picioare cind ati ascultat muzica?

28. Adesea sinteti printre ultimii care inceteaza sa bala din palme la concerte, evenimente sportive §i altele?

29. Ati strigat vreoda~a incurajind pe sportivi sau pe eroii de la televizor?

30. Putep sa va amintiti de ultima ocazie cind ali ris §i v-a placut foarte mult?

116 ' Psihoteste
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0
26. da 1 nu 0
27. da 1 nu 0
28. da 1 nu 0
29. da 1 nu 0
30. da 1 nu 0 Dad scorul obtinut este .intre 17 §i 30 de puncte: atitudinea dv. fata de propriile emojii este una sanatoasa; nu va este rusine sa va desconspirati ocazional emotiile §i datorita acestei atitudini veti fi neindoielnic mull mai slinMos.

Daca-scorul este intre 8 ~i 16 puncte: §titi cum sa va exteriorizati ernotiile, dar adesea aveti dificultati in a face acest lucru asa cum ar trebui. Cind va simtiti diu, nu va puteti stapini plinsul, Cind sinteti suparat, va ascundeti greu aceasta stare, Cind sinteti fericit, se poate observa un zimbet pe fata dv. Exteriorizind starile emotionale inacest fel, aveti sanse de a va intari starea de sanatate fizica sipsihica.

Daca scoru! este de 7 puncte ~i mai putin: sinteti in mod sigur foarte incordat §i crisp at. Realmente aveti nevoie de a va exterioriza putin starile emotionale. Nu exista nirnic rau in a perrnite altor persoane sa cunoasca cum va sirntiti. Cu cit va stsaduiti mai mult sa va reprimati impulsurile naturale, cu atit va creste probabilitatea ca aces tea sa va pericliteze- sanatatea.

IV. CIT DE lNDRAZNET SINTE'P?

(Va place sa va asumati riscuri?

Sinle!i un om ternerar sau un conformist, brav sau las")

9. Va simii!i frustrat de persoanele ca.cerca sa-l ascundeti pentru a evita plata taxelor vamale?

10. Credeti cii anumite riscuri pot sa faca viata mai "condimentata"?

11. Faceti orice, chiar daca §t1tl. ca dauneaza sanatatii dv . .{beti prea mult, fumati sau mancati gras)?

12. Aii semnat vreodatk un contract fara sa cititi ceea ce este scris cu litere mici?

1. vs place sa cititi lucruri noi?

2. vs plac musafirii neasteptati?

3. Intotdeauna preferati sa va intoarceti In acelasi loc pentru vacanta?

4. Aveti un numar de interese?

5. Va place sa incercati lucruri noi?

6. Cind incercati ceva nou, va faceti multe probleme sa nu deveniti .ridicol?

7. Conduceti rnasina prea repede?

8. De regula, prindeti trenurile, autobuze1e §i avioanele In ultimul moment posibil?

13. Evitati sa faceti plirnbari periculoase prin balciuri?

14. Dad v-ati cumpara un ceas nou, ali incerca sa-l ascundeti pentru a

ifcl __ ---------.::.1.::.17::._--Cum reactionati §i cum actionati?

evita plata taxelor vamale?

15. ~ tili care sint cele mai sigure locuri ce pot fi alese in avion?

16. V-ati afunda adinc in datorii daca ati firianta un proiect de afaceri?

17. Ati prefera 0 slujba sigura cu bune perspective §i cu pensie In locul unei slujbe captivante §i interesante, dar cu putine perspective §i fara pensie?

18. Dv. credeti ca banii cheltuiti pe asigurare sint bani pierduti?

19. Credeti ca este dificil sa rezistati la un pariu?

20; Adesea va imbracati indrazne] sau neobisnuit?

21. I-ali spune sefului dv. daca credeti ca a facut 0 greseala?

22. IntHni'\i un strain in avion care va invita apoi sa mergeti impreuna sa

.bep ceva. Atiaccepta invitatia?

23. Ali merge la 0 intilnire neprevazuta?

24. Ati cumpara 0 casa tara s-o vedeti? 25. Jqi renunta vreodata la 0 chestiune de principiu?

26. Ati merge In inchisoare pentru o chestiune de principiu?

27. Ati dormi intr-o casa considerata ca fiind "bintuita de stafii"?

28. V-ar place sa fac.eti 0 saritura cu para§uta?

29: Ali merge sa faceti 0 baie in' mare in timpul iernii?

30. V -ati asuma riseul antrenindu- va intr-o aventura?

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

da 1

da 1

da 0

da 1 da 1

da 0

da 1 da 1 da 1 da 1 da 1 da1 da 0 cia 1 cia 0 da 1

da 0

dlJ. 1 da 1

nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu pu nu nu I1U nu nu I1U nu

o o 1 o o 1 o o o o o o 1 o 1 o 1 o o

118 . Psihoteste

----------~--~--~

20. da 1 nu 0

21. da 1 nu 0

22. da 1 nu 0

23. da J nu 0

24. da 1 uu 0

25. da 1 nu 0

26. . da 1 nu 0

27. da 1 uu 0

28. da 1 nu 0

29. da 1 nu 0

30. da 1 nu 0

Daca scorul este intre 18 §i 30 de punete: va asumati 0 multime de' riscuri si, probabil, adesea va asumati riscuri fara sa tinetiseama realmente de costu! esecului. Riscurile trebuie sa fie asumate pentru a favonza progresul, dar poate este bine de amintit faptu! ca uneori este mal intelept sa se asigure un echilibru intre riscuri §i pUiina prevedere, pe de 0 parte, §i putin. bun ~imt:. pc, de alta parte. v

Daca scorul este mtre 10 §i 17 puncte: manifestati gnja In a asigura 0 buna balanta a riscurilor ill viata dv., evitind penalizarile posibile. Sinteti ~ep~i~ constient de hazardul asociat 'cu anumite riscuri ~i d~ aceea nu va hazarday ,~lel in ceea ce va priveste pe dv. §i nici pe eei din jur lara a face mal mtn 0, evaluare realista a rezultatului.

Daca scorul obtinut este de 9 puncte saumai pupn; sinteti preeaut §i grijuliu de la natura. Nu slnteii dispus sa va asumati riscul §i chibzuiti ell grij~ inainte de a va pronunta asupra sanselor care ar putea .sa conduca 1a dezastru. Atltudt~ea?v. este maturf §i inteligenta. Dezavantajul faptului ca a~etl 0 ase~enea. atltuvdme matura consta in aceea ca viata poate sa vi se para ocazional un pIC plicticoasa.

V. CIT DE PRACTIc SINIETI?

(Cit de bine puteti sa aveti grija de dv. In§iva?)

1. Ati putea supravietui pe 0 insula, in desert etc.?

2. Putcti inlocui o siguranta?
3. Puteti sa fierbeti un ou?
4. Puteti gati trei feluri de mincare?
5. Puteti sa calcati 0 cama§a? 6. Puteti sa schimbati anvelopele Ia o masina?

7. Credeti ca se pot gasi usor solutii la problemele practice?

8. Va pricepeti sa reparati lucrurile?

9. Sinteti bine organizat?

10. Ati putea organiza un serviciu de registratura?

11. ~tj\i cum sa reparati 0 pana. la o bicicleta?

12. ~ti\i sa reparati un robinet care picura?

13. $titi cum sa scoateti oa~ehie din pie1e?

119

Cum reactionati §i cum-actionati?

--.--------------------------

14. ~tili cum sa scoateti un ac de albina din piele?

15. ~titi cum sa efectuati respiratia artifi ci ala?

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0

2. da 1 nu 0

3. da 1 nu 0

4. da 1 nu 0

S. da 1 nu 0

6. da 1 nu 0

7. da 1 nu 0

8. da 1 nu 0

9. da 1 nu 0

10, da 1 nu 0

11. da 1 nu 0

12. da 1 nu 0

13. da 1 nu 0

14. da 1 nu 0

15. da 1 nu 0

Daca scoru! este intre 10 §i 15 puncte: sinteti 0 persoana extrem de practica.

Puteti face fata unor situatii dificile, iar rabdarea dv. §i bunul simi sim inepuizabile.

Daca scorul este intre 4 §i 9 puncte: aveti posibilitatea sa va purtati de grija intr-un mod rezonabil. EMe posibil sa nu puteti aborda 'orice eu aceeasiusurinta,

i11Sa reusiti 5-0 scoateti la capat fara. prea multa dificultate. .

Daca scorul este de 3 puncte §i mai putin: sinteti realmente incapabil sa aveti grija de dv. in§iva. Lasindu-va singur, in voia dv., nu yeti fa~efa\a prea mult limp. Pe 0 insula, in desertveti rezista probabil 0 zi, doua. Intr-un eras mare Yeti face fata. atit' timp cit Yeti avea destui rbani pentru a angaja pe altii care sa Iaca treburile In locul dv.

VI. CIT DE IMPULSIV siNTETI?

(Faceti parte din categona persoanelor eare rezolva lucrurile spontan?)

1. vs plictiseste repede rutina?

2. Credetic5. prea multaplanifieare scoate toate placerile In afara vietii?

3. Va organizati mintea foarte repede?

4. Se lntlmplii vreodata sa actionati

Intii §i sa regretati mai tirziu? '

5. Cump ara]i haine sub imboldul momentului?

6. Cumparati mincare sub imboldul momentului?

7. Cumparati vreodata lueruri pe care realmente nu Ie doriti?

8. Curnparati vreodata haine pe care nu Ie imbracati niciodata?

9. Cumparati vreodata carti pe care nu Ie cititi niciodata?

120 Psihoteste

----------------------

10. Acccptati vreodata invitatii pe care mai tirziu le regretati?

11. Intrati vreodata IIi incurditura actionind inainte sa gindiji?

12. De regula, pregatirile pentru vacanja le faceti In ultimul moment?

13 .. De obicei, ginditi mult asupra lucrurilor Inainte de a lua decizii majore?

14. A yeti tendinta de a aprecia ' §i califica oamenii dupa 0 prima intllnire?

15. Organizati vreodata petreceri spontane?

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0

2. da 1 nu 0

3. da 1 nu 0

4. da 1 nu 0

5. da 1 nu 0

6. da 1 nu 0

7. da 1 nu 0

8. da 1 nu 0

9.da 1 nu 0

10. da 1 nu 0

11. da 1 nu 0

12. da 1 nu 0

13. da 0 nu 1

14. da 1 nu 0

15. da 1 nu 0

Dad scorul obtinut este de 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sinteti tipul de individ care sareacolo. unde '''ingerilor le este teama sa mearga':' ~ V~li tendinta de a facemai lntli anumite lucruri §i de a gindi asupra lor mal nrznr. Aceasta .. inseamna ca adesea intrati in incurcatura. Pe de alta parte, aceasta 'inseal11na. ca viataeste rar plicticoasa pentru dv.

Dad scorul obtinut este mire 4- §i 9: aveti ocazional impulsuri irezistibile,

insa in majoritatea timpului le rnentineti sub control.

Daca scorul este de 3 puncte san. mai pntin; sinteti de departe prea. i?teligent §i logic pentru a va supune impulsurilor imediate.S-ar putea s~ av.ell unpresia ca faceti lucruri sub impulsul momentului, dar in mod Obl~~Ult smte\I de departe prea inteligentji prea logic sa cedati unor asemenea tentatn.

Slnteti o ~rsoana introverta san extroverta? ,

V. Citde practic sinteti?

VI. Cit de impulsiv smteti? ... ,

Dad scorul obtinut este mtre 90 ~i 135: sinteti in mod sigur un extrovert.

Daca scorul este mire 41 §i 89: l1U Binteti nici un introvert confirrnat, nici un extrovert confirmat.

Dad scorul este de 40 de puncte sau mai. 'putin: sinteti in mod sigur un introvert (N.M.)

(Insumati . scorurile obtinute la cele 6 subteste)

1. Cit de sociabil sinteti? .....

II. Sinteti un 0111 de actiune sau un "visator"? ......

III. Cit de emotiv sinteti? .

IV. Cit de 'i:ndrttZi1et sinteti? .

.__-------___::1:.:2:.:1:_--Cum reactionati §i cum actionati?

~autati "senzatii tan"?

incercuiti raspunsul A sau B, adica acela care considerati d descrie eel mai' bine modul in care simtiti ..

1. A. Mi-ar placea sa am un serviciu care cere foarte multe calatorii,

B. A§ prefera un serviciu Intr-un birou, care sa nu presupuna multe deplasari.

2. A. Ma simt ingrijoratrji) de 0 zi rece §i geroasa.

B. De-abia astepro zi friguroasa.

3. A. Ma plictisesc vazind mereu aceleasi fele bine cunoscute.

B. Imi place familiaritatea confortabila a prietenilor obisnuiti.

4. A. A§ prefera sa traiesc intr-o societate ideala.: in care fiecare este linistit, in siguranta, fericit.

B. A§ fi preferat sa traiesc 111- tr-una din perioadele tulburi ale istoriei.

5.' A. 1mi place' uneori sa fac lucruri un pic primejdioase.

B. 0 persoana sensibila ocoleste activitatile perieuloase.

6. A. Nu mi-ar placea sa fiu hipnotizat.

;,;.1

'. B. Mi-ar placea sa trec prin experienta hipnotizarii,

7. A,Cel mai important in viati'i este sa 6 traiesti din plin §i sa treci prin .cit rnai multe experiente.

B,Ce1 mai important in viata este sa-Ii gasc§ti pacea §i fericirea,

8. A. Mi-ar placea sa incerc un salt cu parasuta.,

B. N-a§ vrea niciodat~ sa incerc sa sal' dintr-un avion.. chiar §i cu parasuta.

9. A. Intru in apa rece incetul cu incetul, dindu-mi timp sa rna obisnuiesc cu ea.

B. Imi place sa ma scufund sau sa sal' dintr-o data intr-o piscina sau in mare.vchiar dad apa e rece.

10. A. Cind merg jn vacanta, prefer sa am un pat §i 0 camera confortabile.

'B. Cind merg In vacanta, prefer schirnbarea pe care mi-o of era cortul intr-un camping.

11. A. Prefer oamenii care-si exprima ernojiile, chiar daca- slnt un pie instabili,

B. Prefer oamenii calmi §i stapiniti.

12. A. 0 pictura bun a trebuie sa socheze sau sa zdruncine simturile.

B. 0 pictura bunajrebuie sa-Ii creeze un sentiment de pace ~i securitate.

13 A. Oameniicare merg pe motocicleta simt, probabil,un .fel de nevoie

inconstienta de a-si face rau. .

, B. Mi-ar placea sa am §i sa condue 0 motocicleta.

Calcularea §i interpretarea rezultatelor

Acordati-va cite un punct daca ati incercuit urmatoarele raspunsuri: l A, 2A, 3A, 4B, .SA, 6B, 7 A, 8A, 9B, lOB, llA, 12A, 13B. Faceti totalul §i cornparati-l cu normele care urmeaza:

122 Psihoteste

------------~~-------

o - 3 = SCUt foarte scazut in "cautarea senzatiilor tari'' 4 - 5 = scazut

6 - 9 = mijlociu, mediu 10 - II· = inalt

12 - 13 = Ioarte inalt

Nota. Cu cit virsta celui ce cornpleteaza chestionarul este mai mare, cu atit scorul tinde sa fie mai scazut, (I.S.)

A Yeti· IDelin spre·magie

•

e

sau

spre §tiin@?

Oamenii au fost dintotdeauna un amestec straniu de logic §i absurd, de rational §i fantastic, de §tiinta ~i magie. Unii psihologi sustin cit in prezent are loc 0 renastere a preocuparilor accentuate pentru magie, deoarece oamenii sint saturati §~ plictisiti de. §tiinta §i de organizarea .totala a vietii pe care opropune aceasta. In acelasi timp, aIti specialisti considers periculoase tendintele spre magic §i spre aspectele irationale ale vietii. Cine are dreptate? Adoratorii zeitei ratiunii sau discipolii magicienilor?

Nu ne propunem sa rezolvam aceasta .dilema, ci sa va intrebam: dumneavoastra' ce tendin]e aveti? Inclinatia spre magic 0 domina pe aceea spre rational, spre §tiinta sau invers? Parcurgeti testul urmator §i poate veti reusi sa raspundeti singur la intrebarile enuntate mai sus.

~ Fiecare dinlre cele §ase intrebari ale testului arc cinci variantede raspuns. Incercuiti - raraa va gindi prea mult - varianta de raspuns care credeti Ca vi sepotriveste in cea mai mare 111a8ura, calculati-ve punctajul §i. cititi interpretarea din finalul testului.

1. Dad priviti fix opersoana pe care 0 intllniti pe strada, ce asteptati sa se intlmple?

a) nimic, deo arece persdana I§i va continua drumul . .

b) va zimbi §i I§i va continua drumul

c) va saluta §i se va apropia sa' stam de. yorba

d) . se va intoarce cu spatele, deranjata sau stinjenita

e) se va intimpla ceva neasteptat, dar placut.

2. Ce va vine sa faceti daca observati . un fir de par pe haina persosnei cu care stati de verba?

a) in mod .amical iau firul de par §i-l inlatur

b) nu-i spun nimic persoanei, pentru a

. nu 0 of ens a

c) ii spun sa-l ia pentru ca ii sta urit

d) 11 iau §i-l pastrez, poate-rni aduce noroc

e) glumesc, spunindu-i: cine §tie al cui este?

_-----------1 .... 2 .... 3---Cum reactionati §i cum actionati?

3. La ce va ginditi dad v~deti un grup de oarneni mergind §i cintind pe strada? a) au facut un claef§i acum se indreapta spre casa

b) s-ar putea sa fie beti §i periculosi

c) se vor indrepta spre mine si-mi vor cinta ceva ce-mi place

d) rna irita; asa ca este mai bine sa rna indepartez in graM

e) s-ar putea sa fie un grup de cintareti cunoscuti, asa ca a§ dori sa-i ascult.

4. Daca ali ratacit prin cas a un lucru de care aveti absoluta nevoie, ce faceti? a) il caut In continuare, pentru ca sint convins ca trebuie sa fie pe undeva

b) ma opresc §i ma gindesc unde a§ fi putut sa-l pun

.c) ma apue de altceva, pentru a ma calma

d) spun 0 fraza ciudata care poate m-ar ajuta sa-l gasesc

e) ii vorbesc obiectului respectiv, cerindu-i sa iasa la iveala,

5. Cum reactionati daca un prieten va telefoneaza §i va invita in . aceasta seara Ia 0 petrecere?

a) mai intii 11 intreb despre ce petrecere este yorba

b) trebuie sa ma gindesc inainte de a-i raspunde

c) accept' invitatia imediat §i cu entuziasrn

d) accept invitatia si-i sugerez prietenului meu citeva idei pentru a ne distra mai bine e) deja incep sa ma bucur la ideea cit pe timpul seratei se va intimpla ceva unic §i foarte interesant.

6. Ce faceti daca simW brusc 0 durere In brat ~i nu cunoasteti cauza?

a) imi masez usor bratul

b) iau un calmant

c) intreb pe cineva ce trebuie sa fac

d) ma gindesc, incercind sa aflu ce fel dedurere este

e)rmi privesc concentrat bratul si-mi spun ca durerea rna va rasa imediat.

Cotarea

Varianta I Intrebarea
I i
de raspunsfT'T' -------- 2 3 --- 4 5 -0-[
a 1 ---'-3~ 1 1 1 4
b 3 1 3 2 2 1
c 4 2 5 3 4 2
d 2 5 2 4 3 3
e 5 4 4 5 5 5 Interpretarea rezultatelor

Daca ati obtinut mtre 6 §i 11 puncte: Sinteti in totalitate un adept al stiintei §i considerati ,ca societatea se indreapta sub influenta ratiunii catre bunastarea generala, Sin\eti alit de convins de aceasta incit ideile §i preocuparile de magie .va fac sa zimbiti; pur §i simplu nu puteti sa le luati inserios. Totusi, sinteti tolerant cu eei care cred in fenomene magice, pentru ca Ii considerati inapoiati, inculti. I

Dv, credeti cu adevarat ill §tiinta, in ratiune, Va sugeram totusi ca, din cind In cind, sa lasati friu liber fanteziei,' sa visaji putin cu ochii deschisi. Creativitatea dv, ar putea creste semnificativ dupa momentele respective ... poate chiar In avantajul §tiinlei.

Intre 12 §i 16 puncte.: Desi sinteti 0 persoana rationals, nu excludeti existenia unor forte necunoscute care depasesc. explicatia §tiintifica. Tocmai .pentru

124 Psihoteste

---------------------------

acest lucru sinteti foarte riguros §i? in acelasi timp, Ioarte agresiv impotriva a tot ceea ce este magic §i simbolic, Slnteti un cenzor §i un critic drastic al oricarui fenomen ce se ami" dincolo de sfera stiintei oficiale, Agresivitatea §i atitudinea dv. de adept al §tiintei sint direct proportionale cu teama pe care 0 incercati fata de magie §i de puterile : necunoscute. Cititi recomandarile de la punctul anterior §i reflectati, macar putin, la ele. Si, nu uitati, nu fot -ceea 'ce este - deocamdata - necunoscut este §i malefic.

Intre 17 §i 21depunc~e: Sinteti influentat de ceea ce se numeste gindire magica, va este frica de ea. Sinteti suspicios cu ceilalti pentru ca va este teama cii ei v~ar putea dirija conduita fara sa va dati seama de aceasta, Credeti in superstitu, dar nu sinteti pre a lnclinat sa actionati ca atare, Sinteti convins d\ exis~a oameni cu calitati §i insusiri magice, dar multi dintre ei sint sarlatani §i profitori: §tllnta este necesara pentru a-i tine sub control. Va recomandam sa va elaborati un sistem mai valid de criterii pentru aprecierea cclorlalti; diversificativa Iecturile, dar fiti exigent. Si, in fine, acceptati faptul ca de multe ori coincidentele nu au nimic straniu in ele; daca insistati,\le~i vedea cii' multe fenomene apar~nt ciudate pot fi foarte bine explicate rational.

Intre 22 §i30 de punete: S'inte\i un adept _ desavirsit §i entuziast al magiei, co. tendinta de a vedea lurnea intr-un mod inexplicabil, irational. Va place ca . pnn unagmaue, fantezie sa va indepartati cde ratiune. Societates organizata, rigoarea va deranjeaza deoarece va impiedica sa int1lnitineprevazutul.' Nutriti speranta de a avea uncle puteri misterioase prin care sa-i influentati pe ceilalti si lumea care va Inconjoara.Credeti In magicieni ~i In .utilitatea lor sociala; va la8ali purtat de vise §i dispretuiti: §tiinta, pe care 0 consideratirresponsabila de

rnulte din nenorocirile societatii contemporane, .'.

Ce-ar fi daca ati incerca sa va relativizati §i nuantati putin atitudinile?!

Peate Yeti aprecia altfel stiinta, dupa ce Yeti incerca sa renuntati pentru 0 saptamina la televizor, radio, telefon, frigider, automobil etc.! O.S., F.S.)

Preferati "forta ratiunii' sau "ratiunea fot1ei "1

Posibilitatile pe care le au oamenii de a-si arneliora propria conditio §i dea ~e :dapta. la mediul social rezida, printre altele, In capacitatile lor rationale de, ~nvatare §l dez.voltare. Invatarea §i dezvoltarea de sine - ccnsecintcale increderii 1l1. forta ratiunn - sint in acelasi timp premise ale relatiilor sociale icivilizate §i e~lClellte, dupa CUl11 a~este relatii pot constitui, ele insele, surse ale InvaIarii. Din pac~lte:, tendinta ?e a impune §i altora ceea ce stim noi - 0 experienta inevitabil Iimitata §1 uneon vetusta - in loc de a Invata reciproc prin dialog, comunicare, este destul., de raspindita. A studia, a invata presupune eforturi §i sacrificii; mai mult, relatiile cu persoanele cultivate §i responsabile sint mai dificile decit eu cele 11einstruite, fapt pentru care unii considera ca este mai u§or sa-§i impulla

iLf;_--.;.._-.;.._---1--2-5----Cum reactionati §i cum actionati?

argumentcle eu forta, prin agresivitate interpersonala. Exista astfel persoane care utilizeaza in mod predominant una din cele doua strategii interactionale mentionate In titlu, dupa cum altele Ie altemeaza,

Cum, indiscutabil, este rnaieficient §i mal Important sa fim ration ali §i nu agresivi, primul lucrupe care ttebuie sa-I facem este sa ne intrebam ce tendinte avem la ora actuala. Avem potential de invatare §i dezvoltare sau de agresivitate? Cum putem controla potentialul agresiv din noi insine?

Veti gasi mai jos zece afirmatii, fiecare urmata deo scala de apreciere de la 0,

'la 7. Incercuip una' din vaJori1e scalei.i.stiind ca ele semnifica: o - daca nu 81nte\i deloc de acord cu afirrnatia;

1 - daca o5inteli de acord, dar foarte putin §i foarte rar;

2 - dad sinteti de acord, dar destul de putin pentru ca exists nurneroase nuante

care ar trebui discutate;

3 - dad sinteti in dubiu §i nu §tip ce sa raspundeti; 4 - dad sil1te\i oarecum de aeord;

5 - dad sinte\i in general de acord; 6 - dad sinteti total de acord;

7- daca s1nteti total de acord §i incercati sa-i convingeti §i pe altii de aceasta. Faceti totalul punctelor §i vedeti interpretarea.

1. Totul se poate invata, chiar §i lucrurile mai dificile (putem invata sa pictam, sa pilotam un avion, etc.).

o I 2 345 6 7

2., Persoanele cultivate sint mai muitumite §i mai satisfacute decit cele neinstruite,

o I 23 4 5 6 7

3. A insista nu serveste mult: chiar daca este yorba de ceva important, insistenta este contraproductiva,

o 1 2 3 4 5 6 7

4. Intr-un colectiv de munca se poate gasi un limbaj comun cu fiecare dintre

colegi,

012 5. Un programjiguros de

cile probleme. .

02 3 4 5 6 7

6. Exp~rienla dIe viata ~i virsta 3nu sint :tile in ~riee sit~a\ie. ~

7. Cu cit situatiile sint mai dificile, cu alit mal putin trebuie sa incercam dominarea lot prin forla. o I

3

6

7

4

5

odihna §i activitate permite rezolvarea celor mai difi-

6

7

2

4

5

3

8. 9.

A vorbi 0 Iimba straina este mai mult distractiv decit util.

o 1 2 3 456

7

De obicei, intr-un grup numeros este mai bine sa tacem §i sa numararn Plna la 0 sutii inainte de a vorbi. 012,3·45.67

10. A discuta cu altii despre preocuparile, dorintele §i planurile proprii este intotdeauna uti!. o

6

7

3

4

5

2

126

Interpretarea rezultatelor Daca ati obtinut:

lntre' 0 §i 30 de puncte. Sinteti in mod decis pentru ratiunea fortei; preferati rnaniera forte - am spune chiar muschiil - §i mi' convingerea. A Yeti nevoie de relatii §i experiente placate, pozitive, care sa va deblocheze din starea in care va aflati, anume aceea de a agresa .ori de cite ori sinteti in dificultate, Retineti ca de la fiecare piiteti inva\a cite ceva,

Intre 31 §i 40 de puncte. Sinteti potential un adept al fortei, cu pozitie agresiva §i dificulta\i in a asculta §i inva\a. Cind va dati seama ca dialogul, schimbul de argumente, devine dificil, cautati sa va impuneti agresiv punctul de vedere §i nu mai apelati la argumentele rationale pe care totusi le aveti. Incercati sa studia\i rnai mult §i - penlm .0 perioada - confruntap-va mai rar punctele de vedere cu cele ale altora; unele olarificari le realizam mai bine in sinea noastra.

Intre 41 §i 50 de puncte, Sinteti in dubiu, indecis §i oscilant: uneori va concentrati §i dialogati, alteori va revoltati §i deveniti agresiv. Cele doua atitudini care alterneaza va fac viata,dupa parerea dv., interesanta §i variata, Incercati sa va controlati agresivitatea: ori . de cite ori simiiti ca va revoltati, numarati pina la zece- de cele mai multe ori in acest rastimp Yeti gasi un argument, 0 solutio de tip rational. Tineti cont ca in v;iata trebuie sa mai §i pierdeti §i cautati sa invatati ceva §i din infringeri.

titre 51 ~i 59 de puncte. In toate situatiile sinteti un adept al strategiilor rationale. Considerati ca invatind de la altii puteti sa-i invatati §i dv: pe ei. Ii invidiati pe cei ce stiu mai mull decit dv., dar acest sentiment este benefic pentru ca va stimuleaza sa studiati ~i mai multo A Yeti 0 pozitie activa In grupurile din care faceti parte §i pe care Ie priviticarnedii de ihvatare. Dorin sa J:nvatati pentJ~u a va dezvolta, doriti sa-i determinati §i pe altii'sa 0 faca,

Intre 60 §i 70 de puncte. Sinteti, .indiscutabil, adeptul ratiunii, dar poate

. excesiv de studios. Sinteti usor pedant Desi incercati saci convingeti §i pe altii de necesitatea §i utilitatea invata:rii, nici dv. nu aplicati intotdeauna cele invatate: va bucurati aproape exclusiv de invatareaca atare. Daca nu aplicati §i nu utilizati cele i'nv~tate exista riscul unor esecuri repetate §i al unor infringeri in confruntarile .cu altii, ceea- ce ar. putea diminua considerabil rnotivatia dv. pentru invatare §i dezvoltare. (I.S., F.S.)

Sinteti intuitivi, imaginativi sau rat!onali ?

Vreti sa §Liti carei categorii apartineti - intuitiv, imaginativ sau logic? Incercati sa aflati din testul pe care vi-l propunem.

o multe nume un minut.)

2. Care sint simturile pe care va bazati eel mai mult? (Puteti bifa cite doriti.)

Vazul

Pipaitul

Auzul

Gustul

Mirosul

3. Examinati cu atentie, Limp de un minut, urrnatoarele douazeci de cuvinte apoi scrieti elt mai multe pe 0 foaie d~ hirtie: scaun, arcada, lemn, laser, apa, pavaj, antricot, bucurie, laptuca, treapta, ovaz, foileton, 'carate, maimuta.danie escarpen, camin, palmier,lampad~, gratii:

4. Dad ati putea, ce anurne ali prefera s~ fiti?

a) Presedintele SUA.

b) Comandantul portavionului Focb.

c) 0 bornba A.

5. Daca ali fi scriitor, ce titlu ali alege pentru prima .dv, carte?

3.) "Tu sieu"

b) "~i tu ... 'I"

c) "Oh! Tu ... "

6. Card fraze Ii asociati cuvintul magistru?

a) Barbatul urea rapid treptele catre catedra .}i, dominind adunarea, examina cu raceala fiecare figura-inainte de a lua 0 hotarire.

b) Barbatul, asezat in sicriu, i'l vazu pe fereastra pc regele animalelor ill fruntea unuistol de rate salbatice ~i striga:

"Unde este masochistul?",

c) Privind spre cer, barbatul 1§i spuse, filozofind, ca toata stiinta oamenilor se afla adunata in latratul ciinilor, ...

reactionati si cum actionati?

7. Gasiti 0 cutie cu bucajele de poliester. Ce faceti?

a) Le pastrati pentru orice eventualitate,

b) Realizati cu ele 9 sculptura.

c) Nu considerati ca e necesar sa le Iuati,

8. Vi se propune o : situatie, cu totul noua. Cum anume reactionati?

a) Stimulat, vedeti deja aspccte1e pozitive. b) Neincrezator, nu va Iansati In aceasta aventura, pentru cil sinte]: multumit de situatia dv.

c) Interesat, acceptati, dupa 0 perioada de gindire.

9. Cind mesteriti sau gatiti, preferati:

a) Sa ameliorati rezultatul scontat.

b) Sa respectati modul de intrebuintare sau reteta,

c) Sa faceti dupa cum aveti chef in ziua respectiva.

10. Din urmatoarele cuvinte pe care, I-ati alege?

a) Vin.

b) Douazeci.

c) Van.

11. Ce anume va streseaza eel mai mult?

a) Pierderea unei .fiil11e dragi.

b) Violenta gratuita.

c) Conventiile rigide,

12. Daca ar trebui sa faceti reclama la camembert, cum anume ali formula-e?

a) "II savureaza emar §i pu§cru·ja§ii. Are gustul libertatii."

b) "Separat sau In cutie, inseamna energie."

c) "Einstein 11 prefera pentru ca Intr-adevar totul e relativ."

13. Priviti desenul alamrat, Prin plierea carei figuri (A, B sau C) a fast obtinut?

128

Psihoteste

-----------------------

Calculati-va punctajui cu ajutorul tabelului de mai jos:

,Intrebari Raspunsuri
Adaugati-va: 3 punete daca ati].
1 gasit mai mult de 10; 2 punete
dad aveji Intrc 5 §i 10; 1 punet '
dad aveti mai putin de 5.
Numarati:
3' puncte pentru 5 sim\ur'i enu-
2 merate;
2 pnncte pentru 3 sau 4;
1 punct pen tru 1 sau 2.
Adaugati-va:
3 3 puncte, de la 15 la20;
2 puncte, de la 8 la 15;
1 punct, de la 0 la 8.
a b c
4 1 2 3
5 1 2 3
6 1 2 3
7 2 3 1
8 3 1 '2
_, 9 3 1 2
10 2 3 1
11 1 3 2
12 3 1 2
13 0 0 3
14 2 1 3
15 1 3 2 14. De cine va simt* mai mult atras? a) Deseriitorul Pierre Loti, care a comandat d\r~ de vizita pentru pisicile .sale,

b) De fizicianul Lord Cavendish, care nu suporta sa se apropie cineva de el §i din aceasta cauza era servit prin orifieii facute in peretii easei.

c) De generalul Wingate, care, in anii '40, l§i expunea strategia in fata trupelor imbracat in costumul lui Adam.

15. Ce anume vaamuza eel mal mult?

a) Ironia.

b) Umorul negro.

c) Calamburul.

Interpretarea rezultatelor

lntre 33 §i 45 de puncte. Creativitatea dv, se sprijin1j. pe imaginatie,

Sinteti curios §i plin de fantezie; imaginatia este sursa creativitatii dv. Cind sinteti in forma, elucubratiile dv. pot fi cvasigeniale. Aveti umor §i spirit aventuros, dar trebuie sa va fixati anumite limite pentru a va atinge scopurile. Risca]i sa Iiti mai putin creativ datorita abundentei ideilor. Canalizati -le, mai ales dad doriti sa va ocupati de lucruri mai serioase (studii, munca ... ). Nu contati pre a mult pe noroc §i pe capacitatea dv. de a [i "pe faza". Preferati ordinea, rabdarea §i mgaduinta.

Intre 20 §i 32 de puncte.

Creativitatea dv. se sprijina pe intuitie.

Sinteti capabil de lucruri ambigue §i incerte. Baza creativitstii dv. 0 reprezinta intuitia §i facultatea de a v~ analiza senzatiile. Procesul dv. de gindire, foarte flexibil, §i rapiditatea de a percepe natura problemelor Va permit sa le rezolvati cu usurinta. Fara a supraestirna sau minimaliza importanta lor, §titi sa va folositi imaginatia pentru agasi solutiile corespunzato~re. Puteti retine tot ce va intereseaza din ansambl~I mereu in miscare de sentimente §i imagini ale potentialului dv.creativ.

<L .. _'----------12-9---cum reactionati ~i CUll1 actionati?

lntre 15.§i 19 pnncte, Creativitatea dv, Be sprijina pe logics.

Cartezianra) . §i rationaka); aveti nevoie, pentru a fi originalta), sa rcuniti maximum de informatii, sa Ie analizaji, sa le cornparati si, In fine, sa Ie folositi in functie de scopul pe care vi l-ati fixat. Gratie felului dv. de a rations §i caracteruluidv. deschisvsinteti intotdeauna intr-o state de spirit .ce va permite sa va adaptati cit se poate de bine diverselor situatii. ~titi sa va intretineti abilitatea de a inventa §i sa va serviti de ea cind aveti nevoie. Foarte metodic, aveti mai degraba tendinta de a va frina imaginatia cind incercati sa 0 utilizati sistematico Dad! a fi logic, ordonat §i series inseamna a fi eficient din punet de vedere intelectual, prea multli prudenta uniformizeaza gindirea §i tempereaza creativitatea. Distrugeti barierelel (L.D.)

. Optimism versus pesimism

Testu! pecare vi-I propunem va of era sansa de a afla daca priviti in mod optimist viata. Dar mai inainte -de a-I rezolva, se cuvine sa. §tiJ;i 'citeva lucruri

despre optimism §i pesimisrn. '

Cuvintul optimism, derivat din latiuescul "optimus" - "foarte bun", are mai multe acceptii. Exista astfel un optimism absolut, conform caruia in lume binele ar precumpani asupra raului.iiar lurnea in care traim ar fi "cea maibuna dintre to ate lumile posibile" (G.W. Leibniz). Optirnisrnul relativ -sustine ca lumea e buna pentru ca, in Via\3, binele invinge raul; lumea cunoaste 0 dezvoltare continua §i va avea un vii tar dince 111 ce mai bun. Optimismul mai reprezinta §i 0 atitudine practica, 0 tel1din\a de a vedea partile bune ale Iucrurilor.M. Barres

spunea: "Este optimismul 0 [orta? Este semnul forteil". ,

Pesimism deriva vdin latineseul "pessimus" - "eel mai rau". Cuvintul a fost introdus de poetul romanticenglez S.T.Coleridge (1772 - 1834)., care desemna prin el conditia cea mai rea 111 care se poate afla cineva. De altfel, .in' filozofie, aceasta idoctrina sustine ca lumea e rau croita, pentru ca raulinvii1ge binele. Lucian Blaga spunea ea"Exista un pesirnism care se naste dintr-o sar~cie §i altul dintr-un prisos de viala. Cel dintii exprima slabiciunea noastra, al doilea 0

nemarginita sete de viata". '

Cititi cu atentie afirmatiile dela fiecare punct §i incercuiji-o pe eea care este mai apropiata de convingerile dumneavoastra,

1. a) Situatia economics a lumii se va llIlbunatilti dad oamenii 1§i vor schimba stilul de consum,

b) Mai devreme sau mai rirziu, lumea (sau 0 buna parte a ei ) va deveni tot mai saraca.

2. a) Nici un lider al lumii nu poate face nimic impotriva foametei diritr-o tara subdezvoltata,

b) Foametea dintr-o ~ara subdezvoltatapoate fi eradicata printr-un control al nasterilor,

130

3. a) Contactul cu prietenii mei rna multurneste.

b) Nu am destui prieteni,

4. a) Buletinul rneteo se , adevereste numai vara.

b) Indiferent de previziunile meteo, e mai sigur sa-mi iau umbrela.

5. a) Partidul politic pe care 11 simpatizez nu va Jesi la urrnatoarele alegeri.

. b) Amavut norocul sa ader la partidulcare a cistigat alegerile.

6. a) Noaptea, cind aud un zgomot puternic, ma gindesc imediat ca este un hot.

b) Noaptea, cind audun zgomot puternic, rna gindesc imediat ca un vecin trinteste u§a.

7. a) Mi-ar placea sa. am la domiciliu 0 alarm a contra incendiilor.

. b) Sint, foarte speriat de perspectiva izbucnirii. unui incendiu in casa,

8. a) Cind partenerul (a) intirzie la o inrilnire, incep sa-l (sa 0) invinovatesc de lipsa de punetualitate.

b) Cind partenerul (a) intirzie la o intilnire, dau vina pe transportul in comun.

9. a) Cind vad in statie troleibuzul eu care trebuie sacalatoresc, alerg sa-l

prind. .

b) Cind vad in static autobuzul cu care trebuie sa calatoresc, continui sa rnerg in acelasi ritm,

10. a) Oamenii pierd de obicei :38% din parul lor la virsta de 57 ani.

b) Anumiti oameni chelesc cind sint supu§i unui stres puternic.

Scorul. Comparati-va raspunsurile cu cheia de verificare de mai jos:

L (a) 2. (b) 3. (a) 4. (a) 5. (b)

6. (b) 7. (a) 8. (b) 9. (b) 10. (a)

Adunati cite un punct pentru fiecare raspuns corect. Cu cit punctajul este mai mare, cu aut sinte~ maioptimist §i aveti' mai multa incredere iridumneavoastra. (L.C.)

Smtep' optimist(a)?

Exista persoane care reusesc sa se descurce in aproape once situatie, care au mai multe succese, care se gindesc, in caz de esec, ca data viitoare VOl' reusi, care descopera in primul rind aspectul pozitiv al lucrurilor,

Pe buna dreptate ne putem intreba: care sint factorii determinanti in aceste cazuri? Invidiosii susjin ca persoanele respective au noroc, au condijii favorabile, sint rnai nepasatoare etc., atribuind deci reusita unor cauze de circumstanta §i nu de esenta.

Cercetarile de specialitate au stabilit ca,la cgalitate cu alti factori (competenta, reglaj motivational optimetc.), persoanele descrise sint caracterizate §i de o atitudine profunda numita optimism, atitudine ce Ie permite abordarea cveni-

mai multa incredere §i siguranta, cu 0 putemioa

hotarire de a merge . 0 .. fire o~timista e~te 0 persoana dinamica, activa, cu satisfactii, dar ii cu ~splratll, co~vlIlsa ca. ~lata n:erita sa fie traita, capabila sa transmits §i celordin

Jur 0 senzatie de soliditate §l incredere. . ,

Aceasta atitudine pozitiva contribuie mult la obtinerea succesului care la

rindul sau, va pregati succesele viitoare. .'

~a oric~ atitudine, .. §i optimismul poate [i forrnat/invatat sirlezvoltat, primul PAas 1~ Aacest demers fiind acel~ d~ a vedea clt de optimisua) sau pesirnistta) sinten Il1 acest moment Completati testulde mai jos incercuind una din cele

doua variante deraspuns (DA sau NU) la fiecare intrebare. .

1. Paceti parte din categoria persoanelor mai mereu indispuse cind se trezesc dimineata?

DA NU

2. In general, Va simti]i in forma toata ziua?

DA NU

3. Considerati ca dupa necazuri, greutati urrneaza §i vremuri mal bune?

DA NU

4. Aveti multe proiecte de viitor?

DA NU

5. V-ati gindit serios la ideea ca yeti fi 0 persoana neajutorara la batrinete?

DA NU

6. Considerati ca in lurnea de azi a avea copii este 0 iresponsabilitate?

DA NU

7. In general, sinteti satisracut(a) de viata durnneavoastra?

DA NU

8. vs considerati 0 persoana norocoasa? '

DA NU

9~ Vorbiti des despre trecut?

DA NU

reactionan §i cum actionati?

10. Daca aveti bani, iar un prieten va solicits un imprumut, i-l acordati imediat?

DA NU

11. Plecind in vacanta,sinteti convins(a) ca timpul va fi frumos in perioada respectiva?

DA NU

12. vs supuneti frecvent mene §i vizite medicale?

DA NU

unor ex a-

13. Va bucurati de sosirea unor prieteni chiar daca aveti de lucru sau casa este in dezordine?

DA NU

14. Auzind intimplator numele dv, pronuntat de colegi,~ va ginditi ca va vorbesc de rau pe la spate?

DA NU

15. Acceptati fadi probleme .. schimbarea programului pe care vi l-ati facut cu destul timp inainte?

DA NU

16. Va plac noutatile?

DA NU

17. Cind suna telefonul, va ginditi mai intii Ia 0 veste proasta?

DA NU

27. 'Economisi\i banii cu mare strictete, tinind cont dl nu seetie ce va rezerva viitorul?

DA NU

Mod de cotare

.Acorda\i cite un punct pentru fiecare raspuns corespondent cu cele de mill jos §i faceti suma punctelor astfel obtinute: 1 NU; 2 DA; 3 DA; 4 DA; 5 NU; 6 NU; 7 DA; 8 DA; 9 NU; 10 DA; 11 DA; 12 NU; 13 DA; 14 NU; 15 DA; 16 DA; 17 NU; 18 DA; 19 NU; 20 DA; 21 NU; 22 DA; 23 NU; 24 DA; 25 NU; 26 DA; 27 NU;28 NU; 29 NU; 30 DA; 31 DA; 32 DA; 33 NU; 34 DA; 35 DA; 36 DA; 37 NU.

132

Psihoteste

-----------------------

18. Problernele profesionale n01 va incita Ia studiu de specialitate?

DA NU

19. Cind plecati Ia serviciu §i timpul este incert, va luati umbrela pentru ca "nu se stie niciodata?"

DA' NU

20. Jucati adesea la loto, pronosport etc.?

DA' NU

21. Gindindu-va la trecut, va reamintiti multe lucruri §i situatii urite?

DA NU

22. Ati avut 0 copilarie fericita?

DA NU

23. Considerati ca ocaziile favorsbile se ivesc numai altora?

DA NU

24. La un restaurant, va place sa alegeti ceva cu nume exotic chiar daca nu §ti\i din ce este preparat?

qA NU

25. Aveti zile Iibere in care va plictisiti? :

DA NU

26. Dormiti bine?

DA NU

28. Va simtiti adeseasingur?

DA NU

29. Va ginditi cii altora nu Ie pasa deloc de dv.?

DA NU

30. Va place sa fili intr-un grup foarte numeros de prieteni, cuno~tin\e etc.?

DA NU

31. Considerati ca expresia "Sa nu crezi niciodata In altii" este gresita?

DA NU

32. Tinep banii §i bijuteriile din casa intr-un loc bine ascuns?

DA NU

33. vs preocupa permanent ideea ca intr-o bun a zi hotii au sa va sparga

casa?

DA NU

34. Va place sa cunoasteti lume noua?

DA NU

35. Daca ar fi cazul,ati angaja 0 doica pentru copilul dv; de citeva luni?

DA NU

36. 1ntr-o aC\iul1e' umanitara, considerati dl banii strinsi vor fi folositi in scopul declarat?

DA ' NU

37. Credeti ca un razboi mondial constituie 0 eventualitate apropiata?

DA NU

_--------1-3-3-~-Cum reactionati si cum actionati?

Interpretarea rezultatelor

Intre 28 §.i 37 puncte: aveti un caracter fundamental optimist §l 111 orice circumstanta reusiti sa gasi~ un element pozitiv. Nu exista nimic care sa va preocupe sau sa va ingrijoreze prea mult, clin moment ce va ginditi imediat 1a modul de a iesi din incurcatura .. Aveti in mod sigur succes In activitate sau,cel putin, aveti incredere ca-l

, veti obtine.

Optimismul dumneavoastra este contagios pentru di reusiti sa-I transmiteti §i persoanelor care va inconjoara, fapt pentru care multe din ele va §i cauta,

Reusiti cadesea sa trageti avantaje in favoarea dv.din situatiile in care sinteti implicat. Totusi, uneori, excesul de incredere va indeparteaza putin de realitate care nu intotdeauna carespunde dorintelor §i sperantelor pe care le nutriti,

Aveti deci uneori §i deziluzii, dar rara consecinte grave pentru ca optimismul va ajuta A s1\ va reveniti imediat.

Intre 27 §i 15 puncte: sinteti orientaua) catre optimism, catre incredere in dum-. neavoastra in§iva §i in altii, dar aceste atitudini sint instabile §i nu rareori sentimentele si starea vi se schimba in rau. Aveti deseori nevoie sa fiii incurajat(a); in caz contrar, entuziasmul va parase~te rapid §i slnteti cuprinsta) de nelinisti §i indoieli,

Consolidati-va predispozitia spre optimism: nu trageti concluzii pripite despre cei ce va inconjoara, cautaii sa descoperiti par\ile lor bune; aveti incredere iodeciziile pc care le luati §i treceti imediat Ia executie, nu abandonati la primul- esec,

Intre 14 §i 0 puncte: sinteti 0 persoana puternic pesimista, iar atunci cind suferiti un esec i1 acceptati foarte usor: "stiam ca a§a se va intimpla", ceea ce de fapt va mtareste aceasta atitudine negativa, S-ar putea ca pesimismul dv. sa fie §i un mecanism de aparare.rpentm a va feri de deziluzii. Victima veti fii11Sa dv.; pentru ca nu veti reusi sa vedeti realitatca a~a cum este ea, ci va veti refugia in neincredere, incertitudine, intr-o postura de invins permanent.

Cautati pentru inceput sa descoperiti aspectele pozitive favorabile ce exista 111 lucrurile/persoanele care va inconjoara. (J.S., F.S.)

V-a marcat

dorin de succes?

Acest test pune in evidenta 0 cali tate importanta, determinanta a succesului in viala. Oare 0 posedati?

Instrucpuni,

Luati un creion §i fixati-i virful pe punctul A (vezi figural. Inchideli ochii §i, lara sa va sprijiniti mina pe pagina, incercati sa trasati 0 linie dreapta pina, in punctul P. Treceti apoi Ia probele B, C, D §i E. Procedati intr-o maniera identica, Incercati sa trasati linia cit mai dreapta posibil ca sa atinga punctul din partea opusa.

134 Psihoteste

1. A.

2. Be

3. C.

4. D.,

5. E.

• G

.H

lit I

.J

Raspuns . . x . . A~ urmarit instructiunile eu atentie? Daca pretindeti eli a~ reuut Sa trasap .m~

mult de doua linii corect, inseamna ca slnte~ lipsit de 0 calitate absolut esentiala, adica onestitatea; precis ea In timpul probei ati incercat sa trisati deschizind oehii sau sprijinind mina pe hirtie. Este necesarca intotdeauna cind intreprindem ceva sa avem incredere in noi in§ine,llumai asa vom repurta succese. (H.P.)

Smteti .

o persoana constanta'i

Parafrazind un mare ginditor, putem afirrna ca marile realizari sint fructul perseverentei. Probelecare urmeaza VOl" incerca Sa evidentieze. tendinta dv.dea fi constant sau mai superficial, aceastedupa valoarea expresiva §i simbolismul diferitelor orientari.

1. Desenati pe linia punctata xy 0 alta Tinie frinta sau ondulata dupa modelele de mal jos.

2. Transforma]i fiecare din liniile plasate in jurul punctului A intr-o sageata cu virful spre punctul A sau catre exterior. duna orooria dv. fantezie.

.~.I//

-':--A---'

/I~;

~ 13_5 cum reactionati §i cum actionati?

I

Raspuns Proba 1

aveti.run punct dad linia este ondulata §i doua puncte daca linia

este frinta.

Proba 2 aveti cite un punct pentru fiecare sageata orientata spre A . Rezultate

• 8 - 10 puncte: sinteti 0 persoana constants §i fidela

• 6 - 7 puncte: sinteti inclinat spre susceptibilitate; puteti sa va autoeducati

• sub 5 puncte: sinteti superficial §i inconstant. (H.P.)

Cuadevarat fidela?

Constanta conduitei '§i fidelitatea, pe deo parte, §i flexibilitatea, pe de alta parte,sint foarte adeseasubiecte de discutie. Unele persoane fac din aceste trasaturi 0 problema de viata §i de moarte, altele le minimalizeaz~ foarte mul~ importanta. Apoi, unii . considers ca a fi constant este 0 virtute, ~upa cum altii ered acest lucru despre flexibilitate, Au existat timpuri in care calitateacea mai apreciata in munca era fidelitatea fata de institutie, sefi etc.; astazi, 0 i:~po~tanta eel putin egala o are competenta, Altadata erau foarte stirnati "oamenii d1l1t~-o. bucata", astazi §i persoanele flexibile §i chiar schimbatoare se b~cura. d~. aprecien,

In realitate insa, nici unul din aceste atribute - constants §l t1exlblhtatea - nu trebuie tratat In termeni extrerni, absoluti, pentru ca fiecare poate avea valori de intensitate diferite: putem fi constanti pina la rigiditate sau flexibili pina l~ anularea identitatii de sine. In acest context, problema valorii sociale a uneia sau alteia din cele doua{tasaturi se pune, evident, in cu totul alti termeni,

Desi in raport cu solicitarile ambiantei 0 persoana po ate adopta alternativ cele doua strategii cO!l1porramentale, ea ramine caracterizata p'redominaJ.1t f~e .d,~ . eonstanta §i fidelitate, fie de flexibilitate,. dupa tum putem intilni §i oscilanti tipici.. '.

Dumneavoastra ce fel de persoana sinteti? Vreti sa va ameliorati interactiunile sociale? Parcurgeti testul urmatorl . , Veti gasi mai jos zece intrebari, fiecare cucinci variante de raspun~~ !,lege~ raspunsul care credeti .ca vi se potriveste in cea mai mare masura - tara a va gindi prea mult - §i calculati-ve apoi punctajul. In final vep gasi interpretarea.

I

I

1. Ce moment al ziIei preferati?

a) apusul soarelui;

b) amiaza;

c) dimineata in zori;

d) seam;

e) dupa-amiaza.

2. Daca vreti sa fiti informat, ce preferati sa cititi?

a) intotdeaunaacelasi ziar;

b) multe ziare;

c) eel care imi cade in mina;

d) numai titlurile articoIelor;

e) ceea ce ma sratuiesc altii,

3. Sinteti invitat la 0 serata cu masti, CUt11 veti proceda?

a) nu ma rnaschez;

136 Psihoteste

---------------------------

b) imi fae un cos tum original; e) irni pun 0 masca folclorica;

d) ma Imbrac preeum 0 personalitate politica;

e) ma imbrac preeum un personaj din" tr-o piesa de tcatru.

4. Daca mosteniti 0 alta casa, ce yeti face?

a) a§ amenaja-o imediat ea peo a' doua locuinta;

b) m"a§ gindi mai tirziu ,ce sa fae eu ea;

c) m-as duee acolo din cind in cind eu prietenii;

d) m-as muta imediat in ea;

e) a§ inchiria-o (vinde-o) imediat.

5. Daca veji cumpara 0 geanta, sacosa etc., din ce material preferati sa fie faeuta?

a) din fibre metalice;

b) din plastic;

c) din piele;

d) din cauciuc;

e) din textile.

6. Imaginati-va un barbat §i 0 femeie in costum de baie, pe plaja. Ce fac?

a) fac bai.e, glumind §i rizind;

b) stau intin§i 1a soare, fara sa-§i vorbeasca;

c) flirteaza;

d) se ignora reciproc pentru ca nu se eunose;

e) discuta in eontradictoriu.

Cotarea

7. Care din urmatoarele adjective va place mai mult?

a) constant;

b) afectuos;

c) inteligent;

d) flexibil;

e) vesel.

8. Imaginati-va un steag in bataia . vintului. Un de credeti ca este el arbo-

rat? .

a) pe un vapor in larg;

b) in fata unei sali de conferinte, la inaugurate;

c) la intrarea unui aeroport sau a unui port maritim;

d) la fereastra unui palat;

e) pe un vapor care soseste In port;

9. Ginditi-va la sentimentul de prietenie. Cu care din urmatoarele 4djec-

tive 11 asociati? -c-,

a) dulce;

b) sarat;

c) acru;

d) amar;

e) acrisor.

10. Imaginati-va o cladire veche, Ce ati dori sa faceti mai intii?

at sa-i cunosc istoria;

b) sa 0 fotografiez;

c) sao vizitez pe indelete;

d) sa vad cine locuieste in ea;

e) sa-idescopar colturi necunoscute,

neexplorate, ' ,

Varianta Intrebarea
de raspuns 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a 3 10 10 2 4 8 10 0 10 10
b 10 8 9 5 7 10 7 1 8 3
c 9 2 6 8 10 5 1 10 2 0
d 0 a 0 a 0 2 0 7 0 6
e 6 5 3 10 1 0 4 4 5 9 }.,;f!_--------------1-3-7---Cum reactionati §i cum actionati?

Interpretarea reznltatelor

Intre 0 §i 39 de puncte. Sinteti foarte inconstant, va schimbati permanent opiniile §i comportamentul. Tineti prea mult cont de parerile §ipresinnile celorIalti; dar acest lucru va face placere, pentru dl dv. considerati ca inconstanta inseamna de fapt adaptabilitate §i flexibilitate, intelegere §i sensibilitate. Ceilalti va considers fnsa un om care se schimba dupa cum bate vintul, ceea ce va creeaza destul de des disconfort psihologic. Exista riscul unor problerne dificile la locul de nlunea §i in relatiile interpersonale, §i asa destul de greu de stabilizat.

Intre 40 §i 46 de puncte, Sinte\i destul de putin fidel, pentru ca uitati adesea intilnirile, intelegerile §i programul fixate anterior. SI11t putine Iucrurile §i faptele rata de care sinteti fidel; pentru dv. totul este in continua evolutie §i miscare §i de fiecare datal considerati ca altceva trcbuie avut in vedere. Totusi nu sinteti prea sa-tisfacut de, aceasta conduits §i adesea visati sa fiti mai constant, sa puneti 111,ai multa ordine Inactivitateadv. Nu sint exc1use problemele spinoase la locul de muns.a §i In relatiile cu prietenii.

Intre 47 §i 53 de puncte, Sinteti schimbator, actionind dupa circumstante: putin fidel, putin t1exibil,' uneori coerent, constant §i:: punctual, alteori de-a dreptnl haotic. Sintetipestul de impartit intre aceste doua atitudini, fiind ceca ce se numeste un oscilant tipic. Explicatia rezida in faptul ca, desi sinteti atras de constanta §i fidelitate, nu le considerati virtuti, Revizuiti-va sistemul de valori, ginditiva de doua ori inainte de a actions §i nu cedati primului impuls. Analizati .atent faptele, evenimente1e §i oamenii cu care veniti In contact; yeti descoperi ca sint destuJe situatiile in care constants §i fidelitatea sint calitati foarte importante.

Intre 54 §i 60 de puncte. Sinte\i indecis, pentru ca oscilati permanent §i rapid intre fidelitate si infidelitate, intre constants §i inconstanta, Uneori cedati §i deveniti incoerent, dupa care in8a va reveniti §i depuneti eforturi mari pentru a reparatot ceca ce il~ gresit sau ratat prin inconstanta dv. Este vorba ' de lipsa unui autocontrol mai puternic ~i de 0 oarecare irnaturitate comportamentala, pentru ca fundamental sinteti un tip fidel, constant. Numarati pina la 0 suta inainte de a abandona planurile, intilnirile §i angajamentele dv. :ill favoarea alter actiuni; analizati-va succesele obtinute prin ligqaI;e§i constants. Veti elimina astfelieforturile reparatorii, neeeonomice.

Intre 61§i 67 de puncte, Slnte!i constant ~i fidel dv, in§iva. Va respectati programul, dorintcle.vpromisiunile; va place sa fiti coerent, chiar daca 0 faceti cu ?estul efort. Uneori - destul de rar - aveti lnsa tendinte.de a ceda primului irnpuls, deviind de la ceca ce ati stabilitanterior. Cu 0 competen\a corespunzatoare yeti avea numeroase reusite. A Yeti premise pentru a va forma §i dezvolta un comportament de conducere eficient,

Intre 68 §i90 puncte, Sinteri foarte fidel §i constant III raport cu timpul §l diferitele situatii. Va mentineti promisiunile, respectati intelegerile cu ceilalti §i toate acestea Tara efort, ba, dimpotriva, cu u§urin\a §i mare -placere. Ii dispretuiti profund pc cei care nu se tin de cuvint §i adesea aceasta seriozitate a dV.' estcIronizata de ceilalti. Aveti aptitudini de conducere, eu conditiade a accepta faptul ca uncori, In mod obiectiv, trcbuie sa va restructurati planurile, actiunile, comportamentele, ceea ce nu este dificil pentru dv. Ajutati-i pe cei inconstanti §i indecisi; neincrederea xi ironiile lor initiale vor disparea cu timpul daca §titi cum sa lucrati .cu ei.

138 Psihoteste

. ktr~ 91 §i 100 puncte. Constanta §i fidelitatea dv. fata de oameni, situatii §l valori se pot transforma cu u§urinta in rigiditate §i eonservatorism. Sinteti foarte putin dispus sa va schimbati punctele de vedere, comportamentele, chiar in pofida evidentei, Meditati maimult la lumea .inconjuratoare §i yeti descoperi ca 0 anumita doza de flexibilitate este absolut necesara. (J.S., F.S.)

.. QQii.WlW8

aaz iWiiii

m= *4 .... £ ..... :::

ncr +

tweet ...

"alllatj.-va sentimentele

Analizati ... va sentimentele

Priviti listele.de sentimente care urrneaza, Sint regrupate dupa cele patru mari sentimente de bazh, Subliniati-le pe cele care vi se fnti'mpla sa le incercati mill des.

Frica: agitat, angoasat, anxios, confuz, defensiv, devalorizat, dezorientat, emotiv, hartuit, inhibat, inc()lti[, incordat, inspaimintat, modest, nesigur, nervos, panicat, pesimist, pierdut, plin de teama, privat, slab, sovaitor, temator, timid,

timorat, tulburat, umil, viclean, vinovat. .

MIDie: agasat, amar, contrariat, critic, detestat, dur,enervat, excitat, frustrat, furios,gelos, invidios.. isteric, infometat, rnselat, meschin, nemultumit, ostil, posomont, protestatar, provocator, sub presiune, ranchiunos, revoltat, salbatic, suparat, suficient, socat, tradat,

Tristete: abatut, .amharasat (pus in incurcatura), apatic, deprimat, descurajat, detasat, dezgustat, dezolat, disperat, inadecvat, izolat, invins, letargic, rnihnit, nefericit, neglijat, neinteresant, nostalgic, obosit, plictisit, ranit, rrm dispus, respins, rusinos, trist, umilit, urit, vid,

Bueurie: afectuos, agreabil, alegru (vioi), ami cal, in armonie, bun,' in cornuniune, calduros, confortabil, deconectat, extaziat, exuberant, fericit, fermecat, In forma, intens, iubit, indragostit, libel', minunat, norpcos, optimist, pasionat, plin de speranta, recunoscator, satisfacut, in simpatie, tandru, vesel.

1. Aeum priviti ansamblul sentimentelor dv.: Ce sentimente de baza domina? Ce Se degaja din ansamblu? Sintsentimente pe care ezitati sa vile recunoasteti? Sint de mascate de alte sentimente?

2. Cele patru sentimente de baza corespund cu cele patru pozitii de viak3 pe care le inscriem in schema de mai jos. A§ezati totalurile dv. In aceasta schema ~i trageti 0 nona informatie asupra pozitiei dv. deviatiLEvoe~ti situatii tipice corespunzind sentimentelor dv. dominante.

140

Eu Al~

bucurie

+-

++

minie

tristete

fridi

-+

3. Corespund ;entimenteledv. rolului de victim a (V)? de salvator (S)? de persecutor (P)? (A.N.)

P minie, friea

+

V

frlca, tristate

'f

141

Evaluati-ve sentimentele

;~'"--~------------------------

Ce 1 de

partenera afectiva smteti ?

Relatiile afective intersexe au .fost §i sint in continuare intens studiate, avind in vedere multitudinea factorilor care intervin in statuarea §i functionarea acestui tip de relatii interpersonale, 0 astfel de categorie de factori rezida in structura de personalitate, in trasaturile de comportament interpersonal ale partenerilor: sociabilitate, dominants etc.

Va prezentam In continuare un test - . adresat sexului frumos - care incearca sa diagnosticheze tipul de parten era afectiva §i sa descrie astfel comportamentul erotic al partenerei feminine. Testul este alcatuit' dintr-o succesiune de 30 de intrebari, fiecare en doua raspunsuri prestabilite. Dv. alegeti raspunsul care vi se potriveste la prima intr~bare §i, in functie de varianta aleasa, treceti la intrebarea indicata In paranteza. Nu se raspunde deci la to ate intrebarile, ci ' numai la acelea indicate succesiv de variantele de raspuns alese.

Cind ati ajuns la indicatia: "$intep tipul... ", cititi caracterizarea respectivului tip de partenera din final.

Succes si., sa speram ca parcurgerea testului va va prilejui §i mornente de reflectiel

1. Clnd iubesc:

- imi pierd capul (.... 6)·

- nu rna implic total C .... 2)

2. Dragostea este intilnirea:

- a doua persoanecare se atrag ( .... 7)

- a doua persoane care-si unesc sin-

guratatile ( .... 3)

3. Casatoria inseamna:

- implinirea unui vis minunat C .... 8)

- un vii tor linistit, lipsit de griji C .... 4)

4. Atunci cind ban~iesc ca prietenul meu si-a gasit a alta prietena:

-- rup relatiile eu el ( .... 9)

- Ii eel' explicatii ( .... 5)

5. Cel mai bun mijloc pentru a obtine de la prietenul meu ceea ce doresc este:

- sa-l seduc cu farmecul meu (r+ 10)

- sa-i prezint argumente rationale

C .... 11)

6. Calitatea mea cea mai importanta' este:

-. stilul constantin orice situatie (-+ 11)

- originalitatea, fantezia ( .... 7)

,7. Data la aniversarea mea prietenul meu imi face un cadou sub asteptari:

- lim ascund dezamagirea ( .... 12)

- imi exprim dezamagirea (-4 8)

8. Care afirrnatie este mai realista?

- este mai bine sa nu ai incredere in dragostea la prima vedere (-t 13)

- dragostea adevarata este ca 0 lovitura de trasnet ( .... 9)

9. 'Daea observ ca de mai mult timp prietenul men este mai reee afectiv:

- incerc, ell delicatete, sa-l cuceresc din nou (-+ 14)

- rna comport fata de ella fel de rece (-+ 10)

________ -=1~4.::2;__ __ Psihoteste

1 0 ~ Imediat dupa 0 cearta imbrtlti§arile lui:

...:. rna revolta ( ..... 15)

- mi se par foarte placute (-t 16)

11. Dupa parerea mea, mal feminina este:

o Ieoaica (..... 16)

- 0 .c~prioara ( ..... (2)

12. Atunci cind §i eu ~i prietenul meu ne-am gasit alti parteneri:

- voi incerca sa-i stirnesc gelozia ( ..... 17)

- II tratez cu indiferenja ( ..... 13),

13. Ma caracterizeaza masura:

orgoliul (..... 18) diplomatia ( ..... 14)

in mai mare

14. Pentru mine este mai important ca un barbat:

- sa fie foarte afectuos (..... 19) s~ rna protejeze ( ..... 15)

15.

din - gin

~'A'"

A§ putea sa-mi tradez prietenul: razbunare (--> 20)

cauza singuratatii ..... Smteti tipul

16. Imbracamintea mea de casa trebuie sa fie:

ell mai Ieminina ( ..... 21) - cit mai cornoda (r+ 17)

17. Dad rna gasesc in compania altor persoane, . rnai degraba banale §i conformiste:

111a distrez, scandalizindu-Ie ( ..... 22) - ma adaptez (..... 18)

18. Prietenul meu rn-a jignit, Stiind ca-i pot spune lucmri care l-ar .putea rani: - 0 fac irnediat (-t 23)

rna abtin ( ..... ·19)

19. Daca at' fi sa compar, a§ spune ca dragostea este:

- ca 0 esarfa de matase (..... 24)

- ca un pu!over de mohair (..... 20)

20. 0 dragoste cu certuri, despartiri §i imp acari repetate este:

- autentica (..... 25)

- insuportabila ..... Sinteti tipul "B"

21. Un barbat cste mai atractiv atunci cind:

- este afectuos ( ..... 26)

- ma considera 0 persoana interesanta

( ..... 22)

22. Dad sint emotionata §i vreau sa-mi exprim inteldgerea §i solidaritatea cu 0 persoana:

~ 0 imbl'i'iti§ei (..... 27)

- Ii spun citeva cuvinte din inima ( ..... 23)

23. 1mi descarc tensiunea nervoasa: - mlncind 0 ciocolata (-+ 28)

- facind o. plimbare ( ..... 24)

24. Un prieten care ma paraseste rna raneste profund. Vorbind despre el unci prietene, 11 descriu ca fiind:

- crud, insensibil ( ..... 29)

- cu multe defecte (-+ 25)

25. 0 cearta intr-un cuplu:

- poate contribui la intarirea relatiilor dintre cei doi (-+ 30)

- are numai efecte negative -:+ Smte!i tipnl "C"

26. A§ iesi la plimbare eu prietenul unci arnice:

- numai din intirnplare (..... 27)

- numai daca a§ fi indragostita de el

( ..... 22)

143

"

Evaluati-va sentimentele

27, Idealul meu ar putea fi: - un leuimpunaror ( ..... 28)

- 0 lebada (-+ 23)

28. Un barbat care se imprumuta pentru a-mi face cadouri costisitoareeste:

- irezistibil (-+ 29)

- iresponsabil ( ..... 24)

29. Dad 'Intr-o cearta provocata de mine prietenul meu mi-ar trage 0 palma:

- a§ considera d este un adevarat barbat ( ..... 30)

- m-as supara definitiv pe el ( ..... 25)

30; Consider ca intr-o relatie .exista dragoste autentica atunci cind:

- exists §i momente de antipatie ..... Sintep tipul "D"

- exists numai pasiune ..... Smteti tipul "C"

. Solupa testnlni

TlPUL "A" - Dragostea echilibratlL Echilibrul, simtul practic, realismul, capacitatea de dialog §k mediere sint calitatile dv, proeminente. Iubiti eu masura, fara excese §i extravagante. Relatia afectiva cu dv. este placuta, odihnitoare §i in cadrul cuplului constitui]i pentru partener un constant pnnct de sprijin §i de referinta. Nu sfnteti persoana pasiunilor extraordinare. Aceasta penuu ca va este frica sa va implicati mai mult afectiv, sa nu va pierdeti controlul, ceca ce, conside-rati dv., s-ar putea sa va cauzeze. in viitor.Sc poate spune d\ iubiti mai mult cu ratiunea, reactiile dv, fiind destul de calculate ~i de diplornatice, Fitiputin mai fe-minina, mai afectiva.

TIPUL "B" - Dragosteaprotectoare, lubip. constant, Sentimentele dv. curate §i fidele se revarsa cotidian asupra persoanei importante - prieten, sot -- din existents dv. Sinteti foarte feminina, oarecum fragila, avind nevoie permanent sa va sprijiniti de ceva sau cineva, Modul dv. de a va rnanifesta afectiv oglindeste, mai presus de orice, necesitatea de a urnple solitudinea §i de a gasi protectia dorita la un partener care sa va conduca discret; prin dragoste va asigurati protectia, Dependenta dv. afectiva nu exclude, in mod sigur, capriciile §i manifestarile de orgoliu care va caracterizeaza pe scurr timp, ca §i uncle explozii comportamentale, in pofida unci agresivitati bine controlate.iStiti insa sa redeveniti persoana feminina descrisa,

TIPUL "C" - Dragostea agresiva, Nu ramineti neobservata nici macar in multirne: personalitatea dv, puternica se face repedc rem arcata. In cadrul cuplului sintcti foartedorninatoare, $tili sa utilizati Ioarte bine avantajele "sexului slab". Ceca ce va caracterizeaza in. viata afectiva este cautarea constanta a perfectiunii: realitatea §i prezentul pot sa va placa, dar nu va multumesc niciodata complet; doriti mai mult. Nu puteti suporta rutina afectiva, In cadrul cuplului aveti mereu nevoie de noi stimuli, de noutate, iar frecventele dv. schimbari de dispozitie psiho-afectiva demonstreaza d\ este aproape imposibil sa fiti permanent mulmmita de cineva Indiscutabil, pasiunile dv. sint ardente, dar .acestea va mistuie ~i renasc periodic. In concluzie, atentie! Intr-o relatie afectiva de durata - cum este §i cea matrimonial a - trebuie sa va dezvoltati un autocontrol mai puternic §i sa va reglati optim nivelul de aspin\\ie.

Altfel... . .

TIJlUJ_, "D" - Dragostea rl1zboinidL Aveti un caracter puternic, impulsivitate, sinteti intotdeauna gata: sa va implicati intr-un conflict, desi sinteti plina de ciildu~a umaria. Pentru a va manifesta aveti nevoie aproape' intotdeauna de emotii tari. In

144 Psihoteste

~---------------------

'.

relatiile afective VEl implicati puternie, eu manifestari pasionaleextreme fata de partener: iubire ~i aversiune, culmi §i .abisuri, lumini ~i umbre, ceea ce ,pare a V{l diviza afectivitatea in doua parti, antagoniste §i nu foarte dar individualizate. Desi slnteti atlt de vulcanica, aveti destule perioade In care deveniti ' 0 romantics adolescenta. Tocmai de aceea cxploziile dv, comportamentale nu va separa intotdeauna de partener, ci dimpotriva, Atentie Insa! Acest Iucru nu poate dura prea mull. Celmai adesea este dificil pentru un barbat sa. se stabilizeze intr-o relatie afectiva pozitiva cu dv. Studiati tipul "C" §i cautati sa va modificati atitudinile in sensul pozitiv descris, priu cresterea gradului de autocontrol, reglarea nivelului de aspiratii, adoptarea unor strategii interactionale mal. .. pacifiste, (F.S., J.S.)

Femeie fatala, intelectuala sau ingenua?

Care femeie nu a incercat, macar 0 data in viata, sa seduca un barbat? $i care ferneie nu a simtit, macar 0' data in viata, ca are intr-adevar ceea ce se numeste pu-tere de seductie? Raspunzind la intrebarile de mai jos, Yeti afla daca srntetio femeie fatala, 0 intelectuala, 0 ingenua sau 0 .. , antiseducatoare,

La fiec~re intrebare incerc~iti nurnai una din cele patru variante de raspuns,

1. Cum preferati sa dormiti? A. Whisky.

A 1ntr-o vaporoasa cama§a de noapte, 13. Sampanie.

B. Inbluza LUI de pijama. C .. Suc de fructe.

C. Intr-un tricou, D, Vin.

D. In tinuta Evei.

2. Cu ce asociati cuvintul "rosu"?

A. Buze.

B. Negru. e. Cireasa.

D. Mo§ Craciun.

3. A veji 0 intilnire cu EL pentru prima oara, Ce Yeti purta?

A. Taior sexy §i pantofi cu toe inalt.

B. Minijupa §i pantofi fara toe,

e. Fusta despicata §i pantofi eu toe inalt:

D. Pantaloni ~i pantofi sport.

4. EL va invita la restaurant ~i va of era ceva de haul. Ce comaridati?

5. Daca v-ati reincarna in pasare, ce ali' prefera sa f:ili?

A. Pescarus.

B. Paun.

C. Vrabiu\a.

D. Cucuvea,

6. Daca ali avea dreptul la un singur produs cosmetic, ce anume a~ alege?

A. Ruj.

B. Fond de ten,

C. Rimel.

D, Crema hidratanta.

7. Pentru a uita un esec In dragoste:

A, Va intilniji eu 0 prietena, B. Va gasili un alt partener.

" .J'

;"'-

145

Evaluati-ve sentimentele

--~-------------------

c. Va dedicati muncii dv. D. Va indopati eu ciocolata,

8. Sa presupunem ca ati avea posibilitatea sa rcalizati un serial TV. Eroina dv. se va nurm:

A. Manuela.

B. Natalia. .c Laura. D, Ana.

9. Preferati ca parfumul dv. sa fie, inainte de toate:

A. Discret.

B. CLi aroma de fructe. e. Imbatator.

D. Tonic,

D. Buna seara!

12. Cuvintul "carte" reprezinta pen-

tru dv.: . r:

A, Carte de v~zita. B, Carte de credit. C. Cartepostala, D, Carte de joe,

13. Care este proverbul dv. preferat? A. Ochi pentru ochi,. dinte pentru dinte. B, Noaptea toate pisicile sint negre.

C. Cind pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe rnasa.

D. N u trezi leul ce doarme.

14. Ce articol ati fi tentata sa cititi mai intii?

A. Gata cu ridurile!

B. Femeile rcapricioase Ii fac praf pe barbati.

"C. Barbatii preistorici erau virili?

IJ. Oricind pregatite!

15~ V-ar fi ~lacut sa inventati:

A, Tocurile cui.

B. Masina de scris.

C. Pi Iota.

D, Papusa-manechin,

10. V-ar fi placut sacereti sfatul:

A. Ioanei d'Arc. B, Cleopatrei.

C. Mariei Curie.

D. Scriitoarei Colette,

11. Este ora rs. Va despartiti de frurnosul dv. coleg de birou spunindu-i:

A, Salut! B, Bye!

C. La revederel

lata cum este cotata fiecare intrebare:

lA= • 2A= " 3A= + 4A= + SA= x
IB= .. 2B= + 3B= .. 4B= • SB= •
1C= + 2C= x 3C= • 4C= .. 5C= ..
lD= x 2D= .. 3D=x 4D=x 5D= +
6A= • 7A= x 8A= • 9A= + 10A= ..
6B= + 7B= • 8B= x 9B= .. lOB = •
6C= .. 7C= + 8C=. 9C= • lOC= +
6D= x 7D= .. 8D= + 9D= x 10D= x
11A= x l2A= + 13A= + 14A= • l5A= (I
llB= .. 12B= .. l3B= • 14B= .. 15B= +
llC= + 12C= x 13C= • 14C= + ,15C= x
lID= • 12D= • 13D= x 14D= x 15D= .. Daca nu obtineti o~ajoritate de sernne de acelasi fel §i daca ali obtinut dona simboluri la egalitate, luati-l II! considerare pe eel pe care l-ati ales primul In derularea testului.

146

Interpretarea rezultatelor .

A~. obtinut 0 majoritate de I : smteti 0 femeie fat.alli. A seduce reprezinta pentru dv. oneeesitate! Acordati 0 mare importanta aspectului dv. fizic, S'inlet1 foarte sexy §i adorati sa fili privita, admirata, dorita. Pentru dv., a atrage privirile barbatilor reprezinta un ' joe. Cind cistigati, cind ei se ana la picioarele dv., jubilati, Dar cind pierdeti, sinteti tare nefericital Dar oare merits sa jucati acest jo~? Caci trebuie sa ~titi ea dincol.ode masca de femeie fatala se ascunde 0 femeie adevarata, 0 femeie care nu cere decit sa fie cunoscutal

Ati obtinut a majoritate de + : slnteti 0 intelectuala, Sinteti 0 femeie, dragula,dar nu va bazati puterea dv. de seductie numai pe aspectul fizic. Sinteti inteligenta §i aveti 0 personalitate foarte puternica. Puterea dv. asupra barbatilor se ascunde in cuvinte. Vacca dv. ii face pe ceilalti sa vibreze! Chiar daca mai privesc citeodata picioarele vreunei frumoase necunoscute, ei 5e vor intoarce intotdeauna la dv. pentru a dialoga. Doar §titi sa 0 faceti atit de bine!

Ati obtinut 0 majoritate de u : sinteti 0 ingenua, Agasanta sau sarmanta, nu le puteti fi indiferenta, Pentru a seduce, preferati sa va prefaceti naiva, desi sinteti extrem de perspicace. Barbatii se simt pusi in valoarealaturi de dv., caci au irnpresia di sint puternici, utili, .inteligenti ... Pareti alit de fragila, atit de neajutorata! Puterea dv. de seductie este In8a de temut. Aviz amatorilar! .

Ati obtinut 0 rnajoritate de x : smteti 0 antiseducatoare. Pentru dv. nu are importanta parerea celorlalti; va siriltiti, bine asa cum sinteti'A ~i totusi seduceti, desi nu va pierdeti timpul incercind sa placeti cu orice pre]! Inainte de mice, va cautati echilibrul personal. Aveti 0 multime de prieteni carora Ie place spontaneitatea 'dv. Sinteti 0 persoana defncredere, femeia reconfortanta pe umerii careia, barbatii doresc sa se sprijine ... §i alaturi de care vor sa ramina! (L.D.)

Smteti 0 persoana' sensibila?

Sinteti .o persoana sensibila, U§O[ impresionabila? Nu top eei care apar ca niste indivizi robusti trebuie luati intotdeauna ca .atare, Se intimpla ~i ca un invelis dur sa ascunda un rniez moale - un "suflet" sensibil. Invers, 0 persoana aparent vulnerabila poate da dovada de .0 tarie de caracter ie§ila din comun. Deci dumneavoastra cum sinteti? Cit de sensibilta): slnteti in realitate Yeti afla din testul care urmeaza.

Evaluati-va sentimentele

~~----------------.------------

147

1. Cum gasiti atmosfera din desenul de mai jos?

a. vesela: b. agresiva; c. de dezbinare.

2. Cum apreciati gluma?

a. neinspirata; b. buna; ~. rautacioasa,

3. De ce vrea sa 0 sperie?

a. ca sa se sirnta superior; b. dintr-o bucurie rautacioasa: C. cei ce se iubesc se tachineaza.

6. Cum va simtiti trecind printr-un restaurant arhiplin?

a. indispus; b. nesigur;e. normal.

7. Vasimtiti adesea in plus?

a. niciodata; b. deseori; c. uneori.

8. La ce va ginditi in primul rind cind auziti expresia "sirma ghimpata"? a. siguranta; b. aparare; c. agresiune,

9. Oamenii care spun intotdeauna ee gindesc sint, ..

a jignitori; b .... uneori imprudenti;

c sinceri.

4. Ce parere aveti despre reactie?

a. absolut exagerata; b. absolut 110rmala; C. pripita.

5. Rel~tiile dintre cei ~oi smt..

a. ...schimbatoare; b. . .. copilaroase; C. .. .incordate.

10. Cum reactionati la a imputare nedreapta?

a. nu 0 iau In seama; b. rna .simt jignit; c. clarific situatia,

148 Psihoteste

------------~------~-----

Calculati cu ajutorul tabelului numarul de puncte realizate

Intrebare '1\ Raspuns
a b c
1 0 9 5
2 6 0 9
3 9 5 0
4 0 9 4
5 5 1 9
6 9 6 0
7 1 9 4
8 5 0 9
9 9 4 0
10 I 1 9 5 Interpretarea rezultatelor

3-28 'puncte: aveti 0 constitutie sufleteasca robusta.iChiar dad! slnte~ atacat deschis, nu faceti prea mare caz din aceasta. Pe scurt: tot ceea ce are de-a face cu stresul psihic nu va afecteaza, se loveste de un invelis .impermeabil. In, aceasta consta secretul starii de plictiseala care va caracterizeaza: nu lasati lucrurile sa ajunga la dv., va ascundeti personalitateasub un clopot protector. Cu to ate' acestea nu sinteti invulnerabil - exists un "ac pentru cojocul fiecaruia".

29-63 . puncte. vslnteti un om sensibil, dar aceasta nu inseamna ca orice neplacere Va afecteaza in mod deosebit. A~ invatat ~i1 treceti peste unele esecuri §i sa va ascundeti dezamagirea. In oriee caz,. atunei .cind cineva va supara sau se foloseste de slabiciunile dv., va suparati §i sinteti foarte contrariat, ceea ce nu trebuie sa va nelinisteasca, Tocmai aceste reactii arata ca nu sinteti un. "superman" §i

astfe1 deveniti .mai tangibil, ceeace va face mai simpatico "

64-90 puncte: sinteti foarte sensibil fata deevenimentele din jurul dv. Toate manifestarile celor ce va inconjoara le luati in series. A Yeti tendint~ de a cauta in cea mai nesemnificativa observatie 0 .intentie ascunsa a parteoerului. Se tpune In8a iutrebarea dad presupunerile dv. sint corecte. Sensibilitatea v~ mai joaca uneori farse: se intimpIa sa interpretati gresit anumit~ gesturi. Incercati sa nu va mai puneti atitea probleme. Viata devine rnai problematica atunci cind se ia totul prea in serios. (H.P.)

Ave!! stofade eroina?

Pentru a .. afla raspunsul la aceasta intrebare, incercuiti varianta care considerati ca vi se potriveste cel mai bine de la intrebarile de mai jos:

;~ _-------------1-4...:;9---Evaluari-va sentimentele

1. Care dintre urmatoarele meserii VI se pare eel mai putin periculoasa?

a. Agent CIA.

b. Vulcanolog.

c. Cascador,

2. Va aflati intr-o cladire in f1aeari §i vi se arunca 0 scara dintr-un elicopter. La ce va ginditi?

a. "Mama! Adio! ... "

b. "Fie ce-o fi! Ma due!"

c. "Pot sa fiu §i eu caJames Bondi"

3. Sinteti invitata la un bal mascat. Va deghizati in:

a. zina;

b. soricel;

c. Maiea Tereza.

4. Ce verb reprezinta curajul pentru

dv.: .

a. a salva;

b. a munci;

c. a vorbi,

5. Va aflati pe plaja §i auziti sirigindu-se: "Ajutor! Un rechin!". Ce faceti? a. vs aruncati in val uri pentru ~-l salva pe eel aflat In pericol.

b. Alergati dupa .Salvamar".

c. Incepeti sa tipati, ascunzindu-va sub prosopul de plaja,

6. La care din urmatoarele ievenimente ati fi vrut sa partiei pati?

a. Revolutia franceza.

b.' Inventarea tiparului.

c. Prerniera unei piese de Moliere.

7. V -ar placea sa va reincarnati in:

a. leoaica;

b. gazela; C. flururas.

8. In anul 2050, §i femeile VOl' trebui sa participe in cazul izbucnirii

unui conflict armat. Ce ati alege?

a. Sa faceti parte din "Crucea Rosie".

b. Sa ramine\i In spatele frontului, in birouri.

c.Sa mergeti pe front.

9. Ce va sperie eel mai putin?

a. Catastrofele naturale.

b. Violenta oamenilor.

c. Singuratatea.

10. Sinteti blocata de 0 avalansa, impreuna cu alti zece turisti, intr-un autocar In rnunti. Dupa douasprezece ore de asreptare, nu mai aveti nici apa; . nici .mincare. Ce faceti?

a. Ii imbarbatati pe ceilalti, spunindule ca ajutoarele vor sosinegresit.

b. Asteptati rabdatoare ca lucrurile sa se aranjeze.

c. Plingeti de frig §i de fries,

11. Urietele copilului vecinului va trezesc in toiul noptii. Ce faceti?

a. Chemati politia.

b. Sunati la vecini §i cereti explicatii.

c. Vii culcati, gindindu-va ca 0 sa se ocupe altcineva de asta.

12. De obicei, ce oferiti in mod spontan:

a. dragostea dv.;

b. banii; C. timpul.

13. In care din urmatoarele filme v~ar placea sa detineti rolul principal?

a. .Pe aripile vintului' - Scarlett O'Hara.

b. "ET." de Steven Spielberg.

c. .Jvlarele Albastru" de Luc Besson.

14. Sinte]! Intr-un magazin. Sub ochii dv., un barbat omoara 0 ferneie §i fuge.Ce faceti?

a. Blocati u§a, strigind: "Uciga§ul!",

150

b. Nu va miscati, rarninind fara replica.

c. Puneti rnina pe un obiect greu, pentru a lovi §i dv. bruta,

15. Pentru cine sau pentru ce v-ati sacrifica viata?

a. Penrru opiniile dv.

b. Pentru familie.

c. Pentru nimeni §i nimic.

Cotarea raspunsurilor

a b c
1. 3 5 1
2. 1 3 5
3. 1 3 5
4. 5 3 1
5. 5 1 3
6. 5 1 3
7. 5 3 1
8: 3 1 5
9. 3 5 1
10. 5 3 1
11. 3 5 1
12. 5 1 3
13. 3 1 5
14. 3 1 5
15. 3 5 1 .Adunati cifrele incercuite. Suma obtinuta reprezinta scorul dv.

!nterpretarea rezultatelor

Intre 15 §i 34 de puncte: Betty Boop .. Sinteti 0 antieroina prin excelenta; nu veti reusi sa salvati nici macar 0 muses de ia moarte! Totul va sperie §i nu aveti nici un strop de curaj. Nu prea aveti initiative, nu slnte\i in stare sa rezolvati 0 situatieproblema. Sinteti hiperfeminina, senzuala §i fragila, frica dv. protejindu-va in situatiile cele mai traumatizante. Incerca~ sa ie§iti din rezerva dv. din cind il1 .cind §i sa participati la ceea ce se petrece in jur.

Intre 35 §i 54 de puncte: 'Mary Poppins. Batrina doamna ce risca sa fie calcata intimp ce traverseaza strada, pisoiul ce nu mai po ate cobori din copacul in care sea' catarat, femeia careia i s-a Tacu! riiu in metrou pot conta pedv.Nedreptatea din jur, micile sau marile necazuri ale celorce va inconjoara, nimicnu ,:va sperie §i sinteti intotdeauna ga.'ta sa sari}i in ajutorul celor ce au nevoie de dv. Il1teleapta, plina de bun sim], aveti singe rece §i 0 imaginatie bogata. Sepoate conta pe dv.

Inlre 55§i 75 de puncte: Wonder Woman. Nu va e teama de nimic §i traiii viata din plin, Campioana a cazurilor disperate ~i citeodata a celor pierdute, reu~iti sa salvati multe persoane datorita curajului si energici dv, Obisnuita cu cele mai grele sarcini, va place sa va autodepa§itJ§i incercati intotdeauna sa faceti tot ce va sta In puteri. Sinteti insa putin cam inconstienta §i adesea treceti prin situatii ell adevarat periculoase, Fiti mai realista §i centrati-va mai mult actiunile asupra propriiIor preocupiiri, (L.n.)

151

Evaluati-va sentimentele

J~~ __ ---------------------

Totcu el v-ati casatori?

Toate ferneile sint convinse ca stiu ce sa raspunda in cazul in care cineva le-ar adresa intrebarea: "Dad ar . fi 8-0 luati de la inceput, l-ati alege tot pe actualul sop". Luate insa prin surprind,cre,. ele raspund in functie vde situatia casniciei in rnomentul respectiv. "Bineinteles", spun uncle fara ezitare. "Nu sint convinsa", dau altele replica dupa 0 c1ipa de gindire,

Majoritatea sotiilor tinere, in primii ani de casnicie, caracterizati in general prin irnpresii §i emotii pozitive, n-au nici 0 indoiala ca si-au Iegat viata exact de barbatul care le corespunde cel mai bine. Dar, dupa trecerea a 7, 14 sau 21 de ani, EL va fi apreciat deja dupa alte criterii.

Va propunem, in continuare, un test care - speram - va va ajuta sa raspundeti la intrebarea din titlu, La formularea intrebarilor ce urmeaza-s-a \inut seama atit de Iarmecul ani lor deIa inceput ai vietiitn doi, eft ~i de faptul ca 0 data cu trecerea timpului aceasta devine obisnuinta §i nu rareori 0 convietuire chinuita,

1. Cum apreciati ca este casnicia dv.?

a) idilica

b) normal de fericita

c) cind vesela, cind trista

d) chinuita

e) groaznica

2. Dar sotul?

a) desavirsit

b) acceptabil

c) . are tendinta de a domina

d) increzut

e) un caracter slab

f) un adevarat rebut

3. Ce caracter are sotul dv.?

a) vesel §i optimist

b) asemenea celui al unui copil de scoala din clasele mari

c) calm, linistit

d) pasnic

e) suparacios §i pesimist

4. Cum apreciati acum tabieturile sotului pe care cindva Ie gaseati simpa-

. tice, atragatoare?

a) le gas esc §i acum simpatice

b) putin enervante

c) insuportabile

I

I

I

j

5. Cum apreciati "calitatile de amant" ale sotului dv. t

a) este perfect

b) exagerat de pretenjios e) cam, indiferent

d) nu e rau

6. In ceea ce priveste sportul, alte preocupan vizind timpul liber, preferintele sotului:

a) sint .identice cu ale dv.,

b) se fntimpla Sa corespunda

c) sinttotal diferite

7. en timp petreceti impreuna?

a) cit se poatede rnult .

b) destul de putin

c) in masura posibilului, ne evitam

8. Cind sinteti impreuna:

a) discutati cu plikere .

b) nu prea aveti ce va spune

c) conversati in general putin

d) discutati in contradictoriu

9. Obisnuiti sa rideti impreuna?

a) adesea §i din aceleasi motive

b) adesea, dar unul de celalalt

c) uneori

152

Psihoteste

--------------~-----------

a) destul de des §i cu furie

b) uneori, dar renuntati repede

c) niciodata

d) nu exists nimic care, sa ,va facasa rideti

10. Va certati: 'Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor

In funqie de raspunsurile date.racordati-va punctajul astfel:

1. a-I, b-2, c-3, d-5, e-7.

2. a-L: b-Z, c-4, d-", eA, f-7.

3. ac2, b-5, c-l, d-3, e-5.

4. a-I, b-4, c-7.

5. a-I, b-5, c-7, d-2.

6. a-I" b-4, c-7.

7. a~l, b-4, c-7.

8. a-I, b-5, c-3, d-7. 9: a-I, b-5, c-3, d-7.

10. a-7, b-I, c-3.

Calculati surna punctelor obtinute. Adaugati la rezultat Inca 5 puncte I daca sirtteli casatorite de mai putin de 7 ani sau scadeti tot atitea in cazul in care va apropiati de nunta de argint.

Daca ati obtinut mtre, 0 §i 22puncte: nu aveati nevoie de acest test pentru a raspunde, fara a sta pe ginduri, ca v-ati casatori cu acelasi barbat, In ochii dumneavoastra EL este perfect sau aproape. Va recomandam sa sarbatoriti constatarea petrecind impreuna 0 seara placuta.

Un scor situat intre 23·34 puncte arata ca nu va apreciati casnicia ca fiind suta la suta reusita, dar ati invatatsa"i suportati §i momentele umbrite, Daca ar fi sa 0 luatirle la inceptit, v-ati disatori totusi fie cu acelasi barbat; fie eli cineva care i-ar semana foarte mult.

35-36 pnncte: dupa toate probabilitatile, cu mintea de acum, nu pe EL l-ap alege (cele cu peste 20 de ani de convietuire n-ati uitat, speram, sa scadep.5 puncte). Sotul v-a deceptionat III buna masura §i "ceva nu merge" in casnicia dumneavoastra, Dar oare ce? Nu u,itati ea reusita, fericirea conjugala nu depind numai deunul, ci de ambii ,parteneri. De ce nu va hotarili sa discutati sincer, sa analizati temeinic problemele care' va preocupa? (V.P.)

Autoevaluarea

maturizarii socio-afective

Cit de matur sinteti din punct de vedere afectiv? Va propunem un chestionar pentru a afla raspunsul,

Raspundeti' la fiecare intrebare cu DA sau NU, dupa cum vi se potriveste eel rnai bine,

__ --~---- 1-5_3---Evaluati-va sentimentele

1. 1mi place sa fiu "pus la punct" cu imbracamintea. §i rna bucur cind reusesc sa atrag atentia asupra mea prin imbracaminte §i prin manierele pe care le am?

2. Am singe rece §i sint stapin pe mine in situatii neprevazute §i periculoase?

3. Ma descurajez destul de usor §i am stari §i, momente de depresiune?

4. Si'nt inclinat sa fiu foarte categoric, iritabil san chiar dogmatic, cind sustin ,0 parere impotriva unei opozitii puternice?

5. Solitudinea imi este agreabila, 1mi place sa fiu singur?

6. ,Spun adesea lucruri pe careapoi le regret?

7. Rela\ii1e cu familia mea sint pasnice §i armonioase?

8. Ma simt adesea ranit de cuvintele §i actiunile altora?

9. Sint gata sa admit ca am gresit cind Irni dau seama de aceasta?

10. Si'nt inclinat sa dau vina pe altii pentru greselile §i erorile mele?

fl. Ma plasez eu insumi primul prin-tre aproape toate rudele mele?

" 13 .Sint inclinat sa traiesc peste mijloacele mele?

14. Am un accentuat sim] de inferioritate sau c Iipsade incredere in mine pe care incerc 8-0 ascund?

15 ~ Sint inclinat sa pling Ia 0 piesa de teatrusau la un film emotionant?

16.

Micile suparari rna fac sa-rni ies din fire?

17. Sint inclinat sa impresionez cu superioritatea mea pe ceilalti oarneni?

18. Sint dominator, imi place sa rna afirm [ala de altii?

19. Aproape totdeauna caut sa cistig simpatia altora?

20. Si'nt furios cind am necazuri sau neplaceri?

21. Simt 0 antipatie puternica [ala de unele persoane?

22. Devin plin de invidie §i gelozie cind altii au succese?

23. Si'nt foarte atent [ala de senti~ mentele altora?

24. Ma infurii sau rna necajesc adesea §i am certuri cu oamenii?

12. 'Nutresc gindul ca n-am avut 25. Mil gindesc uneori ca viata nu

noroc in via\a? are rost?

154 Psihoteste

Evaluate §i raspunsuri

Se acordf fiecarei intrebari punctajU1 conform tabelului urmator. Se face

suma §i seimparte la 25. l

Nr.
ert. DA
1 26
2 7
3 11
4 12
5 40
6 10
7 31
8 11
9 26
10 7
11 6
12 11
13 13
14 7
15 5
16 11
17 7
18 12
19 7
20 5
21 7
22 II
23 22
24 10
25 5
(p.M.) NU Punetaj

Gradul de maturizare afectiva

7 25

20 21 30

8 20

22-25

20-22

maturizare emotionala foarte inalta, perfects, deplin maturizat emotional

maturizare emotionala relativ rnalta

/

maturizare emotional a normals, echilibru emotional

18-20 maturizare emotionala mijlocie

16-18 maturizare emotionala de limita

14-16 usoara nematurizare emotionala

12-14 relativa nematurizare emotionala; fii»ta adolescentina din punct de vedere al maturizarii ernotionale

25 30 24

10-12 . fiinta copi,laroasa din punet de vedere al maturizarii emotionale

10 fiinta infantila din punct de vedere al

maturizarii emotionale .

9 20 10 26 25 29 26 25 30 28

20 21

21 7 20 20

£E&

III

e

ell

Sinteti 0 persoana sociabila?

Societare, cunostinte, prieteni, familie: i'ncc fel traiti dv. in aceste medii, atit de diferite, dar atit de indiferente unele Cll celelalte? Sinteti devotat aproapelui dv, angajat pe plan social, implicat in viata familiala sau sinteti un individualist care nu suporta regulile impuse de coabitarea §i contactele cu semenii? Va place sa rarnineti singurta) acasa ~i nu incercati aproape niciodata nevoia de a ie§i in lume sau, dimpotriva, aveti rnereu prieteni, cunostinte in vizita?

Va prezentam a serie de §ase teste care va pot oferi un raspuns la aceste intrebari,

Raspundeti sincer §i spontan la cele sase grupe de intrebari, incercuind raspunsul care se apropie eel mai mult de modul (felul) dv, de a "gindi §i actiona. Verificati numai lasfirsit (dupa ce ati raspuns la toate grupele de intrebari) punctajele obtinute pentru fiecarc test in parte.

I. AWTI Snvq CMC? 3.

1. Dupa parerea dv. majoritatea oamenilor respects legile nurnai de tearna de a nu fi pedepsiti?

a) Da, de cele mai multe ori. b) Nu.

2. Fat-a prezenta altor nationalitati (a oamenilor de alta nationalitate decit cea romana) s-ar trai mai bine in orasul dv.? a) Da, b)' Ce prostie!

Credeti ca persoanele care mint din interes sint:

a) Numeroase. b) Rare.

4. Atunci cind vedeti 'politisti ce faceti?

a) Faceti un ocol, nu se b} ,Va simp!i protejat.

jandarmisau

stie niciodatal

156

5. Ati asistat, pina acum, la un siliu al primariei din orasul dv.? a) Uneori. b). Niciodata.

6. Ati dat aju tor . la nurnararea voturilor la unul din centrele de votare? a) Da. b) Nu.

7. Ce parere aveti despre -persoanele care incearca tot felul de manevre pentru a evita serviciul militar?

a) Nu sint prosti. b) ~i dad toata lumea' ar proceda la fel?

8. Ati participat la a manifestatie pentru adunarea unor fonduri pentru 0 cauza nobila?

a) Da. b) Nu.

9. Ce ginditi despre serviciul civil?

a) Este rnai bun decit eel militar.'

b) Evident, doi ani inseamna mult, dar daca erezi ea e bine, de ce sa nu 11 faci?

con-

deauna timpul sa, faceti acest lucru ~i aruncati ambalajele impreuna cu resturile pe care Ie contin,

11. Credetiica pentruaschimba societatea, trebuie mai inainte de to ate:

a) Sa-i schimbam pe cei care conduc.

b) Sa incepern prin a ne face datoria.

12. In majoritatea locurilor publice este interzis fumatuL Ce parere aveti?

a) Este un lucru normal.

b) Este 0 interdictie inutila,

,13. Atunci cind curnparati un detergent vaginditi lagradul lui de biodegradare?

a) Cu poluarea actuala, este total inutil.

b) Incerc sa 0 fac.

, .

14. M~rgeti pe-strada ~i in jurul dv. nu se afla nimeni. Usa\) ciinele pe care l-ati scos Ia plimbare isa-si ,fad! nevoile pe trotuar?

a) Ce vreti sa-l fac? b) Cautati 8a-1 duceti intr-un loc unde nu deranjeaza.

10. In toate orasele civilizate exists rugamintea ca ambalajelede plastic sau de aluminiu sa fie aruncate la cosurile .de gunoi numai dupa ce au

fost golite, Dv. cum procedati? 15. Dad privitiTa TV (fe arte)

a) Goliti ambalajele iaainte de a le tirziu in noapte diminuati sonorul?

arunca la gunoi. b) Nu aveti .inror- a) Da. b) Nu.

Calcularea scorului

Acordati-va ctte un punct pentru fiecare raspuns care corespunde urmatorului tabel:

1 b 5 a 9 : b 13 b
2: b 6 a 10 a 14 : b
3 b 7 b 11 b 15 :a
4: b 8 a 12 a Interpretarea rezultatelor

De la 15 la 10 puncte. Stnteti dotat cu un mare sim] civic. Pregatirea §i educatia dv. sint bazate pe valorile libertatii §i coabitarii pasnice dupa care actionati In viata cotidiana, A vind obiceiul de a gindi II1 interesul celorlalti, va mirati atunci cind oarnenii arunca hirtii pe jos, rnurdaresc peretii (zidurile), sint lipsiti de respect fata de altii. Interveniti adesea pentru apararea drepturilor comune, dar cu rnulta pdlitete,

in relatie cu ceilalti

dv. civic este mediu. Lenea va impiedica uneori sa respectati regulile pecare le .aprobaji, dar pe care le g~siti atit de jenante cind va privesc pe dv. Daca nu va ginditi la binele comun, atunci ginditi-va la faptul ca respectarea regulilor este in avantajul dv. Ce s-ar intimpla daca ~oata lumea s-ar purta ca dv.? ,

De la 4 la 0 puncte.ln mod cert, nu sinteti facut pentru a trai in societate, ci intr-o caverns. Este singuru1 loc uncle ap putea trai in deplina .Jibertate", lara aceste reguli fastidioase. Fara Indoiala, sinteti un individualist §i ginditi ca traiul in corn un aduce mai multe neplaceri decit avantaje. eel mal bine este sa nu rim vecini cu dv.

n. SINTETI TOLERANT CU CEILALTI?

1. Daca vi se face 0 farsa urita, cum reactionati?

a) Faceti haz de necaz, b) Va suparati,

2. Dupsdv., persoanele care sint foarte amabile 0 fac din interes?

a) Da. b) Nu.

3. vs deranjeaza persoanele 'care se imbuiba ·la petreceri?

a) Nu In mod deosebit.

b) Da, de altfel nu osa le mal invit,

4. Dad un prieten care v-a fost prezentat In cadrul grupului din care faceti parte incearca cu orice.pret sa fie .regele" intilnirii, ce gi'ndip despre el?' a) Ce obraznic! b) Sinte\i multumit.

5. 0 prietena putin cam plicticoasa va roaga mereu sa 0 insotiti la medic, la cumparaturi. Ce Ii Yeti raspunde la a nu stiu cita rugaminte asemanatoare? a) Ca, uneori, s-ar putea descurca §i singura.

b) Nu sinteti Iiberra).

6. La 0 serata intre prieteni, 0 persoana de 0 anurnita vfrsta incepe sa pledeze pentru frurnusetea timpurilor trecute, scotind la iveala 0 serie de idealuri nosta1gice pe care dv. 19l credeti demodate. Cum reactionati?

a) Ii spuneti ca parerile sale sint 0 of ens a pentru parerile dv. democratice §i pentrp Constitutie.

b) Nu ascultati §i plecati mai repede decit v-ati propus sa statio

7. Indirect aflati ca prietenia dv. pen= tru un coleg de sex opus provoaca gelozia sotiei (sau sotului). Cum reactionati?

a) Putin imi pasa.

b) 0 asernenea banuiala rna raneste.

8. Daca organizati un joe de societate en prietenii dv., ce preferati?

a) Sa participe toata Iumea.

b) Sa participe numai cei care cunosc jocul.

9. Ce parere aveti despre persoanele extravagante?

a) Ca se expun ostentativ.

b) ca SIijt deosebite de oamenii comuni.

10. Ce parere a yeti des pre cineva care §i-a pierdut locul de munca?

a) In timp, aceasta se poate intimpla tuturor.

b) NU-§i facea probabil datoria.

11. Frecventati persoanele care nu au aceleasi idei, cultura §i stil de. viata -ca §i dv.?

aj Rar. b) Adesea.

158

12. Considerati ca sint "minciuni" propunerile acelora care vor sa-i recupereze pe drogati?

a) Da. b) Nu.

a) Da. b) Nu.

14. vs plac noutatile? a) Da. b) Nu.

15. Sfnte(i de acord ca foarte multi oameni nu stiu sa-si faca rnunca?

a) Da. b) Nu.

13. Vi se intrmp13. adesea sa ridicati glasul pentru a va sus tine punctul de vedere?

Calcularea scomlui

Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns care corespunde urmatorului tabel:

1 a 5 b 9:b 13,: a
2 b 6 b to: a 14 : a
3 a 7 a 11 : b 15 : b
4 b 8 a 12 : b Interpretarea rezultiltelor

De la 15 la 10 puncte. Sinte\i dotat cu 0 mare flexibilitate mintala §i detestati atitudinile rigide. Deaceearespectati gindurile §i comportamentele diferite de ale dv., cu conditia ca ele sa nu atenteze la libertatea dv., situatie in care va vedeti nevoit sa interveniti cu tact. Rabdarea dv. este superioara celei medii. Probabil ca aceasta deschidere mintala se datoreaza unei solideculturi sau unor frecvente sederi In strainatate. Din nefericire, cei care nu va cunosc bine iau adesea aceasta toleranta ca 0 slabiciune, de' care cauta sa profite.

De la 9 la 5 puncte. Sinteti 0 persoana toleranta, capabila de a fntelege punctele de vedere diferite de ale dv. Va place sa comparati ideile dv. cu ale altora. Chiar daca discutiile sint foarte stimulative, incercati }:a nu fiti prea agresiv. Dar In fata ignorantei ~i a mitocaniei supletea 'dv. se dimlmiea,za, situatie in care nu ezitati sa spuneti adevarul celorcare va ran esc sau inoportuneaza.

De la 4 la 0 puncte, Sinteri de-a dreptul intransigent, aveti idei foarte precise, pe care Ie aparati cu vigoare, chiar atunci cind nu este necesar. Nu va "sim!i(i bine" cind discutati calm cu cineva care nu are, aceeasi parere ea dv., va ambalati user pentru ·Iucruri lara iml?ortanta §i incepeti imediat sa \ipati. Oricare ar fi circumstantele sau atmosfera, incercati, intotdeauna, sa va impuneji punctele de vedere §i daca nu reu~iti plecati trintind u§a., Comportamentul dv. rareori inspira sirnpatie.

m. SlNTETI 0 FIINTA SOCIABILA SAli'SOLITARA?

1. Ce preferati sa faceti duminicile?

a) Sa merg la stadion,

b) Sa privesc meciul la TV,

2. Acasa va simtiti mai bine ca oriunde?

3. In as censor, cind va aflati cu un

a) Da, pentru ca pot face ceea ce

doresc. ' .

b) Nu 111 mod necesar: este bine §i in' alte locuri.

159

Eli in relatie eli ceilalti

--~-------------------

9. Ati putea profesa meseria de comerciant?

a) Da. b) Nu.

Calcularea scorului

Acordati-va cite un punet pentni fiecare raspuns care, corespunde urmatorului tabel: .

necunoscut, ill general,. priviti in gol §i nu scoateti un CUVll1t?

a) Da. b) Nu.

4. V -ati informat dad! portareasa imobilului dv. sau de la locul dv. de rnunca este rnaritata?

a) Da. b) Nu.

5. V1i intilniti des cu membrii familiei dv.?

a) Numai de Craciun, 1a casatorii, botezuri etc,.

b}Da.

6. Daca posibilitatile financiare v-ar perrnite, v-ar placea sa aveti un apartarnent numai pentru dv.?

a) Da. b) Nu.

7. Va place sa luati cina la restaurant?

a) Nurnai in ocazii deosebite.

b) Da, 0 fac adesea.

8. Pe care din cele dona ci:lr\i 0 preferati?

a) Odiseea.

b) Coliba Unchiului Tom,

I a 5 b

2 b 6 b

3 b 7 b

4 a 8 b

10. Daca ati avea un video, v-ati mai duce la cinema?

a) Uneori.

b) Daca poti vedea un film la tine acasa, de ce sa mai mergi la cinema?

11. Daca grupul pe care n frecventati hotaraste sa faca ceva care, nu va intereseaza, ce faceti dv.?

a) Particip totu§ipentru a rarnine impreuna cu ceilalti. .

b) Nu este ob1igatoriu sa fiu mereu impreuna cu grupu1; in ziua respectiva renunt la ceilalti.

12. Daca cineva va observa in timp ce lucrati, cum reactionati?

a) Nu Ii acord atentie. b) Ma enervez.

13. Practicati jocuri de societate?

a) Da. b). Nu.

14. Vi se intimpla adesea sa fiti centrul atentiei atunci cind vorbiti?

a) Da. b) Nu.

15. Prietenii deprimati Yin sa va

vada pentru:

a) A gasi pe cineva care sa ii asculte:

b) Sa gaseasca pe cineva care sa-i distreze, sa Ii bine dispuna.

9 a 13 a
10 a 14 : a
II a 15 :b
12 a Interpretarea rezultatelor. . De la 15 la 10 puncte. Sinteti 0 fiiJ1\a sociabila. Va place compania ~l prezenta altora, va place sa aveti un public. Plin de. umanism §i,expansiv, ~oarte comunicati v §i deschis spre lume, srnteti un adevarat pol de atractre pentru cei din

jur. Nu slnte\i facut sa traiti pe 0 insula pustie ca Robinson Crusoe. . .

De la 9 la 5 puncte, Comportamentul dv. social este extrem de echilibrat. Va place compania prieteni1or, dar din timp ill timp preferati sa ramineii singur sau cu

160

f~milia dv. ~l~nci cind sInteli cu ceilalti participant! la activitatile cornune §titi sa va distrati, fara a ==. prea exuberant, nici egocentric. Regulile coabitarii nu va apas~, dar ~a pastrap intotdeauna 0 anumita independents fata de grup. A vind un- 11u:11~r restrms de pnetern cu adevarat sinceri, preferati sa frecventati oameni foarte diferiti pcntru a nu va limita la un mediu prea incremenit.

. De. la 4 la .0 puncte., Sinteti putin sociabil §i va place singuratatea. Dupa termmarea lucrului-preferati sa rarnineti singur cu hobby-utile dv., 111 mod .cert .numeroase, ~u sinte!i prea vorbaret §i 11U va simtiji bine cind trebuie sa vorbiti cu pers~ane yr~1l1e: Avey U? grup de prieteni foarte bine alcsi, cu care va simi]!i dega.J~t. II: familie srnteti destul de rezervat, dar eei care va cunosc apreciaza aceasta calitate,

IV. VA PLACE VIATA DE FAMILIE?

1. Daca vedeti pe strada un baiat §i o fata Imbrali§indu-se, ce gindit; despre ei?

a) Ce draguli sint!

b) Nu sriu Inca ce '1i asteapta!

2 ". Vi s-a fntfmplat sa gindili ca fami li a este uneori un obstacol In calea afirmarii dv.?

a) Da. b) Nu.

3. Seara, inaintc de culcare Ii 1mbditi~ati pe loti membrii familiei dv.? a) Da. b) Nu.

4. Dupa parere a dv., parintii sint persoanele care au cea mai mare importanta in viata copiilor lor?

a) Da. b) Nu.

S. Dad 0 Iemeie este miiritata '§i mama, credeti ca ii este greu sa se realizeze profesional?

a) Da, dificiL

b) Nu, cu putin efort.

6. Se spune despre copii ca sint frumusetea vietii, dar §i ca aduc multe probleme. Credeti -ca este adevarata

aceasta afirmatie? ' .

a) Da.

b) Nu, este suficient sa nu acorzi prea mare irnportanta problernelor, deoarece ele nu -sint niciodata de nerezolvat..

7. Celc rnai multe din visurile dv, Ie imparta§iti necunoscutilor, mai curind decit membrilor farniliei sau prietenilor?

a) Da. b) Nu.

8. Si'nteti de parere ca toti copiii ar trebui sa' fie intarcati cit mai .repede ~i incredinla~ unor institute publice?

a) Sigurca da.

b) Numai in cazde necesitate.

9. Dad aveti un proicct la care tincti foarte mult sau 0 veste buna cui va adresati .in primul rind? '

a) Celui mai bun prieten.

b) Persoanei pe care 0 iubesc.

10. In familia dv. de origine dom'nea (dornneste) 0 ambianta prieteneasca §i destinsa 7

a) Da. b)Nu.

11. Tmlte personajele celebre nu au avut copii sau farnilii care sa Ie distraga atentia, Sinteti de acord? '

a) Da.

_-----..:._---=1~6~1;__--Eu in relatie cu ceilalti

b) Nu. Un exemplu: sotii Curie.

12. Daca vi s-ar propune 0 munca foarte interesanta §i bine platita in strainatate, unde nu ati putea sa, mergeti cu familia, ati sta departe de farnilie limp de doi ani?

a) Dad ocazia este unica, nu ezitati deloc; in fond nueste yorba decit de doi ani!

b) Refuzati.

13. Beti apji dintr-un pahar sau Iolositi un prosop deja folosit de alt

Calcularea scornlui

membru al familiei dv.?

a) Da.

b) Nu, din motive de igiena,

14. in familie vasimtiti apreciat §i aprobat ca §i in afara ei?

a) Da,

b) Din pacate, nu:

15. Traiti de pe 0 zi pe alta fara sa va ginditi Ia vii tor, la pensionare, la a pune bani de 0 parte?

a) Da.

b) Nu, nu sint inconstient,

Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns dat de dv. care corespunde
urmatorului tabel:
1 a 5 b 9 b 13 :b
2 b 6 b 10 a 14 a
3 a 1 b 11 b 15 :b
4 a 8 b 12' b I

I

I

Interpretarea rezultatelor

De la 15 la 10 puncte. Daca sinteli tillar §i inca celibatar, nuveti intirzia sa cunoasteti ceca ce reprezinta pentru dv. singura dimensiune existentiala posibila, viata in doi(cu multi copii, cit mai curind posibil). Daca sinteti casatorit, familia dv. va aduce bucuria siprotectia de care aveti nevoie, Tara sa fiti strivit de greutatea obligatiilor, In acelasi limp, unitatea §i' armonia care domnesc in familia dv. va impiedica sa aveti 0 anumita deschidere spre lumea exterioara, prieteni §i societate in general.

De la 9 Ia 5 punetevVa simtiti bine in familie, deoarece ati stiut s,a pastrati contacte §i legaturi cu lumea exterioara §i, in consecinta, nuc1eul dv. familial este deschis, viu si uriciodata I1U va sufoca. Considerata ca 0 .1egatura unica, familia dv. nu este nici un colac de salvare, nici singurul moment de socializare in viata dv. Va iubiti, va apreciati mult parintii, fratii, surorile si, daca nu sinteti casatorit inca, varloriti ca noua dv. familie sa fie la feI de unita §i armonioasa ca familia dv. actuala,

De la 4 la 0 puncte. Sinteti un celibatar eonvins §i iubiti prea mult libertatea dv. pentru a putea aprecia viata de familie. Intr-adevar, incercati intotdeauna sa traili singur,. chiar daca ave!i prieteni' sau 0 legatura Cll 0 persoana de, alt sex, dar fara sa va casatoriti' §i sa aveti copii. Circumstantele nu permit intotdeauna sa traiti asa cum vreti, ceea ce face ca 0 persoana care realizeaza acest scor sa fie casatorita, dar sa nu mai suporte aceasta conditie sau sa fie profund deceptionata de aceasta experienta,

162

V. PRAPA~TIA lNTRE GENERATIT (PARINTI ~I COPII)

(Acest test se adreseaza copiilor, adolescentilor §i tinerilor)

1. Aveti de facut reprosuri parintilor in privinta educatiei primite?

a) Da. ,

b) Nu. Chiar daca au facut greseli, au fost intotdeauna de buna credinta.

2. Apreciati c~ este imposibil sa fii prieten cu parinti]?

a) Da.

b) Nu.

3. Ati fost la cinema sau intr-un local de noapte (cabaret) impreuna cu parintii?

a) Da,

b) Nu.

4. Dupa parerea dv., calitatile dv. se datoreaza unei bune educatii §i mediului in care ati crescut?

a) In parte. '.

b) Nu .. Dv. singur v-ati format calitatile.

5. V -ar places sa' tdii~ \ace~a§i aventura ca §i eroul din "Intoarcere in vii tor" , nu mai pentru a vedea cum erau parintii dv. in tineretea lor?

a) Aceasta i1U va intereseaza, cunoasteti multe momente, care v-au fost des povestite. .

b) Da, ar. fi fantastic.

6. Vi s-a inttmplat sa imprumutati 0 haina, 0 palarie, un pulover de la unul din parintii dv.?

a) Da.

b) Nu.

7. Spuneti sau ali spus multe minciuni parintilor dv. pentru aavea mai multa libertate?

a) Da, este ceea ce au vrut, n-aveau decit sa fie mai putin intransigenti.

b) Rareori.

8. Aveti aceleasi idei politice ca §i familia dv. de origine?

a) Mill mull sau mai putin.

b) Opuse.

9. Invitaji prietenii lacina dad parintii dv. sint acasa?

a) Da.

b) Nu.

1 O. Dupa ce parintii dv. "s-au retras", profitati de acest lucru pentru a face -ceea ce in general va este interzis (sau ali facut-o altadata)?

a) Da.

b) Nu.

Calcularea scorului

Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns dat de dv. care corespunde urmatorului tabel:

1 b 2 a 3 a

4 a 5 b 6 a

7 b 8 a

9 ;·a 10 : b

Interpretarea rezultatelor

De la 10 la 5 puncte. Relatiile dv. cu parintii sint perfecte. Diferenta de virsta nu va J'mpiedidi sa ii apreciati §i sa i'mparta§iti cu ei multe experiente §i sperante, Fiind independent §i autonom, sinteti profund legat de familia dv. nu

. .- 1..;,.6_3 Eu in relatie eu ceilalti

din datorie, ci din placere, Scorul obtinut la testul precedent trebuie sa fie, de asemenea, ridicat. Meritul revine parintilor dv., climatului pe care stiu sa-l instaureze in cas a, dar in aceeasi masura §i disponibilitatilor dv.

De la 4 la 0 puncte. Traversati, nira indoial'a, 0 faza esentiala a adolescentei care comports ruptura, uneori brusca §i violenta, cu familia dv. de origine. Daca sinteti tinar, nu ali depasit inca aceasta faza. In prezent, nu aveti raporturi prea bune cu familia dv., dar aceasta face parte din regulile jocului §i conflictului Intre ge-neratii. 0 data ce v-ati afirmat independenta §i autonornia, Yeti reusi sa considerati aceste raporturi altfel decit acum §i sa va apropiati de parintii dv, Daca aveti 0 anumita virsta, deceptiile §i neintelegerile au devenit mai radicale. Dar, cu un efort de ambele parti, acesteprobleme pot fi depasite, Estevorba numai de a face primul pas.

VI. PRAP ASTIA mrREGENERATn (COPII ~I P ARlNTI)

(Acest test se adreseaza parintilor ai carer copii sint mari sau adulti)

1. Sinteti mindri de copiii dv.? a} Da.

b) Destul, cu. toate ca ei nu v-au impli-nit asteptarile.

2. Apreciati cil toti copiii, 0 data ce aucrescut, rnuljumesc parintilor pentru educatia severs pe care au primit-e?

a) Da.

b) Nu, nil le-arn dat 0 astfel de educatie.

3. Dupa dv., exists intr-o familie lucruri pe care copiii nu trebuie sa le cunoasca? a) Da,

1;) Nu, nu trebuie sa existe secrete.

4. Vii place sa invitati prieteni ai copiilor dv.?

a) Da, casa este rnai vesela,

b) Nu, s-ar face prea multa dezordine.

5. Apreciati ca parintii au cite ceva de lnvatat de la copiii lor?

a) Luind 111 considerare experienta §i intelepciunea adultilor, este imposibil. b) Uneori.

I

{

I

6. Gasi~ ca azi moravnrile sint intr-o stare de decadere?

a) Da,

b) Nu, s-au schimbat numai.

7. Ali facut prea multe sacrificii pentru copiii dv. ITtra sa fi~ raspIatiti pe masura?

a) Exact.

b) Nu, ei v-au adus §i va aduc mult, chiar daca este intr-un fel diferit de al dv.

8. I-ati lasat pe cop iii dv. s1i-§i aleaga singuri drumul in viata?

a) Nu, nu erau destul de maturi,

b) Da.

9. Sinteti foarte afectuosi cu copiii dv., desi ei sint deja adulti? (ji mai dezrnierdati la fel ca atunci cind erau mici?)

a) Nu, nu le plac dezmierdarile, ceea ce nu va impiedica sa-i iubiti.

b) Da, uneori.

10. Cred~ti ca tinerii de azi pot sa-si 'ccnstruiascs un viitor mai bun?

a) Da.

b) Este foarte greu.

164

Calcularea scorului

Acordati-va cite un punet pentru fiecare raspuns dat dc dv. care corespunde urmatorului tabel:

1 a 2 b 3 b

4 a

5 b

6 b

7 b 8 b

9 b 10 a

Interpretarea rezultatelor

De la 10 la 5 puncte. Ati reusit sa obtineti ceea ce toti parintii l§i doresc: raporturi bune cu copiii lor, legaturi afective intense iii spontane, libere de orice autoritate sau rigiditate. Fiind constientiza reprezentati puncte de referintamdispensabile pentru dv., va dati seama, In acelasi timp, ca ei trebuie singuri sa-§i faca un drum in viata. Veti culege roadele unei astfelde educatii cind copiii dv. vor fi adulti (sau sintep in curs de a profita de asemenea relatii). Daca cop iii dv. au obtinut acelasi scor la testul care iipriveste, succesul dv. este confirmat.

De la 4 la 0 puncte. Nu aveti raporturi bune cu cop iii dv. fiindca inainte de to ate sinteti preocupati de a fi respectati, de a va impune autoritatea §i punctele dv. de vedere. Daca copiii dv. sint inca tineri, va ginditi, probabil, ell tensiunile dintre dv. se datoreaza atitudinii lor, liberalizarii moravurilor §i va asteptati la 0 schimbare cind ei vor fi adulti. Dar 0 neintelegere profunda se sterge foarte greu; eel mult ea seva .estompa 0 data cu trecerea anilor, insa nu yeti ajunge niciodata sa creati climatuJ de intelegere iii afectiune pe care 11 vedeti in alte familii. (M.R.)

A

Ii cunoastetipe cei

de .]fuga dumneavoastra?

Pentru a reusi in vial a, in munca, prietenie §i dragoste, este necesar sa.jntri In relatie cu alti oameni. Indiferent cit ar dura relatia, 0 zi san 0 viata, reusita ei solicits 0 armonizare a celor dona personalitatiror, aceasta necesita cunoasterea personalitatii celuilalt.

Cel ,ce-i cunoaste pe semenii cu care interactioneaza are un evident avantaj fala de eel care l1U ii cunoaste: ultimul pare un 'sarman navigator fara busola intr-o noapte fill'a stele: ori subestimeaza, ori supraestimeaza eronat personalitatea celorlalti, face mereu greseli, ia hotariri in contratimpsau in contrasens.

In procesul de cuncastere a celuilalt avem la inderninadoua "anne": intuitia, 111. sensul ei de descoperire brusca .a trasaturilor de. personalitate ale celuilalt, fara a ne da seama cum am reusit; cunoasterea §tiintificlt a fizionorniei, rnorfologiei, struclurii corporale, scrisului, personalitatii §i manifestarilor sale comportamentale,

In cele ce urmeaza va propunern un test. Acesta va va permite sa. estimati care este in ceea ce va priveste eficienta celor doua modalitati de cunoastere a semenilor. Mentionam ca nu numai prccizia raspunsului, dar §i viteza este un

't __ -------'-~_1_6_5-_-:--Eu ill relatie cu ceilalti

indiciu foarte Important pentru rnodul in care reu§ili sa-i cunoasteti pe ceilalti in viata de zi cu zi. La cele mai muJte intrebari se v va incercui litera corespunzatoare raspunsuluipe care l-ati ales. La restul intrebarilor se va preciza modul de scriere a raspunsului.

1) De cele mai multe ori, cind doua persoane se intilnesc, i§i string mina. Dar sint tot atitea stringeri de miini elli indivizi sint. lata citeva tipuri:

1. simpla, rapida, cu 0 privire care "se mfige'' in ochii dv

2. invaluitoare, de durata, scuturinduva mina in rnai multe reprize

3. moale §i fugitiva, cu 0 privire laturalnica

4. 'aparent normala, dar cu o palma jilava,

lata acum patru atitudini ~i temperamente:

a - emotivitate, nervozitate b - atitudine cornerciala

c c atitudine xlinarnica

d - atitudine de. refuz.

Preciz.ati care atitudine corespunde fiecarui tip de string ere de mJ'na (scrieti litera corespunzatoare in dreptul cifrei).

2) In lucrarea "Psihopatologia vietn cotidiene", Sigmund Freud se refera la o personalitate politics marcanta care, deschiziud 0 sedinta importanta a Camerei Deputatilor, a zis: "Declar sedin]a inchisa", In lac de: "Declar sedinta deschisa''. Care este interpretarea cea mai plauzibila a acestui act ratat?

a simpla eroare datorata oboselii sau

emotiei

b - nu astepta nirnic bun de la acea §edinta care ar fi vrut sa se termine inainte de a incepe.

3) Desenele alaturate reprezinta patru expresii ale fetei foartediferite una de alta.

Va sugeram patru interpretari posibile ale caracterului pornind de Ia aceste figuri:

a - dinamic, dar impulsiv

b - meditativ §i putin inhibat c - reflexiv §i totusi eficient

d sociabil, dar fara profunzirne de

gindire.

Aratati pentru fiecare Figura ce interpretare i se potriveste cel mai bine (scrieti litera corespunzatoare in, dreptul cifrei).

4) Cercetarile psihologice asupra soferilor au relevat ca 0 persoana care a avut un accident se expune statistic mai mult riscului de a avea un mare accident decit 0 alta care nu a facut niciodata un accident. Incercuili litera corespunzatoare parerii dv.

a - da, cercetarile specializate demonstreaza eli exists un cornportament caracteristic, predispus la accidente de circulatie

b - nu, toate aecidentele sint datorate hazardului §i ele se pot intimpla, in aceeasi masura, oricui.

166

5) Observati tinara femeie bine imbracats care merge in fata dv. pe strada: are grija sa nu coboare sau sa urce pe trotuar cu piciorul sting. De ce credeti ca procedeazaasa? Incercui]! Jiteracorespunzatoare celei mal verosirnile interpretari:

a - simpla atitudine de joaca, un pic puerila ,

b - gest inutil, care ascunde 0 anxietate reala §i 0 teams pasagera.

6) Una dintre cele mai cunoscute clasificari a personalitatii este ceaa lui C. G. Jung in introverts (centrata pe sine) ~i extroverts (orientata spre exterior). lata zeee trasaturi de. caracter, cite cinei pentru fiecare tip. Alegeti-le pe cele apartinind tipului introvert (notat cu a) §i tipului 'extrovert (notat eu b), incercuind una sau alta dintre litere.

L Usor tulburat de un eveniment

a b

2. Sensibil la zgomot

a b

3. Prefers sa acjioneze decit sa vorbeasca

a b

4. Tolerant fata de ceilalji

a b

5. Indiferent daca lucrurile merg rau

a b

6. Accepts greu ordinea §i disciplina

a b

7. Prefera sa schimbe lumea decit sa i se adapteze

a b

8. Are numerosi prieteni

a b

9. Atunci cind vorbqte,' nu "maninca" cuvintele

a b

10. Prefers distractiile atletice

a b

7) Un psiholog afirma ca nimeni nu poarta barba fara un motiv special §i

Psihoteste

ca, In general, accasta . ar arata 0 adaptare dificila la viata in societate, Ce parere aveti despre aceasta afirmatie?

a - verosimila

b . - putin verosimila.

8) Ne putem face 0 prima parere des pre inteligenta unui am bazindu-ne numai pe calitatea privirii sale sau pe marimea fruntii sale?

a - da, In general

b - acestea nu au nici 0 legatura cu inteligenta.

9) Cunoasterea zodiei unei persoane furnizeaza indicatii valabile asupra caracterului sau?

a - da

b - nu.

10) Psihologul american Sheldon considers ca exists un raport intre structura corporals §i caractcr. lata trei desene care redau schematic fizicul a: trei persoane diferite:

1. musculos, maxilare patrate, abdomen plat, urneri largi, piept bombat

2, zvelt, mal degraba inalt,l11iini subtiri, tenta albicioasa a pielii, piept scobit

3. mai degraba gras, eu burta, picioarele scurte, ten proaspat.

167 Eu in relatie cu ceilalti

~,~-----------------------

I I

lata §i trei scurte descried caracteriale:

a - arnator de contort fizic; amabil . fara discriminare; somn bun, In. general b - amator de aventurh; are nevoie de exercitiu, curaj fizic, rnaniere directe, mergind pina la placerea de a face gaIagie

c - gust marcant pentru intimitate; sentimental in secret; adesea anxios §i cu insomnii; mare tensiune mintala, eoncentrare.

Precizati care descriere caracteriala corespunde fiecarui tip de structura corporals, seriind litera corespunzatoare In dreptul cifrei,

11) Dupa unele cercetari psihologiee, exists anumi te trasaturi de caracter dominante la fiecare persoana care desfasoara eu suceeso anumita pro fesic. A yeti cinci profesii:

1. ziarist

2. sportiv

3. actor

4. savant

5. artist

lata a(:U111 cinei cuvinte-cheie: a ~ actiune

b - adaptare

c - contemplate d perseverenta

e dorintade manifestare

Asociati celor cinei profesii cite un cuvint-cheie, scriind litera corespunzato are in dreptul cifrei.

12) Srnteti capabili ca la prima pri vire sa spuneti dad parul unei femei este vopsit sau dad po arta peruca?

a - da

b - nu.

13) Se spune ca mina este prelungirea gindirii umane.: Para a intra in detalii, forma generals a miiniieste un indiciu pentru ane face 0 ideedespre aproapele nostru, lata doua tipuri diferite de 1115:ini:

'~ .... ' .••. ~

G

Care dintre cele doua miini apartine, dupa parerea dv., omului mai indemiriatic §i mai priceput la mesterit? a - mina lunga, "aristocratica", avind

degete prelungi .

b - mina scurta, patrata, bondoaca,

14) Psihologul Charles Koch. a propus un test destul desimplu, denumit "testul arborelui", care ne perrnite, dupa parerea lui, sa distingem intre citeva tendinte fundamentale. Trei persoane au primit indicatia: "Desenati un capac, cu exceptia bradului". S-au obtinut trei desene diferite:

f

II-

3·

168 Psihoteste

------------~~----

lata acum trei caracterizari foarte libere ale unei persoane:

a - vesela, optirnista, cu picicarele "bine . infipte In pamint", mai interesata de eoncret decit de speculatii metafizice b - complexata, saracWi de inhibitii

c - ambitioasa in plan intelectual, dar cudese nerealizari; nu are indentinare §i simtul eoncretului.

Asociati fiecare earaeterizare cu unul dintre desene, scriind litera in dreptul cifrei,

15) Comportamentul la volan:

a ne da indicatii pretioase asupra comportamentului general inviata, de genul "conduce asa cum traieste"?

b - nu poate sa ne indice modul general de a fi: ornul ce pare linistit poate deveni altul Ia volan.

16) Aveti mal jos zece atitudini aie unei persoane din fata dv. Cinci dintre ele indica, in general, timiditatea sau emotia (a), iar alte cinci ne arata ca interlocutorul, desi aparent amabil, a devenitmerjibdator, impacientat(b). Trebuie sa determinati, .incercuind litera corespunzatoare, 'cinci . manifestari eomportamentale tirnide §i cinci nerab-datoare:

I. Bate usor rnasa cu degetele.

a b

2. Se tot ridica §i se asaza.

a b

3. Inghite saliva eu dificultate,

a b

4. I§i pune miinile pe genunchi §l nu

pe rnasa,

a b

5. Fumeazs cu tigaretul.

a b

6. Tonul vocii este III usoarli crestere.

a b

7. Emite usoare, dar perceptibile zgomote.

a b

8. In mod obisnuit, I§i agira .mult

miinile,

a b

9. Manifests ro§eata sau palo are

trecatoare.

a b

10. Nu priveste in fala, ci in jos.

a b ~

17) Va dati seama intr-o conversatie cind interlocutorul ascunde adevarul?

a - in general, da

b - foarte rar.

18) Aveti doua fragmente descrisori: primul apartinind unui eelebru scriitor francez (1), iar al doilea unei persoane de sex feminin obisnuite (2). Asociati scrisul cu autorul (punind cifra 1 sau 2 in dreptulIiterei corespunzatoare de .Ia fiecare fragment de scrisoare),

~iu£ • t"Mf- w ftt;.( i, rt Ut\. fif A ogatt IUL~' ~dlrvt' t "IPif I1t1nAf U

,

r-fI,{, "e1r,". i~S

~~ ~·~A ~.cd!f'~

~o~

&?'/~.

169

Eu in relatie cu ceilalti

.. ~----------~--~-----

19) Se poate, dupa dv., atribui un caracter diferit indivizilor, bazindu-ne pe euloarea ochilor?

a - da

b - nu.

20) Se spune ca oamenii cu chelie sint mull mai virili decit ceilalti. Ce parere aveti?

a - da, sint de acord

b - nu, nu exista din acest punct de vedere diferente vintre cei cu §i fara chelle.

21) Se asociaza, uneori, rata omului eu figura unui animal (figura leonina, cabalina etc.). Credeti ea exista vreo asemanare intre caraeterul persoanei §i cornportamentul anirna!uluieu care este asocial?

a - da

b - Illl ,

22) Credeti, fara falsa modes tic §i fara cornplezenta, ca Iaceti aprecieri coreete asupra oamenilor din jur?

a - nu-cred ca am unsim; psihologic prea dezvoltat

b - faptele demonstreaza dl rna in§el arareori.

23) lata imaginile a trei persoane asezate pe scaun, asteptind sa fie primite in audienta pentru o problema importanta.

Rapid §i fara sa reflectati prea. mult, scrieti in dreptul fiecarei cifre litera corespunzatoare atitudiniipersoaneidin imagine:

a- nu se simte 1n largul sau b - nueste sigur de e~

c - este relax at.

24) Avind In vederemodlliin care se bate la §i se deschide usa Ul1U! birou, puteti sa va faceti 0 prima impresie des pre persoana care intra?

a . - da, deseori

b - nu fac asemenea observatii,

25) In rornanele lui Charles Dickens, persoriajele simpatice sint intotdeauna corpolente, i ar cele uscative antipatice. Vi se pare corecta acesta corelatie?

a - da

b- nu.

Calcularea scorului

Incercui\ifieeal'e raspuns bun pe care l-ati dat.

1) 1 - c; 2 - b; 3 - d; 4 - a

2) b

170 Psihoteste

------~------------------

3) I! - d; 2 - c; 3 - a; 4 - b

4) a'

5) b

6) 1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 b; 5 - b; 6 a; 7 - a; 8

7) 11

8) a

9) b

10) 1 - b; 2 - a; 3 - c

11) 1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - d: 5 - e

12) a

13) b

14) 1 - b; 2 - a; 3 - c

15) a

16) 1 b; 2 - b; 3 - a;

17) a

18) a-I; b - 2

19) b

20) b

21) b

22) b

23) a - 2; b·- 1; c - 3

24) a

25) a

Numaraji raspunsurile corecte. Total raspunsuri bune

b;,9 - a; 10 - b

4 - a; 5 - b; 6 - b; 7 - a; 8 - b; 9 - a; lO - a

Interpretarea rezultatelor

Au fost In total 60 de mtrebari. A vind III vedere numarul de raspunsuri ?une p~ care le:a~l dat, se poate face un mic Lilan]. Desigur, el nu trebuie mte1es . Ill. mod rigid, ci doar orientativ. '[ineti seama de. bilan] §i de viteza cu

care A atl raspuns la intrebari.. .

. In .cazul .in care ati totalizat mire 45 §i 60, de raspunsuri bune, aveti un SI111I, psihologic f?arte bun" de care desigur ati beneficiat in relatiile eu ceilalti. Aceasta nu trebuie insa sa va facasa uitati ca natura. umaria este relativa, ca =. ~l~ domeni.u in care exceptia confirms regula. Nu va absolutizaji eficacitatea inturuer v dv.; oricind sint posibile erori; este necesar ca intotdeauna intuitia sa fie suspnuta de _o~s~~vaiie A sistematica (atunci cind este cazul) pentru a corecta unele posibile eron initiale, Irrcunoasterea celorlalti nu folositi sentinte, ci pared intemeiate, bazate pe fapte.

Daca ati totalizatintre 25 §i 45 de raspunsuri bune, aveti ezitari in cunoasterea cel?rlalp; desi avetiun numjr de .intuitii bune, faceti §i greseli de ~pr~cle.re. Ana~lzati de ce ali gresit la unele intrebari pentru a vedea limitele munpei dv. psiholcgice, Fiti prudent in aprecierile pe care le faceti asupra altor

~~M~ ,

Dad! aveti. sub 25 de raspunsuri bune, intuitia nu va este suficienta in cunoasterea celu:lalt:. ~r .fi bine sa studiati §isa fnvatati ceva din acest test si, de asel~el~ea, sa c:t~t! Iiterarura psihologica in scopul unei bune cunoasteri a celorlalti §! a propnei persoane. (P,P,)

171 Eu in relatie ell ceilalti

----~-----------------

Complementaritatea

in rela ... e inte ersonale

Poliide acelasi semn se resping, ceide semn contrar se atrag. Principiul este valabil nu numai In ceea ce priveste magnetismul, ci §i caracterul oamenilor. Este valabil §i pentru dv.? Veti afla raspunzind cu maxima sinceritate la urmatorul test. Incercuiti raspunsul care considerati dl vi se potriveste celrnai multo

1. Cum luati hotaririle?

a) Rapid, indiferent daca sint sau nu juste

b) Le gindi\i temeinic

0) Arninati luarea hotaririi

d) Cu retinere §i neincredere

2. In general, va faceti multe probleme? a) Numai 111 legatura cu .lucrurile importante

b) Nu prea

c) Deloc

d) In permanenta'

3. Clnd va contraziceti cu cineva

a) Smteji convinsta) ca dreptatea este de partes dv.

b) Credeti ca· aveti dreptate

c) Nu va preocupa de partea CUI este dreptatea

d) Renuntati la parerea proprie numai pentru a restabili bun a i:111elegere

4. Cum va comportati In relatiile cu ceil alii ?

a) Doritiaa impresionati

.b) Nu vreti sa aduceti jigniri sentimenteloraltora

c) Doriti sa prezentati intr-o lumina §i mai buna 0 intimplare favorabila

d) Faceti acest lucru fara. nervi sau teama

,

1 I

5. Ce considerati a fi eel mal important In viata?

a) Puterea

j

b) Fericirea

c) Banii

d) Nesiguranta

e) Dragostea

f) Linistea sufleteasca

6. Cu cine ati convietui cu placere pe 0 insula pustie?

a) Cu cineva care face ceea ce doriti. dv.

b) Cu cineva care .a frecventat un curs de prim-ajutor

c) Cu cineva care nu se simte atras de reprezentantii sexului opus

d) Cu un bun organizator

7. Cil1d aveti intilnire

a) De regula Intirziati

b) Va straduiti sa ajungeti la limp

c) Sa Inl1mp!a,sa uitati de ea

d) Uneori va duceti la locu! de intilnire mult mai devreme de ora fixata

8. Ince fel ati prefera sa petreceti seara zilei de azi?

a) Cistigind un ban in plus

b) Cu prietenii

c) Cu persoana iubita

d) Urmarind programul TV

9. Credeti In drag os tea la prima vedere?

a) Nu, este imposibil

b) Da, dar in astfel de cazuri este yorba doar de 0 atractie fizica

0) Da, din .toata inirna

d) Va indo iii ca exista in general dragoste

172 Psihoteste

-----------------------

10. Ce parere aveti despre cei ce l§i scriu scrisori de dragoste?

a) Sint nebuni

b) Au prea mult timp liber

c) Sint exagerat de romantici

d) N-au nici un fel de griji

11. Presupunem ca ati cistiga un premiu, Daca ar fi sa alegeti, pentru ce ati opta?

a) Raina de blana

b) Ceas de aur

c) 0 cantitate de condimente suficienta pentru operioada de un an

d) . 0 calatorie de doua saptamrni la Monte Carlo

e) 0 excursie de lux ininsulele grecesti

f) Orice, numai scurnp sa fie

. 12. Cum va cornportati at unci cind treburile va merg prost?

a) Invinuiti pe altii de aceasta

b) Considerati ca srnteti singurul(a) vinovaua)

c) "Rezolvati'' totul cu 0 ridicare din umeri

d) Treceti totul pe seama ghinionului care va urmareste In general

13. Pe 0 strada pus tie vedeti un barbat §i 0 ferneie gata, gata sa se ia la bataie. Cum procedati?

a) Chemati politia

b) Nu va amestecati

c) Interveniti

d) Va indepartati in grabs

Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor

Acordati-va urmatorul punctaj in functie de varianta pentrucare ati optat:

1. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 2. a) 5, b) 12, c) 9, d) 2; 3. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 4. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 5. a) 12, b) 4, c) 6, d) 10, e).8, f) 2; 6. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2; 7. a) 12, b) 6, c) 9, d) 2; 8. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 9. a) 6, b) 12, c) 8, d) 2; 10. a) 12, b) 6, c) 8, d) 2; 11. a) 12, b)12, c) 5, d) 10, e) 8, f) 2; 12. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2; 13. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2.

Daca ati obtinut 32 de puncte san chiar mai pupne: opusul dv. ar trebui sa fie 0 persoana dinamica, hotarfta, care are 0 incredere in sine nemarginita, este deosebit decnergica, i§i traieste.din plinviata. Alaturi de aceasta singuria) nu va

recunoasteti. .,

Intre 33 §i 53 punete: Opusul dv. priveste viata ca pe c gluma, traieste In gene~al pentru sine. Un astfel de partener ar aduce un suflu nou in viata dv.

Intre 54 §i 74 puncte: Cautati-va perechea printre persoanele romantice, visatoare §i care doresc mai tot timpul "sa ajunga Ia stele".

Intre 75 §i 95 puncte: SMeti 0 exceptio de la regula. Pur §i simplu nu aveti un "vizavi". Personalitatea dv. se af1a plasata la distanta egala intre optimism, pesimism, realism §i romantism.

Intre 96 §i 116 puncte: Contrariul dv. este 0 personalitate puternica, om de incredere, care sta cu ambele picioare pe pamint.r.Mai ales pentru aceasta din urmii,_ 'trasatura poate fi considerat ca partener ideal pentru dv.

Intre 117 §i 137 puncte: Opusul dv. nu se las a influentatta) de evenimentele de moment; este 0 persoana serioasa, de incredere. Va fringe caracterul dv, incapapnat.

138 puncte §i peste: Opusul dv. este modest, rusinos, poate fi ranit cu usurinta. (V.P.)

I I

in relatie cu ceilalji

Smtep

Q_____Qersoana controlata?

Situatiile cu care ne confruntam sint adesea socante, 'derutante, tulburatore, Va puteti stapini usor nervii in astfel de contexte? Echilibrul afectiv este 0 cali tate importanta a oricarei persoane,expresia unei exceptionale trasaturi de caracter, Instrucpuni

Marean raspunsul pe care I-ati ales pentru fiecare din intrebarile de mai jos (alegeti nurnai un singur raspuns la 0 intrebare)

1 .. In timpul unei intruniri intre prieteni se intimpla sa conversati cu 0

persoana care are idei opuse fata de dv. Ce .Ii veti spune?

a. Nu se poate discuta cu dv., n-ar servi la nimic ...

b. Eu nu sirit de acord, dupa mine ...

c. Va respect ideile, dar ...

2. Va gasiii intr-un autobuz §i 0 persoana mai corpolenta va calca pe

picior. Cum yeti riposta?

a. Ii Yeti spune: "Fiti mai atent, ce naibal".

b. Nu yeti cementa in nici un fel.

c.li Yeti spune: "Va rog sa ma scuzati, dar. .. ".

3. Sinteti cufundat In munca dv., in lectura unei carti pasionante sau intr-o conversatie agreabila.r-Deodata un grup de copii incing un joe indracit chiar sub fereastra dv. Care va va fi reactia?

a. Va rog, copii, mergeti §i jucati-va in alta parte.

b. Dad Yeti continua asa, 0 sa .ies la voi sa vaard 0 mama de bataie.

c. Nu 'puteti lipa maiincet?

I I

I

r

i

I

Cotarea

1. a) zero puncte; b) .10 puncte; c).5 puncte

2. a) zero puncte: b) 10 puncte; c) 5 puncte

3. a) 10 puncterb) zero puncte; c) 5 puncte

Interpretarea rezultatelor

• 25 " 30 punete: vastapiniti foarte bine nervii

• 10 - 24 puncte: autocontrolul dv. nu este perfect; va lasati uneori prada

nervilor ./ .

• sub 10 puncte: cedati usor 1a minie, ar fi bine sa va menajati sisternul nervos. (H.P.)

174

Psihoteste

---------------------------

Acceptarea· c.elorlalti

Impadi-te cu tine insuti ~i vei trai in pace eu toataIumeal Avem nevoie de aceasta Intelepciune. Nimeni nu poate trai absolut izolat de restul lumii. Trebuie sa invatam sa gasim la ceilalti ceea ce au bun, inaltator, valoros. De aici sa pornim in relatiile interumane. Psihologul american Carl Rogers, autorul unor lucrari de referinta, precum "Clinical Treatment of Problem Child" (1940), "Freedom to Learn" (1969) etc., §i creatorul teoriei §i practicii psihoterapiei nondirective, centrata pe problematica actual a a pacientului (1951), considers ca intelegerea omului presupune cunoa~terea dificultatilor de acceptare a propriului "eu", Pe de alta parte, "acceptarea riscului'' este in relatie directs cu acceptarea celorlalti.

Bazindu-se pe aceste considerente teoretice fenomenologice, existentialiste §i psihanalitice, dr. William F. Fey a elaborat, in 1955,' "Scala acceptarii celorlalti", pe care 0 prezentam intr-o forma adaptata, dupa "The Mind Test", de Rita Aero §i Elliot Weiner (19.81).

Scala acceptfuii celorlalti

Va prezentam 20 de;: enunturi referitoare la sentimentele §i atitudinile fata de ceilalti oameni, Va rugam sa Ie cititi cu atentie §i sa va pronuntati clt sint de adevarate in ceea ce va priveste. Scrieti in paranteza numarul care indica pozitia dv. fata de· fiecare enunt: 1 = deplin adevarat; 2 :::: de obicei adevarat; 3 = §i adevarat §i neadevarat; 4' = uneori adevarat; 5 = foarte rar adevarat,

Nu va' cenzurati primul raspuns care va vine In minte §l nu pierdeti prea mult limp ccu analizarea enunturilor, Irnportanta este reactia dv. spontana,

1. Oamenii sint user de condus( )

2. Imi plac oameniipe care iicunosc

( )

3. Oamenii de azi au standarde morale foarte joase ( )

4. Cei mai multi oameni sint multumiti de ei In§i§i, fara sa se gindeasca [a slabiciunile lor ( ) .

5. Ma simt bine .1n compania oricarei eategoriide oameni ( )

6. Oamenii de azi nu vorbesc decit despre lucruri Iipsite de importanja ( )

7. Oarnenii de azi incearca sa progreseze .mai mult prin sporirea efortului decit prin ridicarea competentei lor ( )

8. Dad esti ornenos, ceilalti te "calca In picioare" ( )

9. Oamenii sint prea e.gocentrici, interesati de ei in§i§L ()

10. Oamenii sint totdeauna nemultumiti §i cauta mereu ceva nou ( )

11. Cu multi oameni nu stiu cum sa ma port ( )

12. Daca fac ceea ce nu-rni sUi In fire, probabil- ca Ii voi nemultumi pe ceilalti ( )

13. Oamenii 'au nevoie de un conducator puternic §i inteligent (

14. Ma simt bine cind sint singur, departe de ceilalti ( )

111 relatie ell ceilalti

Doresc ca ceilalti sa. fie mai cinstiti in raporturile cu mine ( )

16. Imi place sa ma alatur multimilor umane ( )

17. Din propria experienta de via\a am constatat ca oamenii sint foarte incapatinati §i neintelegatori ( )

.18. Pot sa ma simt bine in companiaunor oameni ale caror ideal uri sint diferite de ale mele (

19. Toti oamenii incearca sa fie arnabili ( )

20. Persoanele obisnuite sint foarte satisfacute de ele insele ( )

Calcularea scornlui

Cu exceptia enunturilor 2, 5, 16, 18, 19, la care scorul se inverseaza (adica: deplin adevarat =: 5; de obicei adevarat =: 4: §i adevarat §i neadevarat =: 3; uneori adevarat =: 2; foarte rar adevarat = J), la celelalte enunjuri scorul este chiar eel inscris de dv. In paranteza, Suma punctelor la toate enunturile reprezinta scorul dv.

Interpretarea rezultatelor

Teoretic, scorul la acest test se poate inscrie intre 20 §1 100 de puncte.

William F. Fey a stabilit pentru populatia-din SUA un scor mediu de 75 de puncte. Doua treimi din cei testati au obtinut scoruri intre 66 §i 84 de puncte, ceea ce inseamna ca 20% au avut scoruri sub 65 de punctesi 20% scm-uri peste 85 de puncte. Aceste baremuri sint foarte relative cind avem invedere populatia

din Romania. c

Cei care detin SCOt-uri mici (sub 65 de puncte) se caracterizeaza priliintoleranta fata de ceila1ti. Experienta lor de viata i-a facut sa piarda increderea in oameni. Neacceptarea celorlalti poate trada neimpacarea cu sine. Daca sirlv, aveti un punctaj scazut, incercati sa. va analizati relatiile cu ceilalti pentrua TIU esua

intr-o viata lipsita de bucuria relatiilor intemmane. .

Pentru cei cu scoruri medii (65-84 de puncte) viata pare a fi un amestec de respingere §i aeceptare a celorlalti. Precautia in stabilirea legaturilor cu ceilalti este contrabalansata de dorinta de a se apropia de oameni, Data va mscriep in categoriascorurilor medii, aveti sansa de afi seleetiv in rclatiile cu ceilalti,

Scorurile inalte (85-100 de puncte) apartin persoanelor care ii accepta pe altii ~i sint, Ia rindul lor, acceptati in relatiile interpersonale. Felice deei! Daca §i dv. ali acumulat rnai rnultepuucte decit majoritatea celor testati, foarte probabil ea va bucurati de un echilibru emotional, de incredere In valoarea proprie §i de suportul relatiilor cu .ceilalji, ceea ce va va ajuta sa depa§i\i dificultatile, de care nimeni nu

este scutit. (A. e.) .

176

Ostilitatea

Aveti 66 propozitii-afirmatii. Hotarl\i care dintreele este adevarata sau falsa prin referire Ia propria dv. persoana.' Cititi-Ie pe rind ~i consemnati A (adevarat) sau F (fals) In dreptul fiecareia.

1. Pina ce nu sint rugat(a) frumos nu fac ceea ce vrea altul.

2. Nu-mi dau seama de eeea ce rm se intimpla.

3. Uneori birfesc oamenii care nu-mi plac.

4. Nu rna pot abtine uneon de a-i leza pc altii.

5. Stiu ca oamenii tind sa vorbeasca despre mine In spatele rneu.

6. Imi pierd user firea, dar imi rev in repede.

7. Clnd dezaprob purtarea prietenilor mel, Ii fac sa stie aceasta.

8. Cind cineva impune 0 regula cu care nu sint de acord, sint tentat sa 0 incalc.

9. Oamenii par sa se distreze tot timpul. 10. Niciodata nu-rni ies din fire astfel incit sa .arunc cu obiecte. •

11. Nu ered d\ exista vreun motiv pentru a lovi pe eineva.

12. Tind sa fiu prudenua) cu oamenii care sint mal pretentiosi decit rna astept.

13. Slnt totdeauna rabdator cu altii.

14. Adesea simt ca sint In dezacord cu oamenii.

15. Cind cineva comanda, fac invers decit cere cl.

16. Cind rna gindesc retrospectivla ce mi s-a lntimplat mie, am senzatia unor usoare resentimente fata de trecut.

17. Cind imi pierd firea, trintesc usile.

18. Cind eineva ma jigneste, fae §i eu -la fel,

19. Exists un numar de oameni care par sa nu rna inghita deloc.

20'. Sint mult mai iritat(a) decit l§i dau seama oamenii.

21. Nu insist cu argumente cind eineva este in dezacord eu mine.

22. Cind oamenii imi cornanda, nu ezit sa le arat ca am inteles ca imi comanda.

23. Aproape in fiecare saptamina vad pe eineva care-mi displace.

24. Nu joc niciodata jocuri de noroc.

25. Cine rna insulta sau imi insulta familia cauta scandal.

26. Exista un numar de oarnem care par sa fie gelosi pe mine.

27. Clocoteste .singele In mine cind cineva ride de persoana mea.

177

Eu in relatie eu ceilalti

~--------~-----------

28. Cer ca oamenii sa-mi respecte 43. De la 10 am nu mi-am pierdut

drepturile. firea.

29. Uneori, cind ma enerveaza cineva,ii apJic un "tratament calm".

30. ' Desi nu arat, ma roade uneoji gelozia,

31. Cirid sint suparatrt), uneori bombanesc.

32. Oamenii care te deranjeaza continuu cer un pumn In nas.

33. Uncori, am sentimentul ca oamenn rid de mine.

34. Daca cineva nu ma trateaza corect, nu ma las enervaua) de asta.

35. Chiar daca rna enervez, nu 1'010- sese un "limbaj dur".

36. Nu stiu un om pe care sa-l urasc deplin.

37. Uneori fac murre daca nu pot face cum vreau cu.

38. Rareori lupt pe la spate daca cineva ma jigneste.

39.' Deviza mea este: "Niciodata sa nu ai incredere in straini".

40. Uneori oamenii ma deranjeaza doar pentru ca sint in prcajma mea.

41. Cind cineva ma enerveaza, sint capabika) sa-i spun ceca ce gindesc despre el.

42. "Dad i-as lasa pe oameni sa 'vada ceca ce sirnt eu, a§ fi consideraua) 0 persoana dificila,

44. Cind intr-adevar imi pierd firea, sint in stare sa palmuiesc pe cineva.

45. Cind 0 persoana se poarta sau face ceva dragu] pcntru mine, ma gindesc ce motiv ascuns are.

46. Adesea rna simt ca un butoi de pulbere gata sa explodeze.

47. Cind oamenii tip a la mine, tip §i eu la ei.

48. Uneori sirnt ca am 1uat din viata partea ei cruda.

49. Nu tin minte sa fi avut 0 stare de enervar~a§a de mare inctt sa iau

, un 1ucru de linga mine §i 8a-1 sparg. ,

50. Intru in dispute tot alit de des casi cei din jurul meu.

51. Obisnuiam sa cred ca majoritatea oamenilor spun adevarul, dar

acum stiu ca nu este asa, '

52. Adesea imi asum raspunderi mario

53. Clnd imi pierd firea, spun lucruri antipatice, amenintatoare.

54~ Uneori imi arat supararea batind in masa,

55. Daca trebuie sa recurg la violenta fizica pentru a-mi apara drepturile, 0 fac.

56. Nu am dusmani icare sa ma lezeze.

178 Psihoteste

--~------------~---

57. Mi-e greu sa nu fiu putin grosolarua) cu oamenii care nu-mi plac.

58. Nu a§ putea sa pun pe cineva la locul lui chiar dad! ar meritaasta.

59. $tiu oameni care m-au impins a§a de departe indt am ajuns la bataie.

60. Rareori sirnt di oamenii Jncearca sa rna enerveze sau sa rna insulte.

62. Adesea arnenin] mra ca real mente sa pun In practica acele amenintari,

63. In ultima vreme am fest iritat(a), nernultumittji).

,64. Cind aduc argumente, tind sa ridic vocea.

65. in' general, rmr ascund parerea proasta despre altii.

66. Prefer sa cedez decit sa apelez la argumente despre un lucru.

61. Nu las ca lucruri neimportante sa rna irite,

Cheia de calculare a scorului

NE RE IN AT SU IR VB
1. A 2. A 3. A 4. A 5. A 6. A 7. A
8. A 9. A 10. F. 11. F 12. A 13. F 14. A
15. A 16. A 17. A 18. A 19. A 20. A 21. A
22. A 23. A 24. F 25. A 26. A 27. A 28 .. A
29. A 30. A 31. A 32. A 33. A 34. F 35.F
36. F 37. A 38. F 39. A 40. A 41. A
42. A 43. F 44. A 45. A 46. A 47. A
48. A 49. A 50. A 51. A 52. A· 53. A
54. A 55. A 56. F 57. A 58. F
59. A 60. F 61.·F 62. A
63. A 64. A
65. F
66. F Interpretarea rezultatelor .

Fiecare coloana reprezinta 0 subscala a ostilitatii generale. Se marcheaza fiecare'raspuns conform parerii personate, Se noteaza acelefaspunsuri care concorda cu cele dincheie §i se aduna aceste concordante pentru fiecare coloana in parte. Apoi se aduna scorurile , pentru cele 7 coloane §i se obtine un scor total general.

Scorul total general este de obicei sub 38 (la femei fiind, de regula, usor mai scazut) §i reprezinta indicatorul de ostilitate generals. Dad! scorul este irnai mare, nivelul de ostilitate este crescut §i individulse implies In relatii dificile §i dezagreabile: Daca scoruI este mai mic decit 38, trebuie urmarite subscorurile la cele 7 coloane, pentru a se vedea daca vreunul dintre ele reprezinta 0 problema,

Negativism (NE). Scor ridicat: 4 §i peste,

Negativismul este, de obicei, un comportament opozant fala de autoritate. EI implies refuzul de ,a coopera §i se poate exprima printr-un §ir de cornportamente: de la Iipsa de.bunavcinta pasiva la razvratire [ala de reguli ~i conventii.

Resentiment (RE). Scor ridicat: 4 §i peste,

Resentimentul implies gelozia fala de altii, adesea Ia nivel de ura. Este, de cele mai mule ori, 0 traire de isuparare, necaz fata de lume pentru 0 tratare .incorecta (imaginara san reala),

Osiilitate il1directa (IN). Seer ridicat: 6 §i peste,

Ostilitatea indirecta irnplica un comportament care directioneaza ostilitatea catre cineva intr-un mod ocolit. El poate f necinstit prin aceea ca persoana antipatizata primeste ostilitate prin birfeli rautacioasc sau bancuri, dar nu poate face mare Iucru prin asta, Alte cornportamente indirecte, ca de exemplu trintirea usilor, pierdcrea firii etc" permit unui individ sa-§i descarce rrairile generate de ostilitate, care pot sa nu fie indreptatcimpotriva cuiva anume,

Atentat (AT). Scor ridicat: 6 §i peste.

Atentatul implies violenta f!zica reala §i vointa de a folosi violenta impotriva altora. De obicei apare in dispute cu al(:ii .mai degraba decit in distrugerea obiectelor.

Sllspiciune(SU). Scor ridicat: 4 §i peste,

Suspiciunea implies proiectarea ostilitatii asupra altora. Ea variaza de 1'1 neincredere §i prudenja faPi de al(ii la convingerea ca alp oameni urrnaresc sa te lezeze.

Iritabilitate (IR). Scor ridicat: 8 §i peste.

Iritabilitatea este promptitudinea de a exploda la cea mai mica provocare. Se exprima III comportamente ca Tzbucniri de pierdere a firii, groso lanie, nemultumire acuta.

Ostilitate verbala (VB). Scor ridicat: 9 ~i peste.

Ostilitatea verbala implies exprimarea verbala a rrairilor negative rata de' altii (ceea ce spun §i cum spun). Se observa ill, stilul de argumentare, in tipete, strigate, ell §i In continutul verbal al amenintarilor, blestemelor, hipercriticismului. (AP L.)

I

I I

oralitate §i inocrizie

In rela $" e inte rsonale

Probabil ca nu cxista nici un all aspect al vietii de zi cu zi care sa produca mai rnulta dezamagire §i, totodata, rnai rnulta satisfactie, chiar fericire,. decit relatiile interpersonale. In ciuda profetiilor care vestesc disparitia familiei ca institutie isociala, tinerii continua sa lege prietenii, sa se casatoreasca, iar persoanele divortate manifesta tendinja de a se recasatori, gindind foarte sanatos ca un alt partener In relatiilemterpersonale intirne le va oferi 0 nou a sansa,

Statisticile privind divortialitatea (numarul de divorturi la 100' de casatorii) indica totusi un declin al increderii In consfintirea legaJa a cuplurilor care coabiteaza. In Romania, aproximativ a cineca parte din casatorii sfirsesc la tribunal. In alte tari, proportia este §i mai Yidicata: in Elvetia §i U ngaria - 0

180

Psihoteste

treime, in Danemarca ~i Suedia indicele se apropie de 45 de divorturi la 0 suta de casatorii, Aceste date arata destul de clar ea multi oameni intimpina dificultati in stabilirea si. mentinerea relatiilor interpersonale. E trista constatarea, dar, nu trebuie sa dezarmam. Putem incerca sa ne perfectionam abilitatea de a intra In relatie cu ceilalti §i capacitatea de a dezvolta legaturi cu ei.

Va propunem un test psihologic (alcatuit din doua parti), preluat §i adaptat dupa "Who are you?", de Sidney Lecker, pentru a va face 0 prima imagine despre disponibilitatile dv. de a comunica, stint fiind ca fiecare dintre noi avem un anumit grad de transparenta in relatiile cu ceilalti. Nu sintem 0 carte pe care o rasfoieste oricine, oricind, Ne lasam "cititi" de unii, dar nu §i de altii, iar pagina cu pagina probabil ca nu ne oferim decit noua .insine, Va trebui deci sa Invatam sa ne prezentam altora §i sa ne insusirn stiinta - §i arta, de ce nu? - de a-i decodifica pe ceilalti. In acest sens nu va ramine decit sa alegeti dintre variante1e de raspuns (1, 2, 3) la fiecare intrebare pe aceea care va caracterizeaza eel rnai bine. Raspundeti la toate intrebarile, incercuind cifra corespunzatoare situatiei dv.

A. Ce ati face data, plimbindu-va pe strada, observati 0 masina care, dupa ce loveste lateral 0 alta masina ce stationeaza, nu se opreste?

I. A§ merge mai departe.

2, A§ nota numarul rnasinii.

3. A§ incerca sa opresc masina.

B. Ce ati face daca ati observa un grup de copii care aprind focul intr-o gradina?

1. Nu a§ interveni.

2: Le-as spune copiilor sa stinga focul, 3. A§ aduce eu insumi apa §i l-as stinge.

C. Ce ati face dad! vi s-ar spune ea f'umatul sporeste sansele de a va imbolnavide cancer?

1. Nu, mi-ar pasa.

2. A§ fuma mai putin.

3. A§ renunta imediat Ia fumat.

D. Ce ati face daca nu v-ati simti . deloc bine intr-o dimineata?

1 .. A§ ramine in pat.

2. M-a§ da jos din pat, dar a§ ramine acasa,

3. M-a§ duce la serviciu, .in 'ciuda starii pe care 0 am.

E. Ce ati face daca ati vedea un sofer care are probleme cu autocamionulpe autostrada?

1. A§ trece mai departe.

2. A§ anunta eel mai apropiat service.

3. M-a§ opri §i i-as oferiajutorul.

F.Ce ati face daca ati fi martorul unei tentative de viol?

1. N-a§ face nimic.

2. A§ cherna politia.

3. A§ incerca sa opresc agresiunea,

0.· Ce faceti cind copilul dv.nuva asculta?

1. Nu-i dau atentie.

2. Ii atrag atentia sa se supuna.

3. II pedepsesc fizic si 11 oblig sa faca ceea ce i-am spus.

a Cind §tili ca cineva va minte, ce faceti?

1. II las sa 11'1i11ta in 'continuare,

2. Ii spun ea stiu ca minte.

3. Las ca relatiile dintre noi sa se raceasca.

I. Ce ati face daca veniturileriv. din ultimul an ar creste?

d;t_------..,..--1-8-1---Eu in relatie ell ,,ceilalti

1. Nu declar autoritatilor financiare aceasta crestere,

2. Declar doar 0 parte din ele,

3. Dec1ar intreaga suma,

J. hlCercu\i cifra din dreptul afirmatiei cu carc,ln ceea ce va priveste, sinteli eel mai mult de acord:

1. Totdeauna e bine sa nepasator.

2. Uneori e bine sa. fii nepasator.

3. Niciodata nu e bine sa fii nepasator,

PARTEA A IT-A

A. Cineva va spune ca a fost trisat la pocher de catre prietenul lui. Ce l-ati sfatui sa faca?

1. Sa uite acest lucru.

2. Sa-i reproseze aceasta,

3. Sa renunte la prietenia lui.

B. Vecinul dv. a vazut :o femeie batrlna ceo era atacata de raufacatori. Ce credeti ca ar fi trebuit sa faca?

1. Nimic.

2, Ar, fi trebuit sa strige dupa ajutor.

3. AI' fi trebuit. sa incerce sa salveze ferneia,

C. Un prieten a observat ea In contul sau a., fost depusa, din' greseala, 0 suma- de bani. Ce credeti ca ar fi .trebuit sa faca?

1. Sa-§i insuseasca banii.

2. Sa declare 0 suma mai mica decit cea depusa din greseala.

3 .. Sa declare intreaga sums depusa.

D. Un prieten va spune ea a vazut .. intimplator pecineva spargmd geamul unci vitrine. Ce l-ati sfatui sa faca?

I. Sa' nu se bage.

2. Sa anunte politia §i sa-l descrie pe raufacator.

3. Sa opreasca individul, cerindu-i actele.

E. Cind un profesor , are necazuri cu un -elevvce ar trebui sa faca?

1. Sa-I ignore pe respectivul elev.

2. Sa-i atraga atentia.

3. Sa foloseasca pedeapsa fizica pentru a-I potoli.

I

1

I

I'

F. Ce ar trebui sa faca un trecator daca ar vedea un grup de copii jucindu-se pe 0 instalatie nesupravegheata dintr-un santier de constructii?

1. Sa-i lase sa faca ce vor.

2. Sale spuna sa piece acasa,

3. S1\-i oblige sa piece de aeolo.

G. Cear trebui sa faca un alpinist cind vede pe cineva care are probleme pe rnalul celalalt al unui riu?

1. Sa-§i vada de' treaba.

2. Sa spuna padurarului despre asta:

3. Sa treaca riul §i sa of ere ajutor,

II. Ce ar trebui sa faca 0 persoana care are 0 gripa putcmica?

1. Sa ia rnedicamente §i sa stea In pat.

2. Sa ia medicamente §i sa stea acasa,

3. Sa ia medicamente §i sa se duca la serviciu.

I. Unui prieten i s-a spus de vcatre medici crt daca va continua sa bea, l§i va distruge ficarul. Ce ar trebui sa fad?

1. Sa nu ia in seama sfaturile medicilor.

2. Sa· bea mai putin,

3. Sall1Ceteze sa mal bea.

J. Incercuiti afirrnatia cu care sinteji eel mai mult de acord:

1. Tinerii ar trebui sa iaiba foarte mult timp libel'.

2. Tinerii ar trebui in' egala masura sa 111 unceasca §i sa se distreze,

3. Tinerii ar trebui sa fie totdeauna ocupati §i productivi,

182 Psihoteste

Calcularea scorului

Aflati diferenta dintre variantele incercuite de dumneavoastra la urmatoarele

perechi de intrebari: A-H; B-F; C-I; D-A; E-O; F-B; O-E; H-D; I-C; I-J. Prima litera din aceste perechi reprezinta rntrebariledin partea a II-a a testului, iar' cea de-a doua litera intrebarile din prima parte a acestuia. Totodata, scadep valoarea mai midi din valoarea mai mare. De exemplu, dad! la intrebarea A din partea a II-a a iestului ati incercuit varianta de raspuns 1, iar la intrebarea H din prima parte ati incercuit raspunsul 2, scorul parti al va fi ;2 - 1 = 1; daca la intrebarea H din partea a II-a ati ales varianta de raspuns 1 §i la intrebarea D din prima parte varianta 3, .atunci scorul partial va fi .3 - 1 = 2. Apoi faceti sum a scorurilor astfel obtinute la perechile de intrebiiri mentionate mai sus.

Interpretarea . rezultatelor

Dad ati obtinut mtre 20 §i 11 puncte: aveti un set de valori diferit in aprecierea celorlalti decit in. evaluarea propriei persoane, Mai direct spus, aceasta se traduce printr-un anumit grad de ipocrizie. Un vechi proverb ne indeamna:

"Nu-l socoti prieten pe eel prefacut". Relatiile dumneavoastra interpersonale, in special cu cei cu care veniti des in contact - parteneri de afaceri, colegi de birou, prieteni vechi -, se pot degrada datorita acestei trasaturi de caracter. Cel care are aceasta "calitate" primeste din partea celorlalti calificativele de nilamic §i ipocrit. Oarnenii de afaceri-ji politicienii stiu eel mai bine ca "inteligenta sociala" invinge forta. Citi dintre noi am spus totdeauna ceea ce am gindit? Forla.ti fie de imprejurari, fie de interes, fiecare dintre noi a renuntat, .cel putin

o data, la sinceritatea absoluta.

Daca ali' obtinut tntre 10 §i 0 pnncte: fcarte probabil ca dumneavoastra I'i

sfatuiti pe alLii saactioneze asa cum ati actions ~i durnneavoastra. Intre ipocrizie §i sinceritate va apropiati mai mult de ceea ce social apare ca dezirabil - sinceritatea. Sinteti inclinat sa ave]i rclatii interpersonale autentice, de lungs durata §i profunde, bazate pe incredere reciproca. Totusi nu este bine sa exagerati cu sinceritatea: .nu trebuie totdeauna "sa va puneti sufletul pe tava" §i nici sa' aratati continutul buzunarului. (L.C.)

Relatiile interpersonale:

Ie-ali umanizat?

Relatiile urnane lntre colegii de serviciu mai bine sa se practice decit sa se teoretizeze. Depinde de fiecare dintre noi sa facem din prezenta.laolalta a oamenilor un prilej de bucurie, nu un cosmar al cxistentei, pentru ca omul este pentru om sursa cclor mai autentice satisfactii, dar §i rezervorul inepuizabil al amor frustrari.

Va propunem un test psihologic, adaptat dupa Sidney Lecker, cu ajutorul caruia va veti putea evalua capacitatea de a intrctinc relatii umane cu colegii §i colegele durnneavoastra. Ginditi-va la colegul sau colega de birou, la persoana

" 183 En in relatie cu ceilalti

'vr-. ---- l:

cu. c~re irenuie sa colaborati pentru reaiizarea obJigatiilor de serviciu,

Incercuiti u~a din cele trei variante asociate fie~arui enunt. Important este sa va raportati la felul dumneavoastra de a fi, de a va cornporta; la realitatea asa cum este" ea .. Parcurgeti testul in intregime: numai astfel veti putea afla cit de rnult atl reusit sa va umanizati relatiile interpersonale!

2 Oarecum 2 Oarecum

sirnpatizez colegul (colega) 1 DeJoc

2. Eli §i colegul (~olei~);;;-------'-

contrazicem ~____ Niciodata

Niciodata

2 Putin

2 Uneori 2 Uneori

3 Adesea

---.-~-

3 Totdeauna

2 Uneori 2Uneori

Niciodata

2 Uneori

3 Da 3 Nu

mult intre noi Nu

s:-cc;Je-gcl(eol~g~) ma respects Da

i ~lmi respectcolegul (colega) 1 Da 2 Oarecurn

10. Eu §i colegul (coleg-'-a-)---'=ev'-a'-lu-a-rr-}- .---------

Merit lucrurile 1 Niciodata 2 Uneori

1 L Cind ne despar0m, Ii simt lipsa 1 Niciodata 2 Uneori

12. Ne gin dim sa ne separam bi~oLU:iklr{ar _-- 2 Uneori

13. Avem- int-;;:~~~e----------l-MuJt,:_ __ =~ Putine .

14. CllU!--~~ul dint're noi vorbe§te:---------

celalalt il Niciodata 2 Uneori

!

I

I

I

I

I

I

15. Cine! apare VITO problema, o discutam impreuna

Totdeauna 2 Uneori

3 Foarte rnult

3 Adesea

3 Totdeauna

3 Rar

3 Nu

----

3 Totdeauna 3 Totdeauna 3 Adesea

3 NiCi unul

3 Totdeauna

3

Calcularea scorului

. Pentru enunturile; 2, 3, 4, 5, 7, 11, 12 primiti numarulde puncte egal cu cifra pe care ali incercuit-o ..

, Pe?tru. enunturile: 1, 6,8, 9,10, 13, 14, 15 primiti cite 3 puncte daca ati mcercuit v cI~ra .1 §l cite U1r punet daca ,!Ii' Ineercuit cifra 3. Dad ati incercuit cifra 2 rammeti en 2 puncte.

Faceti SUBia punctelor obtinute, Ea poate sa varieze intre 15 §i 45 de puncte.

. Interpretarea rezultatelor

A . 15. - 25 v pnncte '. Re1al.iile interpersonale eu colegul sau colega dumneavoastra

Sl11t t:ecI; da~av ~u chiar ost:l~. De ce nu sinteii mai tolerant? De ce nu incercati Sa vede~. §.I calitatile colegului sau colegei? Cu siguranta ca ele exista. Cautati sa va aprop:a~ cu 111m multa 1ntelegere de cei cu care trebuie sa cooperati, fucepeli simplu . §l uman pnntr-un salut colegial, urmat de intrebarea fireasca: "Ce mai fad?". Veti observa curind ca relatiile de serviciu se vor umaniza. Daca la momentul pot~~i.t veli~ti sa faceti u,n compliment discret sau Yeti lauda cu dreapta masura calitatile colegului (colegei), fiti siguri caprin reciprocitate Yeti beneficia de un tratament asemanator. Astfel .relatii!e interpersonale se vor umaniza.

184

26 - 35 punete, Ati reusit sa pastra~ relatii interpersonale bune. Dar "binele" este dusmanul "mai binelui". Nu va multurniti cu atit. Fiti §i rnai sensibil Ia asteptarile colegului (colegei): Prclungirea bunelor relatii de la serviciu in spatiul timpului libel' confera caracter urnan relatiilor formale. Nu economisiti bunele sentimente rata de colegul (colega) dumneavoastra. Exprirnati-ledeschis. Nu aveti ce pierde!

36 - 45puncte. Relatiile interpersonale sint cu adevarat umane. Nu uitati insa ca ceca ce ati reusit, umanizarea relatiilor cu colegii §i colegele dumneavoastra, se poate pierde user, Flacara vie a relatiilor interpersonale paleste §i se stinge in cele din urma daca oxigenul umanismului rnanifestat cotidian se rarefiaza, (L,C,)

rsonala

Pentru a va afirrna intre ceilalti.xpentru a obtine prestigiu, stirna publica nu e nevoie sa va manifestati ostentativ superioritatea, SU orice pre] §i in orice imprejurare. In Faust, nemuritoarea capodopera a lui Goethe, intilnirn urmatoarea reflectie:

"Inteligenta, bunu! sirn] putine/ efecte eer, caci se impun prin sine". Aprecierea sociala valorizeaza indivizii a carol' personalitate seexplica prin fapte, prin eficienta sociala, printr-un cornportamentponderat, constructiv §i nu .. pe cei care recurg la impulsivitate, brutalitate, la comportamente agresive. La felde' amendabil este §i stilul de cornportament care se remarca prin incercarea de a-i manipula pe ceilalti, de a-i utiliza ca "instrumente" in scopul obtinerii unui avantaj personal. Numai armonizarea aspiratiilor §i fericirii personale cu dorintele. §i nevoile celorlalti reglernenteaza "rational" rClatiile· dintre 'oameni. Omnl devine personalitate numai daca se racordeaza sistemnlui de valori soeiale, efortului com un,' normelor de viata In comun. Cota socials a personalitatii este data de eficienta sa 111 profesie, dar §ide

modul in care respects norrnele §i valorile sociale, . . -,

Omul In context .. social, articularea sarcinilor §i aspiratiilor personaleca dorintei de ,Hi schirnba statusul social la asteptarile celorlalti - iata conditia interumana pentru care pledam.' A coopera, a ajuta, a deveni un pm·tener diligent reprezinta astfel 0 noua-resursa urnana §i se traduce printr-o tehnologie comportamentala specificar.competenta interpersonala,

Dorim sa va ajutam sa va autodiagnosticati orientarea persoanei dumneavoastra in raporturile cil ceilalti. Care sint tendintele comportamentale cohstante,. ce orientari valorice va caracterizeaza, cum actionati in relatiile cu ceilalti §i ce semnificatie au aceste orientari - iata inrrebarile la care raspunde chestionarul pecare vi-I propunernrtradus §i adaptatdupa Dominique Chalvin, L'affirmation de. soi),

Raspundeti . la intrebarile de mai jos in mod spontan, cit mai repedeposibil; insemnind cu 1 raspunsul "mai curind adevarat" (daca actionati astfel in ceamai mare parte a timpului) §i cu 2 raspunsul "mai curind fals" (in cazul in care nu faceti §i nu ginditi decit rar ceea ce este descris).

• Spun adesea "da" cind a§ vrea sa zic "nu"

2. 1mi ap ar drepturile faraa Ie inciilca pe ale altora

3. Prefer sa ascund ceea ce gindesc sau simt, daca nu cunosc bine persoana

4. Sint mai curind autoritar §i decis

5. Este In general mai usor §i abil sa acjionezi prin persoana interpusa decit direct

6.

Nu ma tern sa critic §i sa spun

oamenilor ce gindesc

7. Nu indraznes« sa sarcini, . chiar daca atributiile rnele

refuz anumite nu intra In

8. Nu ma tem sa-mi exprim parerea, chiar dacs acest lucru este primit eli ostilitate

9. Cind este 0 dezbatere, prefer sa stau deoparte, pentru a vedea ce curs. va lua

10. Mi se reproseaza adesea ca am spirit de contraziccre

11. Nu-rni place sa ascult pe altii

12. Caut sa fiu in apropierea celor mari; aceasta mi-a adus adesea beneficii

13. Sint c011siderat ca fiind destul de. descurcare] §i abil In' relatii

14. Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate pe Incredere, mai curind decit pe d0t;Jinare §i calcul

15. Prefer sa nu cer ajutor colegilor; ar gindi ca nu sint competent

in relatie ell ceilalti

16. Sint timid §i rna simt blocat indata ce trebuie sa realizez 0 actiune neobisnuita

17. Mi se spune "papa Iapte": aceasra ma enerveaza §i Ii face pe ceilalti sa. rida

18. Ma simt bine In contactele "fata in faW'

19. Joc adesea teatru. (rna prefac). Cum sa fac pentru a ajunge la scopurile mele?

20. Sint cam guraliv §i retez yorba celorlalji- fara a-mi rla seama Ia (imp

21. Am ambitie §i sint gata sa fac ce trebuie pentru a reusi

,22. Stiu, in general,pe cine trebuie sa vad: acest lucru este important pentru a reusi

2.~3.

_. In caz de dezacord, caut com-

prornisuri realiste, pe baza intereseior mutuale

24. Prefer "sa joe cu carlile pe faW'

25. Am tendinta de a amina ceea ce trebuie sa fac

26. Las adesea un lucru Inceput fara a-I termina

27. In general, ma prezint asa cum sint, fara a-mi ascunde sentimentele

28. E greu sa fiu intimidat

29. A speria pe allii este adesea un mijloc pentru a obtine ceva

30. Clnd m-am Jasat prins cu ceva, stiu sa-rni i-au revansa cind se iveste ocazia

186

Psihoteste

31. Pentru a critica pe cineva este mai eficient sa-i reprosezi ca nu-si urrneazajiropriile principii; 11 fortezi astfel sa fie de acord cu tine

32. Stiu sa profit de pe urma unui sistem de reguli; sint descurcaret,

33. Sint capabil sa fiu eu insumi, continuind sa fiu acceptat de catre ceilalti

34. Cind .nu sint de acord, indraznesc s-o spun lara patirna §i rna fac inteles

35. Am grija sa nu inoportunez pe altii

36. 1mi dau osteneala sa iau 0 hotarire §i sa aleg

37. Nu-rni place sa rna deosebesc de parerile celorlalti din grup; In acest caz prefer sa tac

38. Nu mi-e teama sa vorbesc In public

39. Viata nu-i decit raporturi de foria §i de lupta

40. Nu mi-e teams sa accept parerile periculoase §i riscante

41. A crea conflicte pcate fi rna! eficient decit a reduce tensiunea

42.ft. mima franchetea e un bun mijloc de a obtine incredere

43.

~tiu sa ascult §i nu tai yorba altora

44. Due pina la capat ceea ce am hotarit sa fac

45. Nu mi-e teama sa-mi exprim sentimentele asa cum sint ele in realitate

46. Stiu cum sa-i fac pe oameni sa adere la ideile mole.

47, A nata rarnine inca un bun mijloc sa obtii ceca ce vrei

48. Imi dau osteneala sa fiu clar cind iau cuvintul

49. ~tiu sa m inuiesc ironia muscatoare

50. Sint sensibil §i usor de tratat; adesea rna las putin exploatat

51. Prefer sa observ decit sa pa~'ticip

52. Prefer sa fiu in culise decit in primul rind

53. Nu cred ca manipularea altora este 0 solutie eficace

54. 'Nu trebuie siHi anunti prea repede intentiile; acest lucru este 0 proba de neindeminare

55 Sochez adesea oamenii cu VOfbele mele,

56. Prefer sa fiu lup decit miel

57. Sa manipulezi pe altii e adesea singurul mijloc pcntru a obtine ceca ce vrei

58. Stiu In general sa protestez cu eficacitate, faraagresivitate excesiva

59. Gasesc ca problemele nu pot fi eu adevarat rezolvate daca nu cauti cauzele profunde

60. Nu-rni place sa, ma fac rau vazut,

t_· 1_8_7 EU in relatie CUi ceilalti

I

I

!

I

I

Cotarea

Fiecare frazli corespunde unai exemplude atitudine: evitare, infruntare, expectativa, constructiva, Frazele indicate ill dreptul fiecarui numar au fest clasate In patru coloane, corespunzind celor patru atitudini. Completati (abelul de mai jos, trecind in dreptul fiecarei intrebari cifra 1 sau 2, dupa cum ati raspuns. Totalul. punctelor obtinute notate cu 1 arata gradul tendintei dv. de a va apropia de una din cele patru atitudini, Faceti suma punctelor lacare ati raspuns cu 1. eu cit totalul este mai ridicat, cu atit tendinta este maiantens],

Atitudine Atitudine Atitudine Atitudine
de evitare de infrunrare expectativa constructiva
1 4 3 2
7 6 5 8
15 10 9 14
16 11 12 18
17 20 .13 23
25 21 19 24
26 28 22 27
35 29 31 33
36 30 32 34
37 39 41 38
f---,50 40 -- ---42 43
48 --1----- 46 44
51
52 49 --- 47 45
59, 55 I 54 53
i 60 56 +=-'57 58
Total: I Total: Total: Total:
,-I Interpretarea rezultatelor " . Coloana I - atitudine de evitare: aveti tendinta de a va ascunde, de a fugi mai degraba decit de a infrunta oamenii §i Iucrurile, 'Aceasra "fuga" poate lua diverse forme: exces de gentilete, spirit de conciliere ( .intrebarile 1, 7, 50 ); tendinta de a trena, de a amlna pentru mai tlrztu sau de a nu fi suficient de informal pentru a hotari (25, 26, 36, 59); teama maladiva de judecata altora (15,

. 16, 35, 37, 60 ); teama de a ocupao pozitie prea in fata, dea avea responsabilitati (51, 52), chiar supararea intensa pentru motivul de a nu putea rezolvao problema (17). Inconvenientul acestei atitudini este ca nu va face respectat nici de altii, nici de dv.in§iva §i va po ate provoca sentirnente de ranchiuna, impresia de a fi

exploatat., -. .

Coloana a Il-a - atitudine de infruntare, Un orgoliu rau inteles va impinge sa vreti sa fili eel care are ultimul cuvint, care striga mai tare, care ~oll1~na,. chi~lr daca acest lucru indispune pe ceilalti §i chiar pe dv. In§iva. Aceasta atitudine ia forme diferite: incercarea de a-i domina pe altii, chiar infricosindu-i (4, 29); dorinta de a reusi cu orice pre], chiar trecind peste altii (21, 39, 56); monopolizarea cuvintului in societate (11, 20, 48); placerea de a contrazice, de a soca (10, 55) sau de a critica cu rautate, de a umili (6, 49); dorinta de razbunar~