Sunteți pe pagina 1din 62

reurns'9'III

raiua'11a1ur",n,,*o,oof T;ijffi :lHitil:TX;.iil


al€lrsJa^rp ap rruauocl'€'JII
aunrsuaqaldruor
ap.ropipgrtrq€ 1nla^ru el alelrsralrp ap elduraxg .Z.I[
aiua.ra;rp ap rrndrl'1'111
Yuvlof,s
VIiVf ndocl N,I IIiYIISuiIAICI V:tuvcuogv
I
I
t
Abordarea diters;::

a fi partizanii c
diferenfe pot lu
De pildd, mult-
III.1. Tipuri de diferenfe de numdr, iar a
astfel de depri:
diferentele tnrri;
Copiii intrd in gcoald avand niveluri de pregdtire, comportamente/ chiar de ? s€ dcC,
atitudini gi valori diferite. Observaliile 9i studiile aratd c5, intr-o clasd diferentele dinr:
obignuitd, unii elevi profitd intr-o misurd mai mare de ajutoarele cognitive accentuate sau c
pe care le oferd profesorul, proceseazd informalia la un nivel mai adAnc ai Conceptu
ieugesc sd invefe intr-un ritm mai alert compalativ cu colegii 1or. Aceste criterii, pe care I
diferenle complicd sarcina profesorului, prin faptul cd anumite interactiuni, vom analiza e-,'
sarcini, explicalii gi subiecte de Ciscuhe potrivite pentru unii elevi pot sd nu constituie ca o ri
fie la fel de adecvate pentru aitii. SiE:ur ci unele din dimensiunile diversitdtii
sunt mai putin irrrportante din punct de r-edere educafional (aspect fizic,
indlfime, itatus socio-economic al parintilor). Existd insd gi diferenfe
relevante, cum aI fi de pilda: nir.elul de cunogtinle, viteza achizifiei acestora,
nivelul de funcfionare ai abilitafilor cognitii'e (flexibilitate, transfer), stilul de
invdfare, modul de functionare a sisiemului executiv etc. Relevanfa derivd Md multe
din impactul pe care-i au aceste diferente asupra dezvoitdrii cognitive 9i diferentelor exis
personale (emofionale, motivafionale, comportamentale) ale elevului pe recunoagtere 1er:
parcursul gcolaritdtii, precum gi asupra tipurilor de relatii pe care le dezvoltX de cunogtinte, p
cu clasa gi cu profesorii. Ca atare, in proiectarea de inten'entii, in elaborarea studiu (Aarnoui
de strategii gi in luarea de decizii, profesorul nu poate sd ignore astfel de Aarnourse
variabile. dezvoltarea de:
Una dintre potenlialele aborddri ale diversitdtii gcolare o reprezintd grupuli de eielr
individualizarea instrucfiei. Aceasta constd in proiectarea personalizatd' clasei a patra. P
a sarcinilor gi a explicaiiilor in funclie de nivelul abiiitdfilor intelectuale / lexicald gi de co:
creative, debaza de cunogtinfe gi de stilul de invXfare al elevului. Sigur cX o sfArgitul clasei a
astfel de solufie este mult prea costisitoare ca timp gi ca resurse. O solutie de (constituite la i:
compromis o reprezintd gruparea elevilor in funclie de abilitali. Acest tip de parcursul anilor
subimpdrtire pornegte de la asumplia cd eficienfa instrucliei este mai ridicatd deprindere de cr
in condifiile in care elevii impdrtdgesc anumite caracteristici comune (bazi aceeagi, in interv
de cunogtinfe, nivel de abilitaf etc.). In mod paradoxal insd, o serie de studii Pe baza ul
privind consecinlele grupdrilor omogene sunt departe de a avea rezultate (1988) au analiz.
mulfumitoare. Existd date care susfin cd o astfel de grupare are efecte elevi, pe parcurs
contraproductive asupra: (a) interacliunilor dintre elevi $i atitudinile acestora un cititor slab di
fald de colegi, (b) implicerii elevilor in procesul de invdfare, (c) nivelului situeze printre cl
de autoeficacitate 9i (d) procesului de infelegere 9i achizilie a informaliilor unui cititor slab
(Rosenbaum gi colab., 1988). De asemenea, gluparea in funcfie de abilitdgi este clasa a patra sunr
suspectatd cd incurajeazd discriminarea sociald, prin segregdri de genul: elevi au examinat a9a-
buni vs. elevi slabi, elevi inteligenfi vs. elevi cu nivel intelectual redus etc. cdreia (a) perforn
(Oakes, 1991). Aborddrile alternative ale problemei diferenlelor individuale primare se imbu
au iuat forma unor ore suplimentare, a unor activitdfi gi sarcini specifice de decAt cele ale ce
ir gr.up / individuale in cadrul clasei, in care cei mai adesea grupurile sunt sporesc odatd cu
constituite aleator gi eterogen. Matthew (dupa a
in consecin,td, aldta timp cAt lucreazd simultan cu mai multi elevi, isevadagivaa'
profesorii trebuie sd-gi ajusteze in permanenld stilul de predare gi tipurile i se pare cd are"
de interacfiuni, in funclie de diferentele individuale ale elevilor. Departe de
ap airedaq 'rolr,\al
nps ]einrunJ rnlnf€luele Ie uauoual lsaJv .(Zttt
l"lel ) ,,ale pJ ared as r aprndrl rS a.repa.rci
al eaal rS en1 en as r aJ€-u aJ rn_lal .lep lpiuapunqe urp earre en 16 ep ea as i
'vra1a {1nu rpru n
ar€ aJ iniaJ" :ralet i pdnp erlaq8u€Ag urp ,snsJ rnl erieur.lr;e pdnp) ,vrar{}tel,^d
InlJaJs ap alaunu qns plnJsounf, alsa - rnpdruq eaJaJaJ] nJ plepo rsa.rods luns allrndnr8 eas;
aiuara;rp alsaf,€ (q) p., rS preinurs plsrg^ np rrtn1"
dplrolar ale alal lgrap ap atgnads rurJJES
]lnur Ierx llmu n) nrpnls ap Jolrue lnsrnrred ad rsajplpunqrui as arerurrd alenprlrpur rolajua
aselr alaurrd ul rreru alrleJrJrlpl uriqo aler rolrlala alaiueurrbyrad (e) era.lpr 'f,la snpal lenl)alal
ruroJuoJ - eaapl '(tatef,i 1nlra;a) ,,llaJla *'ar{}lel ,, plnunu_eSe
.qelor 1n.rr-era ,re raaya :inue8 ap r:g3
GOO;) lseg rS (gAet) iS z1r,u,{eq5 rnl alrpn}S .%ETap luns e.qed e €selr alsa riglrpqe ap arj
uI nrparu Jolrlr) rnun Inlnlels a8ur1e e ap enop e ESeIJ urp qels JolrlrJ rnun .rolnieurroyur B arirz
alasue.S pugt ad ,%0B ap alsa e.i1ed
E eselJ 14 16 rqels irrolq'-a.r1urrd arnr,lrs rnlnlalru (:) 'a.relp
as ps (pse1c Wp lqpls r€ur ral arlul 1enlrs) n.rop ninyr qp q€ls rolrlrr un
%gZ €JolsaJe alrurpnlrl€
eJ €al€lrTrqeqord pJ lelpre ne alalellnzau 'AI-I JolasEIJ
lr,rrrrrrnd ad' ;rlaia allela are arednr3
ap t9 el rrrarrrs e rS arepo:ap ap rolrjplrpqe earellolzap l€zrleue ne (ggOi)
'""" "' ale+lnzal ea^e E ap
lanf rS (qSOt) q8no3 i5 ql1yy1r3 ,1anf ,aleurpnlr8uol irprys".roun'nrnq Ilpnls ap auas o 'PS
(eVOOZ,rllhl) e-AI e rS e-11 E Eselr arturp "4
inlenralur ug,rseaale pzeq) aunuoJ rlrlsl
atr,ed areur uJ serupJ e aunlsu_aqa.rduror ap iqasoapug is arq'ap a.rapur.rdap
ap asnpar /iatlsv :pleor6 PleJrprJ reur alsa ra
IiplIIIqp nr roladnl8 erirzodr.uor np ,o1i.rn lns;nr;ed ap dp lsory 'rjg1r1r:.
ad paqelar u-yilzod e.4spd 1S-e. ap (enop e tasnp inlndarul e1 allnlrlsuor) ap arjnlos O 'asJns;
I^ala ap ruo8aluc rolalrraJrp eiurpual leiiuap,,oa'e-i ,e4ed n ,nrn1,
ln}r6rgys o pr rn8rg 'rnlnnaia
e1 ts,enop p raselJ 1n1ndaru1 €i areJrsrunup' 'aunrsuaqardruor ap-rs-pprrxal
aralseo'nrar ap alsal elaun el alnuriqo Jolalpllnzal ezeq ac|eried n't"rn1t / apnlralalur ,ro11iE
glezrleuosJad ea;p,
lnit6rg;s e1 pugd enop p EselJ uJ rol rrrpJlur Inluaruour urp i^ala ap r.rndnr8 plurzarda; o aJploli
allra;rp e1 ara8alaiu3 ap ropiplrllqe € lS aruir ap rolrraprrrrdap earello^zap
]lrpuun ne (ggef) amnea-I uen rS slnus ,sJaluruo;41 ,as;nouJ€V ap latlse arou8r gs
EaJeJoqela u1'rrjua-''
ap rolrue lns.rnrred ad ajua.ra;rp rolsaf,e erinlona ,!tffir::r",:i.1;Yl#3:t;
Rllo^zep a1 a.rer ad r
Inurnlo^ (r) 'rnpqxal e aunrsuaria"rduror ap adtlllqe (q) ,pprrxal aral6eounrar ad rnlnaala a1e (a1
ap alliRllllqe (e) :ap a1u8a1 r^ala ap adnr8 irld -+,-r"lur*" roiai.r".,"yrp rS a,tqru8or nJpllo-\
erualqord lezlleue ne ru€ ap 0Z l1upln uI"si""ip
tr
alezrlEar llpnls allnw rctr plrrap eiuenalaS :
ap InFls'(ra;suer1 'a
aunrsuaqarduror ap roy{p1111qe 'e"rolsaf,e ra{lzrqre e
Inle^ru EI alplrsranrp ap aldruaxg .Z.III aiua.ra;rp 15 psul
'rrzr; lradse) leuorjt
njplrs.ra,rrp alrunrsue
'rosa;ord n.rluad alellnJqrp o nps psJnsal o EJ arrqqsuoJ
nu ps 1od rlala rrun
es aJeJ u1 alrirpuor rs aiua.ralrp alsaf,€ a.4utp Eroun e{n10.1,a Ezrlpue ruo^
/plepoloJ 'pzeaurJn aJ alal 'runrireralur alnunu:
u1 rnprr;rtdruaxa al ps r.uaundo.rd au aJEJ ad ,rr.ralrrl
atsaJy ';o1 n8alor
allntrr relrr ap arirun; uI plezrleal r; aleod rrjplrs;a,rrp earcz4enldaf,uo)'
tS rugpe reur lalru r
aailruSor alareoqn[e
I€.., rrnru rua^ap ron (riplqrqe arrurnue n,
rnlnaf,rT epeouad uI lgJuI lapse 'niplrrel0f,s "rnorffi[5,j"i:J,"J:ijilT:]i;: PsplJ o-JluJ 'Pr ple
lnsrn:.red ad enluaJJp as e ap Jr?rqJ 'aluaurelrodtuot 'aJ
ts e,tlasuol as e ap eiurpual ne r^ala arturp piueturo;;ad ap aierirur alaiua.rayrp
'uo allnru reru alal ap ,p) alsa €rualqo.r4 .aju4sounl rS uapur.rdap ap
1ay+se
rsasdll al €roJpl rrdor rs prs'*a psul 'pJs'alrJ ps JerqJ nrlb rrile rer ,rgurnu ap
::unrjou nes Inlaq€Jle pugrsounJ rglul eselr uI griur irdor'd1nur ,ppgd nC
J'lull uJ gzeaz\tquls as aJeJ 'arellJr;ap rJnlf,nJls Joun eluJoJ en1 iod aiuara;rp
a:sa)E urp aleun BJ luaAJaJJ urple+suoJ 'Jolr^ala rrrpzruaS0uro rruezqred q e
p,Ln1ofi ofiapdod u1 njEtuaary aataproqv ppuo{ncnpa a8opt1ts4
108 Psihologie educalionali
--T Abordarea diaersitdtii :.

al faptului cd.,,boga,tli devin mai bogati" qi,,sdracii devin mai sXraci" este interacliunile gi p'tt
descris de Walberg gi Tsai (1983). Autorii citati acrediteazd ideea cd elevii de invdtare variaz
care trdiesc de timpuriu experienfe gcolare pozitive profitd mai tArziu intr-o culturd gi de gen. !
il
misurd semnificativ mai mare de experienfele educafionale, comparativ cu a se concentra, prc
f, elevii care nu au avut parte de astfef de experiente. Autorii vorbesc ciespre
un efect in cascadd sau sub formd de ,,evantai-deschis", care diferentiazd
optimiza procesui
identifice stiluri de
elevii buni de cei slabi. Aceasta inseamnd cd evolulia variatiilor individuale, planifice f organiz
in domeniile citirii, matematicii etc. poate fi caracterizatd de constituirea unor sd ofere gansa exp€
categorii gcolare relativ stabile, ce favorizeazd cregterea in timp a diferenfelor
dintre elevi (Bast,1995; Bast 9i Reitsma, 1998). III.3.1.1. Sril
In acest sens, Shavn'itz gi colab. (1995) au urmdrit evolutia a 396 de
elevi de la nivelul clasei I pAnd la ruvelul clasei a VI-a. Ei au studiat diferentele Modeleie pr
dinke mediile corespunzdtoare abilitdfilor de deprindere de citire, respectiv prin care oamenir :
de comprehensiune ale elevilor, pe parcursul primelor gase clase de gcoald. cu care vin in coni
Rezultatele au evidentiat o expandare a diferentelor intre categoriile de elevi persoand ia alta. D,
cu abilitdti reduse 9i cu abilitdfi superioare de citire. Elevii care manifestd unei sarcini in cele :
abiliteti reduse de comprehensiune in prirnii ani de gcoald au tendinta si inceapd cu aslr.
de a-gi conserva pozitia in raport cu colegii de aceeagi vdrstd. Aarnoutse problernele pe ma-r
(2000) a intreprins, de asernenea, un studiu longitudinal, urmdrind evolutia constant, pe cAnci a
diferentelor dintre elevi, in primele gase clase gcolare. Cititorii slabi au in r:ltima clipd. -{;,
alcdtuit 30% dintr-un eqantion de studiu, pe cAnd cei buni, 70%. Studiul nu stil cognitia sau ,;fi.
a evidentiat efectul Matthew pentru abilitatea ciasicd de citire, in schimb Moran (199i
efectul a fost clar evidentiat in cazul abilitdlilor de inlelegere a textelor citite. cercetdrilor asupra

1. Elevii sr:
III.3. Domenii de diversitate emotior,a
modul i:
Constatdm prezenla mai multor domenii de diversitate in populatia indir.id r:
gcolard. Aceste dornenii vizeazd: siilurile cognitive f de invdtare, diferentele 2. Aceste ir
de gen, difereniele de status socio-cultural, diferenle ale nivelului de 3. Incongru,
inteligentd gi de creativitate. Fiecare din aceste teme vor fi abordate in detaliu elevilor a
in cele ce urmeazd.
Termenul ,.st
III.3.1. Stiluri cognitive qi stiluri de invitare preferati de a rezol
inmodfiresc, elevii abordeazd activitatea de invdtare diferit. Optimizarea Un astfel de tipar p:
2001). Mentiondn, :
activitdfii de studiu pentru un elev presupune, in primul rAnd, identificarea
modalitdlii lui preferate de abordare a invitdrii. Este unanim acceptat faptul mai degrabd patterr
fi utiiizate aceste ar
cd pot fi identificate o serie de elemente constitutive ale comportamentului
Facem distir.;
de invdlare, care variazd de la o persoand Ia alta. De exemplu, incercati
sd rdspundeti la urmdtoarele intrebiri: Ce vd este mai uqor sd faceti cdnd
invdiafi lexicul unei limbi strdine: sd cititi cuvinteie sau sd le ascultati? trn
. Stilul cos
procesate
primul caz, l1e referim la un stil de invdlare predominant vizual, pe cAnd al
doilea caracterizeazd un stil auditiv. Cu toate cd nu putem vorbi de o invdlaie scopul re'
19e8).
unimodald exclusivistd, fiecare persoand manifestd o anumitd propensiune . Stilul de
spre un tip de studiu specific (Swisher gi Schoorman, 2001). inlelegerea
stilurilor de invdtare il ajutd pe profesor sd planifice sarcinile gi explicatiile in dezvoltai;
mod individualizat sau pe grupe de studiu. Grasha (1984) definegte stilurile spus/ mo.
de invdlare ca ,,rnodalitdti preferenfiale, care mediazd acumularen de informafii, Conceptu.
nrlu.rd 4ajuualanl ryqu aputdn: a.rejpnug ap IIts ap 'njaw.tolut a! !':.,:'
'(€66I
l,: 'DISAoqerD 1ntrdaruo3
rS uasseuof) ejp,tug E ap ieraJa;d ,snd-s aliJnlrls aiSaug:;
lnpor-u
IaJ1IY - areipaul ap alruif,tes iS el ap pl€llo^zap ui aiuierrldxa:i ='
sundspr ap FleraJard ealelqepo,rr "1a1na1.tof, ^ala
Hzvazr''"rnip,r.rg lp''rrlro, . ea"ra8alajul i:a -
'6aor aunrsuadoid --r:, -"-
'rarr.{u11 16
Sqpd roprielu"ro;u1 ;1.ip1eo1dxa rs rrrpz4en1"nn, pr}6i, ageipntrg o ep ir-- -
ug pueosrad o pzeazrlrln_al aJEf, ad a'e;c1s rS
a.rerrle,iralur,a;esa:r'"rd Ie pugr ad '1e:.:.,,
'a.reldarar ap al€rala.rd aljplqepou el Fralar as zrr;ru8or u1 afiel1nrsE 3i ;:
InHS , pu9J r+al€J es -, .
',,arejpaul ap riexarul 'n1d...=,.;
Ips- re ,,.rrlru8or 11+s,, ap a1a]daruot a.qug erituqsrp LuaJeC
Inlnluarupuc jr--:
1od a.rer ur inpo,u p,ur.rr.id 1nldey;eida::: -*
n 'aueosrad.raun ale alniosqe "i,r,"r:,:!ji1*;J:Hjij:Ii:;'*:;lx?;:H:I'i:J
jipllllqe +uns nu elrrnlr+s pr *p.roritr"W €aJef,rttluapl
'; i:.;
'3"raqu"ra1g) 1i91i.r4re aLr o{'lrsroArp o-J}uI1nrr1r1,.rnp, g aleod rndq'"p
ir'ooi eo.iezrturldg:.:.-,
'('r1a epa"id e'ejgrul e 'nrdr,axa ap) pulr.res I";r*;;
o
plTrilnu' p^lozer u ap e;eraga,rd
ealelrlpporu €I nes FIEnlrqEq pa)r4urlr Ei pJaJaJ as
,,111s,, InuaruJaJ
nioJ;
r r;,ads a.reisau1 .
nllelap uJ atEF i -,:.

: i::j"$fr il,J:f,f ,??ijj:#JjjJi
"0,.,,,,,
ialrqeJnsplu .Z ap rninla_\ru .-r
tuns alpnpr.\rpuiJalur aiuaragrp alsalV alaiuara;rp 'a,::r: '.
rnrFf,arJ arry:ads asnua'd) e{etu.roJ.,, erielndod ur .:-.: .
rr"-r"rorJ"l::i :ii#5il
urrd '('rla,nrpau ep dr1 lrurnue un-n"i1uad ajuua;a.rd ,npiJrio-"
alutra;a;d) ro1 alaiurraya"rd uud ldle ap rrun rjrialrp
1.r",, ir,o"1g .I
;arejprrur ap JolrJnJrls e.rdnse JolrJplaJJaJ
'
'alqr) Jolalxa: E :;:
ealeltrclfeur ;rsaurod areJ eT ap asrula.rd ,nr1 jnrll,ir.r"pl p (166T_) .rnro1,11 qlun{ls uJ ,ali.+:l r
nu Inrpnls .-,r-- r
ap ;roiaidaruo) arerrurrse alatrrarise nrrf,sap
Inlol puguopuEq€ rJoaun 'aasnd ur elrrf,Jes o"irr,l!iJi;";,::jff
ffi3tt#;ir,"::,
pzeaFrroqp rtile pup: acl ,1ue1suor
ne lqels llro$ll
urrlJ uJ AZaJf,nl ps p'ra3a.rd llun 'Jelrlurs poru ui 'rede al prnsplu
€ilnlo^a purJ!ll]::.
ad alar[a1qo"rd aslnouJev Elsr: ,.
nrsarSord azauorjnlos ps 16 eluelprri nn, -1.,or".,.1r' ni-1r"irn
,,, pdnar.4 ps ejurpual ne elE.,:s
e4rnpo'rd reui arsapJ p'raprsuorgiyepugr ad'rTIprap.,r,*in-
e aJppJoqe ap Inpou azazruu8ta r6_ps p-raqard rrun ,gppd aq:e1p "1"ruJrurJJesraun PlsaJrueu aJEl t".,-:
e1 pueosrad r^ala ap alrr.roFa:-. _
o el ap gze*e' sundspr rS a;esaro.rd ap alriqlrlepolnJ :1rn]Jo, uI ur^
aJeJ nJ 'pporS ep asE{r ::::
alrrietu'ro;ur Rzeaz\Iuntrlual n's FJaJsu€Jl 'qrn-.1ro1r;dar.rad rruaur€o
a.rer r-rrrd n4mdsar'aJrlrl ;r
alaursrueJauJ a:r1dxa ps pJJpalu1 a{eur.ro;ur ap rrJpsa)ord' n1"1"po1,q
alaiua.ra;rp t€rpn:s :
ap 96€, e e{n1o.ia -
a,rrqruSor lrnlpS .X.I.€.III
.rolaiuara;rp e dur
, .'areip,rul ap rJnrrrs JorasJa^rp e r^ara arlpl ap rrJpruaurrJadxa esues alaJo ps JOUn eaJrnlrlsuot f :
(r) launlsuau4p ap IaJtsE o rS p:1er rj p.r9*1 ,n!ir"ar.r1 azazruelto nrgi""ii
I
rs-gs.(q) lrnaia ap_rr.ro8aler rolali.raJlp ei€ a1e.ra1a.rd a.reipnui ap rrntrqs arrJquapr 'apnpmrpur JoIrr+E-Lj
gs (u) :prosayord.er luelrodun atria''roF'ra1" pze{uarayp a.re:
1L nrniprrr; np 1n."rora nri*r].io
e nJluad '10-u alrrjeruJorur rlunuear rc-e 16 ezileuJalur ,esaro.rd ,e,rlualuol a.rdsap JsaqJoA n.ri::
as e n; ar;eredtuoJ ,arE;
ap aueos-rad raun apiplrllqe^rrrrd prur;dxa as nrlru8ot .ua8 ap yS p"rnl1nr
ap ,arup8a;d lnpig o-JlLrJ nrzlgl relu Ej
'nrlru8or Inlns ep ap FIa^ru ap a{run1u1' {rn rnn"ririp""j
alrrnlns ',,aala tnun ap anipaut ap alaiuauadxa q aatadntyud fi apumjca.taryt "e rr^ala PJ eaapi PZE3.
alsa ,,IJeJPS I€LU Ui.,.
p,tuloti alapdod ur njpytxaatp uaruproqv
plauofincnpa a8o1o4ts4
-
P s ihol o gi e e du c a fi o n al d Ab or darea dia ersit d lii

anumit mediu de tnadfare, cdt gi caracteristicile cognitiae ale celui care asupra dezvoltdr
turuald. stabil5 gi afecteaz
direct perceptive
in literatura de specialitate, cele doud concepte sunt deseori
interganjabile, fapt ce poate provoca confuzie. Conceptul de stil de ?nvdfare a. Persoat
s-a lansat din necesitatea dezvoltdrii unor aplicalii practice ale conceptului .a
de stil cognitiv. a
Stilul cognitiv este relalionat cu inteligenfa, personalitatea gi modul (
in care interacfiondm cu ceilalli (Saracho, 1998). El este influentat in bund oi
mdsurd de factori sociali gi culturali. Stilurile cognitive sunt relativ rezistente .s
trans-situafional. Totugi, unele cercetdri au demonstrat faptul cd ele pot varia S

in funcjie de context (de exemplu, clasX vs. context sportiv) gi faptul c5 sunt S

(in anurnite limite) modificabile (Jonassen gi Grabowski,1993). OS


oi
Tipuri de stiluri cognitive L

Distingem mai multe criterii in funcfie de care pot fi clasificate stilurile


cognitive: criteriul perceptiv (de unde putem vorbi de un stil perceptiv), b. Prin co
ritmul conceptual gi tipul de abordare a invdfdrii. .a
ri
i
Stilul perceptiv
c
Din punct de vedere perceptiv, stilurile cognitive pot fi clasificate S

in funcfie de doud mari criterii. Primul criteriu vizeazd, (A) dependenfa (


vs. independenla de cAmpul percepfiei, cel de-al doilea ia in calcul (B) .I
modalitatea senzoriali specifici de procesare -vizuald, auditivd, kinestezicd .c
(Kogan,1994). I
\
.2
A. Dependenfa vs. independenfa de cAmpul percepfiei F
Sd presupunem-cd doi copii privesc aceeagi imagine, care zugrdvegte I
un peisaj subacvatic. In momentul in care li se cere sd descrie ceea ce vdd, 1

unul dintre copii utilizeazd termeni generici, de genul ,,fundul mdrii", pe oi


cAnd celdlalt recurge la termeni analitici, descriind elementele constitutive .c
ale tabloului: pegti, stAnci, alge gi crabi. e

a. in primul caz, percepfia copilului este dominatd de sceni ca inheg ri


(9i vorbim de o dependenfi de cAmp sau de domeniu). Descrierea i
imaginii este astfel cenkatd pe impresia generald creatd de tablou.
b. in cel de-al doilea caz, interesul copilului se centreazd in mdsurd Intr-un stt
mai mare asupra detaliilor imaginii, respectiv asupra elementelor constatat cd, pe 1
componente (gi ne referim la o independenfi de cAmp). atenfionale gi a
fost mai redusd,
Termenii de dependenld independenfd de cAmp sunt utilizati pentru
/ Pascual, Leone gr
a descrie douX dimensiuni extreme ale percepliei stimulilor vizuali. Cu cAt o lnsd intotc
persoand este mai abild sd delimiteze materialul relevant de contextul in care studiu de anver
este integrat, cu atAt este mai ,,independentd de cAmp". utilizate in ins
Modul in care percepem lumea este un element important al stilului independenli de
cognitiv. Cercetdrile privind impactul dependenlei / independenfei de cAmp performanfele la

t
IalieurJoJur € RJqeruolsrs Ezrl€u€ plr1dtur a;BJ /osrJJs alrJpJJnI el alaiueuJoJJad durgr ap rajuap
ad luarapuoda.rd Fz€arluaJuor as alrrpnlela 'lepsv 'drugr ap riuapuadapur mlnlqs Ie lueljo
rrlele 'p.raua8 uI 'gzeazrto,re; iugrupip^uJ ep aprinlqsur uJ alpzqrln
arenlela ap alapolaur pr pl€isuot (OOOZ) Suo.llsurty 'pln8razrue ap nrprys aJ€J uI Inlxaluof
un-Jlul 'arinecard nJ alelp4 arnqaJl alrJpzrl€Jaua8 euneaploluJ psul o lgJ nJ 'rTenz[-\
'kOOt 'urperuoy rS auoal lLnrse4 nrluad riezipln 1
'uoaSrelyeg) 'durgr ap riuapuadapur nrdor nr ,rlleredruoJ 'psnpal r€ru lso'
e durgr ap riuapuadap roprdot e arieu.rolur ap n.rpsa)o.rd e rf apuoriuale '(drug
ropiplqrqe eiuanqa 'arelor6 rurJJus Joun rrJpllozal InsJnJJEd ad ,pc lelelsuoJ .ro1aluaura1a ercr
e-s ruarpeuur rrdor ep suqxa uoquesa un ad lpz{eal nrpn}s un-Jlul
PJnSFru 14 9zea.5
'nolqE] ap E]e;
'alerJos aleiua.rayralur ap rieiuangur
BaJaTJJSaC'(npa
urind reru purg'ajaaut iasuu+ul fina4ow r€ur luns p.raua8 u1 .
ls 3a4u1 PJ puafs a
:kOOt 'uosl€M r€ uolseg) drugo
ap riuapuadap rol r€a1or reJ ]grep nu1rro81e Joun p arerqde
ap Inpou pzeanle,\a areJ alalsal el uua aufind ruw lrutoJ . a^rln+qflrol aial
'.anuutSotd ap a1atnqwq ro6n ieu pieziug o ad ',,Iugrtu lnpur
:koot 'ppn ar e€l 3xJl
'ourered rS orafeur1) grpjpzrul € aJepJoqe ap pJr]rFue Jol alSanpr8nz are:
uiurpual n: gjueuosuoJ uI purrJ nJf,nl lsaJe ,anlgaut ap utdotd
IA
n8ary4s ap LlarLuoqala ad 11nu ruuJ azazeq as ps eiurpual nE .
l(feOf 'q8nouapooD 16 uHtIM)
apat apiut43 t1 r-1 ps4awaryw al areor.radns nieisa.rd Jsapalop . RJrzalsauq 'g-rqil
:alauosndwr rS ary.mqcntqs apfiunyts prayard . (g) prp: uI EI
'.r1ui3tus u apjuauo aurq tetu puul ,a,n&alaiug tE an4n eiuapuadap rtr I
ap alRnlJES e1 areouadns aiueruro;rad rsapa,rop FJ Insuas aleJrJrselJ IJ loc
uJ '(686I 'uerqlol rS srneq) ntiawolut aansantd u1 durgr ap
aluapuadap alaueosrad lgJap aluarJrJa reur luns 'praua8 u1 .
laldurs rpur aluauoduor ug alatualqord
gundruorsap ps pralaJd fi anqqaua 1eut aIJ ps eiurpual ne o
:dugr ap aluapuadapul alaueos,rad'1se4uoc uu4 'q '(,rqdarrad Jqs
alrJnlrls a]€JrFrsel
'(tOOt 'auaay rS >1ue.ig) (surs ul nes
ppro 'pplurur areladar) n/uuuolut a ataqadat ap nSaqa4s ez\rlr.
e ap erirzodsrpard gzparlsuoruap areip.r,ul ap alxaluoJ uJ .
lalsrueurn alaurldnsrp e1 {uerurol.rad rcru luns . .(€
:GOOy 'r4smoqer3 rS
luns pJ Inldet rS
uasseuo{) pdrqra u3 prunur rS runrire.ralur lrturad arec aprienlrs eSrel 1od ale gl I
ap as-npugrnrnq 'alanos rdelar nqels e uI IIIq€ rcur luns . alualsrzal AqPIa.r
'.nqmqut ruw lenua3 14 luns 'nqdacrad aJapal ap ])und ulp . punq W leiuangr
:0OO 'etuaaq3
1npour 16 ealelg
rS 8urpq1) aluauodruor apirpd e.redas e ap ripllnrrJlp ne
1rr11drur t6 npun
un ur apualqltd pdear.rad ps eiurpual ne .
4o4 plnldaruor ap
:dtugr ep aluapuadap alaueos.ra4 'e areipaug ap lps a
IJoasap luns al
:laJtsv' (aarldac.rad trarrp
reop nu) rrienlrs ap al€+arrel o-rlul rnlnlrerqns Inflrndsg.r pzealcary rS ppqels
alsa pJrlsrJalJeJ€J ap IeFSe o pc pzea.raSns rnlnpdor lrJpllo^zap e.rdnse aJvJ tnpJ ala aaq
^pulal
pn1oc6 a/u1ndod ry niEtsnary oarbproqv ylauogwnpa at3o1ups,
P sihologi e educationalii Ab or dnrea dia er s i td li i !'

gi construirea de argumente logice, bine structurate" Preferinla subiecfilor Tabelul III.1.


dependenfi de cdmp de a se concentra pe aspectele globale pare sd-i
dezavantajeze in sarcini care necesita aborddri de naturd analiticd (T"inajero
gi Paramo, 1998). Modalitate senzori
in mod previzibii, studiile au demonstrat gi existenfa unor asocieri stil de invi
pozitive intre independenta de cAr.p ;i nivelul performanfelor la iestele de Stil auditiv
inteligenld (Sternberg 9i Gngorenko, 1997). Prcblema este cd dimensiunile
evaluate de cdtre cele n".ai multe teste de inteliger"ltd se suprapun, in mate Dacd elevul prefera
mdsurd, peste abilitdtile vizate in instruirea tradifionald. In astfel de sarcini, acest stil, va folosi
subiectii independenfi de domeniu c-1or-edesc un nivei mai ridicat de eficient5. exprimdrile,,am
Din nefericire, pAnd in prezent s-ar-r elaborat puline teste care sd fie sensibile auzit",,,aceasii id.
1a stilul cognitiv a1 celor c'lependentr de cdmp. Astfei de evaludri ar putea sund bine".
include eiemente de dans, arta grafica, muztcd, dram5, productie video gi alte
forme netraditionale de reprezentare r-izuaia sau orald.

B. Modalitatea senzoriala specifici de procesare


Un al doilea criteriu perceptir,' de categorizare a stilurilor de inr'Afare
il reprezintd modalitatea senzoriali specifici de procesare. In acest sens,
distingem trei categorii de stiluri: (a) stilul vizual, (b) stilu1 auditir' 9i (c) stilul
Stil kinestezic
kinestezic. Fiecare dintre aceste stiluri este definit de anumite caracteristici
gi poate fi pus in corespondenfd cu anumite strategii de invdtare care s-au Cel care prefera
dovedit a fi mai eficiente (vezi Tabelul III.1). aceastd modalitate
senzoriald invatdL
irnplicAndu-se in
Tabelul III.1. Stilurile de invdfare in funcfie de modalitaiea senzoriald activitdli gi lucrAn;
(dupd Lemeni 9i Miclea, 2003) in grup. Construie.
modele sau
Ntro dalitate senzoriald/ Caracteristici Strategii de invilare manipuleazd obie:
stil de inv5tare pentru a-gi expllca
Stil vizual . vorbegte repede . sublinierea ideilor o serie de concepi-
. bun organizator principale, a cuvintelor, a abstracte.
Dacd elevul preferd . observd in special detaliile formulelor matematice cu
aceastd modalitate mediului diferite culori
senzoriald, procesarea . igi poate reprezenta . oferirea unui timp
informaliei se cuvintele in minte, retine suficient pentru
realizeazd mai ugor, mai repede ceea ce a vizualizarea graficelor, a
prin utilizarea de vdzut decAt ceea ce a auzit tabelelor gi a imaginilor
imagini,^diagrame, o memoreazd prir'. asocieri . creatrea unor scenarii in
grafice. In activitdlile vizuale minte pentru informafia
de invdiare, eievul cu " nu il distrage zgomotul cititd
stil r'izual va folosi . uitd instrucfiunile verbale . utilizarea unor
. este cititor bun 9i rapid C" Ritrnul c
expresiile de gen insirumente de studiu:
. preferd sd citeascd, nu sd i O altd dirner
,,vd.d" - cu sensul de hdrli, tabele, axa timpului,
se referd la viteza
,,am inte1es". se citeascd grafice
n uneori nu-gi pot gdsi . transcrierea informaliei
CAnd sunt s
cuvintele potrivite , vizualizarea informatiei foarte rapid, fari, .;
scrise potenfiaie de solu
'areuodnlos ap apdualod
npaqauraila urdnst) t4)aLfil a U{ r'vs ltqtlaatd u! aztlaua a a !q[ 'pda.t a4no! IaIleuJJoJur Pa-E: ;
azaauofina"t rlalo rrun 'pruirads purf,Jes o aAIozaJ ps r{e1l;r1os }uns pugJ rarieru"ro;ur € a.i : :: --
'tunrcs f aiurrar altunup raun pundspr e43ate aJef, nJ eza+t^ €l pJaJaJ as :
Jolrnala a1e alrlruSor elrJnlrls al1ug ejuaraJrp aJpJ aJBJ aunrsuaurp plle O 'rn1ndul1 €xe 'al3;.;:
elplrlrxalJar-alElrArsIndul :len4daruoJ Inwlry .J :nlpnls ap a:ui --:
r.rnlof erJerxJo]ul :.-:
ur arrldur as ps a;e1d rg uI rrJeuals ;.-'
ropur8eun r .
J€.rn srJls un oIe
lejp,rui e '.ro1arr;e:.i ::
a1ejp,ru1 e aJ eaal erlsuoLuap
.rolaiuiqsounr e Frrlrerd L-J e n.4uad rnlnd.ror
earerqde ur"rd eareipzr.r4 ap runrjre pzeaz\rlr' -: --
rolaiuqSounc aunrire n) aJIJetuei'r _i
rrrpladar pdrur; u1 ap aqra^ Rzeaz\An 'atrrerlsqE u'rolalur,\n-- E
ln1eqruqd rSlnlrqroa olore lsoJ aldaruo:l ap arras o
glernp p8uni ap rarrouraui e FJPp lgcap a;r1er8oa8 erildxa rS-e n.rluad
Parellolzap nlluad 1or rrjerol auriar nu alJarqo pzealndrueru aJelP ur ar
ap r.rnco{ nes eturruolued pugS.raur pzearouraur nes alapour
'suep 'upzrtr€rueJp pzealncrlsaB a16arnr1suo3 'dnr8 u3
'r.rgnSrtu Joun eaJEzrlqn rSr.rnlsa8 EI luale alsa pugrJnl rS ripgnqre *.: . .. ;-
PIPriOZ
elJaJoJ a16aq.ron aJeJ nJ u1 as-npugrrldrui
aurpro o-r1u1 .ro1ar.uer8erp Bueosrad ap adeo.ide p1s pieaul Fl€rrozuas
e rS ro1a1aqe1 earefuere .re; a1$aq.roa alulileporu FlseaJB
aieiprrug alaursrueJaur gra;ard arer IaJ
rlB-s aJEf, aJel!.'.*. ::
arnqa.rl aJeJ rolallaun e rS alalcarqo alra)ul ps eall
i5 ;olairarqo earrnuErur arelndiueu urrd pieaug If,rlslral:leJEl al i _L: : *
rrzalsaur{ IIls
atrrrlnfsrp Inllls (r) rS .rr1r';:.: :
celd ry'iarpqroA olso r 'suas lsale ul aiE;;
JolrrJ)s l9Jap
areip.r.q ap :b1::. -.
a1€to ;o14sa,r,od unq rELu alsa .
tatieur.ro;ur e ara8aiaiur aJPl
ap lnpou auuJra -r,s alo.\ nf aia,rur gs areld i1 .
'unsundsg-r ala;o ts; alSaln puel alalur-\nf a1le r$ ooprA oLi:"1 -
'llFqarlLr azasalpP ps aunds r,i aiaznq grSri,u rS1 . '//aurq Puns ealnd Je upnl:-',. r:
1od arer u1 dnr8 un-rll4 1.rr"uOBz aapr p+s€aJe" ',,l1zne alrqrsuas arJ ?s a::, :
nes rJo+nl nc ea;ejg,rul . ap sPrlsrp :oin alsa . ure" aprpurrrdxa 'giuanrga ap lPrrr.: , =
alel aJoA nJ €aJiJrJ . aurs nl alSaqro.l, . rsolol e^'lr+s lsaJ€ 'rutrJJ€s ap lallsE --
rolrapr € Pleqra^ 1eurlr: alSaq;oa " p.re;ard In^ala preq aJ€ur uJ 'under.l:.. :
earerur;rdxa'rijeuro;ur rrgluaza:d nes niesra.tuo;r alrunrsua[ilp E] ?:.:;
.ropou ea;elrldxa . pugtlnlse pjenul "
aplpnP lqs ap alalssl €l Jolal::--'-.
arelP^ul ap llls rJal)ose Joun €tut:!.
Ilrlslral)Pr€J /Qleuozuas elElrlppotr tr
aruip,rul ap 1faler1g
o.rafeuil) Rf,]lllPu". - :-'
(annuquot) (9697 'eapr1r1 rS ruar.ual pdnp) r-ps a;ed aleqolF a
elerrozuas ealetrleporu ap arirury ug areipnul ap aiunlrls'I'III 1nlaqel .roirirarqns ejurra,;a:g
pnptS a(alndod ug yipllsnalp ua.LUWoqV plauotiucnpa aEoloryr:.
1,14 Psihologie educalionald Abordarea dioersitnti! :,

Alli elevi insd, ln situaiii similare, rdspund mai lent, analizeazd in detaliu " oferd. ri.r:
fiecare din datele problemei, fac pauze gi iau tn considerare mai multe ztnriante 1e66),
de rezolvare.
Aceste diferente intercate$oriale, care au fdcut obiectul a numeroase f'oate aceste .
cercetdri, au fost plasate de Kagan (1966) pe aga-numita axd impulsivitate / poate afecta per.i"-
reflexivitate. Multe din aceste studii s-aubazat pe sarcina de compatibilizare a impulsivitdlii poa:r
figurilorfamiliare.O astfel de prob5 solicitd subiecfilor sd selecteze, dintr-un set diverse situafii. Da:;
de figuri similare, imaginea care este identicd (sau corespunde) cu modelul unele studii susl-i
prezentat. Persoanele care rdspund imediat, fdrd sd delibereze prea mult manifestat de eiei'r
asupra rlspunsului, sunt considerate impulsive, pe cAnd cele care analizeazd un antrenament de
cu atenfie variantele de rdspuns sunt descrise ca fiind reflexive. utilizdnd in acesi =
derulSrii program-:,
D. Comportament impulsiv vs. comportament reflexiv sd-gi autoadreseze r
Se considerd cd, in general, in contextul unei clase, comportamentul rdspuns (pentru a e','
reflexiv este mai puternic asociaj cu performanle gcolare ridicate, comparativ recompensafi penil.,
cu comportamentul impulsiv. In mod firesc, ne intrebim dacd o astfel de fost cd, odatd cu dez
reguld este universal vaiabild. AplicAnd testul de compatibilizare a figurilor performantele elelrl
unui grup de elevi de clasa a IV-a, un examinator a fost surprins de pattern-ul la alte discipline c.-:
de rdspunsuri oferite de una dintre eleve. Instrucliunea experimentului a fost asupra performar,t=
urmdtoarea: ,,Alegefi dintre desenele urmdtoare imaginea care este la fel cu
cea a ursulelului din dreapta" . Elevii aveau sarcina de a potrivi irnaginea lintd Ctrm se struct
cu imaginea identicd din punct de vedere perceptiv. Pentru fiecare incercare,
eleva a indicat imaginea lintd cu asemenea rapiditatc', incAt examinatorul Studiile lui
abia avea timp sd cronometreze timpul de reaclie. In tnod surprinzdtor, toate irnportanta facton,--
rdspunsurile au fost corecte. Ulterior examinatorul a aflat cd eleva era fiica firesc, ne agteptim :
unui pictor local. de gAndire, proce;:
Alte studii au prezentat impactul ritmului conceptual asupra modului procesele sociale ir:
in care invald copiii (Wagner, Cook gi Friedman, 1998). care le valorizdm. h
Aceste studii au constatat cd., in genernl, copiii reflexivi: dezvoltdrii cogniti,, t

predare gi invdfare s
au nevoie de un interval de timp mai mare pentru a rezolva o luAnd in calcul istor;
sarcind;
delibereazd atunci cAnd trebuie sd decidd pentru un rdspuns la o III.3.1.2. Slilur
problemd; invlfarea de a
. oferd rdspunsuri mai precise, comparativ cu colegii lor impulsivi
(Entwistle, 1991); Studiile asupr
. prezintd performanle semnificativ mai bune la sarcinile de citire gi (de exemplu, citire,
de matematicd (Smith gi Kaplan, 1988); dezvoltdrii sale, cc:
. tind sd. analizeze mai multe solufii alternative ale unei situalii, strategii motivation"
atunci cdnd trebuie sd ia o decizie. de vedere al autore
categorii de elevi: e
in schimb, copiii impulsivi: inv[tdrii, respectir- e

. comit mai multe eroriinsarcinile de citire, memorie gi discriminare 1. Elevii care u


vizuald;
. comitmaimulteeroriinsolulionareaunorproblemederalionament . prezrnta u:
gi de discriminare vizualA (Stahl, Erickson gi Rayman, 1986); . sunt intere
lpcrrualsrda palelrzorJnf, pJels4ps rS_ps riesaralu luns . :Ogffi 'upiu'.
lntpnls nrluad rJasurJlur rarie,tqoru F leJrprJ reur a;
la^ru un plurzard . luarueuo{eJ ap
:arulrugpe ap rr8a1er1s Rzeeztl\n aJeJ rr^alg .I aJeururrJJsrp rS a:; -
'pie;erdns ap rr8ale4s pzeaz\rln aJeJ rlala .t4radsa.r,rrrpignug
eaJPpJoqe uI aurrJuvpe ap rrSalerls gzeazrlrln aJeJ r^ala :rAala ap nroSaler
pnop tua8uqsrp ,areip,rul ap rninluar-ue1:odr_uor rrrpl8a,rolrn
1n oJapan ap
inlrund ulcl '(866I 'uerurarururT) nfiotd a,rrlru8or rs aieuorienilo* ,r8"qnr1. 'rrienlrs raun ;-; ;
urrd 'ynluatuelroduor aza18a.ro1ne rs-Es puea:.t1 lnlidor',a1es ruplyolzap
Inas€r+ uJ aruaJlap Arlelal 'gf r€rpre ne (rxal rnun eeJrln ,nldruaxa ap) t5 arrlo ap alr..r::i
aJelplur ap alrurJJ€s pz€apJoqp rr_\ala aJEf ui rnlnporu erdnse allpnls
t.l"tqndtur Jor ;-::: :
pieyerdns ap eareipaul .sa aurJugpe ap eareip,rul
'areig,r.ug ap ITnIFS .Z.I.g.IIi o e1 sundspJ ::. ---
'pl^Tpul rn:g,r3q p plilJale 16 p.tqru8or erJolsr InJIeJ uI pugnl o EAIOZaT e r::*=j
a+erpnls arnqaJl a1a 'arrolsr iS g]n11nr ap aluapuadap iuns a"reip.tul rs a.repard
ap_aFjp1r.rr1f,e Lunr €l ,qr qrurrl' (soar) i^opeeyq ."n11r.16o,iirpqoirnp
lal iI-irI't
e'rdnse rruralnd lredr-ur un Ea.\e JoA a}saJ' ,leurJ uJ .rupzrJole^ al aJe)
{pjprpre
ad rs uprrldrur eu aler ur BgrJ \rrre ap alrndrl preaiuangu, apno, alasarord Ininpou e.ri:,.: '::
ts aprnlrn;rs 'pie-rur, el Joral ar€ aJezrrenlrea.r rs ,arrpug8 ap
alera;a'ld roli;rndp erJnse lredur pqle ps rrolJeJ rlsare"rnrarord
e; tupldalse'iu ;rr"rg
porrl uI 'pal1ru8or earEllo,\zap uI rleJnllnf, rS qeDos rolrJolJe, eiuepodur
Pz€anluaf,Je p,ulRlbLrt eare]loAZap purarrd r1s1o8gn rnl alrrpnls
;aartrruSor alrJnllls pz€arnilnqs as runJ
]redur rn^€ e nu ure.rsord no ,"r,.n'l#1ffi|iJJ';t3;3;;:Hfi]j:$"j,fJ:;
rs rl ']erln1 e-s eJeJ e1 er-*ldrrsrp pl Jeop nu ,rrrrslndwr Jolr^ala
AlleJrJruruas lrjplpunqur nE-s ,alrxagar IIiplTIIqrn"rnfio,ri"p nr"i"i.rni.rroir"d
plppo /Fr lsoJ
e mlnrpqs erznlJuo] 'aJElfaJof,olne ap p^rlElual arr.ro n4uad riesuaduorar
lsot ne rr^ala'eauaruas€ ac '(alrdrrd rrzrJap reun eaJEnl plr^a E n.rluad) sundspr
un pJaJo pugJ rJuqe azalaqllap ps ,p1epo1o1 ,rS rrpqarlug azasarp€olne rS_ps
ts azalnturo; ps piuauer-u-rad u1 rjefernrug neJa rrlala ,rnlnure.r8ord urpyn.rap
lnsrnr'red ad 'pf,rlpuralelu ap auralqord ap ]as un suss ]sa)e uI pugzrlqn
'e-[I e €selJ ap nrdor n-r1uad rriplrarxagal p aJe]lo^Zap ep luaureuaJ]up un Pzeaz\eue a.rEr rt;---
lndaruor le (OAA1) aplplv iS reln€y ior.ieneSi ,leJlsv 'rlela ap ]€+saJrueru llnru eard aza.ra; .-:
alelmrslndrur ap rnlnla/\ru rrJpnuale ealelrsaf,au urisni Ilpnls alaun piapour nr (apu:,-:
'piueurro;.rad rS aqelprlqndur ar1u1p p.l,rle8au erielar purrJ pleg 'rrjnrrlr, las un-JJurp'azai l.t'
e1 1n1n1ydor aluirea.r u1 "rrarrrp a a,mnpqt1adtuc: :,-' :'
_'nrrndrurl ArlEIar pleJrpruar g aleod rriplinrslnduri
/ lliptlntx?lJar eareurrrdxE 'ro1r,ra1a afe arelo;6 a\aiuau,toltad eaaay / alelrnislndr.ur 9-.;
alelrarslndtur ap FIaAru pf, Eaapr EI JnpuoJ IJIlsrJa])€JpJ alsaJE aleoJ "lnod asPoJeurnu e Irut€.
'bgot aluuuaI aJInLu tti., :^
'ue8e;) €nlela al e nes ezrleue al € pJpt 'aptdu unsundspt qrc1o . nlp'lap u! pzuazltr,_).:'
pnlocS a/ttpdod u1 njpryuaary ua.ftptoqv plnuofiacnpa aBaptr:;
-E
P sil'Lolo gie e du c ali on nl d
Abordarea diaersitti-

. abordeazd cerintele de invdlare recurgAnd de regul5 la strategii Mentionar


metacognitive de genul: monitorizare, planificare, evalllarei se distribuie pe
' incearcd sd infeleagd coniinuturile inrrdtate; celelalte.
" subscriu unor afirmalii despre sine de genul: ,,Incerc sX relafionez
ceea ce invd! la o materie, cu ceea ce am invdlat ia aiie materii" Existd pref
(Biggs gi Moore, 1,993). De piiclX, Dunn ,
elevilor in ceea cr
2. Elevii caracterizafi prilh-o abordare superficialx a invdtdrii:
/ perechi sau ir
mdsurd cel mai e
o sunt mai frecvent motivati sd errite egecul (incearcd sx evite
pierderile); Implicafii
' investesc un I'oium de efort rnai redus;
utTl\zeazd memorarea ca strategie cheie de invdfare;
." subscriu afirmafiei: ,,invdt numai ceea ce este obiigatoriu, de obicei
Cercetdrile
imbundtititd in r
nu fac altceva in plus" (Biggs 9i ir4oore, 1993)' cdtre profesor c;
congruentd poatt
Aborddrile invitarii de adAncime gi de suprafafa sunt puternic preferintelor ele.,
relalionate cu procesarea de addncime sau de suprafafd (prezentatd in predare / instru:
capitol.rl 6). Modul in care o persoand abordeazh invdtarea va influenta pentru: mXrimea
nivelul la care va procesa informafia. specifice, perioac
orei), pozitia pre
3. Aldturi de aborddrile de profunzirne gi de cele superficiaie, elevii caracteristici ale .
pot sd se caracterizeze qi printr-o abordare a invifirii orientati spfe succes Existd stuc
(figgs, 1987). Elevii care subscriu unei astfel de abordiri: dificultdti de inr-,
imbundtdtitd dac,
. sunt in general motivafi intrinsec, respectiv de dorirrta de reu$itd; stilurile de invai,
. adoptd tehnici eficiente de studiu (de exemprlu, managementul 1997). Rezultate s
timpului gi managemeutul resurselor), pentru a-gi maximiza ridicate (Baum, R
gansele de succes (Biggs gi Moore, 1993). faptul cd abilitar
condiliile ?n care r
Riding gi Cheema (1991) (apud Mcloughlin,1999) au explorat unnurndr evaluare sunt aC;
de constructe referitoare la stilurile de invdtare gi au propus o categorizare gi May,20A4.
mai largd a doud familii de stiiuri cognitive, care relafioneazd modul in care
subiectii igi reprezintd gi proceseazd informatia. Prezentdm
rdspunde stilurilc
1". Sintetic - analitic. subrectii la care domind stilul analitic au
tendinfa de a procesa in-formalia in mod secvential, componenfial, n reflectar
in timp ce persoanele care adoptzi un stil sintetic preferd sd adopte . idenfifi
o perspectivd globald asupra subiectului. O astfel de abordare este descrise
similaia cu cea a lui Pask (1976) - secvenfial vs. global, holistic. procese
Secventialii achizilioneazd informafia pas cu pas, in timp ce, la giincer
holigii, predomind abordarea de tip exploratoriu, in care, in primul a invdfa
rAnd, eite procesatd irnaginea de ansamblu, pentru ca ulterior sd ' experilr
treacd la segmentarea in chunks-uri. metodel
2. Verbal - imagistic. Aceastd dimensiune descrie rnodui in care stilurile
subieclii igi reprezintd in-formafia, predorninant lingvistic sau eleviior
:
:
I
predominant imagistic.
' (sndap
UoJa'lrlsalur durl) rolrlala nes r4sm8u'J1
mlnipnls raiualri;a rS roiajuetu.ro;.iad B.rdnse a.repa;d ap alrJnlrls aJEl uI Inpoul
n€ I-aJeJ ad rnlnltedurr ezrleue el ep puruJod 'alezqqn Jolepolaur
€oJ€nlplaolne rS arepard ap rJnlrls JolasJaArp eareluarur.radxa o
PS JolJalln El :-:l*:
lrupjgrrug e u, *
ppnr;.radns pun n€s pnrslndur arep,r6qe o Ez€azrlln pJnsptu ar ug rS Jnrulrd uJ 'aJPr
e1 'ar drutl til ::. -i
alrrieuuolur Jrzalsaurl nES -\rlrpne' Ienzrl leriuara;a;d pzeasarord _
'Jllsqoq '1etr,c]: :
IIAala pJnspru aJ ui €lqquapr aleod lnrosaloJd 'JorJalue asrJlsap OlS3 OJEpJour.€ ::- '::
JolrrJaliJJ ezeq ad arefg.r,ur ap rJnirls JolairJalrp Eale)r;rfuap! o aldope ps r-i::::: :
la.repar,J ap rJnlrls ropudo.ld e.rdnse palpl)agal .
'leriuauodui.: : ,
ne JrlIlElIE -- ' ,::
:.rolrlala a1e a.reipnq ap rolrrnlrls apundsp.r
rS e1m1ap aleod inrosalorC are: urrd rjplrpporu €^algJ rupluazaJd
:.
aJeJ uJ inpc-ri
'ftOOZ ',{etraq rS
a.rezuo8alp: : ;
1mr;n1g) .roir,\ala a1e a;elg-rul ap alera+ard .ro1r.rn1qs aletrdepe ]uns aJEnlEAa JPLunuun li.^;--'-:
ap apipirlepour rS a:q:eprp alaleualer-u 'a;epa;d ap alapo+aiu aJeJ uJ aprirpuot
uI Arl€lrJriruras :sajplpunqur1 as :olrrdo: ale arrlrJ ap adpllgqe pc 1n1de;
au{sns piuelrodut arznlruof, pflv '(9661 'llaqaH rS lllnzuag ,runeg) a}€Jrpr.r
eZI1lIIXeLU ::'-E
ajuer-uro;rad n: .rop,La1a InzeJ u1 rS alnuiiqo lso; nE ar€liurrs alellnzag '(ZAAy
lnluaruaEeur' ".-
'ueueqrng rS rrurn| 'trun6'daiseag 'ore.rg) Jolrlala a1e a.rejp,tui ap alrJnlrls 1plrSna; aF:1.: .
ap arj:un; ur alrnJlsur ap alapolaru pzealsnfe 16g in;osa;ord grep plriplpunqur;
nllef,rJruluas r; aleod apnads ajuuar nJ Jolal e rS 1gr 'a;eip,Lu1 ap ripllnrrpp
nl rolrlaia e 1g1e a.reipnug ap pieg eaurpnlqe pr urisns arer rrpnls plsIXE saJlns a.rds q1r:uar
'r1a (gqe1s prru,ralnd eurrunl) nrpnls ap rnprjeds ale rrrlsrralrereJ
/ rrAela /aieltl,:. j: '
alnrnus '(areonrd ur nes lezaSe) apundsp.r e n.rluad plera;a"rd erirzod '(ra.ro
1ryr6.rg;s / prol{ru / plndaru3 e1) prurxetu giuanr;a ap epeorrad 'alr;nads
ripir,rrlre / urres Joun eaJezrpa.r 'nrpnls ap rnpdn.rS eaunrpru :nrluad eiuangur P\ _':?-;-:,
Jolr^ala alaiur"ra;ard ap luo) Fuii ps mqaJl J€ InJosaJoJd'a.rrnrlsur f arcpatd rrJ PlEluaza-;.l i:i
ap Inlqs €rorlarue i6 elsnfe rS-e n4ua4 'ftAg'.r,roug) rnlnlale rolaiur.raya.rd rruralnd 1u:rs :-:::
e rS .rolriplrliqe e aseodnurtu rezrleu€ ezeq ad glnuriqo ry aleod piuan.r8uor
ap IaJisE O 'rolr^ala ap a;eipnul ap alueuruop alrJnlrls nJ rosalo;d a.4pc
ap iezlllln arepard ap Inlils PzparoqoroJ as ares uI ernsPul ug plliplpunqug ralrqo ap 'ni;c:r:: ''
r; aleod ea;eipnq pr urisns areiprrug ap alrJnlrls purrrrrd alrJplaJra3 :--f -
areip,rul ap rollrnllls alp al€uoliernpa 1{err1du1
ali^a RS FIJE?, *
'pdo: arurarl n.4uad areip,rul ap nrparu ]uelJrta mu IaJ pJnspru
plnunue o-rlul arrzard 1od aitra"ra;rp ap IaJlsV 'plenpr^rpur nes rqrarad / :rugjg,.,*..:
adrqra uI €Junur 'louso?z ap Inla^ru '€aJeJrzourlunl alSanrrd aJ eaaf, uI Jolrlale
ap aiurra;ard aleriuapr,ra r1lod pr praprsuot (tOAi uun6l rs uunq 'pplld aC
'areipnul ap ayrirpuoJ nES alrrpaur n;1uad iS.roynala
ap aiurralard pisrxg
,,rrJaleru all€ P -
zauorjela.r ps Lt:l
'alIeIala)
ap aluapuadapur luns 'l€Jaua8 ug 'rS urnnuquoJ un ad arnqrJlsrp as larenle.ra ;
,r.qru8or ^l]€lal
mlnlls a1e alradse alsaJ€ aJlurp aJeJarJ pr 1n1de; rupuoriuayq rr8atre.ils e1 plnSa;
pnloci o/aptdod u1 uipqrstaatp aa.Mpnqv ulvuo tjwnp a at8 o y.'' r'.: -
118 P siholo gie e du ca! ionalit Ahordat'ea diaersitdtii :

1. Studiile araie cA elevii manifestd preferinfe 9i pentru formatul de dual, informatiile


prezentare al materialelor didactice (Ebeling, 2000). Aceste preferirrte pot fi procesate mai e
fi exprimate chiar de la prirna inspecfie a materialului, fdrd implicarea unor (textual). Informar
examindri mai detaliate ale confinutului. Astfel de rezultate sug;ereazd cd in diferite arii cere
primul contact (prima impresie) cu materialul didactic poate avea un impact
importani asupra atractivitatii f neatractivitdfii unei materii, precum gi ln concluzie
asupra motivaliei elevului pentru studiul acelei ciiscipline. Ca atare, se pune imuabile ale persc
problema gdsirii unor criterii pe baza cdrora sd fie elaborate m.aterialele modificabile. Ca
didactice, pentru a le face cAt mai atractive pentru un nurndr cAt rnai mare stilurile de lnvata
de elevi. Un astfel de demers poate fi realtzat in doud situatii distincte: (a) o evaluare utilizate
situafie in care sd fie concepute materiale specifice fiecdrui stil; (b) situatia in clasd (tsiggs,2001',
care sd fie realizate materiale acceptabile pentru o categorie mai largd de elevi. apartinAnd unor i

Prirna situalie este mai puhn viabila, prin faptul cd pe lAngd identificarea stilurilor cogniti.,
stilului personal a1 fiecirui elev, necesitd o investitie prea male de timp gi de socio-culturale ci
resurse. In schimb, cea de-a doua metodd prezintd avantajul econornicitdtii, poate feri de o se:
prin faptul cd poate sd satisfacd simultan un numdr mai mare de elevi. Elevii educalional5.
vor avea astfel posibilitatea sX decidd pentru formatul care ii se potrivegte cel
mai bine. ItrI.3.2. Difer
2. in elaborarea gi editarea de materiale didactice ar trebui sd se specifice
un specku cAt mai larg de activitifi, din care elevii sd poatd sd le selecteze pe intr-un s|-ic.
cele care corespund stilului propriu de invdfare. Astfel: erralueze compor:a
Unora li s-a prezer
. elevii dependenli de cdmp preferd munca in echip5, soiicitd in hdinute de culoare
permanenld feedback gi asimileazd profesorul unui antrenor sau participantilor 1a s:
consilier. Ca atare, ei vor prefera implicit activitdli pe parcursui activ pi mai curios,
cdrora sd fie indrumali de cdtre profesor gi care sd le permitd sd in comparatie cu ;
interaclioneze cu colegii; acelagi copil, expe.
elevii care prezintd un stil reflexia observd atent situatia inainte de reactiile acestuia. C
' teritoriu, hdrtile nc
a actiona gi doresc sd aibi la dispozitie toate informatiile atunci
cAnd inva!5. Ei asimiieazd profesorul unui expert Ei tind sd evite pe care le deprince
interacfiunile cu ceilalli, preferdnd activitdlile solitare; socializare, constin
. elevii cnrncteriznli printr-un stil abstract de nbordnre a problemelor din aceste grile (de:
preferd sd opereze mai mult asupra lucrurilor gi asupra In felul acesta, dol
simbolurilor decAt sd interactioneze cu colegii. Totodat6, preferd sd simtul critic.
formuleze mai multe variante de solulionare a unei probleme qi sd ftevenind la:
argumenteze soluliile propuse; expecfante gi apre
. elevii caracterizali printr-un stil actiu de experimenlare preferd sd voluntare) fatd de
invete prin proiecte practice qi prin disculii de grup. Ei preferd dintre bdrbati 9i ie
metodele active de invdfare gi interacfiunea cu colegii printr-un constructiv gi mai r
schimb reciproc de feedback-uri 9i informafii. Tind s6-qi stabileascd ne confruntdrn zi c
propriile criterii de evaluare a situatiilor. Femeile Ei ba
putin evidente. Un,
3. O altd dimensiune vizeazd. tipul de sprijin pe care poate s5-l ofere rnediate psihoiogic
profesorul elevilor caracterizafi prin diferite stiluri de invSfare (AIly gi Fahy igi exprimd sexul b:
2002). informatia ar trebui prezentatd in modalitdti variate, pentru a facilita conceptuali zdri: (a
transferul acesteia in memoria de ir-rngi duratS. Pentru a facilita codificarea biologici 9i (b) difer
informafiilor, materialele textuale gi verbale ar trebui dublate de o prezentare ale sexului.
vizuald (in condiliile in care este posibil acest lucru). Conform teoriei codului Cu totii am i
stereotipii de natur
InldaJp e-ap alalle Jer /alueznrue relu aiaun) ppnxas pJnleu ap rrdqoaJals
asJalrp pl aJrJaJaJ JeJ alpf, aiuar.redxa JOun rrJoJJplu +soJ rue nioi n3 InlnpoJ rarJoa+ LU;:._
'mlnxas ale a;eiuaza;d o aF :::'--
alerqlnf, 1S apr:ros alaleiarol pllauar a.rel ,ua8 ap alafua.raJfp (d lS itl8oloiq eaJeJrJrpof, €lrlrtE: r:
IlrolreJ ledpurrd u! pz,ea'.l arEr 'xas ap alaiuarayp (e)-:uprrin"liarlor €+rTrJeJ e n.rluad ':::
pnop ura8ur;srp 'pnos r$ leluauelroduror ueld u1 rr8oloiq .{qeg r$ {11y) a;r::
lnxJs punrdxa rs1
Iruoru€o aJpJ ug Inpoy ap ari:un; ui .lBJnllnJ r$ prtos ,tr8oloqrsd alErparu aJajo [-ps aleoJ :--:--
]uns alalp pugr ad ,rr3o1orq alelorlubr luns ajua;atrp alaun tlrnprr," rrind
Ieur nes llnru r€ru lrnlpsp4 ur.rd rrjle ap rnrn RraJIp ideqrpq rS ayaurag
p)sealrqels rS-e. : -
ar€f, nr uag ap r'rr'ruarqord rolrp:o,rorcl ,.trleurururrr.ti#rilli5Xl#-r"o, un-"4uud n8ai.:,: :::
Ieru lyf, poru un-Jlu1 ,plej uraf,el ps e1n[e aleod au raiuo; 16 aJ]urp prayard rE 'dn:-q ::
deqJgq
-(arelunloa
alear 'rolaiuaraJrp iaz-eq eara8alajul 'ln1le ap nes ua8 r'rtt np piea ps p"ra;ard da: : ... : . -
nes a1ua46uor urjnd reur n?s 11nru reu) alrJaJrp rrano.rdu ri a{uelradxa
IJoesap wplsatrrueru ps u;alnd uosalo;d e: ,p1ezr1eu€ Erua] el puruo^ay gsrSarualqo:j =--:
-
';qur lniurs ps g.ra;ard 'plEI- -: -
rS ea.rezrleruaiqord pugpnla ,ArlrurJap Jall€ref, un Jsapugqop ,elsaJe e;dnse rS j j'.-: -
1ir1ay ,r1
'ttiptrtpa; alr? anrtJalqo rrdgr.roun ruplrurse a1 (aFqelnrsip rclawtlqotd r :---.
i6ap) aIrB aisace ui$
allnllr'1uan:arq 'rriplrpar € RJnlJai ap eleuosrad aialu8 arnlilsuor,aJezrler)os
1s arezrlernllnJ ap mlnsaro.rd lns;nr.red aci 1rrel por.u uj uapulrdap a1 aie:r ad alr^a RS pu|l rS :;::,
=
'd.rpq alsa:y 'llJaJip poru uI pzeatuxorde II alu:luaul aJ+seou atdryq ,nuo1r.ra1 IJunle aprjeu:;-'- -
rselale 15 pun urpnlula lsap'pr €urrrJ€ ualnd'pugzrp.raue3 .etrrlsa;e ailri.rea"r ap aluleUl PQF:- : --
lndarrad ne arpf, uI Inpoyr leiuangnrr nn-a1uaB ap alaiuelradxa ,Irlol isni"r"
rs lnun RJasenlela rriuedirrired rjol rsag 'arienlrs enop e nr arie"redtuor u; ps gyu;;ad al E;:::.
'autlnlseru rrdq a;uauei;oduror allnru reur puglrrrJdxa er,sounJ reru rs lrlre lns.lnr;ed ad l::- -.
Ietu purrJ pr nrlseqp uJ lerprqlul pSnlaqaq lentrela ne nrpnls el tolrjuedlrii,red nes JouarluP::r*:. -
ea1e1r'rofeytr 'zoJ aJeolnf, ap ajnurpq u]'eJo]le J€l 'RJls€qp nreoln, u! plJrios 'eJru::
uI +€rRrqtul (lewq nes pjqaJ era Fr luarayrpur) 1n6n1aqaq leluaza.id o-i "p t1"jr.trpg
nrcrrn
'sniaqaq In_un Ie rrsr^rlJ€ ap Inla^ru rs nroleroldxa alaruauepodruor ai"r1n,on
ps .rolrjuedrrrl.red lnJal € Jaxpg /V661
InLru uI lezrleal nrpnls un-Jlutr
ad azaqralas al -E
j :- j.
a:gnads as €s ini_j - -
ua8 ap aiuara;16 'g'€.III
yar a1Saru.rlod a-. :l ;;;
'pleuoriernpa II^alI'r^aia ap a;_
errlrer,J u1 a,\rfou ap Luarlxa rs alrsa.r8 rrpzqeraua8 ap arJas ct Ji uay aleod 'lliPll:ltuouofa - : -.- -
au alradse rolsaf€ plepJole eriualy'ri^ala urjrede a] eJoJpJ alpJnllnJ-orJos ap rS drurl ap aril'- ::
JolelxaluoJ alaiuangur ap llrol puri as ps arnqar] ,aai1ru8ol ioltrnlrls eaJelqquapr g8ur +
eaJEJrJrluspr uJ 'rsn1o1 ua8 lrunr,re rnun nes r-rnlinr(qns) .roun pugurirede 'r^ala ap p3;e1 rer-- :
Jolrlale 1;rpzrdlioarals Earelraa ,eeuaLuas€ ap ,aundur aS .(I00Z,s88ig) psep
-
tq erien;rs (q) tqs t.-r'
u-I Pzea^oruord a1 ep6a:e are: ad arejpeul ap elrrnlrls ad rs alezrFln aJenIEAa o (e) :a1:uqsrp rTtr:-
y$,arrnrlsul ap alapolaru ad 11nu rprir lpt /Joli.\ala ap arejp.r.ul ap alrJnlrls eJelu rBru l9l rPr.u:.u
ad 1g1e nu azaJlua)uoJ as es rnoa4 lE rrJosaJoJd ,are1u E) .aliqeJrJrporu alalerJaleui aletoJ.i' :
'apqxag rJnlJnJls aleJaprsuol arnqe4 'g,rr4odunp r) ,rauposJad ap aFqenrur aund as'a;ete e3 --'
IJrlsrJalJEJpJ.roun alelnurse arnqaJl nu arrln€oJ alrJnlrls ,arznlJuoJ rrl tB urn;arcl 'ruelpru r
lredur uo EaAE olptr
j
'pleJnp ap ariuala.r o ,aleJqaJal rrJe aluaJrp uI qr gzearaSns elplr:.r-
IaJlsE pugllnzal
alesarord q;on rqsr8erm rS f,rlueruas ,leqJa^ aluJrJrpof, ailrjeruro;u1 .(1eniia1) Joun €aJ€Jrldurr 93.
pou .rn8urs un-Jlr.rl aleluazard alal nr 'luanrya reru ajesirord ry 1od aiur.ra;ard alsa:1'
.ron
(rr4our 'lvnztt'1uq"ran) apueJ alinur^rl€J€duro)
retu urrd aleldarar aprieu"ro;ul ,pnp ap In-leurroJ n-rluai :
pta1ofi afinlndod ut njp1rstaarp aa.,bryoqv plauofia:tnpa a8op4ts4
r-
P siholo gie e du calion aI d Abordorea diaersitdtii

deranjante, ofensive sau discriminatorii, incare uneipersoane i-aufostretuzate ori poate sd inser
anumite drepturi legitime pentru simplul motiv cd aparfine unui anumit gen). fetele la matemat
il Vorbim despre biasare de gen, in siiuafia in care o persoand manifestd opinii profesor de limb,
nejustificate fald de competentele unui anumit gen, respectiv discriminare mai mult cu fete.
sexuald, cAnd un individ favorizeazd un gen in defavoarea celuilalt. Asistdm cAnd se confrunt,
astdzi la o dinamicd a interogagiilor in care multe din notiunile traditionale agteptd sd fie prec
legate de rolurile de gen incep sd se schimbe, iar concepfiile, credinlele qi sugereazd. impaci
expectanfele oamenilor legate de gen sunt influentate de diferite trenduri profesorii asupra
specifice societdlii contemporane (Sternberg 9i William s, 2042). ca profesorul si c
Ne propunem in continuare sd explordm unele dintre cunogtinfele certe la diferentele dir,
(atestate de cercetdrile gtiinfifice acfuale) despre diferenfele de sex 9i gen qi, de sensibilitate :
in egald mdsurd, aspectele speculative qi neconfirmate gtiinfific. Irr fiiral, vom tentat: (a) sd adre
propune cAteva sugestii care pot sd atenueze impactul nedorit al bias5rilor de referitoare la un
gen la nivelul gcolii. sexuald. Totodati
privind propriile
III.3.2.1. Diferenfe de gen gcoali gi stdpAnirea 1or r
egale de a-gi valo:
Studiile incepute in anii '70 privind echitatea de gen 9i continuate Existd tolus
pAnd in momentul de fafd, au raportat, in mod incontestabil" o serie de
-omportamente diferenfiate in funcfie de gen, care caractetizeazd clasele
n lncemi
mixte de elevi. Aceste comportarnente au relevat un tratament diferenliat la abilir
aplicat de cdtre acelagi profesor fetelor gi bdietilor din aceeagi clasf,. Aspectele
vlzateincludeau atdt interacliunile elev-profesor, cAt qi elev-elev, care au fost
' Existen
domeru
inregistrate in diferite contexte educalionale (in clasd, pe hol sau in curtea dezar-ar
qcolii). abilitatr
Cercetdrile au iuat in calcul rezultatele mai multor tipuri de metode de i
evaiuare: observare, inregistrare gi analizi cornportamentalX, evaluare a unor
' Existd
la abilit
atitudini, intocmire de rapoarte etnografice etc. Cercetdtorii au inregistrat 9i
codat, pe de o parte, reacliile profesorilor 9i elevilor in funclie de gen,. iar
' Potfie
functioi
pe de iltd parte, au realizat interviuri cu acegtia, care au vizat atitudini, rezolr-a
preferinfe, hobby-uri etc. Observatiile sistematice ale interactiunilor din
ilasd, prin grila de lecturd a genului, evidentiazd o serie de pattern-uri ale III.3.2.2. Di
interaCliunii elev-profesor. Conservarea Lrnor astfel de pattern-uri ale rolului
de gen, pe o perioadd de 20 de ani (cercetdrile derulAndu-se intre anii1970 - Chestiunea
L99b), denotd o anumitd biasare (tendinfd sistematicd) a perceptiilor de gen gi prestalia gcolar
din clasd. Mai mult, situatia persistd gi in ziua de azi, deoarece sdlile de clasd indeosebi dupA e
continud sd reprezinte ,,microcosmosuli" ale societdtii in care trdim. O astfel pot fi evidentiate
de miniaturizare are tendinta sd perpetueze rolurile pe care eievii gi profesorii generale de intelj
le invatd gi le dezvoltd pe parcursul socializhrii. FdcAnd parte din identitatea a afirmat, in urr
noastrd gi fiind mediat de societate, rolu1 de gen ne oferd o serie de informatii bdrbafi gi femei s
privind pattern-urile comportamentale din clasd (Willey, 2004).
^ Biasdrile alte cuvinte, chiar
de gen reflectate in relalia profesor-elev pot fi adesea subtile, fapt aceste di{erer
bine intenlionate gi nu vizeazi limitarea oportunitdfiior celor douX sexe. putine consecinte
Totugi, cercetdrile indicd faptul cd in cazul fetelor, rnulte dintre aceste biasdri Sadker, Sadker gi
pot provoca in timp diminuarea stimei de sine. corespunzS.toare ,

Asimildnd genul persoanei unei trisdiuri stabile, profesorii pot dezvolta inregistrat diferer
reactii specifice in funclie de o astfel de informafie' fdrd sd fie conqtienli de
acesi lnCru. De pildd, un rdspuns gregit la o problemd de matematicd poate fi A. in med
,,laxat" cu mai multd,,infelegere" cAnd este oferit de cdtre o fatd (care de multe din asp

-
'arIlIJ ap alliplllqe 'nldtuaxa ap) apqra,r llurpnlqdu alelmdse urp alinu ap are:) ete: -.
alaun el 4ieqrpq lgrap aunq rpru ale+lnzar uriqo alraruat'arpatu ul 'v r; aleod pJrJ€ural?;
ap riuarlSuol ar.l ES
:iaJlsv 'a1a; rS riarpq ariul alrlprrlruuras aiua.rayp lerlsr8arul ruosii,-
e11o.r.zap 1od
n€-s eJoJpJ Inz€f, uI'rip1r.rr1re 1€-ppres ap rrndq Jolnunue areolpzundsaror
arr;rrads aiueur;oyrad pisrxa'ealsaJe aleol nl 'Qeg '3uo1 rS ralpeg're{p€S
1955,1 'rna1 rS alue.rg'sqoref ';aluad;e3 'euar-ruag) arqrerd aiunasuor aurind
au€oI plurzard lgrug'apqerJpl ap igle IS rlrlu ap lgle +uns a{uara;rp alsare 1de;
ap'axas aJlul rJeur ajuarayp alelradxa luns aJpr r-rJ auoz u1 rS;erqr'aluranr a1le
n3 'ua8 rnJpJarJ prgnads palelrlrqerJ€-\ lprap rr€Lu reLU luns raruat rS rieqrpq
allurp alajuara;rp p3 'elenllalalur irlglrrede: .ro1r.rpn[€Aa €LuJr1 uJ 'leluJrJe B
nu pqesuodser rolplaJraf, unrrr-\ 'ua8 ap a{:un1 ui piua8rlalur ap ap.rauaS
alalsai e1 alaiueruro;rad pur rr.rd a-rrle:qruuras aiuara;rp a1e{uapraa IJ lod
nu pf, €rznlf,uoJ e1 sunfe np rolrrpnls ealelrrofep1 '0L, .ue pdnp rqasoapul
a;eoidue pugnl eualqord 'dr-ur1 11ntu plnlpqzap lso; e 'prelor5 erieqsard r5
pjua8rlalur ap Inla^rlr pr:r-rrrd 'axas aJluI .rolaiuara;rp eaunrlsar{J
aleraua8's,r argrrads aiuara;1q'Z'Z' 9'III
1alEnlJalalur rurJJes Joun €aJeAIozaJ
alSarrrrd af €eal ur raruat / ieqtpq a4u; (rnp.rareJJ €aleuorirun;
u3 ajuarapp) a-rqe:rlruuras arrSolorq aiuara;rp a1e{uapraa rJ locl o
la.Lr1ru8or rurJres Joun p arellozal ap a1fp11gqe e1
aJeollJalar tar-ua1 rS
rjeqrpq arluI alear aleluaurepunJ ajuara;rp plsrxg o
zaJrlerualEru alpPllllqe
€llor\zap rS-e nrluad rrSolorq alapal ap pund urp alefe1ue^ezap
ealJnf, uJ nES i-rr,- ;:
luns alrarua1 -pl ]nlnld€I pzearopp as rgliur46 rS rruqal nruaruop
un pzearuJn aiel rarua; ap snpal reur luaJoJd rnun eiualsrxg a
lsot ne eJef '-\fta- .r'
e1
alalradsy'pseir ::': ;,
;a;elorS alaiueu.ro;"rad e1rS alenlJalalur apipyyqe
aJeoJrJalal 'axas arlui apar ajuara;rp aleiiuaprrra q 1od pJnspru aJ uI c
leriua.ra;rp lu3Lr:'r:
alasell Pzeazr:ai:!::
:lxaluoJ lsale ul EZearnluoJ as aJeJ ypqaquJ elalgJ rSn1o1 Rlslxll
ap arJas o /lrqErs;--
'alajualaduor rS lnleriualod ezrropn rS-e ap ale8a al€nurlrrof, rS i:a5 .
ArlEIaJ asue6 roylala lornlnl arn€rse ps rrrosaJoJd elnfe 1od ro1 earrugdpls rS
eamBalaiul 'ua8 ap alrrnlor ap a1e8a1 aiurpar: rS riprapnfard apr;dord pul.rld
ariraga.rolne ap aurel lnlpsuol lod aiuilSounJ ap iaJls€ 'plppolol 'ppnxas
pJnleu ap rJpulurJJsrp alaun greJ FS
(q) nes 'ua8 lnunu€ un eI aJeolrJaJaJ ap JolrJPS€rq Ie 1L: - :
aseo{uapua+ urind retu nes llnur reur rJJeural a}rurnue azasaJpe ps (e) :ie1ua1 ruoa'1eury ul 'rrr -.
alsa pugf, rf,unle rnlnJosaJoJd 1e arjnerard ap lnrTdrur r$ alelqrqrsuas op 'rS ua8 rS xai ap :i-:
Inlalru alSan e ap alsa aiurlSoun: rolsaf,e erirung 'axas arlulp alaiua.rayp e1 apar alajurlSoun: :*
ar€olrralar '(a1e1sa1) aplle^ aiurl6ounr ap pz€q o ap pundslp ps Inrosa;ord er '(.-.:.
aundurr as 'a;e1e E) 'Jolrlala e ua8 ap Idpllluapl IlJplio^zap e.rdnse rrrosa;ord rJnpuaJl alrJallp ;:
ea.te 1od 1-arer ad (lezpual+Suotrau pasapp) .tr1e:grur-uas lnlredurr ezeara8ns rS alaiurpa.rr'airu-:.
alduraxa alsaJ€ aleol 'aJelrurs r{en1rs u1 aluapnrd nes a}neJald ary ps g1da16e apuorirperl alrun'; -
as atral €I ap pugJ ad 'loruad un nl n€s lolelsqo un nJ plunJtuo) es pueJ tuPlsisv'llelrnlar !:
nruralnd ag ps riefernrul rJ 1od rriarpg 'llialpq nr +gJap alala; nJ llnru mu iluu|LutJ3s|p Arllai;:
euo{reralur }nr1drm rS sundspr el €lrlr1os aryod gzalSua Eqrurl ap ;osatrord rrurdo plsa;ru€rl q!E
un 'lelPq un arlPl ap ]elnrurot alsa pugr rlurye 19rap '(grqerua]€ru €i alalaJ '(ua8lrunu€ rnun ai
Rp€^op n€p areJ ap allipllllcle ap piey ia.rdsrp ro6n un auruasul ps aleod tro aleznJal lsot ne-r auE
ptaptt wialndod u1 uipltuaary aanpk)qv plauofiumpa a8o1ot1ts4
P sihol o gie e du c alion aI d Abordarea diaersita t: :

vocabular, ortografie, sintaxd gi abilitetile de intelegere a limbajului


in clasi
oral, nu gi a celui scris). De asemenea, probabiiititea rnanifejtarii
mai m;
unor tulburdri de limbaj (de genul balbaielii sau ar dislexiilor) degtepi
este mai mare la biieti decat 1a fete. Fetele dovedesc de tirnpuriu
fel de n
o anumitd superioritate a performantelor verbaie in compalatie multe c
cu- bdietii. cu toate ca diferentele privind abilitetile verbaie sunt
perforr
reiativ reduse, in general acestea rdman stabile gi pot fi observate liceu, n,
inclusiv pe parcursul anilor de gcoald (F{yde, 2605; Smedler qi va fi rn;
Torestad,1996). sunt toi
B. In medie, bdrbafii sunt mai elicienti decat felneile in rezolvarea C
sarcinilor vizual-spafiale (curn ar fi, de exemplu, rotirea mentald a perforn-
unor imagini). Aceste diferente specifice abilitdtilor vizual-spatiale tinem s,
sunt semnificative. Cu toate ci practica gi antrenamentul perfor;:
imbundtdtesc perfornantele luturor copiilor, diferentele dintre altd pa-*
sexe continua sa persiste (Ben-Chaim gr colab., 1988). Agadar, se
Ben Bor'
pare cd existd o componenta biologicd innascutd care influenteazd este ma
obtinerea de cdlre baied a unor performante superioare la sarcinile
rezultat,
vizual-spatiale.
cu rezut
c. Rezultatele obtinute de cdtre elevii de sex masculin la testele de mai pu:
inteligenJi logico-matematicd sugereazd cd pot fi evidentiate cloud
ca bdrba
grupuri distincte. Astfel, pe de o parte, se remarcd un grup de b5ieti Una din
cu media rezuitatelor peste media perforrnantelor ta rete. pe cie domerLil
altd parte, existd un alt grup de bdieti cu rezultate murt sub media ideea fer
performanlelor la fete (slavin, 2a0q. in consecintd, rezultatele in timp i
rnai mari ale unora dintre bdieti se compenseazd cu cele slabe ale succesui
celorlalti biiefi. Agadar, in ansamblu nu ie poate vorbi de diferente oferirea ,
semnificative de prestalii aie celor doui genuri la abilitd;iie D. Un alt as
logico-maternatice. cu alte cuvinte, performanta subiectilor de perceph',
gen masculin este mai variatd - adicd distributia performantelor contexfu
acestora este mai extins5 gi mai variabild comparativ cu indepen;
performantele subiectilor de sex feminin, in cazul cdrora distributia abilitetit€
performantelor pentru abilitdgile matematice este mai compactd. abilitatilc
Existd totugi studii care pun s*b semnui intrebdrii gio astfel E. in ctuia
de diferentd. Astfel, cercetdrile realizate in mai rnulte qcoli din mare de
suedia (unde diferenta expectantelor de gen este micd) aratd cd diferente
fetele obgin rezultate comparabile cu cele ale bdiefilor la testele cle
de memo
abilitdli matematice. De asemenea, in gcolile de fete uncre nu sunt
percepute expectanfele de rol diferite, fetele obtin rezultate mai III.3.2.3. Nah
bune decAt in gcolile mixte.
In cazul aitor abilitdti intelectuale nu au fost evidentiate Diferentele o
diferente de gen. Jensen (19'85) a examinat literatura ."r* ;r;;;; o parte, unor factc
diferenfele de gen referitoare la coeficientul de inteligentd 9i a de relationare a ad
conchis cd, ln general, rezultatele bdrbatilor sunt mai variabile faptul cd unele dife
decdt ale femeilor. Mai recent, Peringold (I9gZ), pe baza unei Williams,2002). Asr
ample analize a rezultatelor la testele de abilitati intelectuale din
diverse studii, a conchis cd scorurile birbatilor sunt mai variabile 1. Hormorui
decat ale femeilor in cazul abilitdtilor spafiale, dar nu gi al altor dezvoltarr
abilitati (de exemplu, verbale). sigr,ir cd ptofurotil ar putea constata ridicat ai
i
abilitdtile
pundsp"r nu arEJ rurrnJseur rrsnlag 'alat
er aprieds ailiplrlqe
alSa.rr aiela; rriarrr
1ndu4 ,.rrp' ,rrlirrer.u JolruoruJorl Ie +eJrprJ el€JsuoJ ealncl "ie
reur Inlanru un pJ l€le+suoJ e_g .ua8 ap
;o1aiuar"1rp nnin11o,.""p Jolle IE rS nu :';p
Rzeal:ale 'lnuoralsolsel alsa runr ,r1eleu"rd ,p,r*", ,rrJ*ro1_1 .T alrqerJe^ rELu I'J:,
urp apnltalatu- :
raun EZeq aci ;
rs Braqu'ralg) prrBolorq qzeqoeaae ealnd
rE xas -o alrqerJB^ r€LU -":
::lLYi:1i1^oo'lntte ap nes,ua8 un ap "i',1?ffi9391';ffi','4
lsdornrrol,ippe'n nrnuoiini"i e 16 piua8rlatu_ :
JolalualaJrp a1;ed -e]1e ap ad ,e, ,,:,1aua8 ,rrr8olorq'lrojrnl
roun ,alrecl"po pzea+eJl aJEJ E::,:
ap ad 'alrnqrrle IJ +od raua; rS
linqrpq arlurp alplrasqo elaiuaralrq a1e(uapr,ra ls.-
ua8 ap rolajuara;gp ernlpN .g.2.€.III
IBU] alellnzai r ;--
luns nu apui :l_:
alalsar el ua' ap ajua.ra;rp .rede'u ,nldruaxa jJ:;X::rii ap al3+sal PI i. ":;
aq pf, pleJe (ptri; -:.
al1sp8 lsoJ nE nu arer n;1uad ,i"f,frq"1iin
""g -Jp nrn*
rpurnu un plsrxa ,a1o; ri rjarpq a.4urp",r;1rl8o, urp rlol$ atin.*
asirJsap ,olairn,rajrp epnrJ uJ
Iallsp orS rrrg;.:: -
'al€qral roirjpqrlrqd 'plredruo: lr-* :
InzeJ uJ alaiua"ra;rp l€lap,rrptu reLU arJ ps pu]+ ,a^rlelrluEJ allipllllqe
el areoluaJa; ,ua8 a.p alu.araJlp alsary' duugr ap e{nqr"rlsrp p:c,-: _
reur Juns prrpe 'a,rrlda:-rad alu_1rJes
fiuap;;;;;;I n3 ,rt;e.iedi,u::
ur alraura, rgJap rnlnlxaluoJ
atralraJa ap riejuangur udld reru - :lrflJ"rrna rolaiueru.ro-r:a j ::
]uns iliiirr*' ap, .ropjrarqns r,: _
Inruauop uI l€t€tsuor r1 aleod ua8 ap rolaiua.rajrp f"narn
in lle un .C alpPllliqe EI ,-:.i,
...., __lll"*op ap laJlsp ur saJf ns ap raual nr alduaxa ep earrralo
urJct nes ;nuf sns i.ro.]a urrd l nuriqo ,; aleod g)rlplualeru nl ,naur"n, aluaJaJrp ap 1J.:- '.
pr rnlnldey Barentuarre ur.rd ,p:11do j j*r, al€ aqEIS alal :.1 ,i.
a{darrad alalBllnzal ,E:1..r::
aqurn{)s ps ealnd ,: 9su1
.,,plu1jis ap "pi"lrr" "i
uro; " eaapr
;, ;p*"t erpatll qns llnlu :::
pzeanouroJd nu ealelar:os:]*rs a:aieo"p ;"'rn*" ,olai.rrrjs lrrrirr*op
uI aJarJBJ ap aseJl€ juns nu alraiual pf, alsa iliet{dxa ap a.I 'alal Er l:,-?:
'(areu 1eru "r1-1 de1gci ap dnrF u:. ::
rrieq,rpq
lr_o L-9 ap atsa, ararreJ ap Ia;lse azalurn ps "r1.rrp er pnop alerjuaLrr..:; _
ealellllqeqg"rd) altexa rqajurrlS alruaurop ur a.rarreJ
,l€Jaua' ap'u1ind pt,
alednroa-rd Juns ur ,p:qeunln- n1 areo'adns;]"ii";;;
ap alelsal PJ ui :_.
airaural rS
rerqr at ap rjesaralur lsoJ ne rrJolnV .aunq alJ€oJ
alellnzaJ alrurJJes e1 a:e_ c;;; J
nJ Jolraural lr-zeJ 14 rS retr-1t ,lieqreq eI
lg;ap psnpar r€Lu alsa pzeajuan;ur a.iEr ;.
ef,rlerualeur n.rluad rolraua.l e{e.rqou pf, praprsuo"
.prnllnr {VLAt).4{og uag as ';epeSy .(gc;,
1s 11su1qn1 prl..'nup o
ap ad rer 'ra{enpou pl "p "1n^o*ord'nyro1Jrr"il;;;;; pr1i aJlLrrp alajuara.::
Inlor alred o ap ad unra;5,
I ap Iapse o pzeaiuangur arpr alrqerrel alapriuaiod "r,rr:pll"Lr"p"a InluarueuaJlue :i
t"rri alurieds-1enzr-\ .
Rs ernqeJl J€lJ pour ur ,prrl€Lualeru "p "*n", ;. .r
I . el areor.radni aiueur"lo;rad E
rsapalop lieqrpq Ijlnu rei.u ar ap ruprrld"n p, *prr"ruJ
pugJ
Pleluau €aJrlc: :'
PaJEAIOZaJ uJ al:a -*
I pJrleurar€ru pr rqEIS reru rar,ls ,druq rselare ul,psug ;:,T#iJtr;T;
pJlltsrual'.' e1 a.reouadns tB ;alpaug 1900; .
ajueu:o;rad nr;o1{arpq eeJapuod ,nari1
ap aleselr u1 ,1ay+sy .allqerrel alelrasqo rq 1od ri :
urind reur luns ro1a1a; alajueurro;taj
j ilrns aleqraa aldr:r.
H pl €rurlJe ualnd ,1eqo18
ap arer) rolalal ele lgrap
Inporu e1
aqels
.(1nr1er
rctu,rprriea.r
uJ lenl alsa nu rro allntu
arjereduror ur atE_:.-
I d"lpq np
e1 ]uarord un plsl"a ,dr.u' rsetare ",,,,alala, ""n* "p 1"y nundurq ap lsapa..,,_
r.rJ',pf, ,n*r, +gJap ricial.ap
lieIqq", urznpuor apun ap ,ro1a1a1 (.roirxalsrp tre nES :
I_T it"r ale tgrap rreur reru IIJElSaJrLrEru EalPlr-l"r
alupurroJJad nr rjargq ap aJeru reur 1ua:ord rnun eiualirxa
Rself, ug rnlnfuqrnrri e a;a8a1::.
[zt ptaTocg utjulndod u1 nipysnaLp uanlp.toqy b luuotiar npa a8 o1o4t s ri
1,24 Psilrologie educalionald Ab or dar ea diuersita tii

corespunz dtor hormonilor masculini dezvoltd anurnite caracteristici . tsdiefilc


psihologice feminine, cum ar fi un nivel mai ridicat al abilitXlilor invinui
verbale comparativ cu cele spafiale. . Biieiii i
2. O explicafie alternativd a diferentelor de gen d reprezintd mai m
lateralizarea diferenliati a emisferelor creieruiui la bdrbafi gi (Koch,
femei. ' Profesc
3. Un alt factor biologic care influenteazd perfarmanta femeilor elte ca urln
tiparul schimbirilor hormonale din timpul ciclului menstrual. In bdieli;
timpul menstruafiei, cdnd l-iormonii feminini sunt la cel mai scdzut " La baie
nivel, femeile prezinta performanfe similare cu ale bXrbalilor in mai ma
cazul unor sarcini de genul orientdrii pe hartd sau al rezolvdrii unor
probleme vizual-spafiale (gen rotatia unor figuri), sarcini la care Cum puten
bdrbalii sunt de obicei mai performanti. CAnd nivelul hormonilor
ferninini cregte insd, femerle se descurcd mai bine ia sarcini (la care Con-form u:
in general sunt mai periormante in raport cu bdrbatii) de tipul (1.992), gcolile au t
fluentei verbale. ignora situatiile d
decAt cu bdiefii. P
O altd diferenld biologrca infe bdrbati gi femei line de corpul calos selecteze texte liie
- partea creierului care face legatura intre cele doud emisfere. Corpul calos Contribufiile gi er
este mai dezvoltat la femei decit la barbafi, fapt ce ar facilita comunicarea programele gcolar
interemisfericd. Frecvent, pr
in consecint5, existd mai multe explicatii posibile ale diferenfelor de pot incuraja perp
performantd cognitivd in funcfie de gen. Totugi, din perspectiva profesorului, incongtient)in ma
rdmAn demn de luat in seami factorii sociali gi de mediu care influenleazd de gery (b) promo
cogniliile elevilor. Prin conlrolul gi, implicit, prin irnpactul substantial pe (Koch, 2003). O
care-l au asupra contextului social al clasei, profesorii pot sd optimizeze negative pentru a
dezvoltarea personald gi cogniliva a elevilor, reducAnd substantial influenlele modalitdti prin ca:
biasdrilor de gen.
. conqtier
11I.3.2.4. Stereotipiile de gen lucru p:
specifice
Dacd se inregistreazd relativ putine diferente genetice intre bdrbafi toate in-q
gi femei, de ce existd oare atAt de muite diferenle comportamentale? Mare
extrem c
parte din aceste diferenle de conduita igi au originea in experientele timpurii
ale socializdrii copilului. De cele mai multe ori aceste experiente presupun
unor ili
categorit
susfinerea din partea adultiior a diJerite pattern-uri specifice de gen. Agadar, . eliminar
cAnd intrd in gcoald copiii sunt deja familiarrzalicu tiparele comportamentale
propriu
prescrise sexului lor (Delamont, 2001). Diferenlele dinire comportamentele face rdu
sociale acceptate ale bdiefilor gi cele aie fetelor tind, in general, sd fie mai rnarri critici cu
in familiile cu statut socio-econotnic mai scdzut (Flanagan, 1993). fatd de u
Degi copiii incep si aibd preferinle specifice propriilor sexe abia in jurul
vArstei de 3-4.ani, socializarea privind comportamentul de gen continud pe
' tratarea
dezvolta
tot parcursul viefii, iar gcolile au un rol hotdrAtor in acest proces. Cu toate cd t rel
interacliunile dintre experienfele de socializare gi performanfe sunt complexe aci
gi dificil de generalizat, s-a constatat cd diferenlierea pe sexe in qcoald poate fi t el-i
fdcutd in mai multe moduri. Astfel: fet'
. ln general, bdiefii primesc mai multd atentie din partea dascdlilor ' so1
Dal
decdt fetele (Koch, 2003);
'alelal ri 1pr 'rriarpq
rolr1pJsep ealred r
p,rr.rlodoap adrc4red ps aJrzrJ a1{p1rnr1re el EJ eaJeJrJrlos o
lalplaJJas nes r.rogodeJ eJ Jolalat
e 16 dn.r8 ap iJaprl ec.ropiarpq € alrsnllxa rrJpuurasap eeJ€lrla .
lua8 lnr.ralrrr ap luor aurj e prpy pl€zrlear ary ps ropiplra.qre
lndturl uI Jolrlala earednr8 nes pselJ uI Jolr.rnJol ea;ezrlreda,r .
:rqsa8ns elelgJ rurJato suas lseJe uI 'eJello^zap
ap ale8a asue6 roun parrJaJo ul,rd ropnala u g1i8a Earpl€4 r
11nlle nes ua8 un ap pie;
apluarueuodtuo: rrsardxa rS rurpryqe aJlseou aylrdord nJ rJIlrJJ
rcu tS rinerard retu LurJ ps €ururJalap aleod au Jolrlala npJ aJE
1od r.rrurl.rpd rrrr.u iplu aial rS pr ea"relelsuo3 'a,repard ap npdo.rd
Inpou u1p 11r11drur rS earrpugS u1p ua8 ap rollrpselq Eeruunurla .
laurirede rJ erarp) rarro8aler
aliJrlsrJallEJel €i arelro,jer ur.id nu 15 'alerglraa rrieturolur Joun
ez€q uI aueosrad raun Ealr-nlez\a urpz{€or ps luelrodiq ap ura4xa
aurlap eaaJe eC 'pu€r.un ar:o8a1er Rliuinue o n.rluad aplsnsug a1eo1
urrd ldq alsa nu iou alurp Inunr)rN 'unuro) rnlnjuns argnads
nuldo pdnp ,ra1a Jrurnu€ un tupnlela nu ps aundnsard nnnl
lsaJV'1e;{uara;1p rnlnluarupl€rtr rrigllilqrsod ea.luz4uartrSuor .
:esnpar g lod ua8 ap aprdqoaJals aJeJ urrd ripiqepou alaiuangur IEL'r; :: :.
eAalgr plslxa '(€OOZ 'ra-rrc;uSrH - .ra.reap$ unua8 aiaqrue nrluad anqe8au azazrturldo Es ::-
aiunasuo: earre aleod alrLatEurluulsrp alpleJl ap laJlse O '(9002 'qJo)) ad lurjuelsqns ':.:-
llraJlp ldalpq rS a1a1a; puqlprt r:) rS axes ad earedn;8 pupAoruord (q) 'ua8 ap pzeaiuangul:J:r :
aludrloarals aleieol nznle ur:c purrpiul (e) :r.rnpou allniu 1ew uI (luapsuorur 'rn1n.rosa1o:d :."' : --;,
pour uJ rJo al1nru reru ala-- ap; af€nxas rolrJpserq earenladrad efert rug lod ap .rolajua.rallp ? .
ttrosalo.rd'RZEaAouroJd a1 arer ai runrireralul ap agrndrl ur;d'lua,ma.rg
(gOOf e 00a 'ra)ipes rS u€ulallgT) arelo$ alauerSo.rd ealeJlunluol €::- -:
rS alapnueu u1 alerouSr pasapE luns Jolrarua; alaiuarradxa rS aprinqrrluo3 sopr 1nd;o3 a:;-;
'dsqJpq rJo allnru r€ru alal aLr tuns rrl6ruo8elord a;er uI aJeJalrT alxal azalJalas sopr lndro) :: :-
gs tS aurs ap rarxqs earello.\zap azazrronpJ ps pup rrJosaJord 'llialpq nJ igJap
a1ala; hr urind reu euorire;a1ur e e1 eu_ed 'plenxas a;rnirpq ap apieryrs erou8r
e €tr ap :IJnpou allnur letu uJ a1alal er:ardeqns e ap eiurpual ne aplor6 '(ZAOy) prdn ap (tpeqtr;
uaruoM ,,(1rs.ra,rrun Jo uollprlossy upfrJaruv Ie nrpnls mun uJofuo3 arere1) IuIJJes E ?
JOIIUOTUJOTI lnl;.',,:*
lua8 ap roprdqoa;a1s ie -',qeSau InllaJa €ref,EJluo) ualnd run3 aJeS el IUIJJES ', :J*
JOUn IIJPAIOZa) I.- :,
'(gaOf 'af,uarroll alatal nl arie;eduor uI aJeru reru ug .ropieq.rgq erE :!
pJnspu o-Jlul lesuaduro;lal alsa .\r:Ea,rl Inluarueuodruo;r 'dalpq e'I . lnzPJs relu Ia) El I *
rdalpq uI 'l€nJ+sualll Ii l-
ad lgrap 'arrrser8e aluaruelrodluor roun riJglsaJru€ru e aJeuJJn eJ alsa Jolrarua} Pl-.E
lnrldxa retu rS ldurord rcru alal ad p:seasdapad a1 ps pup IrJosaJoJcI .
:GA6;-'ialpes rS ;alpeg lgggT'qro;) r$ rieqrpq €l nr:;
riellnrse luale reur luns rS runri:nrlsur 'asuadruoral allnru Ieru ptrurzardar o ua:
rsaurrd'nrosa;o.rd nr run{re;alur allntu relr uI gzeate8ue as rriarpg .
lalalal nf, {tnuu,u1 ropiPlrpqe I€ lPr.:r
rlqrn allnru ^rl€Jeduror
reLu pzeasaJpe as r1 ,ropiarpg .
lua^JaJJ reru luns rS rJrlsrJalJPJeJ alnun
ptu1ocS wiapdod u1 niErctaatp aa"n)ptoqv pluuotiatnpa at8o1oi,: : .
P slhologie edu cationald Ab o r dar ea div er si t a t i i

evitarea utilizdrii unor stereotipii care fac referire la gen, de tipul: III.3.3. Difr
,,Bdielii nu plAng niciodatd" sau ,,Fetele nu se bat" gi incurajarea
elevilor care aratd interes fafd de activitdfi qi cariere care nu in momenh
corespund stereotipurilor lor culturale (Sadker, Sadker gi I-ong, ale culftrrii qi ale ,

1ee7); atitudinile, habitr


promovarea integtirii. Unul dintre factorii care duc la cultural al fiecani
stereotipizarea genului este tendinfa fetelor gi a b5ietilor (in special de gen, de stiiul
din gcolile primare) de a avea pufini prieteni de sex opus gi de a gi experienle de g
se angaja in activitXli cu membri de acelagi sex" Uneori, profesorii culturale sau far
incurajeazd aceasta prin alinierea separatd a fetelor gi a bXiefilor, exemplu, ne agter
prin agezarea lor separatii in bdnci 9i prin organizarea separatX a se exprime corect
activitdfilor sportive. Ca rezultat, interactiunile fete-bdiefi in gcoald sd intre in compel
sunt mai pulinfrecvente decAt ale elevilor de acelagi sex. S-aobservat tipuri de recompe
c6, in clasele in care se incurajeazi colaborarea intersexuald, copiii de dezvoltarea r.
prezinti mai putine stereotipii de gen (de exemplu, cele referitoare independente 9i cr
la diferenfele intre capacit6lile femeilor 9i ale bdrbafilor, Klein, dintre eievi pot n
tee4); in care au crescu
discutarea qi uneori chiar modificarea unor continuturi curriculare importantd pentrr-
care promoveaz6, stereotipii de gen. f)e exernplu, multe povestiri agteptdrilor profes
tradifionale descriu femeile prin aspectul lor fizic Ai prin stdrile lor
de spirit, in timp ce bdrbalii sunt descrigi prin fapte 9i realiziri. III.3"3.1. Sta
Degi foarte rar se afirmd acest lucru, un copil ar putea rdmAne cu
impresia cd ferneile trebuie sd fie drdgufe gi pl5cute, dat cd ele nu Cercetdrile
fac mare iucru. In astfel de cazuri, putem de pildd sd-i provocSm premisele unor el
pe elevi sd citeascd curentului", adicd sd pund intrebdri socio-economic gi
",impotriva de experiente de
prin care sd probeze validitatea presupoziliilor tacite din povestire.
Astfel de intrebdri pot fi: ,,Sd presupunem cd sexul per-so_najelor ar privatiunilor de or
fi inversat. In ce mod ar modifica acest lucru povestea? Ce pare sd la mijloace cle rnrr
ne spund aceastd naratiune despre rolurile celor doud sexe? Cum adullilor de a me
comentdm aceastd situafie?" etc.; studii minim oblie
training-ul profesional prin conptientizarea stereotipurilor de gen de care au nevoii
gi monitorizarea acestora; manifestAnd dezin
tratarea egali a fetelor gi biiefilor. Frecvent, profesorii trateazd general, prestatiile
inegal bdiefii Ei fetele. Studiile observafionaie asupra ir"rteracfiunilor experienfe de invar
gi cuitural scd.zut,
din clasd aratd cd profesorii adreseazd mai multe intrebdri ,

(in special abstracte) bdieiilor decAt fetelor (Sadker qi colab, aceeaqi vArstd. Nfa
gcolard scdzutd. Er
1997). Intr-un studiu pe aceastd temi, cercethtorii au^prezentat
profesorilor inregistrdri video cu secvente de leclii. Intrebarea sociale mai modest,
adresatd eta: ,,Cine a rispuns mai frecvent la intrebflri, bXietii sau in educatia 1or. Ar
fetele?" . Majoritatea profesorilor au suslinut cd fetele au oferit mai
modeste, evidentia;
multe rdspunsuri, degi in realitate bdielii au participat mai mult, lor ca modele cu sta
in raport de 3la L (Sadker gi colab., 1997)' Interpretarea oferitd de punct de vedere ec
cdtre autorii studiului este cd expectanfele profesorilor cu privire pot sd forrnuleze ce
la participarea fetelor sunt mai reduse; ca atate, frecventa redusd a determinAndu-i imr
rd,spunsurilor pare normai6. In consecintd, pentru depXgirea unei cele ale profesoriio
astfel de biasdri, profesorii trebuie sd fie atenfi la a acorda tuturor dispun. Explicatia e

eievilor oportunitdli egale de a participa in clasd, de a juca rolul de de propriile perforr


lider gi de a se angaja in orice tip de activitate. gi interesul pentru
expectante.
'aiuelradxa
Jolsaf,e ezneJ urp sorJas rJaJns .ro.t a.relorS apiplrrrrlre nrtruad psaralur r$
Ba.re{e8ue /leurJ uI 'rnlnJosaJoJd 1e 1ar ap arilrn; u1 'aiueru;oyad oprdord ap ap Inlor ernf e ap 'ES
pie; pjuelradxa ap Inla^ru pzealsnfe 16g ndor q$a:u gr alsa erie;1dxg 'undsrp JOJnlru EpJof,e P €r :
areJ ap rnlnpr{ua:1od 1n1a,rru qns a}€}lnzar guriqo ps rS .roprosayo"rd ap a1a:r raun earrspdap nJ:J;
ap arirun; ui aiuelradxa aprdo;d azauorjrzod rS-ps trnlidrur r-npuguRrr.Ialap e psnpal eiua,ua:l
'alsapour aler)os aias€lJ urpr rr^ala ap piet aurjnd reru aiurral azalnurJoJ ps 1od a.rrarrd nf, rolrJosa_: :
u.rosa;ord 'r.ro ol1mu ap 'pr gsuJ lel€]suo) E-S 'ieuoriernpa aJapal ap 1;und ap PlrJalo eaJ€laJ;:;
urp rndor r6-npururft.rds r-i as-npug:rldrur 'ale)rprJ apJepupls nJ alaporu ef, Jol 'l1nur retu iedtrilrr:
uiuupd o-lnle n€ aJpl ad pro[er.u ejuangur rJo a]lnru ap pzeriuaprla 'a]sapour reur liJalo ne alal;- ?
nes niarpq'r.rpqa::,;
IiFUsJ Joun iE riuapuarsap 'ruaureo roun alrrJeJForqoiny 'ro1 erjernpa u1
qurfrrds r-rS u.ipjg,rr-r] IrqE.ro,\pJ nrpatu un.roprdor pz€aaJJ ajsilpour rcur al€rf,os EaJeqaJlul 'uj:a: :r
alaselr ulp Iil1tupj atlnlyrrjdarxa ap arras o rSnlo; plsyll 'elnzpJs prelorS leluazard'ne II-.-:E:
eiueru:o;"rad n: gzealaJof, alnzpJs rJnJoJs alsate 'l1nrn rctrlq 'plsJg^ rseaare 'q€lof, rS ra>1p::
ap roprdor roiaiueurro;.rad erpau lpJap asnpal r€ru luns 'qnzgts ie"rnlpr 16 rJRqaJluI alin.'J :7
Jruolrrof,o-orf,os lnlpls nf, rrparu urp {ruano;d'a1eue,r a.reipaug ap aiuarradxa .roluntj-.era1ut': : : :
ap rienrrd ;oprdor a1e gjua8rlalul ap af,rselr alaisal uy aprielsa"rd 'praua8 PZEAIEJI rrroSa::*:
ul 'pf, lel€tsror e-5 (areiors aiajueuro;.rad ap pjel sa.lalurzap puglsaJrueur
'JrsoJr dturl rnun ea;eip.tu3 pzpolnurs€ 'nerB reur 'n€s aloAau ne alef, ap ua8 ap loltrniri:;-;:
a1t{euirolur ;olrrcior aJa}o aI ps tod nu n€s nq$ nu nrole8rlqo rururtu }lpn}s
nf, nes 1lpnts q.rg; rriurrpd 'uo alinru ap) earejg.tul prparu e ap .roiiilnpe urn) iaxas Pn.,: ::-
ps ared aJ c€a:!:'-:
Iipllilq€ul 'aued plle ap ad (q) "rer '(a.reignul ap 'areurrolw ap ateolfrr.u e1
re rolafeuosl3j -|:.r.:r
Insalf,E -rolrrdol ira1o al E ap €alelrtrrqrsodrur) IerJaletu urpJo ap ropunriearrd
'arqsarrod uIp_al'--1 ::
'a1ted o ap ad (e) :pzea.rolep as nrJnl lsaf,V 'a;eipnug ap aiuarradxa ap
pleJqs reu pue8 o rJo alinur ap FJeJo lnzpJs luJryln; rS rrtuouola-or-ros rrPqaJluJ Puni ES ;,-
lnlpls nl alrrparx 'laJlsv 'allraJlp a;eipaul ap aiuarradxa Joun alasnuard ruproaord r-ES :-': r:
PZeadJ) alrJalrp aiEJnlln)-orJos npaur pJ pzBaJlstrourap alrJRlaJJa) nu ala PJ Jep ':ln,-i-
nJ au9rilPJ Pajn; ;:
rnlnnala Earullolzap r$ trruouora-orJos InlryE+S .I.g.g.III 'rJpzrleal rS aic:: ;
Jol alrJpls urrJ ti :::
'alrqerJpl etrsaJe ap arirun; uJ rnlnJosaJo"rd roprpldal5e ppsanod ellnli; r,i:
e tS rolaluar-uelroduror e 'arepard ap JoTapolotu uarelsnfe n4uad eluelrodurr aJeInJIIJn) Irnj n Ur:I1-
alsa rolrjurrgd 1e rrurouof,e-orf,os rnlnlnlels e 16 lnala lnJsaJJ ne aJ€) uI
inlnrpau ea:a8a1aju1 'rjefeluerre urind ieru nes ]lnut Ipru IJ iod rrrala aJ]urp 'ulal;i 'ropieqt; ;
IIun 'ESEIT urp alrriqjdurol uI'pjunasuot uI 'ldpll^Fltraduor rS aluapuadapul aJPOIIJaJaJ alal 'r.l -r
rrjplrarlre al€olp-\ r5eaa:e ppJoJE nu rS rnlnydo: rolnielal eaJellolzap ap rudor'plenxas:a:';
alednroa.rd ap lal pl luns alrrlnu€J aleol nu pJ rerun;r1 'asuadruoJar ap rrndrtr }€AJaSqOE-S'xas :-r,
JolalrJaJrp earauriqo nrluad rS alou n:1uad rnala rjle n; arj4adruof, uI arlur FS pporS ug rjargq-a;::
rS luapuadapu pulunru dr-ui1 urp ai:ed areur prea.qad ps 'lJaJoJ atur,rdxa as e ple.redas €arezrj?:
ps IIAala 'rg1u1 esel: ul prlul aref uI Inluaurour u1 'er up1da15e au "nlduraxa ',ropiargq e rS rolaia.
a6 'rariernpa e;dnse alr:e1;odur ajunasuor ne al€rprueJ nes aluJnllnJ tuosayord'uoau-=1 r
alaluaruala nJ alprf,ose alalualuplJodruor a4urp al1n6 'dnr8 ap aiuauadxa rS e ap r$ sndo xas ar
Iigilluapl alp ap tS gu:a1er-u pqLuII ap 'at8t1a.r ap '1e1ua;ed 1nllls ap 'ua8 ap pnads ug).ropiareq
',ro1{ur.ipd i€ JlLuouof,a-orlos Inlnlpls ap lplraJe alsa pdor rnJpJarJ IE leJryln3 EI Jnp aJeJ 1u:
1n-punor8>i;eg '('r1a aleuorlelar rS aleluatuelroduror apurpnlrqpq'apurpnlqe
'.:laiurpa.rr'Eqrull'nlduaxa ap) urjrede al erorpf, rnlnlxaluo) ap 16lprngpr a1e '3uo1 16 ra4peg ';a
atrradse ap arJas o alelnursp ne pleorS uJ grlur rndoc a.rBr uI Inluaworu uJ nu aJeJ arauel rs
earefe"rnrt4 rS ,,ieq
(ggg) rrurouora-orros lntels ap aiuaraygg 'g'g'UI :1ndq ap'ua8 e1 aru'
ptaptA afialndad w uiuqrctaotp aatuproqv plvuofiacnpa a8opt1ts4
1,28 Psihologie educalionald Abor darea dizter sit dti

Statutul socio-econornic (SES) este definit ca o mdsurd n niuelului clasei socio-cultural gi,
sociale a unei persoane. Acest nivel se stabilegte in functie de: (a) venit 9i (b) ajutor se poate n
I nivelul de educatie. Sociologii considerd cd, pe lAngd venitul unei persoane, un
alt factor important in deterrninarea nivelului clasei sociale este (c) prestigiul
gi liber, s5-9i er
comunicarea res
profesiei prestate (David gi Smith, 1994). Cu alte cuvinte, doud persoane care in afala orelor dt
au acelagi venit pot avea un statut socio-econornic diferit, dacd ocupatia lor obtine sprijinul a
diferd ca prestigiu. Conceptul de prestigiu ocupafional este insd discutabil.
Dacd adolescenfii considerd cd starurile rock au ocupaiii prestigioase, pdrinlii III.3.3.4. Sr
lor pot crede contrariul. De asemenea, existd percepfia comund cd venitul gi
prestigiul profesiei coreleazi. Totuqi, 9i o astfel de accepliune este discutabild; Mediul far
profesorii sunt considerali ca avAnd siujbe de prestigiu, cu toate acestea de nivelul educa
venitul lor nu este pe mdsurd, insa, la fel cum o carte nu trebuie judecatd venituri inseamr
dup6 copertele ei, tot astfel mci un elev nu trebuie judecat dupd statutul pregcolareimboe
socio-economic a1 pdrintilor. experiente faciLir
invdtdrii formale
IIL3.3.2" Statutul socio-economic 9i nivelul qcolar (Williams, 1996i
mdrirnii acesteia.
Pornind de la postulatul cd scopul profesorului este sd-l invefe pe fiecare slujbe care solicit
elev in mod egal, fard a tine cont de clasa sociaid, ne punem intrebarea: ce calitatea) de timi
relevantd au pentru profesor conceptele de statut social gi clasi socialS? Una De rnulte ori, intr
dintre conditiile preddrii eficiente o reprezintd infelegerea rolului pe care il minime de supr,
joacd clasa sociald in experienlele educationale gi in performanta elevului. (numeroase gi cu
Elevii ai cdror pdrinfi au un statut socio-economic (SSE) scdzut suport social, de
ridicd numeroase provocdri educalionale pentru cei care le sunt profesori. ajuta elevii si c
Importanfa statutului social derivd din faptul cd de ei depinde de multe atenfii sporite ir
ori accesul la educafie. Elevii cu scoruri mici la testele de evaluare (inclusiv unor interventii .
bacalaureat) nu vor avea aceleagi ganse se urmeze o anumitd facultate invdfare (citire, c,
(indeosebi dacd situafia financiard a pdrinlilor este una precard), ca gi cei cu
scoruri mai mari. Prin urmare, slujbele lor nu vor fi la fel de bine pldtite. III.3.4. Sril
Se creeazd astfel un cerc vicios, care face ca statutul socio-economic sd se
conserve de la o generalie la alta. Multe dint
Explicalia relaliei dintre performanlele la testele de evaluare gi statutul au evidentiat o
socio-econornic ar putea consta in aceea cd familiile cu veniturile mici acced comportament a
in general la gcoli cle calitate in{erioarX, nu dispun de fonduri pentru lectii in parte. Tipul de r
afara gcolii sau pentru alte activitdli ori resurse educafionale (calculator, cdrfi, reprezentativi fa
acces la internet etc.). Astfel de privafiuni pot reprezenta bariere in pregdtirea tArziu ale copiluh
copiluiui. inrportanti ai dez
1990;Wahler,199
III.3.3.3. Deterrninanfii SSE
Stilul parer
Statutul socio-economic este parlial determinat gi de anumite condilii relatii farniliale (r
specifice, cum ar fi de pildi divorful pdrinfilor sau copii crescuti de un singur un cumul de pra,
parir',te necdsdtorit. Implicafiile educafionale pentru acegti copii gi efectele (Chamberlain 9i
iezultatelor asupra statutului socio-economic sunt clare. Procentajul copiilor asirnileazd stiiul
care au absolvit facultatea este mai scdzut dacd ei au fost cresculi de o mamd direct asupra rea
I
care nu a fost cdsdtoritX sau de un pdrinte divortat. comportamentele
Cu toate cd profesorii nu au control asupra situaliei materiale gi sociale Conceptul r
a eievilor, ei ii pot totugi ajuta, oferindu-le suport emolional gi relalional. a descrie interacf
Ajutorui din partea profesorului poate atenua discrepanlele de statut (1998) sustin exisl
_'pluared rnplrls a1e Lrpzrlenldaruor pnop urind 1ac e eiualsrxa u{sns (gOOf) lnlels ap alaiueia
Sueql rS 8ueq3-aplrgrtr\tr 'ro1 urdot rS riurrpd arlurp alrunrireralur arJJsap E 'leuorielar rS leucrt.
n"rluad '(Arci purruneg arlpr ap lesuel ]soJ e lpluoJed p1s ap 1nldaruo3 alulJos r$ aier.raler.-
'rnlnpdor alrirear rs rolriurrpd ale aJezrFrlos ap arrJrJads alaluaruelroduror
allurp erielar erpaur € ap alsa rn1 erirung 'rnlnFdor .rop{rear e,rdnse }JaJrp pureul o ap rin--sa::
lf,ala aJ€ a.rer '1erIrue1 puoriotua lerxrlJ rnun FluaJed ppls pzealurrse ;oprdor 1n[e1ua:o:'
,J1mu retr41 '(EOO1 ,uos,rape4 rS urel.iaqureq3)
G,OO;) S.raquralg rS 3ur1re6 alallaJa iS rrdo: ;i;
(areuqdnsrp n8alerls 'nlduraxa ap) arrlrads a1elua;red lllrerd ap InlunJ un rn8urs un ep {n:s::
er (q) rS lgr '(azrrsrurrad 'alenoruap 'arelrrolne ,nlduraxa ap) aprlruey l{e1a.l rrirpuor alrlunuE ::
ap ppqo18 prnlrnrls o er (e) +gl€ lezrlenldaruor r; aleod plua.ied plqg
'
ftOg'8ur.r.rE rS qr.relq'arrar4,11aqdure3 !g66y, l;lyqe M !066L
'a8poq) ndor e1 auralqord rolsalE rajuaisrsrad re rS rrrplloazap rc {uegodr.ur
Ilrolret arlurp Inun alsa leluared Inlqs /latlsv GOOt,{rlrC) rnlnpdor a1e nrzrg} ea;qp8a.rd ul ala:; : -
mu ap luarueqrodruoJ ap rolauralqo.rd ie rlrlf,rpaJd r;opey rrrrleluazardar '{rpr '.ro1e1nllE-l ;- :
Ieur raf, aJlurp Inun plurza;dar arlrueJ uI le^ourord rrielar ap pdrl .agud u1 uiral nrluad --::.:
plleleal ap 'leluaJed 1np1s rS 'a1red o ap ad ;olrrdor ale luau€lroduror pa)Je rf,ilu aiui--:. *;
ap alaualqord rS alajuer.u.royrad a;qu1 ararJose ap arjelar o leriuaprna ne In]ryels rS a'rer:,:,'.:
Iallruet Inla^ru el el€Aoluord airrielar pur.tr.rd alrrplaJJal aJlurp allnt\tr
as Ps )nuouo--'a":::,_
leluared In111S 't'€'III 'alppld aurq alr 'r:
nJ ral rS er '1q;::;;:
'('r1a pcpr'a.rqn) areipnul alellnJEt Plr-u:.r -:
ap rr8atre.4s Joun €aJellolzap purrrud arr;nads apuoriernpa rriuarrralur JOun ,ttsnpur) arEniE--? :
ea.retue.r8ord urrd nes al€uosJad ro1 rrJpllolzap erira;rp u1 alrrods rriuale allnu ap apurr.3:
raun aJ€pJoce urrd 'pluared mpl.rodns esdrl azasuaduor gs rrnala e1n[e 'rrosayo.rd luns a- :
aleod prosayor4 'apriuelsgns rctu rrpfe.rnJuJ ap rS rrrrpluS ap ,lerJos lrodns tnzpf,s (ggg) ::;:.
un ap aroAau lerauaS u1 ne (;nzprs JrluouoJa-orJos Ialru un nr rs aseo.rarunu) 'rnlnlala eil-,;*
IIIFUeJ ap IeJls€ urp urlord aJeJ rrlala 'are1e e3 'arrniarrre.rdns ap aurruru II aJEJ ad tn1n1r'r: ::
afesaru el f,npar es rrlRueJ ap IaJ]s€ u1 udor-riur.rpd a}unlireralur'uo allmu ac eun zPIEI)os pselr :
'^rle4Jgruas ppErs ps aleod alred u3 pdor rnrpmrJ leslpap durl ap (ea1elqer
aJ :eaJeqaJlul t-u?'-t-
aieod rS) Inurnlo,\ 'areluJn e1 'v ad nJJnl ap alo allmu mu plrJrTos arer aqfnls are;ertr ad aja.ru, --; ;
ea,t e 1od aseoJaLunu IIIIueJ .roun u{.rede ar€f, Jolrlala rriurrp4 .era}saJe rrurrJpru
r$ ariuale ruppJole ps arnqarl rarlriue] Inlrual ap r.rnlpiv .kOil,sruerqr14)
'relorS mlnrparu Inrorralur urp 15;ep ,ere;e urp aleruJotw rS apuro;1;rpip,rug
a1e riplrunlrodo ap Earearf urrd ;oprdor €arello^zap pzeallllJe; aiuarradxa
JolsaJe alalelpzaU 'a"relntqred rrj:a1 'arlrrue1 uj rrslnJXe 'alrjpSoqu; arelotsa.rd IqnlBts Pdnp ]e:':P
atuerSord 'rrrprnf '{.rpr a11nu rplu :asJnsa] allnut r€ru purueasrr} rJnlrual plelapnf alnqaq ri*
allnur reru 'leJaua8 u1 'ero1saf,E [n]rua-\ ap 16 rolrjulrpd rarietnpa Inla^u ap PalsaJ€ aleoJ nr :.
iS 'a1a1p a.4urrd leiuJngur alsa lrdor r,m a1€arr aJpf, uI IerTruret 1nlpantr lppqelnrsrp aJSO a*:
r$ 1n1ruan pf, punl:-i,:
rnlnaala EaJBlIoAzap r6 rrrsouora-orJos lqnlpls .?.€.9.ilI rriurrgd'aseor€r1sa:
'lrqelnJsrp Psr.4 ais:
'.roprdo: eriernpa pumrrd EJolsaJ€ lnurfr;ds auriqo ro1 eriednm elPp t
e nrluad rrJolnl nJ alrlle uiela.r roun ealaurjuaru (p) rS s.rno ap Jolaro eJeJe 14 aJEJ au€osJad gnop
rrrulglul (r) 'lnaaia alrurs/al6apug8 a: eaar nrluad mplmdsa.r ealeJrunluoJ
lnr8qse-rd (r) alsa a
(q) 'ayunrido rS alaluarurluas 'a1rro1e,r 'alrlrpnlqe atur.rdxa r6-ps ,raqr1 rS url'aLreosJad ratm -:
slr{Jsap pJs€aqJol ps Jolrlala earefernrt4 (e) :urrd ezqerJa+€ru aleod as rolnfe (q) r€ lruan (e) :ap
lsaJv 'Jolr^aya alaiueruroy.rad azalorlalue gs ,piurmsuor ug ,rS leJnllnJ-orJos Iasup lnlnpltU U ttt1t:
ptu1oc| ariuyndod u1 ttlpltsnarp aaraproqv plauoti at np a aB o 1ot1t s
;
P siholo gie e du calionald Abordarea dioersitdt

1. una dintre conceptualiziri descrie stilul parental pe un continuum, sunt c


ceea ce indicd faptul cd un pdrinte poate avea rnai mult sau mai 9i opir
pulin stil de interacliune cu copilul lui. igi frz
-Cea un anumit
2. de-a doua conceptualizate este topologicb 9i consideri cd discip
pdrinlii pot fi divizafi in categorii distincte din punctul de vedere direc!
it stit"tui parental (autoritar, permisiv, democratic etc.) pe prc
stabile
Categorizarea stilului parental a influenfat prgfund cercetXrile privind tevtzu
conduitele"parentale qi efe-tele lor asupra dezvoltdrii copiilor. Baumind sunt n
(19gt) delimiteazi trei tipuri generale de pattern-uri parentale: democratic, acordl
autoritar, permisiv. sd inft
Gester
. stilulautoritar (pdrinfii care sunt punitivi 9i se focalizeazd rnai
degrabi pe cdgiigarea obedienfei copiluiui .falte. de solicitdrile Cercetiril
paientale 9i nu pe rdspunsul la soliciidrile copilului); unul dintre detr
itilol p"rtr,isiv sau indulgent (pdrinfii care rdspund in mod adolescentilor (l
la solicitdrile copilului, dar care au dificultdli-in a stabili 1998). Acest tip
"rug"tit
hmiJe gi reguli in ceea ce privegte comPortamentul copilului); constant asociat
stilul democratic (pdrinlii care rdspund in mod flexibil la cerintele gi educational (!
copilului, prin faptui cd intaresc in mod consecvent anurnite care lutilizeart a
standarde rezonabile de conduitd); inregistreazd un
. Ulterior, aceeagi autoare propune un al patrulea siil parental, cel de droguri gi ir
neglijent, care corespunde pdrintilor subimplicati in relafiile cu gcolari gi perfon
gi care rdspund minimal la nevoile sau la reacfiile copilului Steinberg gi cole
"ofilnl
(Brenner gi Fox, 1999). Rendina-Gobioff
Acest slil 1
stilurile parentale identificate pot descrise in funclie de doud
fi copiilor, mai prer
gi Martin,1.983; a
dimensiuni ortogonale reprezentate de: (a) solicitare - control 9i (b) rdspundere
performanta gcol
- acceptare. AstTel, parinlii democratici au solicitdri crescute 9i manifestd o apud. Aunola, \r
acceptare crescutd file ae copiii lor, pdrinlii autoritari au solicitdri crescute,
dar manifestd o accepiare scdiutd. Spre deosebire de aceqtia, pdrinlii permisivi Intr-un stu
rnanifestd o acceptaie crescutd a cbpiilor 1or, dar au solicitdri scizute fald dintre (a) nivelul
de acegtia, iar pdrin|ii neglijenfi manifestd fald de copii niveluri scdzute de problemelor (orir
solicitare gi acclptare a copiilor lor (Grigorenko 9i Sternberg, 2000). parental, s-a cons

. stilul d
Ill.3.4|1.. Relafia dinhe stilurile parentale gi dezvoltarea strategi
copilului
. stilul ar
gi stratt
in funcfie de tipul stilurilor parentale, au fost identificate mai multe (Aunol:
corelafii cu evolufia copiilor. Astfel:
1. Pdrinlii caracterizali prinfr-un stil democratic: in studiile s
copiii care sunt tr,
. igi ajusteazd solicitdrile con{orm nivelului abilitd;ilor gi resurselor rnult mai respons
copiilor; competenti tn cor
sunt apropiafi de copil 9i centrali pe nevoile copilului;
.'
mediu familial au
i$i incur ajeazilcopiii sd-gi dezvolte independenfa gi individualitatea, cu pdrinfi democr
luAnd in considerare oPiniile lor; pirinlii (Coplan, F
'(ZOOZ'uo11n14 rS urn89g-9re8e1,s8uqse11,ue1do3) njurrpd
nr,tiue,radooJ reru rs ndor die nr rsoualaud reru luns nneirouap tiurrpd nl
'ea1e1r1enpr,ripu.
IIIdo) '(fOqZ'eJnllV,C rS rleurp;e3) ,rrsrurad nes relrroln€ ler1rtueJ nrpau .[.
tnun u{rede aJe) JEp'plsrp'\ rseaale ap rridclr nc arieredruoeuj riualadruor
rcru rs riuapuada-pur rellr 'ierEos arapal ap irund urp rTrqesuodsar reu 11nur
JolasJnsal rS rt-i:
ullap ro1 uiur.rpd aJlpJ ap erqeJlouap pJarupur o-4ug riele.rl luns arer rridor
rS uiua;salope pJ +e+elsuor p (q166I-,eT66l) purrurneg /aps alrrpnls uI
' r l-u r-uolrlJv-nsleuo,nrJnN,elouny)
Gg6 I /uaurIlln.l i allnu-r I?LU f]tr--
piueuroyad ad ale4uer .ro1alualqord e a;eproqe ap 1€aie4s rS
lnzpJs pru arjernpa ap ja.\ru un nl lprlose lsoJ € JelrJoln€ 1nlils
laiualaduor ai a:p 'tua: rolaualqord e aJepJoqe ap r€J1e.r1s EAr
'aurs ap raruqs IE lpt:Li,i:3-\ru nl lellose elsa JrleJJoruap lnlqs
:pJ lelelsuot e-s ,1e1uared .1^ ^ -_
l.i1,
,
I'llls (q) rS rjur:gi ?rEr ap (p.rr1e}r,ra n€s purrr€s ad pleluauo) rolauralqord ap alnzFJS r.i:-:
eaJ€pJoqe rS aurs ap Elurls 'arErfu€ur] alastnsal ,arje:npa ap Inla^ru (e) a.4urp pieg alnzprs ::i:
aJarJos€ ap rnlni.e€ Ezr]eue dors ldarp ln,\e e aJeJ nrpnls un-4ul tarsrur.iad riju.:: :
i5b5I',uauT{Ilnd 16 nutuoF,l,rv-nslEuo'nuln5'e1ount''pnde 'aln)satf, IJBII:.- _-
16961''qe1o: ri S:equralg :6961 ,ue,,(y iS 4rru1o.r3) pt€rrprr e;e1orS eiueuHo;rad o ptrsapueiu ;i -:
nr rS (uar-nl1lncl rulurolrnJv-nsleuo,nurnN,elouny.pnde 19961 ,urpeylq rS
IS a"rapundsp: l; :.
,{qor:e1,1 1cS6I_'{asnC rS ,{4sno1r1) aurs ap raruqs erdnse urr"rJ **,iolridor Pn'Jp ap art: *:_:
rrJpllo,\zap erdnse a,rqrzod alJala nJ lprJose ]soJ € plua"red F+s lsaJv
'(OOOZ'ppeC rS y;orqo3-eulpuay
'oparlps 'erln-I elueg 'ua1sa3 ,uueruyne;1 .pnde !7661 ,.qepr 16 S.raquralg rnlnlidor alntl:;*
:L66L ''qelor rS
Sraquralg 1166I ,purrruneg) ptnuapere eiueturoyrad rS pielorS nr ap{e1ar ui ::';
earerrldur €illrJeJ e ap gs alua^Jurlap ropiplrrrqre errrJlodug r$ rJnSorp ap
rnlnlunsuoJ e.l,y1odtu1 rolndor earefa}o"rd uJ aJEur rpru saJJns un pzearls€a.lr4
ia; 'p1tia;ed 1us
rJ4eJJoruap lliurrpd '.ro1 rrrdol nr areuo{elal ap rrnFls a+Ie pzBazEr}n aJp) aJILUnUe luo-.:J?:
rrjurrgd nr aqeredruoJ '(9002 ,ourpnby rS ue8rpeyrq ,"ra1surp1) leuorinnpa 16 aiaiui,rar el Iroi\;
1er;os 'leuorioua 'nr1ru8ol ueld u1 plrlrzod ealello^zap nJ lerf,ose ]uE+suoJ 1(rninlrdo: :
_
poru q alsa rrdor rurdord nr ropduupd e aunrireralu ap dr1 lsary .(gOOf
IIIqeis e u1 rjg. .
''ra4rr15_ jr56r 'rlJsnquroc rs Sraqurals 'slunotrAl 'tnoquel) roFjuaxal0pu pout uI punJs;:
rs roprdor e alerf,osorlrsd aurq ap rrJpls r€ aral{J r{ueurturalap aJ}urp
Inun
alsa lrleJJouep leluared Inlqs pl
l€lpJ€ ne a+uaf,al eirJplaJJa3 alrJPlrJrIOS ap :t
rcvL qzvazr[€]ol
il (OOOZ'ppel rS ;;orqog-eurpua5,oparleg,errnT elueg,ua1sa3 "
'uuetu;ne;4) iln8ar JolsaJB alaleds uJ alege aialrloru p8ealaiug ps
il rrrdor rS-npuglnfe'e.lolsale urprrldxa pjuelrodrur aJeur o pupproJe 'lr1e.r:loruap :a]El i
';oprdo: e rln8a; el plJrJls eiuarape ap rjednroa.rd urind retu luns o pururneg 'Jolrro.r:
laiuelsrunrrrt ap a{run} uI JsarnzrlaJ purarrd alrJplalr:l
al aJEJ ad 'rrrdor nr punardruJ a]€lnJsrp luns aJeJ rln8ar Jsalrqels .
lprualqord ad ('c1a :u
pleJlual 'p1euo{er eJarueru o-J}uI roprdor apiplrnrpe pzeauoritarrp . aJapa^ ap 1n1run;
! a tuqrzo d n"rpuqdrcsrp pJ pJaprsuo:r rS p
alapolau ad luarre und rS Jnleru poru uI urdor pzealerl 16g . ':-
lroyrdor alrrurdo rS Ieur nus llnur rPru
aJapal ap alalrund InJIeJ uI pupnl ,aJef,runluot atds rSrqtsap luns o 'urnnurluoJ un aC
pttlocE utiulndod m njpyrstaary aatupnqv ylauofiacnpa a8opt1ts4
P siholo gie e du calion ald Abordarea dia ersi td li : i'

2. Pirinfii autoritari: III.3.4.2. Rel


Existd o s€flt
. iqi exprimd in mod rezervat afecliunea fafd de propriii copii; -
stilurile parentale
, valorizeazd obedienta qi restiiclioneazd autonomia copilului,
impuse Astfel:
considerAnd ;;;;."bil ir trebui Ja ud"tu strict la regulile
de
1. BaumrLn
Pirinfi; copiilor lor; explorar
. incearcd sd formeze 9i si controleze comportamentele
. evalueaza cornportamentele pebaza unui set rigid
-de
standarde; cogrtitit;.1
. munca dificild qi valorile urmdrit
pun accent;;;'espectul p".,tt, autoritate,
asupra :
tradifionale;
.descurajeazecomunicarearealdfurfavoareaunuimodelbazatpe inveslisa
socio-ecc
principiul ,,ascultare _ supunere". un astfel de stil este caracterizat
mai ma: t
printr-unnivelridicatalsolicitirilor,asociatCuunnivelredusal 2. Alfi cer;
inpelegerii copilului de cdtre parinp. (B.aumrind' 1,?7?)';
. ir-,'pofraa fapfului ci accentueaza discipiina, nu discutd regulile cu intelige-'".:
gi Han-ur
coPiii lor;
.obtin,ingeneral,scorurisclzutelaevaludriledimensiunil0rde Conciuzr
caidure p-arentald gi disponibilitate de a rdspunde nevoilor Si
evoluea-z
comPortamentului"copiltrlui(Kaufmann,Gesten,SantaLucia,
Saicedo, Rendina-Gobioff 9i Gadd, 2000)' ' fnc::'
^--;-
c {n---,.
Jttt'-
Stilulparentalautoritararefrecventefectenegativeas-upradezvoltarii
copiilor gi'adolescerytilor (Kaufmann, Gestery Santa Lucia' Salcedo' socia
astfel de stil o fn.-l-,
nl'nJf,u-Cobioff 9i G;JA, ZOObl. Studiile au relevat faptul cd un
retragere socialdqi
parental este asociat iu."pii i"-ul locus de control extern, Dintre
(Coplan, Hastings, Lagac6-S6guin toate
io*portu*ente antisociaie delincve.te
gi
negativ cu mamii-copil este ce.
autoritar este asociat
parental
;iM;i;", Z00Z). Totodatd, stilul li mediul gcolar (Kaufmann, Gesten, santa ale copilului, indife
oerformanfa gcolard gi adaptarea Similar cu inr
Luciu, SalcLdo, Rendina-Gobioff 9i Gadd, 2000)' reprezenta o forfa s
3. Stilul parental permisiv este caracterizat prin:
3. Un a1t sr
mami-co
. solicitdri minimale din partea pirinlilor privind activitdlile 9i
prezenla
performan!ele coPiilor;
. asupra relatiei n:
oferirea nt ui tiUuitafl maximale insolite d9 un control redus
deciziilor 9i activitdiilor copiilor (Ang' 2005); pedeo;
. de reguli/ copilului
absenla peaepsetol 9i impunerea u-nui numxr redus
Hens gi F
restric!ii;
. indiferenr
atitudine tolerantf, privind comportamentele copiilor;
atitudinea toleranid a p[ringilor este asociatS frecvent cu
. socio-ecol
de relatL
imaturitate";;;tbt (Ivruitnui 9i Martin' 1983; apud Aunola' ln a-gi ali
Nurmi, Onatsu-hrvilommi 9i Pulkkinen' 1999)'
competer
explorare
Studiilearatdcdunastfeldestilparentalcore|eazd'pozitivcuabuzul 4. Un studir
cu un nivel mai
de substanfe, cu probleme comportamentale' eqec acolar 9i
comparativ cu copiii relafia di;
redus al implicdrii 9i al orientirii spre gcoal5 a copiilor,
stiluri autoritare (Dornbus
de aceeagi v^arstd provenifi din familii ai cdror pdrinliadoptd
qi democratice (Limbornl Mounts, Steinber g 91 Dornbusc h'
199\)'
!

__:_€!
'ftsot'u
:pr lsoJ ne rnlnrpnls alrrznlruoJ'Ug6T,'qe1or rS qsnqu;rog) aJeJrJolnE rJnlrls Pl
npiuaxalopu ayu. anloce alajuuuuoitad rS lequa;ed Flrls arlurp eriela.r tudot nt,rrle.reduc
leurrupxa e 'nalr1 ap r,\aia ad lezqear ,prn8la.nue ap nrpnls un 'v reru IaAIU un n: rs
'€]saJE ap alelsatrueur a"re.roidxa
lnznqe nr ,rrltzod
ap rolaiulpuatr earefern:u1 urrd'rnlnlidor a1e elprJos royaiualaduror
eaJellolzap (q) rS arualqord ap ear€Alozar ug rndor e1n[e r$-e ug
ropiur.rpd ea;elridur (p) :pzpalrlrlel arel ,apuoriorua apiela,r ap 'elouny pnde :g;
plep alsa rrinlo,ra ap Iallse raun erjerqdxg 'raruuru Ie JrurouoJa-orJos nJ lueAJaJJ PIE::.
Inlnlels ap nes pjuaSrlalur ap rnlnla^ru airJolel ep ]uaraJrpur lro1,r:
'azrperrluuras luns alEt€t suol alrrielaro3' Q6*,le,rne1ie11 rS sua11
'epe"risg) aped 911e a: a,j 'riue Zl .tqradsa.r ,9 ap alsrgzr e1) rnlnildor /qn8at ap snp3-i -
ap a.re1or6 alajueiu:,-1:aC (0 rS ,(rue ? ap plsJg^ efl aged o ap ad
'tnlnpdor ale alptur-"r iL-lrietrlrq€ Inlalru (e) r$ pdor-prueru rariela.r e.rdnse snpa.r lo:t *:
e gieuorjoure Eal'J::rEr a:1ug rrjelaroJ eJruJalnd raun ejuazatd
l€l€lsuoJ e tt'.:' :,. - : : "':" ;.:,int?ot n\aiuawto{tad etdnse pdor-pureu rS apiptrwtf,e p!:,',
rarielar a1e Fur.- *;,;;ar ad alaira;a ezeanlela aJEJ nrpnls lp un 'ca
.:.ir.1rdo: paJellolzap uJ pu\rJeJrJiuluas gi.io; o eluaza.rdar
aleod ,raia-:-.r::--: j ::unrjre.ralul ,1rdot-pureru eaunriteralur nJ Jelrurs
'plsJg^ ap iuaJaJrpur 'rnlnpdol a1u elues 'ualseS '-'r;
al€orJalTn :.',-'.-!:: :--1e:uelu.ro;;ad p rolrrpard unq rpur IaJ alsa pdo>prueur nr lqe8au lPrlt-SE
rrunrjrera:u: E:rE:r-E:,rlollpt ap lrro8aleJ raJl alal aleol aJlur6l urn89g-9re8e1 .5 *
16 pienos a.ra8p;::
''::,,.:-LlttLlut apunficwaqui pzaana anl uopal . -
IFs ap IaJlsE un :r
larTrlupJ ap llroJo lprJos /opaJI€S :
'erln-
lnpodns 'iair:-rE; ': salls ap Inlanru :aIuua! ap ufi atn uopu{ c rrJPllo^Zap erorsr ;
lrnlnlrdor ap rrrndull alaiueiu.rol.rad
'ara1Seu
pdnp t::::.1;r :rqtsd Inlnlels :1tdoc ap ufi anc uopa{ o
::-rrrE.I ap rr.ro8aler raJl ap arirung uJ Fzeanlo^a
'1n[eqtu5 IS lplE],i:i:;-alur lple pJ tso] E JoliJolne €rznlJuo3
' (OOOZ'.re:ue1-,ra11r1
1 : i -ur r\S'qlrrus',{rpuo1 !9661 puoutruepl r€
pr€urag'1assrro1.,1'-ili.l'...'':ttdotalealaqnan9iltnlqatEniuaS4aqut nr apln€ar plnrs:p
'7, '
n,tplpazap re rJolrrpaJc ::-:ir:ur.rd le8rlsarrur ne rJolpJarrar rily !(€lt-.
'rrrpip,tul e 15 rai:e,.npa e,lrltadsrad urp piuar:lrla aJ€ur reru
Ie snpal IaAru u:. :,
eal aJe JrleJJourap InlTls Et alsa prznlJuo) 'alrJaJrp JnuouoJa-orJos lPzrJalf,eJeJ aJSa'L:
piuaruanord ap nrpelu ls Ilqa 'atsrgn ap rrdor ad aprie8rlsaaur ad trezeq loporu r:,:
su4xa e-r6 purluneg /nrzr€l re11 'rnlnpdor niplrleuos.rad erdnse
r$ raiua8rlalur rnlnlelru e:dnse leluared rnlnlqs alalJata lrJpurJn alrrolel rS pprqrp r:
nv 'ualotlatd mdot ad alezrlear /alrrplaJJaS 'rnlnpdot u na4ntSoc lap.iepuels ap pf
$ planos aiuaqadwoc rS 1e1ua:ed Inlqs arlurp alrrielar leroldxa lrol .ropldor alaluar-
€ eJoJp) psrnrred ad 'rrprus alTnur rrru ]Ezrlsal p puuurneg 'T
:laJlsv asndru ayln€a.r e1 :
'a.LqtuSor IS lgJ 'alerlos 1g1e ':olrrdor alaiueu.ro;,rad l5 apluared alrJnlrls 'rnlnpdor erruoucr:
aJJuI aJruralnd rriela.i raun ejuazard urjsns aJeJ rrpnls ap arJas o pisrxg lrrdor rrr.rdo;:
.ro11gdor eiueurroyrad 15 aleluared aprnlps aqulp u$e1ag'Z'V'EIII
ptu1ofi afiapdod u1 ttiplruao"ry aarupnqv a1nt tofiacnpa a8 o1ot1ts ;
P sihol o gi e e du c alional d Abordarea diaersitdhi i

stilurile autoritar gi permisiv sunt asociate cu perforrnanfe Datele gi re:


gcolare scezute; avansdm cAteva re
stilul parental democratic este asociat cu performante
superioare gi -cu un angajament rnai puternic al copilului in 1. nu luai
sarcinile gcolare; extracur
. stilui parental inconsistent coreieazd cu performanfe gcolare atractir.i
scdzute; elev;
. implicarea pdrintilor in activitdtile gcolare aie adolescenfilor 2. incerca!
are efecte benefice asupra performantelor acestora. Implicarea fiecdrui
gcolard presupune acceptarea intereselor gi a obiectivelor asupra
copiilor qi asistarea lor in atingerea obiectivelcr; sociale;
. rigiditatea gi critica pdrinfilor are un impact negativ asupra a
J. incuraja'
irnplicdrii copiilor in sarcinile gcolare. depdgea
4. intensin,
in condifiile in care conduita parentald are consecinte indezirabile predom:
asupra performanfelor (nu doar cognitive) copilului, este important ca 5. oferiti fe
profesorii sd atenueze o parte din aceste efecte negative, in functie de siiuafie. in afara
Astfel:

f. in cazul unui elev, a cdrui familie se caracterizeazd printr-un stil


parental predominant autoritar, profesorul ii poate oferi mai multd
independenfd in clasd, astfel incdt sd invele s5. se autoguverneze, in
loc sd facd doar ceea ce i se spune; Ce este inte
2. cu elevii care acasd sunt strict controlafi qi criticati, profesorul considera cd un ele
poate fi mai flexibil, acordAndu-le o libertate mai mare in alegerea chiar dacd are difir
temelor, a materialelor de citit gi a activitdtilor. Profesorii pot face Pentru algii, inteliE
un efort sd nu reaclioneze negativ la gregelile minore ale elevilor gi de care se bucurd l
sd aprecieze efortul, inaintea nivelului performantei. de la magazin. intr
bucur;
gi cel care se
III.3.4.3.Implicafii ale SSE pentru invdfare diferite. PAnd 9i in
controverse privin
in cadrul unui grup de elevi al cdror SSE (statut socio-economic) este
similar, succesul gi egecul sunt dirnensiuni variabile. Ca atare, in interiorul Cu ioate ca
fiecdrui grup pot fi inregistrate atAt succese, cAt gi insuccese sporadice sau de ale inteligentei, (S
duratd. De aceea, perfonnanlele unui elezt nu pot fi anticipate gi eualuate pe baza conceptul de intellr
niaelului SSE. Copiii ai cdror pdrinli au un SSE scdzut, dar care valorizeazd,
educafia, pot sd oblind performanle superioare, dupd curn copiii cu SSE 1,. inteligen
ridicat, dar ai cdror pdrinfi nu sunt interesali de educatia lor pot prezenta 2. inteligen
performanle rnai reduse. Pe baza acestor considerente, putem avansa doud in contin
concluzii: 3. inteligen
simbolur
. asumplia cd elevii aparlinAnd unor familii sirace nu sunt capabili
de performanle superioare este neviabild; Aceste trei ar
SSE nu este un predictor imuabil al evoiutiei cognitive a unui complementare ale
copil. Multe dintre ideile revolutionare, descoperirile medicale, prima definitie su
inventiile gi alte rcalizdri au venit de la persoane provenite din rnodul in care oar
medii socio-economice relativ modeste. la capacitdfile de g
devine evident ci

'-
areJ€rPo o-JluI ppurdap ps arnqarl ejp^uJ e ap ealelrllqe pJ luapr^a aur^ap
'aprirurlap .'pzqpue pre6 'p1eqra,t rs prqerunju* ap alijpi'edec e1
PJAtaJ as 'era.r1 e .rer lrdenlrs alrou "rtp.tg8
nJ plunJJuoJ as rruarueo aJpJ uJ Inpou
'erur,rd urp alrualord atn
'pnop e la{e,rnpa el JolruaurEo ealelra4daJal pz'rurlqns ariruuap
'lansv 'purldo Fu€.'n ea:eu-od:ury plnu'asuJ aJ paal 'aprrpaur allJ.uad
rrJolrJal pradore rJ'pllelea) ad eun pnlJxa as nu runridarre "re1,r-euraldruot
"prorl InUn e arrEruSo:
alsaJv
' (ndrlurrd,alda;uol,niela.r,unloqurrs ryqeder luns m.{
'rapr nr erado e ap) lrerlsqe rpug8 p ap ealelqrq€ also eiua8qalur .S
la,ruqrurqrs pnuquoJ uI
nlpaq rnun eldepe as p ap aueosrad raun eal€lqrqe alsa eiua8rlalur Fnop esue^e uratr
Z eluazard 1od ro1
lgiuarradxa ap elqord e iS ejpatri e ap ealulrpqe alsa eiua8rlalur .T
ASS nJ rndo: ur
:a1eraua8 g-t rgap rarl e inrnf uJ lrnJlsuoJ alsa piuaSrTalur ap pldaruor PZeazIJoIel' aJe_r
prlrlauor{rsd plueue-r ,_(9g61 ,uerura}lac azaq ad apnluii :i
F rS S.raquralg) ,raiu-a8rra}ur alE
'aleol ap n€s auperods:
tdpllap ep arras o asndo:d tsoJ ne rnpdrurr in8unl"e-ap pr nJ
InJorJa+u r4 'a.rE+r
'eralsaJe ealrurtap rS alsa (rlurouorLlr
lnsuos pulrrrrd asJaloJluoJ
ptsua piua8ryalur ap Flrnrlsriof, pzerpnls a;eJ rriradxa ailug puva .allra;Ip
lb
rrnporu q pl ipop 'rjua8r1a1ur luns aleJrJelndod aJElu o ap prnJnq as arer
1aj is
'prrlerualeru pI unq F,\aia rs pr eraprsuor rualnd ,Jp^apu-Jlu1 .urze8uru e1 ap 'I3]L;
lnur.rd Inlsar azaFlllpr 9s rigl1nrg1p aJe RJep rerqr,rra15,rn pinrnq as aJpJ ep rS ropnala ale aJdiu
pielros, eiuangur ri ealeluelndod nr pluap^n{Ja aqsa eiua8r1a1.rr ,tii1e nrl.rni acey ]od rrJosa{o-nd
'11i1zodo-rd E-\algl ap srnJsrp
luaraor un aurisns e ug ripllncrirp arp pJep rerr{J eara8ale uJ JrE[.r]
'1ua311a1r4 alsa aler?a1Lr a^lozer ps frqedeo e-X E eself, ap un pJ €JaprsuoJ
eaind re ^ala lnrosa;ord 'ie:Fi"
lrul ;1ua3{alur Aala un puueasuJ a1 ;eiu58rraqut a3
"1sa
ug 'azau.raanSolne
raiua8rlalul aIB lrpproqv
Rilnur Ieru ualo ai
pnqru8ot ealullsra^Iq .7.IJJ
Fls un-Jlur:d vzva
, 'Jolalsal lS rolaual e arqp8ard ap rJnsJnJ urrd rola;o EJeJe uJ 'arien;rs ap ariru.-q
rS lsapou l€ur 3SS nf, rolr-\ala ar€unrpul rS rolnle /{Jeqpaal rir.ra;o .g er luegodrrn als
1ppne1 15 arefernrul uud,.rrsrur.rad nes JelrJoln€ leunuopa.rd alrqeJrzapur ajuna
Fls un plurzard duppd Jorpf rp rr^ala nr apunrireralur rierr;rsualur V
lapuorieJnpa ajuarer appfiuapdurp alaun pxeaSpdap
-
ps e1n[e r-e n.quad 'lnzprs fSS nJ rrrrala piuaueu.rad u1 rjefernrug .€ e.rdnsB arle9au +:
lalprf,os :Jola.
I rS aleluauel.rodwor ,alrlJaFe ,a,r4ru8of, ales rrJpllozrzap e.rdnse Jolal4]arqo e IS
elua,rdru_e aund 161 lerJos Inlxaluol aJeJ uJ EJnspru rS lala rnJR)aIJ ea-lerrldtul 'EJo+sa
I 1e cr;rcads Inrparu'lrsuaqardtuoJ [npou e1
,ria8alaiug ps rier.rarul .Z
"ropiuaxalope a1e
i^ala
rnun alaiueur.ro;rad rjenpaa pugr rJun]€ ('c1a grrzg alqrlrlJelle arelot6 aiueurroFa
ap pe,r8 'fe"rnlue 'alieluatupsa,r pua8 ap) arelnrrrJnJ€rlxa
rrJalrJJ nes ropiur,rpd 1e lerJos Flnt€ls Inrler uI Iienl nu 'I ug rnlnlldor Ie rFr
aiueuro;rad rrr
:rop.rosa;ord al€salpe rJppuuruoJal ela]gf, rupsuele
ps rsaiplda.rpq au rorralue aleluaza,rd rolrrplaJral alalellnzar 16 aya1e6 aiueur.royrad m a1
pnloci u/alndod u1 njpyaaatp aanryoqv p
louotiat np a aB o1o7ts 4
136 P siholo gie e du calion aI d Abordarea dipersiti

mdsurd de abilitatea de adaptare gr^gAndire abstractd. Similar, adaptabilitatea calcul etc.)? lnr
depinde de abilitatea de a invdta. in timp ce gAndirea abstractd nu e necesar impdrtdgesc urr
sd se suprapuni adaptabilitAtii, conceptele care permit gAndirea abstracti
trebuie, totuqi, inifial inv5!4te. Acest grad inalt de concordanfd intre cele trei Inteli
definifii indicd faptul cd adeptii conceptiei psihometrice impXrtdqesc anumite mogtr
idei comune. Una dintre aceste idei asumd existenta unui factor ipotetic lnteli
general al inteligenfei, care circumscrie ansamblul comportamentelor neur(
noastre adaptative. Chiar unele teorii recente (Carroll, 1993; Horn' 1994) nen'(
subordoneaze abilil.5lfile mintale aceslui factor general ipotetic. O altd idee Cea t
consideri ci descrierea gi definirea inteligenlei nu poate fi separatd de testel
rezultatele la testele de inteligenfd (Sternberg, 1988). Altfel spus, inteligenta f exc
se suprapune peste definilia lui Binet, care afirmi cd ,,inteligenfa este ceea ce lnteli
mdsoard testul meu". instrt

Abordirile recente ale inteligenfei aduc in disculie trei aspecte III.4.1.1.1


importante, care trebuie luate ln calcul atunci cAnd definim inteligenla:
Psihologr
. aspectele metacognitizte - reflectate de tnlelegerea gi controlul in termenii a dc
unei persoane asupra propriului praces de gdndite (de exemplu,
a-!i cunoagte punctele tari gi punctele slabe ar reprezenta o parte ' Primt
importantd a metacogniliei, Nelson, 1999); factor
. aspectele legate de un domeniu specific de cunoqtinfe (astfel, genel
inteligenfa nu mai este o facultate generald, ci se defineqte numai indep
prin raportare Ia un domeniu specifu de cunogtinfe (Miclea gi Lemeni, diferi
de cu
.
1ee8);
inteligenla se exprimd prin comportamente specifice de adaptare
. Aletu
orientate spre realizarea scopurilor (Sternberg, 2002)' notaf
perfo
testel
III.4.1. Abordiri teoretice ale inteligenfei
Potrivit ;
Existd doud conceptaalizdri majore ale inteligenfei. Dacd accepliunea inteligenlei ger
clasicd se centreazd pe identificarea unor abilitdfi sau structuri cognitive depinde intreg
generale, reunite intr-o trdsdturd stabild de personalitate, care transcende gi de anumite ;
situafiile gi performantele specifice, accepfiunea contemporand cautd sd anumitor sarcir
in,teleagdprocesele care stau la baza comportnmentului inteligent. Ne propunem, la anticiparea fi
in cele ce urmeazd, o scurtd trecere in revistd a primului corp de teorii, iar persoand cu un
ulterior, datoritd relevanfei pentru infelegerea modultli in care funcfioneazd testelor de aptil
mintea umand, sd tratdm mai detaliat cel de-al doilea tip de conceptualizare. al inteligenfei g
de aptitudini, r
Totupi, Spearm
III.4.1.1. Abordirile tradifionale. Teoriile psihometrice explica intelige
O mare parte din psihoiogii secoluiui XX care au studiat inteligenta aceea pe care o
au elaborat tesle prin care gi-au propus sd identifice abilitAlile fundamentale altd parte, Spea
care contribuie li structurareu iceit.ti construct (jensen, 1980). intrebarea, pentru cd el estt
in jurul cdreia s-a constituit o astfel de pozitie, poate fi formulatd astfel: O astfel de con
este inteligenla o abilitate generald unitard ori este reprezentatd de o sumi azi printre unii
de abilitdli specifice (de exemplu, abilitatea spafiald, verbald, abiliteti de Petrill,2001).
'(rooz'illta.l ap dpti11q€ 'p1eq;;
11667 'uauofidX I1OOZ 'uasua{ 11002 'uosparplo3) rro}p}aJral rrun artrurrd rze Pulns o ap Pl€ju?l:
ap entz uI ArsnlJur plsrsrad 3 rnlnrolrel raiualslxa e ara8urnuoJ ap Ie-{}se O :traJlsP Plelnruroi :
'alelunu rriplrrrqre a1e alenprlrpur alaiuarajlp ap pqesuodsa.r alsa gr n.4uad
Ia 'eareqarlul '(OSt:
'taiua8tlalur rrra8alaiul €reql alsa 81nro1re; gtpzearcSns ueru;eadg'a1;ed p11e aPluauspun] a'.::-:
ap ad 'trsa1 rn8urs un el rnlnlala eiueurro;rad ezrurng aleod o arer ad eaale eiua8rlaltrr +prp:::;
lgrap arieuuolut ptlntu retu llnru EJaJo nu ia af,aJpoap 'eiua8rlalur erqdxa
u n;luad riue,rala.r ]uns nu rrryrtads rrJolJ€J FJ pJaprsuoc ueurreadg ,r5n1o1 aliEi
'uolpzundsaJof, s Jolrroll€J e arelnJrued rrrpllorr.zap plrJolep 'upn1r1de ap
alsal alaun el reurnu psul 'areru felrund un puriqo ps aie.rauaS raiua8qalur p 'arezrienldafu. -- ::
nrpaur lalru un nr pueos.rad o €l ealelr1rqrsod r$ plslxg 'rurpn1qde ap rolaisal pzeauorjrun{ a--
ealeluofetu el aJpru [e1;und un auriqo ea '8 rn1 ie nrparu IaAru un nr pueosrad JPr'rrroel ap i;::
o nr ,nqeredluof, 'leJrprr 8 rolre; un nJ pueosrad o pr lnlnldey earedrtrtrue e1 'uraundorda\ i-,.1
aJnp pJrlaJoal p,rqradsrad plseary 'aialle nr arieredr.uo) uI rurJJes Jolnunue Ps Pjnel PUE-r:-:,'
rrrpuorinlos 1nz€l uI alqn r€ru luns aJef, '(s) arr;nads dplIIIq€ olrurnue ap 16 apua)su€Jl ai:r :
uraundsrp'RlepoloJ'l€nlralalur luauelroduroJ nJlsou 1n8a4u; apurdap a,rr1ru8or rlr':r:,::a
aref, ap - rqauaB leunuralap pqeqord reru Ial - (3) aleraua8 raiua8rlalur eaunridarre ?: q -
Ie Ia^ru lrurnue un aJp rou aJ+urp aJ€Jart 'uppJoq€ ralsa3e lrnr4od
'(arrouaur ap nes JrlaurllJ€ InJIeJ ap 'J€lnq€lol ap ala+sal
runrard) plelunu alelrFqe ap ]sal ap dll rn8urs rnun eiueru.ro;rad
u1 rierrldrur luns s rrJo]let 'ueur;eadg mI ruJoIuo3 's nJ Iielou
'nr;nads rJolJeJ ap plms o rS plsrxa 'praua8 InJolf,EJ ap rJnlplv , ataldnpu ap :.-:
lrrprads nruaruop un-Jlurp alaiurlSounr ap
gje; nrlnau alsa 8 InrolJeJ 'eiueruro;.rad pzeaiuanlJul al rS aluayp 'ruatual 16 ea ::;
rurf,res e1 prrlde as rsap 'alurlnJ allp nJ 'ala ap pluapuadepur ffiwnu al5auua': :,:
alsa J€p 'arr;nads a{ueruroylod asranrp punuJalap arel 'ale.raua8 '1apse) aiuJa.lii 111
arrlalodr 1igllllqe laun eiualsrxa aundnsard rolrey ]saJ17 '8 1n,ro1re;
]iurnu e-1 uetureads aJeJ ad 'lrun p;aua8 JolJe' un alsa Inurrd o alred o eluaz::::;
'nlduraxa a;. ::,'. -. .
:rieluaurppunl rleluur rJolJEJ nes runrsuauip pnop e rruaruJal uI ln()4uoJ 1j 1,:, -:-i -:
eiua8rlaqur lezrienlda:u ot e (1761) uerureadg salreqJ za18ua p3o1oqrs4
:eiua8t1a1u, ,-
PIErrolJEJIq ErroaI'I'I'I't'III a;mdse raJl 3L:.:,;
'(ltiplp.t" p arJoal elrrunu-eSe) rnlnluarueuaJlu€ rS rr.rrn4sur
epr;od u1 'drug uJ plrqelilrpouau '1e-raua8 uJ 'alsa ejua84alu1 . a) eaaf, alsa eiu:: l-
:(1ra.rorur,/ lraro:,rqradsar'nrsnpxa / eiuaSrlalur 'snis ,:
nes indrl ep) anrlrunfsrp rrnsundsgr n] rrlqa4ui uriuor aJpJ ala]sa] ap pleredas rf a:;
pluiza.rdar o eiuaSrlaqur €rpn-]s E ap ale+rlepolu pple^,j:X;""? e aapr PIIeo 'rrta:.:
(y661 'uta17 :fgrl
roltrnqndwl e aJalrursuer+ ap pzalr.\ unrard 'prrSolorzr;o.inau Jolaluatueuoduic,-
prnleu ap rJolJeJ ap pleururJalap 'ErnsELu areru uI 'aisa eiuaBqalul . rpalodi rolJEJ rn-
1q1rua16oru aJrurnue :rsaSplrE;u
luarapuoda.rd'areolplpls aurs ap EI€luaLu aleilnJeJ o alsa ejua8rlalul r raJl alal a4u1 giue;
PlJeJlsqe earrpuE;
:aunurof, alrund alaJ€oleruJn rsa6plrpdrug ,resaJau a nu PllEria
IrppJoqe JolsaJe uiueluazarda.r 'lrra;o lnsundsgr ap iuaJaJrpul 2('r1a InJIeJ ealelqrqeld€p€ 'rEI;
ytt1oc| nlarydod ut njo1ruanry oafipnqv u1auofiacnpa aSoprlt:;
t P siholo gie edu calionald Ab or dar e a dizt er -, : :
j.

111.4.1.1.2. Teoria abilitifilor mintale prirnare III.4"1.1,3

Psihologul american Louis Thurstone (1938) sugera cd esenfa Iniliata c


I inteligentei nu rezidd intr-un singur factor general, ci mai degrabd in gapte abilitdtilor flui
t factori debazd.distincti, nurniti 9i abilita;i primare. Aceastd teorie a abilitXlilor
mintale primare susfine cd performantele gcolare ale eievilor pot fi deduse
din ponderea pe care o au aceste abilitali in economia functiondrii rnintale
inteligentei. Ter
inteligent: intei.
A. Fiinq
ale acestora. De exempiu, un elerr cu o capacitate ridicatd de inlelegere qi o inteligenta t1ur,
fluentd verbali sporit6, poate excela la limba romAnd, pe cAnd un elev avAnd Inteligenta flui
scoruri ridicate la abilitatea numericd 9i spaliald ar putea fi perforrnant la adapta la conte:
maternaticd. Cele gapte abilitdli mintale primare, propuse de Thurstone, sunt este evident in
prezentate mai jos: logice sau irr r.
exemplu, prob,
1. {tbilitnten nwnericd, pusi in er-idenfd prin teste care evaiueazd unul dintre cei
rapiditatea gi acuratetea cu care persoana opereazd cu tlumere gi al succesului .
r ealizeazd, anunite calcule maiematice; acrediteazd ide
2. inlelegeren
"-erbnld,
er.aluatd prin teste de vocabular sau de cunogtinte bazd ereditara.
generale; educationale si
3. fluentnaerbnld, evaluatd prin teste care soiicitd enumerarea a cAt mai faciliteazd sur:
multe cuvinte care incep cu o literd dat5 sau care rimeaz5; pildd, completa
4. rationstnent, mdsurat prin teste care evalueazd abilitatea de a genera solicitd o inteiis
inferente pe baza identificdrii unor regutri generale, de exemplu B. Intelig
rationamentele deductive analogice (avocat-client; doctor- ?) sau de aspectele cu
inductive (completarea unor giruri de cifue:2,5,8,11,, ?); rdspunsuri inr-a
5. abilitatea spafiald, mdsuratd prin teste care reclam6. vizualizarea a citirii sau de c
raportului obiect-fond, rotirea mintald a unor imagini cu obiecte; Dacd inih
6. menlornre, mdsuratd prin teste de reproducere a unor stimuli verbaii ale inteligenfei
(perechi de cuvinte sau fraze) sau reactualizarea unor imagini sau pe care o conce'
cuvinte; siiuati la puncr
7. rapiditaten perceptuald, evalueazd capacitatea de depistare a serie de alte -.ul
unor diferenfe/asemdndri intre perechi de imagini sau numere vitez.a percepti,.'
prezentate. Studiile r
consideratd rezi
Asumpfia din teoria lui Thurstone susfine cd cele 7 abiliftri sunt relativ prin programe
inclependente. In consecinti, s-a agteptat ca persoanele care prezintd rezultate obtinute in urr,
bune la unul (sau mai mulli) dintre faciori sd aibd scoruri reduse la ceilalli. tipuri de sarcin
Insd ipoteza existenlei celor gapte faciori independenli nu a fcist confirmatd (jaeggi, S. M. 9i
de studiile ulterioare (Sternberg, 1,987). Ca atare, autorul a conchis cd
intercorelatiile semnificative dintre factori susfin, de fapt, conceptui de factor Mult timp
general de inteligenld a lui Spearman (trebuie sd existe un factor general de naturd psiiro:
7a bazd care influenfeazd. fiecare dintre cei gase factori primari ai abilitdlii evaluare utilizat
mintale). qi logico-maten.
Alli cercetdtori, utilizAnd itemi gi metode de analizd factoriald diferite, de abilitdti. in ie
au identificat intre 20 9i 150 factori pentru a reprezenta registml abilitdlilor cognitive subiac
intelectuale (Atkinson qi colab., 7002). Cu toate cd se utilizeazdqiaziin studiul inteligenfd) (Ga
i performantelor intelectuale, abordarea factorialS a inteligenfei a inceput sd vedere al instru
fie pusd sub semnul intrebdrii. nu-l ajutd pe prc
pr€Iauag piuagrlalur ap ararsar er ::
mun aralerr""";1?:,"iTj# fJi:"t ps lndarug e ralu;
ap plrund rrtC '(gOOf ,ruarual rS^ara
eairr;zX pndv'i661,raup.re3) (pjua8qilui
ap alalsal ap alezrl) runrsuarurp pnop alsafp e1 rr.rpjpnug atrua:relqns nor1r,r30" Inrpnls ug rze tS gr
.ropjplqrqe 1n4sf
ttrpuorirun; a1e alenpr^rpur alaiua;afp snpar np-s ,elsare p1"y 11 .liplliiqn
'a1ua;rp plerJolliri
undq allp prnsp." punq ul pug;ou81grir1dur,.ro1raa1a np "p
is
ulalpzr1rln arenlela
aleqral ropip1111qe Earerlo-\zap ad 1n1uJr:e sndne pseir "rr1n-"1"*l"rid.r
dwlpqe re rJEr.r:ri
rs arepard ap arapolau urp alred areru 'piu'osuoJ.r1 'po1r1"utoqi.d prnln.r
Irpproqe ap IaItse reun Erplnql4 ]soJ e pleuofernpa Jrrlrerd,durq "p le.raua8 JoJJ€l 'J-
1py4 JolJ€J ap 1n1da:u: -
PJ SIrIJLIOJ e .,r l
(9002 ''qelo) IS'14tr .g,r33ae{)
F+eruJrtuoJ lsol E
rnlnluarupuaJlue I€ srz-nirdord Inl)arqo lnJpJ ne nu aJeJ ,rurJles ap rrndil 'lilepar el asnir:;
roll€ InzeJ u3 15 aleralsu€rl q iod aurerS0rd ap 1a;1se Joun eu.rJn u1
jlnu{qo alellnzal pluz:: j
ap{rzrqre 'l1nru re11 ruJnl ap rarJorualu Ie luaru€uaJ}ue ap .rird nrlPIaJ quns !'g1trl::
PleJollaure g aleod (a1er:os "*nrbord
r5 aleuo{ernpa alaiuangur e1 plualsrzal pleJaprsuoJ
fiap) ppmy[ uquaBqayn pr p]ere raiua8rraiur erJr,rn jlrrnr"i aillpnls
aJaurnu nes
'plenzr,tea:ezrue:ro,urn-rr_,"i".1:#ijlHT""#:*T;Xtr;3;"* e a;elsrdan
e1
o IaFSe asnporrur luns 'a^rlJadsar rarq.rerar aJruJod ap plrund lienlrs
Ie
luns IJo+lEJ rop ral aref, uJ'f,R{JEJar Iapour ur'eJ pzeazqenldaruor o arer ad
raiua8rlalur rarroar e P1epuedx5 pl.rnlrnrt o sndordlre roirnql',Iaiua8rralu, ar;
aur.rol enop alal reop neaundo.rd rieuoriuaur sns reru rrJoJne prirur pre41
'ale,raua8 aiuqsounr ap nes rrJrlrJ e
a.ia8alaiur a p 'reinqplo^ ap a+sal urrd plernspu r; aleod iS ale{plu; rrnsundsp.r
nes rJapuudap plrrrlos aJeJ rurJJes uJ aurlJalur J, .aleJnlpr alapadrn
prnspur arpur ur pluapuadap alsa,qlun{Js ug ,pluzr1e1spe eiuagllalq .g "p
'plng dF ap Riua8qalur o plr)rlos
'""'gZ 'gL'6 'T 'I :1nrr6 q Je urnJ ,alarunu ap rrJas raun eaJelalduor ,ppitd
aC '(966I_'r.rer.uqo1) arlpup! ap rrn-ura]1ed roun earapuudrn, prn"1iir""y
rs earplrFqrxau grn€rse ppInIJ ejua3r1a1u1 '"1ni"or rs aleuorjernp5
alaluanllrr
'rrpug8 el piualsrzal ap ura4xa
aurlap /fr ,piur:asuoJ uJ .pJellpaJa gzeq
ajuq6ounr ep r,€s
pluegodun o-4urrd rez'rarf,€rpf lrn4suor un arsa ;'
lc p" n3"p, grnalrpaJJe
rrJoJplaJJaJ 'alelpoier-u. rol eaJELu uI 'leuorsal0rd rs .re10r5 rnlnsalJns
Ie rS a.ratunu nf EZE;j.
rolrrpa.rd unq un alsa,, ,llrpjg,rLn rp-rlclf,eJ rjuegoduun* ,", aJlurp
pleJaprsuos purrg '(rilsrpqeqord inlnrlel undnsa.rd aJef, atualqo.rd ,nldruaxa
Inun PZEanIena aIEl a:;";
ap) arezqreJlsq€ ap lelrpu Ia-\ru nr arualqord ap €aJeAloz"r'.4 ,rnu al8ol
aluarueuorjEJ ap eaJenlF-la qluellar aJeJ aar1ru80r a1-r"res uJ +uapma alsa
luns'auolsJnr{I a:
-/' t.tou '(rou ru'res e^lozar e ri eip.rq ap s'a.rd rnr.tj-to.r alxa+uor eleidepe EI ]uerrrJoJJad q :a:
as E ap aueos.rad raun € €lnrsqlrur alelrlrqe eJ plrurJap alsa pprng uiua8qalul
pug^€ Aala un puEl
'Rrnllnr ap pluapuedapul rS pleqra.ruou praua8 uI atsa pppt eiua8ilalui
o rS a.ra8alajul ap ;:
'alerqaralornau nrpuoritun; rajuartqa F Jolpf,rpur un puIC .V a1elunu nrpuo{:ur-;
'(t2) 9ry41e1srn eiua8rlatut 16 (/t) pplng eiua8qalui:1ua3r1a1ur asnpap g lod rolr-,,:'
Inlnluaureuodruor nrpmds rrollpJ rop e eiualsrxa aurisns erroa; .raiua8iialui rolriplilrqe e arroat E
ale arrqrerar rolrrpproqu eselJ urp a1.red aleJ
alpzq€1spr 16 aptnlJ.ro11ip11gqu alde6 ug pqe.iSap
"' ' rz".
Blroal '(VeOt) uroH arlpr ap ptenurtuo: r5 (1761)llalief, a.r1pr-ap plnfiiirf ejuasa pJ e;a8ns
alezrlelsrrr 15 .g.I.I.t.ilI
aprnl; ropfplggqu Erroal
pnloc! afia1ndod ut niaytuaatp aa.ilrproqv ppuo tiatnpa z8o1ot1ts6
P s iholo gie e du ca li on aI d Abordarea diaersitdhi

1. sd infeleagd modul in care opereazd elevul cu diverse cunoqtinte 9i III.4.7.2.1,,1


confinuturi specifice materiilor studiate;
2. sd redimensioneze strategiile de predare in funclie de rezultatele Fentru Gar
oblinute la teste; abilitatea de a re
3. sd programeze intervenlii educafionale de remediere a deficitelor prociuse vaiidate t
constatate. Testele eiaborate pebazaacestor teorii nu reflectd, decAt umri dans). El re
intr-o foarte micd mdsurd, modalitdtile de operare cu cunoqtinlele rnodul in care oan
dobAndite in gcoald. putem invdfa des
1n rezolvarea de
Totuqi, pebazatesteior se pot face prediclii pe termen scurt gi mediu cu a identificat 7 ttp
privire la performantele gcolare ale elevilor. pune problema. I
rndsurd), putAncl
111.4.1..2. Abordiri recente ale inteli genf ei persoand rezolva:
Degi acest mod c
Aborddrile sistemice (recente) ale inteligentei au cdutat sd infeleagd mai traditionale, Gari
degrabd comportamentul sau performanfa inteligentd, decAt sd caute sd explice doar observdnd c;
ori elementele structurale ale acesteia. BazAndu-se pe asumpliile teste standard. Prt
"on,*.,t.tl
psihologiei cognitive, aceste abordiri integreazd conceptul de inteligenfd in poate sd elucideze
contextul procesdrii de informatie. gi performanfele s:
Ideea centrald a acestor teorii este cd inteligenla reflectd modul in de sarcini, de con
care oamenii integreazd cunogtinfele specifice, shategiile gi procesele incercAnd s,
metacognitive pentru a-gi atinge scopurile. Reprezentantii acestor teorii generale, Gardne
imp6rtdgesc urmdtoarele puncte comune: inteligenfelor mr
inteligentd este cc
1,. Degi este posibil ca inteligenta sd aibd o anumitd structurd genericd, logico-matematici
aspectul cel mai important il reprezintd inlelegerea proceselor intrapersonald gi r
fundamentale care determind comportamentul inteligeni; conceptele de in:e
2. Performanla inteligent5 poate fi imbunatdlitd semnificativ prin largd recunoagtere
educalie gi antrenarnent (cu alte cuvinte, este modificabil'd); americane (Gardr.
3. Testel.e standard nu reprezintd cea mai pertinentd metodd de a conceptualizarea L:.

cerceta natura inteligenf ei; teoria factorului g.


4. Inteligenfa are o componentd geneticd, catenu explicd decdt o micd Teoria inteli
p art e din variabilitatea comportamentului in teligenU gi conceptele speci
5. Inteligenla este determinatd de mediul cultural gi mai cu seamd de mai variate care sA
dorneniul de cunoEtinfe specifice de care dispune o persoand, la un Fierros gi Veenem
moment dat. Ca atare, studiul inteligenfei ar trebui sd porneascd de se dezvolte un n'i
la analiza sarcinilor in care este saturat un anumit context gi la care exemplificare una
trebuie sd se adapteze individul. transpusd intr-un I
Boyle-Mariotte 1a i
Dintre cei mai importanli reprezentanfi ai acestei teorii ii amintim pe prezentate este pu
Gardner gi Sternberg. dezvoltaie de catre

Elevilor.
,,Pentru
proporfir
In prima
Boyle:Pi
care Pres
fuctlaua4atu - ot8o1l 'alniuJot ralsaJe ea.rerqde undnsa.rd a.re:r
alaJJuoJ ar.ualqord a,tlozar ps rjelrrrlos luns 'JorJalln ') = A x cI :al{og
rn1 ea8al arJJsap aJBf einruJol plurza.rd as ri Jolr^ala'pze1 eturrd u1
futqstn7wil 'eriruqap plnlsrp rg ,,'lnrunlo^ nJ pleuodrodo.rd
sJal.ur alsa Eaunrsatd zuB ep exu p.rnieradual rS pseur o nJluad"
:allolJpl^-aldog rn1 rr8al e qleqla-\ arjruqap o plrJaJo alse eI Jolr^alg
'2.raqura1g arlpr ep alello^zap
piua8rlalur ap aprndrl allur: r:'run nl gjuapuodsa;oJ LrJ
psnd alsa aleluaza.rd ad u4urue I I::"
aliglrppour arlurp arplai-r ::-lii,\ p psell ap prlzu ap pro o €l aForreX J-a1dog
rn1 rr8al
earepa;d op per-r. ', r:s1 arelg,\ur ap :e1o:5 i-ue.r8ord un-Jlu3 gsndsue.rl
r; aleod JaupJe) rrl €iJur3r a;e: lrr.rd apjplrleporu e4ulp Eun aJe)rJrldtuaxa aJPJ el 15 lxa1uc::
a.rds upluazoJ6l aleuJ'i::r::ta rrjua,t.ra1u1 ap alelu Jpr-unu un allolzap es ap pJs€auJod ?= i:
ps lndaru3 nE 'nioat :::sat-i paJesu€l nJ pl€po 'ftOOZ'etuauaa1 rS so.r;arg un e1 'pueosrai :
'raqequ.roy) Eiua3l-a::l :: l;ndr1 allnrrr rprrr ]gJ azaua.rlue ps aJe) aleuel r€ru op Prueas nf, rELu .
lgf, aruJoJ uJ alplu:z:;; :t es ar:r1dr:srp alnrTnue raun DJrtrJads alaldartro; rS ,r --i
aluiulqdxa ',rln;.:: ;:-:;ie1 gzea.raSns aidrllmu rolajua8qalur ErJoaJ u?lut o ]plep l'.rrl:;.
"3 rnprolrul erJoal
el plrl€uJalle : ;:--.2:;:al rauplE:) rnl lnlaporu'rajua3r1a1tu eaJezrlenldatuor e ap Ppolaur :tr:
u! ]nAE E-aj 3-:r :; ?s?Lliolp-r airrinqHluos urJcl 'kost,.raup;e3) au€JrJaruE !(pyclust).tt,
rlor6 aqlnlu;: :".;:::?lnpa Errllod et pleldope 1so; e rS aral5eounla.r p3.le1 uud ,rqe:gruu-i;
o ap l€rnrn.:. :'-: -.:ital elenlrlds 16 ppriualsrxa piuaSrlalq ap alatrdacuol -.
,.,,-q,- :-
,+uo!'r -
lello-\zetr '. .rr.:::?:-) '.iJrrallfl '(7'111 1n1aqe1 rzan) ptr€Jnlpu rS ppuosraderlur
"to1asacotd
pa:a:.
'pieuos;aj;at,:: :r.zf:saurl-prod"rot 'p1e:rrzmu 'pp{eds 'plrlerualetu-orr8o1 'prrraua8 pJnlr:!i,
'prrlsi.rFuri :a:r*:::.: a:uaFrlalur ap irndq I urp llnlllsuoJ alsa giua8llalur
InllnJlsuol 'e,rEZlrrirr?r ap dt+ rnJSaf,€ +rlrJlod 'aldppru rola{uaB11a;ui
I€ lapolu {n1rlu:.-:-?:'e tEroqela e (€OOZ '666L'Eg6T) ,raupre3 'a1e;aua8 rFoa+ Jo+saf,E t::;
Ilipllilqe elroal Err:rr; 3r a:er ad alauralqo.ld prsea6pdap ps pugJJaJrrJ alasarord rS a1r:"
'glreo; :s c:.rcrpl erdnse alunlnurjuot ap rS ]xaluoJ ap 'puri.res ap
uI trnpou Plla:l;i
arirun; u1 pz€rle.\ a. -::r,:So: alasarord'gqe.r8ap rp'\'aJrtrf,ads alaiueur;royrad r€
ap{en1rs pualsu€.:t ?.::l 'aluerJ€Aur'al€Jaua8 alarusnretaur azaprJnla ps aler:d uI piua8{alur a: '
nu p,tilru€oJ aJelroilrL:il alr lapou Lrnr)ru pJ alsa rn1 erirrpar4 'pJepuels alse+ apridtunse ai as-:
pugJlslunupe nu ri ,\ill-.lr-23-r rnlnsacord lns.rnr.red ad rruaureo puglJasqo Jeop arqdxa ps aln€l ?
plerpnls r; aleod eiuaSrre:ur g: rnlnlde; erdnse plsrsw JaupftD 'aieuoriipe.rl rcui p8ealair-e ::
Es
alrrjdurnse nJ Jelrrurs a.sa laiua3rlalur E a.rezlpnldaJuoJ ap pour lsate lSag
'uiua8rlalur errldxa e n;1uai leritrasa alsa euarprlor atualqord FAiozeJ pueos.rad
il o erpJ ur Inpou 'Jaup.i€:) niluad 'p1eoc6 uI alello^zap rg puglnd '(ernspu
I Flllunue o-4ug) allqe)nira rtrns ajua$tlal111 alsaJe 'Plepolo1'eualqord aund
e ap pour ap laJlse rnun rundsqr arsl piua8rlalur ap rrndq I lerlJrluapr E nr nrpau i5 1;n:=
JaupJeD 'aleJnllnl asnpord loun eaJeaJJ uI r.ro atualqord ap ealeliozal ur
ale:rqdtur a,rqru8o: alasa:orci purrpnls .reop pjua8ilalui ardsap eipau; uralnd
pJ gJaprsuoJ JaupJ€D 'alsal roun alrJpqaJlu1 e1 pundsp.r rruaureo aJeJ uJ Inpoui alaiurl6ounJ nr a;
ap plelJagal alsa eiuaSlalur erarpJ ruJotuof, eaapr aBurdsa.r IH '(suep rnun lgrap'p1;age.r nu ;
erlerBaro:r aJuJe'atzaod arr:s e 'Elrznlu aunduror e) 1e.rn11nr a+eprlel asnpord rolelrJiJep € arsrF
alrrunue eztleaf, e ap n€s alElrlenllp ap aualqoJd errlozar e ap €alelrlrqe
ap pleluaza.rda.r alsa rorradns la.\ru ap ejtra8rtalur '.raup;e3 nJluad alalellnzal ap ai-l11
(SOOZ'gg6l'raupre3) a1dr11nru rolafua8llalul prroal'T'Z' I'b'llT rS aiuq6ounJ asr3-,
LVL pn1ofi atialndod 4 uipqts,Laatp oafip.Loqv p uo(ac np a a I o
1a
y, t it ; 1
__
-
P siholo gi e e ducalion aI d Abordorea diuersitdtii ir

Elevilor li se oferd o metafora sau o imagine vizuald a legii lui Boyle, Tabelul IIL2. Tip
de exemplu: ,,Imaginea zErJi cit ai un furuncul pe bra! S.i incepi s5-l Tip de ir
apegi. Pe mdsurd c! apegi mai tare, presiunea creqte, pdnd-cdnd' in inteligenfd
fii'roi frrr,rr,.ulul plesnegie gi continulul tAqneqte in afard!" fsp1fialfl
Elevii fac urmdtbrul experiment: iau aer in gurd in aqa fel incAt Lingvistici
obrajii si li se umfle. Pe urmd, muta aerul intr-o parte a gurii (volum
mai mic) qi precizeazd daca presiunea coboard sau urcd (urcd);
apoi, ei su"t i"gupi sd eliberez-e aerui in intreaga gurd (volum mai
niaue) 9i sX indi[e'dacd presiunea a urcat sau a co6orAt (a coborAt).
lkinestezicdl
ilevii devin ,,molecule de aer" intr-un ,,vas''' (un spati* bine
definit din clasa). Se migca inlr-o Vitezd (temperaturd). constantd
qi nu pot pdrdsi r-asul (consistenld neschimbdtoare)' Treptat'
mdrirnea vasului se micgore azd., deoarece doi elevi care tin o
sfoarX, reprezentAnd unul dintre pereiii vasului, se apropie de
,,molecu1e^". Cu cAt spafiul se micaoreazd,
cu atAt creqte presiunea
(elevii lovindu-se rttii d" altii;, cu cdt spafiul este mai mare' cu atAt
presiunea sca de. lint erp erso nnl d, c orp o r al-kinestezic d]'
blevil fac experimente de laborator care mdsoard presiunea aeruiui
in vase sigiiate gi fac tabele cu presiunea in funclie de volum.
llo gico -matimnticd, trup eascd-kinestezicdf
de mornente din viala lor in care au fi:st ,,sub
.

itSvt sunt intrebagi


presiune": ,,Simteai cd ai destul spafiu?" (rispunsul tipic: presiune
'iar. /rp"ii" mic). pe urmd, elevii su't intrebati despre momentele
in care nu erau supugi presiunii (presiune mic6' / -spaliu mare)'
Erperienple elevilor slni legate de teoria lui Boyle. lintrapersonaldl
Corporal-
Desigur cd nu orice leclie fi conceputd pe baza unui astfel
se preteazd la a kinestezicd
de tipar. iirA r""or,landarei gen^erald care derivd de aici este ca profesorii
variate de
sd inlerce sd utilizeze, in cazil fiecdrei lecfii, metode 9i strategii
predare (prin: exempdficen 9i aplicafii), in scoput dezvoltdrii potenlialului de
ilt-i"ger! a elevilor. Sigurcd aceste'strategii rt*.3td.,u fi ajustate in funclie
dJ stilirl de invdtare 9i de abilitdfile definitorii ale elevilor.
Interpersonali
TabelulIII.2'Tipurideinteligenle(adaptatdrrpdGardner,l9S9)

Domenii de Componente Exemple de activitdfi


Tip de
aplicafie gcolare care dezvolti
inteligenfi
intelisenta
Logico- cercethtor Abilitatea de calcui Calculul indliimil unei Inhapersonali
matematici matematician Abilitatea de a genera ciddiri, cunoscAnd distanla
in{eren}e, de a realiza pdnd la ea, pe baza teoriei
ralionamente gi de a 1ui Thales
recunoagte Patternu-r1
iogice

I
aiu.uop tS dptilq€
'air-rqSounr :oprrdord
earezquaq€uo3
rrFrlsn4 aTrudord ara:rudxa uI ezrlrln
pur^rrd ericadso4ur a1 e rS eurunnsrp
eztleai e nrluad afttalrl e ap ealelrpqe rS FTe
afeuosrad roun e rnp4 alrudord e1 IarJoal ezeq ad'ea
=-
rrnlo.r ad ea.relard-ra1u1 sarrp ap ealeloede3 pleuosrade4ul eiuelsrp pugJsorrrLn'i
inade.ral
; €rol1e alajuuop raun rrunilgur m
ri aleluarue:adrual
alrrPlsatnieur EIIoAZaP aref aJPN!
giunasuoc u1 eareuolire ,apirzodsrp e1 uercqqocl $g1;apre ap aydura
ri rrrala a4u3 alndsrp rarrn lEAJap€ apr.mdspr IPTJTAuTOJ
alp [rnrsral Jolaqurc p e ap rS eurunnsrp luaBe (6961 ':aur
ariuale nt €alelm-1s\- € ap €aleltlrqv rosayord ppuos,radralul
,.'..,.
IlhEra lo
loun erzrrard ur:d ''..r3>sr.u
ariruny ug aleisnte j
loun lnInutlj PalTlrtra-]ul
upc. 'xai aierueLu ap rnlnleriualod ru
alalJarqo
riplr,rrlre -roua earezrlea: j rnueru p ap 16 rnlndnrl ap aleIJE l€ale"Il.
-nlrrprir*eloJluoJ
urrr,1"ro"qrrcrc1.,el rrJosaJoJd ef, alsa It
lalle Prlzalsaupl
raiuepodtur p?rEn-luaf,)V I tS-e ap eat€ltlrqv IOlesuep -1e.rodro3 IaJlse mun ezeq ad
nidac.rad rolrrrdord
ezeqad pralsale 'a1-to
fuTauouadut1ur]
a1a1;adse eJrJrporu '(a.reru ndeds gr{
/'
nPs EruJoJsu€Jl p alaluauoru aJdsp
puPq o ad nrgruaFo ezeq ap rS plenzr,r eaurnl aunrsaJd:Jrdq Insu
ad rode.l un n: xs-rn)xa aialernae nt adac;ad roldlnrs qns" ne aJeJ r.rT
+soJ
Iaun rnlnas€.rl earezrleau e ap ealelrlrqv .roleBrleu pp{eds
laqsaroJ alPuIru€ 'tunlo^ ap ari:un1
nrpaur un-rtup pp?aga-\ nes a1ue1d urnrard
pjera ap rmdq rorm rnlnJae eaunrsajd,Elr
'alernl€u oialJarqo JOlPupA . r-----
JOlalnqule EarE.\iascro el eal€lilrqrsuas lsrueloq PlsHPrqeN ltL
]9lB nJ'aretu retn a1
RIPJrznru
arsardxa ap aurJoJ €aunrsaJd alsaD lgc
asralrp alSuounrar ap ardoJd€ as 'Inlr
rS acnpord e ap o url aJpJ r^eJa ro
ealelnede;'alelrlpuol leldarg '(areo1gqw1
JaluErJ rnun rnln-odural rS pJrpolaur arull lsrluaurn4sur (p.rn1aa]1.Jr
PluelsuoJ
ralpolaiu eal€unrrJalacl 'u4F €l eal€+rlrqrsuas rolrzoduror RIerIznw aulq nd€ds un) ,_sr
'rnlnteqwrl
ap rrirrm; alauratrp '(qg.roqo: e)+g:oqo:
el €alBlllrqrsuas
rcur tunlo^) p:n8 e8r
lJolall.rt^n) eaurpJo
l(prrn) gJrn nes Br
13 1nzuas'untulu lstletunI
aloqered roun eareldrroaq 'alarrns €l EalplrTrqrsuas laod LIInlo^) Ilrngeaued(
9rpqnEu11
€luaErlalur lgrui IoJ e6e uI prn
ptlo^zap arer alelotS a1ier11du pfua811a1u1 [p1afirds],, iprEJE uI a
rjplr,rrlru ap alduraxg aluauodruo3 ep lluatuoc ap dlr uJ /pugJ pugd'alsarf,
I-ps rdarul rS ierq ad
(annu4uoc) (696;'.raupreD pdnp leldepe) aiua8qalur op rrndr; .Z.III InIaqEI
'a1dog mI ngelp p1eru
pn1oc| ogalndad q njErcnatp aa&proqv plbuuiarnpa a8oprys4
144 Psihologie educalionali Ab o r d ar e a dia er si td tii

Existd, totugi, o limitd a teoriei, 9i anume absenfa unor date predictive,


empirice care sd sustind sau sd testeze teoria ca intreg.

11I.4.7.2.2. Teoria triar\ici a inteligenfei


Spre deosebire de Gardner, Sternberg considerd cd oamenii vttlizeazd.
*-'
Subteoria compon
acelagi iet comun de procese cognitive, indiferent de: (a) tipul de probleme
cu care se confrunte gi ft) continutul problernelor: matematic, lingvistic, o Metacomponen
spafial ori interpersonal. Pebazaunor studii multiple, Sternberg a identificat
o Performante
tiei'componente generale implicate in orice tip de rezolvare de probieme:
de achizitie 9i componentele de
. Achizifia de cu;
metacomponentele, componentele
performanld. Ele reprezintd procesele informationale bazale care aclioneazd
asupra informafiei senzoriale. Fig
Obiectivul teoriei triarhice a lui Sternberg (1985a) este sd specifice
mecanismele mintale care stau in spatele comportamentelor inteligente. Altfel
L. Subteoria
spus, teoria vizeazd identrficarea componentelor procesdrii de informalie
responsabile de emiterea comportamentelor inteligente. Conceptul in jurul Sternberg
cdruia este organizatd teoria triarhicd il reprezintd selectivitatea. Pentru responsabild de
Sternlrerg, seleitivitatea se referd la decizia unei persoane de a aloca, la un contextului, in acei
rnonrent dat, resursele cognitive in direcfia procesirii preferenfiale a unor gi automatizate. ir
continuturi unei sarcini in detrimentul altora. suitd de procesdri
' Teoriaspecifice
inteligenlei elaboratd de sternberg (1985) se cornpune din trei activitate mintala i
subteorii (contextuald, experienlialS qi componenfialA), care servesc cabaz6' pe care-l oferd sub
explicativd a comportamentului inteligent (vezi Figura III.1.). sernnificatii (inte4
informatie incear;
. Prima dintre subteorii pune in legdturd inteligenla cu lumen cu functionarea L-.
interioard a individului, specificAnd mecanismele mintale bazale, este urmdrit prin ;r
responsabile de initierea comportamentelor inteligente; cd activitatea mir.i
. A doua subteorie specificd acele situafii problematice din spectrul Aceste pattern-uri
experienfei, care reclami cel mai mult implicarea inteliggnlei. componentele de i
in particular, accentueazd rolul noutifii gi automatizXrii in In incercart
dezvoltarea comportamentului inteligent; inteligentd trebuie
a treia subteorie relafioneazd inteligenla de utilizeazd,, (b) tin
" in sfArgit, bnnea
etape ale procesul
individului. trn acest scop, sunt implicate trei
exteriaard (contextul)
tipuri de actiuni - adaptare la mediu, selecfie 9i modelare - cale care urnleazd. aces
caracterizeazd comportamentui inteligent in viala de fiecare zi Sternberg nume,<i
(Sternberg 9i Williams, 20AZ). executive. Ele r-iz,
sirnilare proceselo
de inteligentd nu
Noutatea acestei teorii rezidX in faptul cd rdspunde unui set de intrebdri stipuleazd cd acesi
despre inteligenfd, intrebdri la care teoriile anterioare nu au reugit sd ofere comportamentulu-
rdspunsuri acceptabiie. de cdtre subteoria
le detin in reaiiza
tipuri de compon'
componentele de a

"4,. Metacon
ordin su
I
problem
I

l
I
e (q) 'areolun apun{ee err;rue1d e (e) :ap a}sa rol 1n1o5 'arualqord
ap eaJe^lozar ug rS ilzrlap ap EaJ€nl uI alezqqn 'rorradns ulpJo
ap (arr4ruSorelaur) alqnJaxa asarord luns - alaluauoduoJelatrAtr 'V
'(ZaOZ 'srueqg14 rS S"raquralg) aiu46ounr ap arirzrqre ap alaluauoduror
i3 piueurro;,rad ap alaluauoduor 'aluauodruoJelaru :aluauoduror ap rrndrl
ra4 tua8uqsrp 'rrirun; JolsaJe ezeq acl'rurJJ€s raun eaJEzIIeaJ uI uiiap a1
arer ad roprirun; lr,trrlod alelrJrs€lJ luns ppriuauoduror €IJoalqns aJIEJ ap
a]€JrJrluapr alrJn-uJall€d 'alen{E;\a 1; lod a1a pr 16 1ua3r1a}u mln}uauelroduror alato ps lrSnar n:
a1e alerjuasa alrJrlsrJall€r€f plurzaJdar aaqnraxa asa.rord alsaJe pr pzealnd4s
rJPqa4uI ap las r:1;:
Sraquralg 'aluauoduof,elaLu alsaJp azanl€Aa ps rsaSna.r nu piua8rlalul ap
aleuo{uanuoJ alalsal 'gsul arrlraJau urq 'anqruSorelaru Jolasalord a;e1rurrs
purrJ 'Aqnlozal rnlnsaJo.rd 1n1o4uor iS earelSaJolne gzeazr^ aIE 'a^IlnJaxa
asarord 'aJezuolruotu rS arerqrueld ap runrire alsaJ€ alsarunu Sraquralg rc ate)aq ap E:E:.'-
'alezrJolruour rS alel;rue1d lua1e q € pz€aruJn rrzrlap JolsaJe pzearuJn aJ€f, a.r€f, - aJelapoi-i .a
apun{re a1eol 'lndors a8uqe rS-e n.r1ua4 'J}a Arlnlozal rntrnsaJo.rd ap adela ta.r1 alerrldul tu:..
JolasJalrp aJ€saJau alasJnsal (c) 'run.res raun leJole pdurrl (q) 'pzeaznrln aawry ap ejua"t--::
al aref, ad ayr8alerls (e) ;purlrrd rrznap ap ar.ras o eI ps alnqarl plua8galur
pueos.rad o 'a1ear ill'unl alarualqo.rd e^Iozar € ap eaJ€JJaJuJ uI uI IIJRzllEruolne
'aiurl$ounr ap arirzrqte ap alaluauoduror i5 giueurroyad ap alaluaubdruor "raiua8ryalur Ear::.'
'alaluauodurof,Elaur :luns alesaJord ap aluauoduoJ nes rJn-uraped alsaJv Tn4cads urp alil: -*
'arryrads rrn-u.ra11ed alrurnue u1 psndtuorsap IJ aleod pleluRu €al€lrlr])e pl /^...^:'--:
.d+urJ
aulisns arer 'e1e{uauoduroo gzrluwe ap rapo}aru InrparuJalur uud lrrpruJn a}sa 'aluzuqalelurui ala
nJf,nl lsaJ€ 'luaAJaJC '(Zgil 'ralles rB 8;aquralg) rnlnqralalur eareuoriluny nr aauffiI nJ eiua::';:
plerJose plelurur eolelrlrlJe azanlpla ps rS arryluapl ps RJJ€aJuI arieurro;ur
ap rrrpsarord aprgp.roqy 'alndar.rad roprieruroyur (earelardralul) rrie:ryuuras 't--.,
ap earrnqrJle'pdnurrd u!'pzean^ €g'lnrrrqs IaJe el Flralqns ela;o 1-arer od RZeq eJ f,se,\ras ;-r-:
lnsundsp.r rS rnlnlnuqs eriralap allurp prieds uI Jol aJe eJuJ plelurur alelrlrll€ IaJ+
ulp aundru.-: :
alrlo €l pJaJaJ as arieuro;ur ap eal€saJo.r4 'arieru.roryI ap rrpsarord ap plms
p8ea.qul o pz€alnJap as'sundspr rnJpJarJ rrrplnuroJ alaleds uI 'a]€zqeruolnu rS Joun e aye{ua:a-ra:,
JVf,'Iou Iinsundspr 1g1e undnsard aret raiualradxa al€ auoz a1a5e ug'rnlnlxaluoJ un €l 'eJo]e p 3r :*
al€Alepe (rrnsundsp-r) aquauepoduot Joun EaJalnua ap ppqesuodsar nJluad 'ealPlr.\qrax
plelunu alelneder 1da.rp eiua8rlalur atrSauryap (SgOf) Sraquralg p.rnf t4 pldaruc-
pp{uauodruoJ Erroa+qns'I arieurolur ap r-,::::,
IaJllV'alua8tlair-r : :
arrJnads ps alsa ?
(E961 '8raqu:a1g) raiua8rlatrrr e prrr{r€14 er.roal '1'111 ernSrg
pzeauorire aJef a'E
aJelaporueu a aiurlSounr ap erirzrqty a
ap alaluauodur:
aJelrelas a erPZqeLuolnY a aiueruro;ra4 9
:auralqord ap ar€-',,
areldepy a slPlno-\ a aluauoduroJelat\tr a lBJIJIluapr e 8.raq-.r:
'rqsrn8ury 'J1letua::
PIEnlxaluoJ Elroalqns pleriuauadxa E-uoalqns p1e{uauodruoJ EFoalqns aualqord ap pdii
Rzeazqtlrr rruaurEo
Vf,IHUVIUJ- VIUOAI
'anqrrpard alpp Jour
ptoloti afialndad u1 niEtsnatp aarapfiqv pluuoria c np a a I o ptlis I
P sihol.o gie e du c alion al d Ab ar darea dia e rsi ta ti :

monitoriza executia sarcinii in funcfie de planificare gi (c) a evalua int'


sarcinile, dupd ce au fost finalizate. Controh.ll rnetacomponential in
asupra activitdlii de invdtare este asirnilat unei rutine stabile \.ec
gi recurente. Principala functie a metacomponentelor este de
a controla sistemul componential (reflectat de rutinele pe care C. Compo
subieclii leutilizeazl.in mod obignuii (componente de performanli in inva
gi componente de competenfd). Exemple de metacomponente: tipuri c
recunoagterea existenfei unei probleme, definirea naturii acelei tipuriio
probleme, decizii privind slrategia rezolutivd, monitorizarea invafa c
rezolvdrii gi evaluarea solufiei, dupd ce aceastd problemi a fost elaborir
rezolvatS. De pildd, pentru a scrie un eseu la limba romAnd, elevii cum sa-
trebuie pentru inceput sd aleaga un subiect 9i sd planifice strategia
de realizare a proieclului. Ulterior, lrebuie sd se asigure cX eselul Conform '=
avanseazd in functie de pagii planificafi - cd gdsesc informalie comportamenlulu
suficientd, ci au acces la materialele necesare, cd. otganizeazd componentd este I
informafia gi materiaiele intr-un mod coerent, cd eseul are legdturd care opereazd a>',
cu confinutul iecliilor etc. in final, trebuie sd se asigure cd eseul Scopul subteorier
trateazd ceea ce gi-au propus gi sd fie critici cu propria produclie. mecanismele pl;'
B. Componentele de performanfi sunt procese bazale utilizate in inteligentd. Rolui
realtzarea diferitelor tipuri de sarcini. Ele au rolul de a executa a decide care cu:
instrucliunile metacomponentelor. Exemple de componente de scop. Mai precis.
perforrnanfd: comparatii intre doud sau mai multe rdspunsuri continuturi qi de a
potentiale la o problemd, justificarea rdspunsului dat, procesul
de formulare a acelui rdspuns. De pildd, citirea unei cdrli sau a 2. Subteoria
unui articol legat de tema eseului, adunarea de materiale necesare Subteona e'
elabordrii gi redactarea propriu-zisd dupd ce a fost planificat. LIna relationatd cu e\t-l
dintre funcliile majore ale acestei componente este rfe a decide in ce care au experiente
mdsurd informafiameritd sd fie relinuli (invdfatd). in acest context, diferite. Confornr.
intervine fenomenul selectivitdfii, care comportd trei aspecte inteligentd al un;
diferite: noud; (b) sd fie pe

" Codificarea selectiad este activitatea de evaluare a informaliilor


in . O sarci;t
funclie de scopul activitdtii. Ea implicd segregarea informafiei timpnu
relevante de cea irelevantd, astfel cd sarcina celui care invatd Spre ere
este sd identifice informafiile necesare (relevante) pentru a-gi sd rezoi
atinge scopurile; departar
. Combinarea selectiad este activitatea de organizare aelementelor noi sarci
informationale selectate in paitern-uri specifice cu sens. Ea sd rezci.,
implicd combinarea in{ormafiei codificate pentru a fonna un compai-
ansamblu coerent, plauzibil. Simpla selectare a informafiei n Automa
relevante nu este suficientd pentru a genera noi structuri COflSUII':
cognitive - persoana trebuie sd qtie cum sd combine informafiile automal
intr-un ansarnblu integrat; proces-
. Contparnres selectiad este activitatea in care sensurile rezultate reciama
in urma integrdrii sunt comparate cu cerintele sarcinii. (lexicale
Aceasta implicX relafionarea informaliei nou achizilionate de (consicie
in{ormafia achizifionatd in trecut. Decizia privind inJorrnatiile de resu:
care trebuie codificate qi combinate este ghidatd de accesarea Pe masl
lu€Uodrul runlo^ un /arrlrJ ap
'+Ep luaruour un EI lipllllqe rrrpprlosuoJ ernspu ad EaJesaJJe ap pleF:
InrolrtlJ aundsrp aJeJ ap a^rlruSoJ asJnsal ap alnieurrolul pul \:r
alplqueJ-€SpalluJ,,alrrnsuoJ,, ps ealnd re (lunprniprn plnr"prrror;
upsaro.rd alsaJe aJlurp aJeJarC .(arqueruas ,aJqlelurs ,"in"r*n1; ap a;euorjrzRllE :.
'rrlrrJJes alajuua:
rrpsarord ap 1u]pn4llltu la_un E puellnurrs ea.rernSpysap
Efruelrar alelFza.r alrJnsu:;
lxel mun ea.ra8rnrred ,nldtuaxa a.rdg .axalduro, ,n* - rrpsarbrd
Joun rrJpzrlpal al€ aluelrodrur aur?nrqns plurza.rdar a+ezqeruoln€
alaluauodruoJ 'aJpsaJord ap asrnse; ap 15 +JoJa ap urrurur LunsuoJ alnieruro;ui aui;.'.*
rJnl)nJls rou E:.*
un nJ rurJJes raun e aJezrleal ap lnsa:ord alsa EarEzrleruolnv ,
'nou rarieur.rolur p :;::.
EI elellntrJrp n: pzealdepe as ere) ral nJ arie;edruo: -
uE riua3rlalur ,rou un euJoJ e ni]*:
reru rieraprsuof luns auralqo"rd anlozal ps
yllqeder I^alA'alrs'Il III_lu€rau airrd'u'd ^rlElar ug 'suas nr al.r.:..
n: a.re.radt np r.rrrrnr ro., J0laluaurala € l:: l
ap 'psul'{ero.to.rd r1 ..ro1
Il }od raiuauadxa lnruaurop ap
eard.luns aJeJ€oap ,pf,r+uenf, pJruef,aur "1"ppd"p
ap euJalqoJd'aa1oza.r ps rS-e nrluad 1a:*': ,,;
rpqedet luns nu e-IIIA e es€lJ ap rrdor iilnu reru rar ,n1druax" nrdg
'aueos"rad raun rajuarradxa rarre eJeJe ur yer8alui prn"nlir pie,rug aref, rn':-- ;
as nu durr] ta{eru;olur ea-r:: =
t€e1are ur 'aJeJ rep ,plnxounJau eun alsa
Rnou p€lal RurJJes O . u3.loirrjeur.iolu. : - -
'(ZOOZ /sruerllrM r$ Sraquralg) ezrleuroln€
as e-ap plcund ad ar; ps (q) lpnou
Arlelal arJ ps Eurf,res (e) :rrirp_uor alar€oreuJn uI lrarqns rnun ie piu"8u"r.o, a1;adse ra4 q::- :
ep FIoAru azaurqse ps aleod eurJJes o ,ruoalqns ralsaJe ruJoFuoJ .algaJlp
trpsarord ']xaluoJ lselE ui ;
ap rrndrl e1 a8rnrar ro^ purJres r6eaarp. nr aiunira&a nin., aJ uJ aprJap E .:r-;
allraJlp au€osrad 'pueos.rad o aSrnrred al arer "q1r"y1p
ad alaiuarJadxa ',n
nr pleuorieiar Pulf 'l€f,rJrupi j l; --
rtu,ralnd alsa eiua8rlalur pJ eaapr RzeaJa8ns ppriuarradxa €rroalqns aJesaf,au elEu;: E ,_
pp;iua;radxa puoatqns .Z e nes ri.rp: rau:. ;.
'alalle erouSr e ap rS rrnlnuriuot lnsarclrd 'lpp ,:.-
t"rnsundsp.r alr:,.ri
a+rurnue nr erado e ap aluaueruJad rrzrlap undnsard n1" ,rrr"rd ,ntr4i
.{o", ap aluauodru.r r:
llurnu€ rnun eaJezqear. nrluad_ alup^elal aprieurroJur +uns aJeJ apiJap e elnf,axa e ap Ii."--*
ap i6 elm1a? e ap alsa (aluauoduior).arusru€raur rolsaJe .pluab1"*"1
eiueu:o1ra d pzeazlnrJeJe)
Inloy uI alezrlrln aiEr::
arer 'aiieruJoJur ap nrpsarord araursrueJaru 'arirnpo;d ei;:: -
Erlrlruapr p ap arsa Sraquralg rnl pugurirede apr{rrauodruol rauoaiqrsirtdorg
'JolrJnloqurrs p is Jola+farqo e auJalur rupluaza.rda.r Inasa pJ a;n€ise -,;
erdnse gzearado a"re5 g"rnlp8a1 aJe Ina:. r
(a'resarord ap uol' rm) ;eiuau"1n p.toiin..r;loyur sarorer un alsa pluauodruor
pzuaztue8rc g: :
o 'aJesa)ord ap alaluauodruor plurza.rdar o 1ua8r1alur rnlnluaruegoduror arierurolur rsas;:
razileue e pzeq ap eal€lrun ,(SSO1) Braqu;alg rnl rarroa+ urroJrro3
Jnasa pJ arn8rsp ;.
er8aqerls a;qrup :
=
'1ue.t4del rS lua,rao: polu un-Jlln upluaza;d
1-9s rS ruplrpe l_ps urrrJ rraala 'ptrgtuol E; -*
eipaug e 'nasa un upzrue8Jo ps uinl eiE.\LI E ,aual raun rrJpJoq€la
eJesaJau r{eur;olur rsp8 e nrluaj iau;a1i_u ad up8r-reu ps uirn ejprru; lsoJ e Ptualqord ::
€aJezrJolruolu '? .
e 'nldruaxa ag 'alerr1de q e Ezpa,Lurn aJpl ilgale;+s ap ,olrirrdri
IalaJE rrJnlEu ea^;'-:
e.rdnse uaprJap ps luepodrur alsa ,suas 1."rn .ri ."--1qord ap'i.rndi1
:aluauodu:o)Elarr
allJaJrp urpllozal ps urn) ,rq:aCsar ,rou rJnJfnl ap ea"reiprrug ug
piueiu"roy.rad ap a;*'
alez{I}n asatord }uns - aiuuSount ap arirzrqre ap Jlaluauoduro3 .) a.rer ad alauqnr .',
ep alsa .rolaluauc J
'n{JaA
alal ap alEpJoJeJ luns uieurroFur alrou ernJgf, InJorJaxur uJ apqels aurlnJ rau::
lerjuauodruoJeJalu l
'nrtrru8or nlquresu€ un ornlqsuor as ,1eur1 uJ 'Ir{Ja^ rarieuro;ur
PnIeAa e (r) rS arell
ataptt winpdod ut ufpqtsnatp aaLflproqv p1tuotiatnpa aI o1ot1ts 11
P siholo gie e du c alion aI d Ab o r dar ea dia er si td lii i r :

al procesdrilor realizate simultan incep sd se automatizeze gi, practicd. Sternberg


implicit, s5 reclame o cantitate din ce in ce mai redusS de resurse care conditioneazd
atenfionale. Dezvoltarea automatizdrii este, drept urmare/ un
indiciu important a.! lectLirii performante (experte). Rapiditatea A. Abilitedl
cu care o p-ersoand evolueazX de la stadiul de novice la stadiul de solutiona
expert este un indiciu a1 inteligentei acesteia. in opinia lui Sternberg, unei pro
-elevii
ia inteligenfi, viteza de automatizate a operafiilor necesale strategri ,

solufiondrii unor sarcini este mult mai mare, comparativ cu a celor solutiona
mai pulin inteligenfi. in felul acesta, reugesc sd elibereze o cantitate B. Abiliradl
apreiiabila de resurse atentionale in direclia unor procesSri mai solutii po
complexe. timp, per
general d
3. Subteoria contextuali unui doi;
Cea de-a treia subteorie, sttbteoria contextuald pune in relalie domeniu
comportamentul inteligent cu contextele sau cadrele cotidiene in care trdim. creative r
Conform acestei teorii, existd trei procese debazd prin care interactiondm cu Lubart, 1
mediile zilnice de viala. domeruu
intermedr
7. Adaptarea, prin care oamenii igi ajusteazd comportamentele problen-re
mediului in care trdiesc. De exemplu, intrarea in clasa a V-a Definita r
presupune pentru un elev adaptare, respectiv habituare cu noul domeruui
mediu, prin identificarea unor modalititi adecvate de a-gi face noi performar
prieteni. cogmtive,
2. baata cu habituarea este inifiat procesul de renrodelare a personalit
mediului, care constd ?n ajustarea mediului la propriul mod de a c. Abilitedl,
fi. Remodelarea este realizatd, in funclie de nivelul de expectante. viabile, pt
Elevul poate si negocieze gi sd solicite adoptarea unora dintre ajustarea
valorile pe care le are cu rnembrii grupului de care incearcd s5 se Un aspec:
atageze. utilizarea
3. tn situalia in care nici adaptarea, nici modelarea nu funcfioneazi neverbali;
satisfdcdtor, intervine cel de-al treilea proces, qi anume selectares care con[
unui alt mediu - de exemplu, retragerea din grupul a cdrui concluzii;
filosofie este in contradicfie flagranti cu propriul sistem de valori
qi orientarea spre un alt gruP. a. Ceea
^rAr
4LAt
.

. in concluzie, inteligenla reclamd un echilibru permanent intre adaptare valori


la mediu, modelare gi ielectarea acestuia. Nivelul de inteligenfi al unei b. Cuno:
persoane este dat de maniera in care rcalizeazd. un echilibru eficient ?ntre specii
iceste procese de adaptare, modelare 9i selectare, pentru a-gi ajusta resursele tacite
la solicitdrile mediului (Sternberg 9i Wiiliams,2002). giind
c. Dob6r
III.4.1.3. Inteligenfa de succes indep
Sternberg pune in legdturd cele trei subteorii cu trei abiiitali cognitive
d. Cuno:
face ir
de bazd., pe caie le reclamd solufionarea unor sarcini sau a unor probleme
complexe. Degi aceleagi procese intervin in toate cele trei aspecte aie e.
Practir
Pe ba;
inteligenfei, ele sunt adaptate in functie de tipurile de sarcini / siiualii pe care capaci
trebuie sd le solufioneze subiectul. De pildd, o problemd dati poate reclama colab.
in mai mare mdsurd gAndirea analiticd, pe cAnd o alta, gAndirea creativ5 sau

.-
'(geil 'rau€errr1rS Sraqurelg 19967 ''qe1oc nPs 9ArleaJJ Palr'
rS Sraqu.raqg)
eruBIJaJ aleod E:
aueos.lad reun E arrpug8 rS a:eipnug ap rripyredet
arer ad r{en1rs .
erdnse rrirrpard alEinurro; g tod atr:el .rolaiurlSoun) ezeq ad 'a
larrlrerd a1e alradse ra;
L-
IuIJJes Joun pJrJrJads ejuer-urolrad (gieraua8 eiua8rlalur aJeJ arualqord JouI--
o lgrap) aialernre pllnr-u rplu nt :rza;d alne1 alaiuqSoun3 'p anrtrru3or liFli:l-.:
1a1euo{ua.ruot aldplrlrqe ap aluapuadapur
^qEIaJ
luns alrl€l rolaiu4Sounl €alezllJtn rS ea.rrpugqog .J
prs'apuvqop ar ps rin;srpa:d rELu runs #:#;; ffffiH:J: alasJnsal €lsniE ::
ajuqSoun: op undsrp 3i€t rruarupo 'ealsaf,E aleol n) ':l1tmds alluJ luarlqa :.-.;
niuauop un :F aleuorjela.r luns aliJel alaiurlSoun3 'q taun le Pjua.t '=:
^Ilelal lalEJrJrJoleA a;eldepe J.LI'L - -:
luns eJp3 ur a1rtEriiEirolu lgl 'rolajuauadxa Inurnlol lgle
alsa nu arrl:eri :.1"--l?iiirq€ EaJeilolzap uI FZEaluoJ aJ eaa3 '€
iJolEn 3p tui:- :
:; r,::::; eiua8rlalur purrrrrd JolrJplaJJa) o1e rrznlf,uoJ
rnJgJ P 1n,i:--;
€AalgJ Elsilif :.;:3li_i lltunue un-JluJ InsaJJns el arnqrJluof, aJef, aatulJalas aL..: --;
nieurro_1.n ?- ?:a::r as rS 'airqezrlpqJal nar8 nes alrqezqpqJalau pzeauorj:un- - -
'1e.raua8 ur :.::.. ::,-irlsount alsalv 'alrJpl .rolaiurl6ounJ eaJpzrlqn
rS erirzru:e p:;-z::Ja: 1g a:rlrerd raiua8rlalur I€ araq) lladse un
'el€al lru-i::- -r---\?l;ol ei (1ua3r1aiu1) lnlnluaurel.roduor earelsnfe
as ps PJJPalur :::
aJlurp Plou:. ::.
undnsa;; a:;:::; aliiplllqv 'apuoriruny aJeJ al e n.rluad ,apqern 'aiuelradxa ai -
a1runij;c :::-a,;:'iiur e nrluad aJesaJau luns arlp€Jd aUiplmqV 'f € ap poru 1n'.:j-:
'E'iECS;3: ;z:arado aJEJ uI
Inrparu rS arienrlour 'aleqrleuosrad e a,tulapoular .:
'arrpue8 aF :-r. :ls 'ajurl6oun; :ap aie8al alcadse e1 rS lt ,aa1lp8or
alasaro:ci at :::i ai ai:adse Ei JEop nu pJatal as aaqearl raiueruro;.rad rou af,€J rS-p at ::
pal€]lo.\za: lur- : ;.ir1 alenprz\rpur alaiua,ra;rq'1eruJatralur trnruauop Inou nJ aJ€n:IJ:
ap olorlrp ':n-i:s:: apuqxa as ealelrlrleart'1e.raua8 suas ui plrurJa6l €-A E €selr L:r :
'g1ua3ra,rrp Elr:?; J! n€s p1ua8.rarruof, pJnleu ap ]od arualqord
B alaluaruel;odi:: :
alsaJv 'nou €l ea;e:J:pe Bru€llal aJeJ aruatrqord roun InrpaurJalur
rrud gletu4sa lJ al'ir,al ?,\rleaJf, ejua8rlalul 1ezttatd aurq nruaruop
un lsaur;ap a.\rl€all a'u?li.\rl)E aleol nu ,.rn8rsag '(SOOf ,ueqn-I n: u.rpr"rori:el;: -
rS Sraquralg) (rp.t.i 'n-,iruara ap) rruaruop Jolle arcsaJau anrleaJf, 'lrrlRJ] aJeJ Lri ;'--l
allipilllq€ nJ pzEalalot nu iarrtseld ralre p 'nlduaxa ap) nruatuop arie;ar ur au::
rnun eJrJrJads aarlear: aii]Bllllqe 'aJele eJ '1e;aua8 nruaurop rnun
t aslJJstunf,rn g lod nu ri ieuoriualuoJ In-OI ap a+3urlsrp p.raueS
uI luns dprytqe alsaly rou aualqord acnpord e n.r;uad 'dtur1
t tSelare u1 'rS alualsrxa alua{qord :oun E aJ€Alozar ap apqrsod rrinlos reur rJpsaf,orci ::
allntu reru lgl e.raua8 e nrtuai ar€saJau luns aarl€an a1{p1g1qy 'g alel4u€J o aza,3i:
'lla eJeuorlnlos Jolar e nf, Arl€.:E -
ap mtrnsalotd eatezuolgoru 'rarualqo.rd e aJeAIozaJ ap u8ale.r1s aJesaJau rolnju:a.
Iaun EaJelf,arord 'ratualqo.rd rrJnl€u eaJrurJap 'auralqold raun €.raqu.ra1g rrll EIJ:L
eaJ€JrJrluapr :runcard runri:e pn1:ur alf atualqord raun e areuorinlos ap Inrp€}s el al:,',
ap rola^qeuralle earpnlena ri ezrleup pzeazt^ arIlII€uB aIIiplIITqV 'V ealelrprdey '1ai:a
un 'aJeurJn ldal'
:saJJns ap raiuaSrlalur €aJ€llolzap gzeauo{lpuor are; asJnsal ap Psnpsi
rr.rrpug8 ale riplrlrqe ap rrndq ra4 Surlsrp (OOOZ)
'qelor rS S.raquralg 'pcrlrerd
'rS azazlleruolnp
6Vr pnpfi a/ulndod u1 nlp4tsnatp uarapnqv np a ar8 o 1oi;'' :
Eauo/w
t
t
f
I
i 150 Psiholagie educalionald Abordarea diaersiti:.

Detrimitarea inteligenfei practice de cea evaluatd prin lQ a fost analizatX . aducel


in mai multe studii (vezi Sternberg gi colab., 2000). Una dintre cercetdrile din p-
importante privind evaluarea inteligentei practice (de adaptare la mediu) proVe:
a fost realizatd, de cdtre Lave (1988). El a studiat copiii strdzii din Brazilia. . invdtai
Acegti copii se aflX sub o mare presiune contextuald de a crea o afacere de utrliza
stradd de succes. Dacd nu reugesc, riscd sd moard in rnAinile aga-numitelor n dezvo,
,,detaqamente ale morfii". Cercetdtorii au constatat cd acegti copii, cu toate cd moni.:i
sunt deosebit de abili in a rezolr'a probleme de rnatematicd pe care ie implicd cogr'.rfr
afacerile de stradd, nu reu$esc sd rezolve probleme de matematicd simiiare o conc€:
celor din gcoald. Cu cAt modul de formulare a problemelor este mai abstract numal
qi mai departe de contextul vietii reale, cu atAi performanfa acestor cclpii este ^: ^; ..'.
Lt:t u-
mai slabd. Aceste rezultate sugereazi ci diferentele de context pot avea un . foi-o,
puternic efect asupra performantei. Astfel de diferente au fost regdsite gi la procell
femeile casnice, care pot rezolva eticient probleme de matematicd atunci cAnd
igi fac cumpdrXturile. insd aceleagi persoane nu reugesc sd rezolve probleme
izomorfe prezentate intr-o forma abstractd. Cu alte cuvinte, problema lor nu
este la nivelul proceselor mentale, ci la nivelul aplicdrii proceselor in contexte
specifice.
O alti su:,
Conchidem cd niciunul dintre studiile prezentate anterior nu creativitdtii ele'. -

concepe qi realiz,
sugereazd cd nivelul inteligenlei generale nu ar fi important pentru predicfia
performantelor gcolare sau profesionale. Ceea ce sugereazX aceste studii este Creativita:,
cX existd aspecte importante ale inteligenlei care sunt reLativ independente
caracterizeazi u:
rnornente de ins:
de IQ. Astfel, prin natura lui ecologici, modelul abilitdfilor multiple este mai
cAte ori rezolr'ar",
acurat in predictia performanlelor gcolare 9i profesionale.
Potrivit teoriei inteligenfei de succes, de multe ori abilitetile multiple utilitate a unui r
mai mic capacira:
ale copiilor sunt subutilizate in gcoald, din cauza faptului cd instruirea tinde
depdgeqte in r-ia:,
sd valorifice predominant partea analiticd (9i mnezicd) a abilitipii in dauna
de noutate poale
creativitdlii 9i a abilitililor practice.
Existd cdteva argumente pentru care instructiunile bazate pe principiile
Fiind o re
teoriei inteligenlei de succes ar trebui sd aibd o pondere mai rnare in educafie:
creativitatea sir
rnotivafionalS, er
f. incurajeazd eievii, pe de o parte, (a) sd-gi capitalizeze 9i sd-gi Orice om r
potenfeze punctele tari, iar pe de altd parte, (b) sa-gi corecteze sau anurnite blocaje .
sd-gi compenseze punctele slabe.
pot fi datorate si.
2. Faciliteazd codificarea multipld a materialului de invifat, care trdiegte. Du:
care o are omul i
imbundtdfind astfel reactualizarea ulterioard a acestuia, prin faptul
implic^it, de a rezc
cd existd mai multe,,rute de acces" la aceeagi informafie.
3. incurajeazd o elaborare multipla a materialului gi nu doar o sirnpld
In cazul. el,
identifica probler
mernorare a acestuia, fapt ce faciliteazd invdlarea.
4. Cresc motivalia gi, implicit, implicarea elevilor, deoarece in mod
In urma u:
elevii cu un nive-
normal prezentarea transmite materialul intr-un mod mult mai
precum gi un sei .
interesant decAt alte forme de prezentare convenfionale'
lor. Insd nu de pu
probleme, indeos.
inconcluzie, reddm cdteva sugestii prin care profesorul ar putea
chiar 6i profesor;r
ameliora comportamentul inteligent al elevilor (pe baza teoriei lui Sternberg):
originale de cdtre
pe care le rezoir';
valorizeaz| relaf'.
arldda)Jad J€r /JeloJs Inrparu uJ ealelrlrl€aJJ urind Artr€lar pzeaz.rolel
-ad
ruosayord 'leraua8 uI 'pl aprqJuoJ rntrnrpnls ea"reolnv .pnlozal aI arec
allulJJes uJ eJolsaJE e ppuoriorua earerqdrul i6 ipJ 'xAaia aJJpJ ap aleurSrro
{p:apnf roun earelnurot lgle ,en^ezap u ap eiurpue} n€ lFosalord is iurqr :(S"iaquralg rni rarl
'lualrarg 'r8alor aJlpJ ap ea.reldarre alSaar.id al €aaf, uJ rqasoapul ,auralqord ealnd Je InJosa;.
ap aJeotrpJauaS ps.rns o g +od,rJrJSiJalJEJEJ ap Ians€ r.ro au{nd ap nu FsLrI .Jol
n8alor ap azariua;atrp as ES Jet rJ aJeJ lieruioru rs uolel ap +as rrn rs run:ard 'aleuoI:.
'aurs ap aridarrad punq o plsatrupuJ rriplmrleaD i€ lBtrrprJ la^ru un nJ rrAalo rctu llmu pouI r
Rf, lulelsuoJ e-s 'nrzeulur8 ap r,ra1a ad Teztleas nrpnls rnun EurJn uI porrl r.rl af,aJeo3p
'alualsrxe elar ap atrraJrp t
reur IVD rrinlos lsp8 e ap ri auralqord eliipuapl
E ap pJolsare ea;elrredut plurzardal ,tapaap pldurrs o Jeop nu .
Bal€lrlrleatt lrrzv) LtI
'plun4uoJ as atel nl alauJalqo.rd,pluanr;a pJaru€ru uJ,eAIOZaJ e ap ,lirr1dur
'a{eu:;
'1S_ ales riurnl e g:rciorsopralpJ €aJeqrun{Js nJ psed auri e ap
Intuo aJe o aJEJ 1n1dey uud 'errusa
ad esues g1urza:dar p-\rtEarr ea.reldepe ,(fgOf) sraSoy .f pdn6 .a1$arpr1 a.ret 'leipnul ap in::.
uJ IerJosor{Tsd rnlnlerurll nES arjernpa 'alinJlsur ap rnlnrualsrs a1e.io1ep r;1od
aferolq alsare arlurp allnl\.eralsaf,€ rrJpJrJrJolen eale) urp aferolq alrurnue nes azalf,aJo: ri-?.
eJnlelur gs alSa$na.r a.r€f uJ alrrjrpuo;r uJ ArleaJJ ry aleod ruo aJrJO r$-ps rS azazrlz:,t:
'Fl€uipnlqp 16 ppuoriorua,pJeuorie.trlou
'ppn1ra1a1ur pJnleu ap rydrllnu IJoIJEJ pzpazqalurs EalElrAq?aJJ :ariernpa uI er€u :
'1ip11puosrad y8a4ug e aruqdo yrguorirunJ € pluullnzar o pqrg aprdrtur:d ad a:rl
',,JoJeaJf, sa;rord
lrurnu r; aleod al€lnou ap
ru€Jp un reJpur apurrdnr rs raurln.r alaliurrl alalrz alEol ap eierrr ug a16a6pdap €unep ui Iliptll;qE
aJ €aeJ Wl" '(eg6L) r1s1o3g1 eruJrJp tunr pdng .p^rleaJJ ua1e1r;rede; rnu rctlr apuq eaJrnJlsui E:
nes aJeru reru pe.r8 un-quJ F+eliJrlos alse au ,IeueqjJarqo rnun € alel{qn a1dr11nu aldptli,-.:
pnou o tuuadorsap nes Rlrpaui FJarueru o-rlul guralqo.rd o wpllozal rJo a]gJ
ap IJO 'rlrleaJJ ,a,rtrunza.rd lualuns riol rou ,1de; uy .a{e"rrdsur ap aluaruotu Ieru alsa a1dq1n.-
alrJeru u1 r1erua8 rJolElua^ur 15 r16r;.re ap sugJlsal JPurnu un pzvaztJal)eJef, atruapuadapur ..,L:
eJ 'soualsrlu sacord un €J pllrrird rJoasap alsa EalEJr^rleaJJ alsa ilpnls alsalE ?
'alualsrxe aIaJ op ellraJlp reru lgJ asnpord EzrIBaJ rS adaluo:r erirrpard n4uad :'
p ap rnpprlrpur ealElr:edel plurzardar ealelrlrl€aJ3 .Jolr^ala rripqr.Lqea;r nu .IorJalue alE:r
Inla^ru plurza;da.r o preprS eriepdod u1 nipys.rarup p psrns Rll€ O
alxaluof, uJ Jolasa-1,
IFPII^F€arr aIP lrPproqY'9'III nu Jol euralqo:i ':
atualqord alloza.r
pugJ rlunlE Pf,rlEr-i-i
'a.reipnul ap rnynsaro.rd e1 rS alrsg8al lsol
ale IoJluoJ rS a.rezr.rolruou ap Ijpll]lqe Joun eaJesJaxa lS eaJ€urJo] , LIn EaAe +od lxalu
lrol e ar€pJoqe ap Iqs un rS n alsa ndor JolsalE E
'auralqord nes auaruoua' asJa,\rp a.rdsap aju46ounr alRunue rerunu lJeJlsq€ l€ru 31s3 l
aiarru; nu ps rrlala eJoJEl Inlpel ur aurer8ord roun ea.radaruol o aJellurrs PJqetrlalEr
1p1un;yuor as aJ€J n) plq€tualqord erjenlrs ap ad:un; u1 anl1ru8ot grrldur a1 arer aci
apt8alerls azaldepe r6-ps e1n[e r-e n:1uad (arenle,La 'a.lezr.rolruotu pJ aleo] nJ'rrdo-- n
'arerqrueld) arrqlu8oreqau rjplrpqe roun € r^ala el eale+lo^zap o rolalnunu-e6e apu
lauralqord ap r3.re1 irro8aqe: roun eaJe,\lozal uI eztlurr ap aJa)eJe o eaJt
pleod al ps unala a.rer ad aleraua8 a,rqru€or rr8alerls roun eareiprrug . 'P{rzeJB urp rzg.q:
lpiuarua.l,o.rd (nrparu e1 areldep
ap Jol rnlnrparn p rS ;op,tala rrJnllnl I€ aJapal ap pltund urp airJPloJJaJ aJlurp
aluelrodrur luns alef, 'apa.r aualqord ;oun e arincsrp uJ eaJaJnpe . Rlezrpue tso; e Si
pn1oc6 niapdod ut uja1rc.Laary uanproqv p1auofnnpa a$opt1ts6
F
P siholo gie e ducalion aI d Ab or dar ea dia er si tdti,

lor asupra creativitdlii sunt centrate in jurul aspectelor intelectuale 9i ale sociald
rezolvdrii de probleme. necesil
Unul dintre motivele de bazd ale explordrii creativitdfii in gcoali il la prot
constituie identificarea uno; modalitdti de stimulare 9i recomPensale a 4. Creati,
comportamentului creativ al elevilor. Finalitatea unor astfel de metode unui ir
poat-e facilita transferul acestui stil de abordare a realitdgii gi in domenii care perioa,
ptesnput
- rezolvarea de sarcini extragcolare (de pildi, cele pro{esionale). perioa,
Danchi gi Lenon (2000) afirmd cd existd un set de atitudini distinctive de mo
care suslin performantele creative. Acestea sunt: autocontrolul, efortul posibil
susfinut in realizarea unor sarcirri, autodeterminarea gi perseverenla. 5. Creati,
Prezent5m, in cele ce urmeazd, cativa dintre indicatorii abilitdlilor Mai n
creative ale elevilor: sunt I

agreea
. Curiozitatea noncol
r Puterea de concentrare 6. Creati'
'. AdaPtabilitatea ln tir
Puterea de muncd sefflna
. Independenfa suryen
. NonconJormismul comPo
CaPacitatea de a risca 'compa
.' Atractivitatea fald de complex gi misterios menite
. Intoleranfa fald de plictiseald efectel,
suPerir
III.5.1. Mituri asociate conceptului de creativitate Efecful

in jurul conceptului de creativitate s-a lesut o intreagd mitologie. Un mit Conchiden


reprezinld o conceplie eronatd despre un anumit lucru, eveniment, persoand comportamentul
eti. pl ia nagtere prin sedimentarea unor cligee 9i prejudecdfi impdrt[qite gi in sarcini difer
de o anumitd comunitate umand. Semnaldm cAteva dintre miturile cel mai
frecvent intAlnite, in legdturd cu procesul creafiei. Totodatd, vom prezenta qi III.5.2. Ra1
argumentele care dovedesc vulnerabilitatea 9i falsitatea lor'
Oameniicr
1. Ideile creative sunt in exclusivitate produsele inspirafiei La fel cum exist
iluminatorii. Cercetdrile ardtd insd c5, in orice domeniu, ideile creativitate (crea
cteatoare sunt rezultatele unui efort susfinut, precum 9i ale unei (Gardner, 1984).
angajdri de duratX in activitate. De exemplu, Edison susfine 9X invdta lucruri no
geniul gi, implicit, creativitatea inseamnd 99% transpirafie qi 1% abilitatea de a pr
inspirafie. care nu au corer
2. Randamentul qcolar reprezinti principalul indicator al oamenii creativi
creativitifii la elevi. Exista o imagine gablon a elevului-model in
gcoali, ca cel care gtie sd expund riguros opinia profesorului gi sd
redea fidel manualul. Numai cd, adesea, elevii cu note foarte mari
III.5.3. Tip
nu sunt gi foarte creativi. O mare parte a elevilor creativi vor fi III.5.3.1. A
deficitari in privinla capacitdtilor celor mai valorizate in gcoald.
Spre exemplu, nume de genii ca Verdi, Einstein, Hegel, Leibnitz au Scopul ab
fost in gcoald elevi mediocri. abilitdfile care su
3. Creativitatea este o capacitate psihici omogeni qi unitari. Ceimai importar
Creativitatea existd doar in forme specifice' Astfel, putem vorbi qi Torrrance.
de creativitate gtiinfificd, tehnicd, creativitate artisticd, creativitate
alelrlrleaJJ ,p:1isu
'aJu€JJJOJ rs
rqJol uralnd '1a::
proJlrnD'd'l:luns areproq€ ap d11 rnlsare 1e {ueluazardar riuelrodur reu ra3 'RJElrun gB guaS*
'nI+eaJJ rnlnluarueuoduor eaJpunuJalap ap alrq€suodsar
truns arer apiplrpqe
enlena e ap alsa r{p1ra4ea;r ale af,rJ}auroqrsd royrppJoqe indorg ne zlruqra'I'1aFai1
prlrlauroqrsd pareproqV .I.g'g.UI 'ppor6 uI alezrr"r-
IJ JoA |AI]€OJ) -lt--:
rriplrnr;earo E arEproqe ap yndr;'€.S.III IJeru alJeol alou :,
ps rS mln.rosalo:i
uI lapour-rnln_\a-?
'pleJp^ap€ alsa nu eto;dna.r psui 'iiua8qeJur luns rAr+eaJJ riuaureo IE JolBJrpur Ir'.
urp a1.red areru pl o alsa erierrldrul 'al€l{eal u1 luapuodsaJof, n€ nu aJeJ
rJnJJnl'uooun'nes apln rSn1o1 rep 'aleur8rJo rJnJJnl arnpord € ap ealeirlqe o7o1 rS arie.rrdsu:::
aundnsa.rd ealelrn rleaJJ 'alualsrxa alrJnJJnl euo{e1ar e ap rS rou rJnJJnI eiprrug pr aurisns uos:::
E ap ealelqrqe pqer8ap rcut pzeazt^ eiua311a1ur psul pJ€C '@gil,raup.re3) Iaun a1e rS r.un:a;:
(prr;rjurrls al€lrlrJ€aJf, 'pJrlsrue a]€lrlrleaJt 'prprqal alelrlrlearJ) a1e1rrulean alrapr 'nruaLuc: .
ap al;nads rrnd4 rS plsrxa 'piua8r1alur ap rrndq asJalrp plsrxa tunJ Ia' e-I
'rry;ads nruaruop un-Jlul alullllqe ap larie,rrdsur alasn
laJlse o plsa;rueru rArlEaJJ rruaureo
*
elelrlrl€arl - piuaS;1a1u1 pgodeg .Z.S.ilI
rS eluazard Luc-,, ?
'gueosrad o pleuaJlue lsoJ e aJeJ nrluad alal lgJap alrJaJrp run.res u1 16 Ieru IeJ alrJnlrur ;
apur8rro aluatuulrodruoJ Joun erirtede Etr1rf,pJ aleod nqearJ Inluarueuodtuor alrSplrpdurl {e,-;;
pueos.rad '1uau:lu:
gzeasuadtuocar'du11 rselare u1 'rS preo.Lord ar nrpau un pJ ruaprqJuoJ
l1ru un 'ar8oiol:.;
'rue 7 rS rerqt durq ul lelsrsrad e 8urure4 ap rolaiurpa6
1n1ra;g
'alelipurBr;o ap alalsal e1 {euarlueau ral nr lrleredruol areor-radns
rJnJoJS lnuriqo ne rieua.que rrlalg 'luarueuaJlue rnlsa)€ alal)aJa
l€Jnspru e 'rorra161 'Jolrlala ealelqeur8lJo azauaJlue ps alruaru
ajurpa5 ap arJas o lndatuor € Ig'mala €l ArleaJJ rnlnluaurelroduror.
€alelrllqernpa ]€rpnls e (OgOt) ueruzlptr tr 'Ar]€arr In+uaut€uodruot
pzeapate 11 'raueoslad 1e pieln ap Inrparu uJ a]rualJns
aia1uarurua,ra rS 1pr 'aiaiuarradxa lgle pr pldey psuJ pzealeuuras
au alrJplalral plle e1 arienlrs o pI ep plualsrsuoJ ,durq ug
pIIqEJrnpotuau p.rnlpsE4 o alsa'raiua8r1a1ur J€IIurTs'ealetrrirqear3'g
'pluJn urp eqSare plseJru€u
1-are; ad rnlnrusrruJotuoJuou
pllJolep Inrl€arl rolr-\ala rjua8ilalur rru\a{a pJa}ard rS pzeaa.r8e
nrosayord '1e.rauaB ui .aluapuadaprn Arl€laJ auauroual luns
eale+rlrlean rS ejua8rlaiur pr 1n1de; glsa+€ 1Ipnts a+Inru rctr tr JolrlPlrTrq€ rrjotEt.
'raiua8gatrur IE lEJrprJ ap lrqasoep Ialru.un ElrJrlos EalElrArlEaJ) 'g 'eiuara-r.as:.
IPnllala+ur urlf,ap pqrsod Inuola 'lnloJluol":
Inun InIJIpu al-npugJaprsuol 'arlerrdsu ap alrsdrl elaluaruour ap a^llJurlsrp IlJIpruI:l
leruJele r1 aleod Aala un 'pre:a1r1 alelr.\rleaJf purrxeru ap ppeor.rad '(aleuorsa;o:d
o pdnp 'nlduraxa e0 'plsapor'u r€LU p.\rleart pjuar:qa ap apeouad aJeJ rruaurop u1 rS :
rS plsrxa urnr pdnp 'prurxeru al€lr.\rleaJl ap aluaruour prnrpur rnun apolatrl ap IaJlsp
eiern ui psul plsrxg 'Enur+uoJ arjnloaa o alSeounr ealElrlrleeJJ 'V e a;esuadtuoJar r:
'p)IZrJ ap alaualqo.rd e1
11ppor6 uI Iliplj !t
alrpaur rrinlos Joun €aJrsp8 u1 .tqean iuaurel;odruoJ un alelrsaJau
nJ €lsaJrueru €A nu pJnleJairl el ArleaJf, r\3{o ufl 'nlduaxa ao 'plerJos ap rS alenlf,alalu
ptaloc| o/apdod ut uiapsnary aanpnqv plauolacnpa aSoptps;
T

Ab or d ar e a dizs er s i t d ti
lional d
t
P siholo gie e du ca I

Guilford (1950) pune accentul pe rolul gAndirii divergente in implicat,


determinarea comportamentului creativ. GAndirea divergentd vizeazd sinteza,
generarea de solutii / idei cdt mai diferite 9i originale pgngy solulionarea rol este :
unei probleme. Pornind de la o-astfel de conceptualizare, Guilford a elaborat
o baterie de teste menite sd evalueze comportamentul creativ. Bateria fiind Weisberg t'1!
axati pe gdndirea divergenti, vizeazd evaluarea urrnitoarelor abilitd,i: procese cogniti-. e
fluen;d, fleiibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme. CAteva studiilor de caz c
cercetdrilor de la'ru
dintre testele de creativitate prezente in bateria lui Guilford sunt: testul
proceselor cogmtlr
intrebuinfirilor neobignuite pentru un obiect, testul consecinlelor posibile
(,,ce s-ar intArnpla dacd...?"), testul sesizdrii unor probleme (rapiditatea cu
cunogtintelor deja ,

care subiecf ii sesizeazd anumite gregeli sau coniradicfii) etc'


opusul gdndirii divergente il reprezintd gandirea convergentd gi se III.5.3.3. Abt
referd la proceiul de gdsire i unui singur rdspuns corect la o problemd (in Aborddrile
general, un rdspuns sfandard, unanim acceptat). Din nefericire, majoritatea contextului asup:;
iarcinilor din gcbald sunt astfel formulate incAt solicitd aproape in exclusivitate interactiunile dinn
implicarea gAndirii convergente in vederea solufiondrii lor. o persoand. sd solu
Abordarea psihometricd a creativitdfii este exemplificatd qi de cxtre creativ. Teresa Arr,
testele de gAndire creativd ale lui Torrance (1974). Spre deosebire de factorii specifice unui anui
vizali de Guilford, aceste teste includ alti doi factori: abilitatea de rezistenfd constituie element'
perceptivd ia figura indusd de stimul (sau autonomia in invdlarea perceptivd) unei persoane de a :
9l abilltatea de interpretare abstractd a stimulilor imagistici (respectiv nivelul Ca urmare, una ci
de abstractizate a figuralului). creativitatea eler-il.
incurajarea curioz:
IILS.3.2. Abordiri cognitive ale creativitifii spre rezolvare sar
Persoanele creatir''
Abordirile cognitive ale creativitdfii igi propun sd evidenfieze, pe de
recompense extriru
o parte, (A) caracteristicile cognitive ale unei pelsoane/ necesare pentru a
reiliza un comportament creativ, iar, pe de altd parte, (B) reprezentdrile 9i Mihalyi Csi
procesele care stau labaza gAndirii creative.
sociale a cunogiin
autorului, ceea ce I
A. O condilie necesard (dar nu gi suficienta a creativitdfii) o reprezintd
ale unei anumite I
volumul de cunogtinte specifice unui anumit domeniu. Ins6, alSturi persoanf, gi ceea ce
debaza de cunogtinfe, sunt necesare abilitdfile de reformulare sau
de redefinire ale unei probleme. Acest lucru este echivalent cu a III.5.4. Dime
vedea lucrurile dintr-o noud perspectivd' Adesea, degi preocupatd O analizd a r
cu solutionarea unei probleme sau a unui proiect, o persoan5 le dirnensiuni ale ac
poate abandona, totugi, temporar' O astfel de distantare pentru personalitatea crea:
un anumit timp are rolul de a intrerupe cdile rigide ale gAndirii gi'
implicit, poate facilita reconsiderarea punctului de vedere asupra III.5.4.1. Proc
unei situafii (Gleitman, Fridlund 9i Reisberg, 1999).In consecinld,
creativitatea reclam[, aldturi de un volum extins de cunoqtinfe, inainte de s
qi flexibilitate in scopul combin5rii gi al reorganizdrii acelor procesul prin care s
cunogtinle. idee sd fie elaboratt
B. Conform modelului lui Finke, Ward 9i Smith (1992), existd doud Wallas (1926',
etape importante de procesare specifice gAndirii creative: o etapq fi redus la patru: s
generativd gi una exploratorie. in etapa generativd, individul stadiul verificdrii,
construiegte o serie de reprezent6ri mentale ale unei probleme. 1". Orice p
Funcfia acestor reprezentdri, denumite^gi structuri preinventive, Sesizarea problemt
este de a facilita d-escoperirea creativd. in etapa exploratorie sunt
:nlrqoru aur^ap ale) ipleropul,ap_aJels pzeaJaua8
luns arrole.roldxa
o rarualqord earezrsag
'auralqord raun Eerezrsas urrd adacui ariearo ap saco,rd 'anrluazruraJd r;n
aii,rg .\ 'auralqord raun a
ts nrpununrr Inrpprs ,radeqnrur Inrpels ,ro1r1pea.rd ppr^rpur ,parlel;
,'rpeis #::itii"r$5:1;
'' pdetra o :alrleaJ-r
aleod nqea"rr rnlnsarord aF IIpEls ap Inrprunu p, a.riirn, (gZOt),n11"7q '
gnop plsrxa ,(7651
2ra{ean rnin}rp aladela }uns ar€J ipleioq"la aU ps aapr
plsesJe pJ alur€uJ pldtuelur as aJ 'p^qeaJJ eaapr pllo^zap as aJerurrd
pzeasaralur i"r"roid Jola)p rrrezrueE:c
au 'r{p1r,u1parl Ie FurJ rnlnsnpord lnrpn+s ap a}ureuJ
'ajuqSount ap sL
AIlBarr 'ejurcasuor uI (6b
Insarord'I't.9.III erdnse a;apa,r ap
'aleoleeJJ ealelrpuosrad 'rS tr.rrpug8 ale er
rS l4ean psnpord ',r.r1ealJ lnsarord :lJnJlsuoJ InlsaJe ale runrsuaurrp n4uad a"reiueisrp
alpru reur piuapr,ra ug
aund alelrlrleaJJ ap rnlrydatuoJ e pzrpue O a1 pueos;rad o ,rr:
plednroa.rd r6ap :
rrlpll^qparr allunlsuaurlo .t.s.Iu e nJ luapAn{)3 3i
nes aJPIntrrJo]aj :
rJnlplB'psu1 nru:;
o arnp ord a, e e a r :'J;li:;i,Ti ;';ri?iYiff"'jm ilrm T::"J,g plurza.rda.r o (lp:r,
areln8urs rogunlite ",,d
Inlellnzal alse nu ele+r^rlealJ urrurnu af, eeaf, ,rnlnJolnE
ruroJuoJ '11ip1;npea"rr Ear€qrqur nes ea.renillnJ uI rolaiuqSounr e alerros
trrgzrue8ro e{ergruuras len}uarre e (OOO} r.(leqruluaisps3 rdpqyl rS ap"rp:luaza.rdar
'azazrlvar es JasurJlur e nrluad aJesal;u
Iienuou luns eJ eaar nrluad,nasurilxa isuaduo;ar
auriqo lod arer. urrd aliplqepou rs prryrluapr rJoesep aArl€aJJ alaueosJad ap ad'azarjuapi,..;
'a'ra8alaiug rs piue.ia1o1.ap pJajsorule o-JluJ
'elrpaur rurJJes a.ierrlbza.r ardi
tra;o 1od ruosalo;d 'r{plrpur8uo e rs n1erqr"1j1,.rt riiplt"orrrrr earefernrt4
urrd 'aleJaJard aliplrrrrlJ_e aJrtrluapl I6-FS ilnfe r-ps alsa Jolrlala nnlnlrrrrln"rJ
eJrJrsualur 10d rrrosayord arec ulrd pr aunq rcur alal aJlurp eun ,ar€tu.rn e3
'aunrire Eale aJnpoJd o-r arer ad erice;sr1es niluad e.tar arnln
atreos;ad raui InIOAru arlladsa; ;
"p
Eiuirop €l pJatar as pf,asurJlur erie,rrlo;41 .aleluaruepunJ aluaurala arn+qsuo)
(partrdarrad earprE-,
Pf,asurrlur ede'r40ru r5,trleaJJ dp ap earrpugS'nruaruop trtrunue rnun arr.;I3ads p{ualsrzar ap EatE::
alajuqSounr ap untp1e ,pf, praprsuoc,ppitd ap,(Sffif) esaral.AIl€arf, IrJolJeJ ap aJrqas!,€
ur{nd reur n€s lrnlu rpru poru un-r}uJ p*"1qord o a""u"ti"1os
"yqn*y ps pueos.rad o aJlpJ ap rB plerg:t
PulurJalap nrpau ap 1{ a1e1l1euosrad ap rro+JeJ rirurnue aJlurp ayunrireralur ':
aJBf, uJ Inporu ad lnluarre und a13 'a^rlEaJf, rr.rrpugS eJdnse rnlnlxaluof, aJPlrArsnlJxa ur e:E,.
eiuangnrr pzear^ qigll-rpear: ale a:l?o1eqr.4-lerf,os alrrppJoqv eale;uofeu 'aJr,rua.i
ug) prualqord o er ;
I
arl?o16Utr6-l€rros alrrEproqV .€.€.9.III as rS plua8JOr\uot
'l:.
: 'ropi:arqns Erlolualu rn ajeJols efap rolaiurl6ounr nr ealelrprde.r) alu;
ezeqad (rr3o1eue JaJsuprl_'nldr-uara apr) aleuorjualuof, aaqru8or'rolasarord apqrsod roleiur--al
I eaJe^rlJe ap apurdap 1n-1t13sut p: aurjsns 8-raqsrarl4 ,JolEJoqel ap JoIrJplaJJaJ
Inlsa] ;luns Prol;in
e tS apqerreural aArlearl {p1111qe n: rj:arqns prrldiur at zea ap Jolnprys E^a]gJ 'aualqo.rci :
ez.eq ad 'alrqeJJerua.r r{ean azaraua8 9s alde ,aldrurs arrqruBor ai5jord :dptllqe rolar€ote.*
'eiuasa u1 'prqdur ArlearJ Inuauoual pl prurrJe (te;t,gg;t) hr"qrr"n4 purrJ erJalEg ' rlEa:
luroqela E prollrnn
'alrleaJl rapr eraua8 e ap elaJe alsa eareuo{n1os n.4uaJ
IoJ
JoJpJ I€'eatezuo8aler,orSopue InJaJSueJl,eeJeluJoJsue.rtr,ezalurs pvvazr^ plua8ra.rr
'eaJar)ose 'e{ta1as :rt Jp urnJ aleluaru asarord ap erJas o aletqdur ul alua8renip IIrl
p.Luloc! afiapdod ut uiaqrctaary bafiprcqv p1auo$ atnpa a8o1ot1ts a
156 Psihologie educafionald Abardarea dittersti.:

activitdtii de analizi gi de cdutare a soluliei. Uneori, pentru a fi creativi trebuie modalitatea pa


sd fim necritici, liberi, spontani, alteori analitici, depunAnd un efort sustinut a parcurgerii 1
de cdutare a unor solufii inedite. valoare sociala

t
}
Existi cazuri in care pregdtirea se incheie fdrd a se ajunge ia o solulie
definitivd, atunci cAnd toate posibilitdlile au fost epuizate. De exemplu, zecile Criterii c
de variante ale unui creator liric, care potriveqte cuvintele gi efectele poetice
pentru a concepe un poem sau incercdrile recurente aie unui elev in vederea Un prodL
redactdrii unei nuvele. originalitdtii gi
2.Faza urmdtoare constd intr-o perioadd de aqteptare, aparent pasiv6, 1. Criteri
cAnd se revine in mod incongtient asupra problemei - faza de incubafie. Caracteri
Eforturile congtiente de rezolvare ale unei probleme insurmontabile creeazd impredictibilit;
urr sentiment de frustrare. Aceastd trAire face ca gAndurile legate de problema
respectivd sd fie deplasate in incongtient. ' Nout
Una dintre particularitdtile activitdtii incongtiente o constitttie intr-c
aparifia necontrolatd a asociatiilor gi analogiilor. De pildd, Poincar6 descrie noi re
expulzarea electronilor din atom in timpul ciocnirilor nucleare, recurgAnd cu lit
la o analogie - o imagine care i-a venit in somn: o femeie cdlare pe un cal magu
evolueazd in arena unui circ. Se opregte brusc Ai florile pe care le line in ' Impr
mdnd zboard in public. RdmAnea doar de transpus aceastd idee in limbajui existi
mecanicii cuantice. reaiiz
in scopul facilitdrii procesului intuitiv, este recomandat ca, cel pufin nu aL
pentru un timp, sd facem abstracfie de dificultdli gi sX ne abandondm fanteziei.
O metodd eficace de invifare a acestei stdri de abandon constd in 2. Criteri
dezvoltarea la elevi a capacitdtii de alternanld a eforturiior congtiente cu cele Un aspe,
intuitive. in acest scop, se poate recur ge la realizarea unor lectii impro vizate. combinatoricd.
Pe parcursul deruldrii lor, profesorul poate gdsi cu ajutorul elevilol soiutii Prezentir
posibile, chiar fanteziste, 1a probleme noi chiar pi pentru el insugi. In felul
acesta, elevii vor fi provocali sd formuleze intrebdri gi opinii personale gi . plasa
chiar sd provoace anumite dispute. Aceste activitili sunt eficiente, nu atAt exem
in privinla deprinderii procedeelor tehnice, cdt in parcurgerea aldturi de casca
persoana adultd a intregului drum sinuos de solufionare. Se poate vorbi, in . integ:
acest caz, de o focalizare preponderentd pe proces gi nu pe produsul finit cere e
(Radu,1991). sd ga:
3. Iluminarea este momentul apariliei spontane a solufiei. Momentul . desco
ilumindrii sebazeazd.pe etapele anterioare de acumulare activd gi de pregdtire unor
congtientd gi incongtientS. DupX cum afirrna Pasteur, ,,hazardul nu ajutd intreL
decAt minlile pregdtite". plimt
4. Verificarea constd in materializarea ideii intr-un produs (poem,
tablou, model gtiinfific etc.) 9i evaluarea acesluia prin stabilirea gradului in rrl.5.4.3, I
care produsul respectiv rdspunde criterrilor de originalitate.
Dupd cur
in concluzie, procesul de crealie nu urmeazd in general un tipar unic. reprezintd gAnc
Modalitdlile de realizare a unui produs nou 9i valoros sunt variate, purtAnd de a produce o
amprenta personalitdlii fiecdrei persoane. rezolvirii unei
definitorii ale cr
III.5.4.2. Produsul creativ
. fluen!
Ca trrmare a parcurgerii etapelor demersului creativ, se ajunge Ia . flexib
transformarea potenlialului creativ intr-un produs. Produsul creativ este . origin
'UgOt'pro;png) ealeltTeu€uo . alsa ArleaJJ Insnpo
lealelrFqrxau . e1 a8unfe as /i\r]Ea:
leiuang o
:1uns rriplrnqeaJJ al€ lrJollurJap
alalueruala 'aJapal ap lrund lseJe urcl 'auralqord alrurnue Iaun IIJpAIozaJ
lndox u1 apuoriualuof,au rS alenznau rrinlos ap aletrISJaAIp o a)npoJd e ap puggnd 'alerre-r :u
ealq{rqp aundnsa.rd plua8ralrp uerrprrgD'plua8rarrrp ea.npugB plutzardar ';run redq un IErau:
1rrriplrnrlea:c le pzeq ap Inluaruala 'rorralue 1€lulsuoJ ule tunJ pdn6l
'31?
arPolEar] EalPlIIEuosrad'€'?'9'III ug rnpper8 €arqrc.E
'ruaod) snpo.rd ur-.
,,2Sero urp rnynr,red ala1e ad as-npugquqd
'rz o-rlul lulgtrrl rje-1 prep alerros Inl €sarpe rie-r rrpqa.4ug pln{e nu inpJ€z?u
a3":nldruaxa ap 'lxaluoJ nou un-Jlul aueosrad/tJnJJnl Joun a.rrlp8ard ap rS g-",::
eareseld nes rJnJrnl arlu1 a1e1da15eeu runrxauoJ Joun earrradorsap . lnluaruol4J'radnl:;
lejeaururrp rruarrreo tzarl e nrquad aruolfttu alye prseasp8 ps
rS areo1pldal6ap rrnsear €lsrxa J€ nu pJ azaul3eurr lS-ps topaalo aJaJ +rurJ a; :,
insnporci
aleod as 'cpild ap :redq nou un-Jlul aJeorJalue raiuar.radxa ealer8alut . LrJ'rqJol a+eod aq ;
!,1gqurzatdal pf, apaJ) rje ar'gperser ap rJnlpl€ ea.ra*€::":
o Iilulglr4 rS nrlsarale4xa rjaluns p) pugundnsar4" :nlduaxa lgie nu'aluarlua -;
ap 'p,Lq:adsrad pnou o-Jlrrl rolaueos.rad '.rop.rnrln1 eareseld . tS aleuos.rad rruri-
Inlal uJ 'rSnsui 1a :;
;aJ€urqruoJ aP apolatu €Aal9J ruPluazaJd illnlos Jolr^ala ir*::
'P)rJOleurqruoJ 'alezra,o,rdrur rqlai : :
ealelr:\qf€ arnlllsuoJ Ii Arlearr rnlnsaro.rd le Rzeq ap lcadse un alal nJ a1uar1Suo: ; -
rollunrxauoJ InlJallr)'z uI PlsuoJ uopuElE
'IarzalueJ urPucp iE;
'1edrl1ue ep 1rlt1p luns rJoaun rS (telsrxa np nu urind 1ar'e: 1ep-;:
nes) plsrxa nu arEf (rufeLu1 'alf,arqo 'rapr) asnpo.rd roun eaJezlleeJ
aundnsard Ealplr.\qearl learJ InlJarqo rf ppa"r €arunl uI alualsxa In[Eqtull uI aapr ?]s:
airrnrJnl arluip pleldatseau eriela.r el preJer as pal€ll1qprlpardtul . u1 auri a1 a;e: ai ;-
'aleJrznur alou sIJJs ap rurSeru
IeJ un ad are1gr ;:a
raun eaJauriqo el snp E elplrznru alou nJ pJnl€rlelJ o-Jlul aralll nJ pug8rnra; 'aJ€ar::r;
rrJruerlelJ EeJeurJoIsup4 'pplld aC 'aiuauala alsale a.r1u1 ttielar tou arJJsap 9JeJrnoci ::
ep EaJapurJd;ns uud gzeazrlear as €lsearv 'pllpauT pJnlJnJls o-JiuJ arnlrlsuof, o al;r:
alualsrxa aluaruala Joun € arezrlalurs ap sarord un prrldrur ealelnoN o
eiualqo.rd ap aleFa :
'eatelllrqrlf,rpardurr J) alrQEluoi:: :1
Pzeaa
rS eal€lnou :]uns Iliplllerr.€lro alp ai€luauepunt alIJIlsIJalJeJeJ 'a$eqnrul ep ez"-
yiptrqeufrro InIralIrJ'I 'gnrsed luarede 'ar::.
'Jolrunrxauof InIJalIJf, rS rriplgeur8rro
InrJalrJf, :rrJallJf, allurnue a16aun.i1ul e:ep AII€aJJ ]PJopISuo) a snpord ug eaJapa^ uI Aale in'i:
arrlaod alalraya ri a-
p€aJl rnlnsnpord B ararcardu ap IIJaIIJJ airJaz'nldruaxa aq a
arinlos o ei a8unle a
'PIerJos aleol€A
alurzard ps rS pur8uo 'nou aIJ ps alnqaJl ArleaJJ tnlnsatord rt,raBrnr.red e lnu{sns uoJa un ru
arpurJn eJ lellnzar Insnpord'rtippnrlean e aratrarde ap ppqedled €alellleporu arnqaJl rArJ€aJJ rl € :.
p tuloc| olapdod u1 ttip4tsta nrp aanproqv ppuofianpa a8o1ot1ts4
P siholo gi e edu cafion aI d Abor darea dizter si tn tii :

1".Dezvoltarea fluenfei de idei de fantezie, ca de


Fluenla ideilor ar" de-u face cu abilitatea de a genera cAt mai multe impacheta".
rdspunsuri ia o problemd datd, intr-un timp lirnitat / nelimitat. Produclia de
idei se poate realiza prin: 2. Flexibilita
Flexibilitate,
. construirea de propozilii cu sens, formate din doud sau mai multe fluxul ideativ in s
cuvinte, pentru caie se'pot oferi silabele inifiale ale cuvintelor. De Distingem doui r
exemplu, se pot da silabele ,,fi" qi ,,stri";
. jocul de cuvinte presupune gdsirea a cat mai multe perechi de . flexibili:
cuvinte ce rimeazd, cu,ritrt" care au un final sau un inceput dat
. flexibilit
(enumerarea a 30 de cuvinte ce incep cu ,,ra",30 de nume de flori adaptar
etc.); rezoh-ar
. o succesiune de expresii sau propozilii scurte, care pot fi generate
pornind de la o anumitd temi. Putem, de exemplu, solicita elevilor CAteva sarci
iA hrter" toate lucrurile care le vin in minte gi care au anumite . idendic,
proprietdti: sunt solide, flexibile 9i au unghiuri' datd. De
utilizan
pentru aceasta, este important ca elevul sd identifice relaliile dintre sd cureir
concepte, sd gdseascd cuvinteiu sens similar f opus, si extindX sensul unor de genul
cuvinie, sd se'iecteze cuvintele irelevante, sd inventeze noi cuvinte. cercel ru
Un alt tip de fluenld il reprezintd aga-numita ,,fluenfd asociativd". De . aranjare.
exemplu, se poate Sugera elevilor sd numeascd cinci cuvinte cu sens opus sau pe baza
parpal opus cuvAntului ,,previzibil" sau sd enumere cAt mai multe asemdndri corespur
intre conceptele,,uragan" qi,,spitald" .
. solicitare
-care
un ait tip de gandire faciLiteazd, creativitatea este gandirea (finaluri
asociativi. Gandirea
"asociativi presupune producerea de idei
9i solulii t oferitea ,

noi, pornind de la combinarea a diferite imagini sau concepte apalent elevilor s

independente. Pentru aceasta, se poate recurge la asociafii'. exempiu


Asocialiile pot fi de doud tipuri: (a) asocialii lingvistice 9i (b) asociatii rdzboi rrr
imagistice.
a. Asociafii lingvistice
De exemplu, rE nu imagindm clasa de elevi care, la ora de literaturd, 3. Originalit
primesc ca saicind elaborarEa unui eseu pe tema ,,marea in amurg". Originalitate
Llevii pot fi solicitali sd enumere o serie de cuvinte asociate pornind de la neuzuale la probler
cuvAniul ,,spray". Aceste cuvinte vor sugera la rAndul lor alte asocialii etc', Oferim o sel
constituindu-se astfel un lanf de asociafii. originalitdtii:
Subliniem doud sugesiii privind desf6gurarea acestui exercitiu:
. imbundti
r aceste inldnluiri trebuie s6 se realizeze in absenla unor idei metode c
preconcePute; . utitrizdri
. asocierile sd se facd rapid, ffud afi prea mult analizate 9i gAndite. neobignu
,,burete" l

b. Asociafii Prin imagini


. exercitiui
Se aplicd {n situayia inlare mai multe grup: de elevi lucreazd in paralei' ,,Ce s-ar
Fiecare giupa primegte sarcina de a schita un desen abstract al succesiunii dac[ am
unor i.15i p" le genereazi la un m6ment dat' La sfArqitul discufiilor, ceasul bir
"ur"
vor fi prezentate dese"nele, fdrd a fi explicate 9i motivate' Fiecare membru al
grupuiui va da un titlu desenului. Titlurile pot fi descrieri abstracte, pline
aurld 'alrerlsqe ua',
Ie nJquraru aJefsrj
1(,,au3o1orq Inseaf,
alSeounr ru€-au poep ,puorsuarurprq sJalrun un-Jlul rp4 ur€ 'rolirinrsrp Inlli:?:=
RJpp rrunrsaf,Jns Ie ]lEt;
'arjeur8eun/aluauquas €ale rpur lue nu pJep qdurglug J€-s a),, '1aye.red uI pzearrnt
:nlduaxa ap) ,,"'pcnp t1 te-a3,,1nrj'raxa nes .roiaiullasuorlnri'raxa .
'.(,,a1atnq',
un nrluad n€s ,,anJesuoJ ap rolprp;sap,, un nrluad alrnuSrqoau 'alrpug8 rS a1ez,:;-
rJpzrlqn 'nldtuaxa ap) rJnJf,nl Joun alp alrnuSrqoau IJgzI:.;1ln .
1(arepard ap apolau IapI Joun eiuas;:
raun ea;{plpunqrul ,nlduraxa ap) snpord rnun- ea.rrip}punqurl .
:niiiuar: :::
:rriplrleur8l.ro
IrJpllo^zap yndors uJ al€zilqn .rJ lod aJel lfrrraxa ep arJes o rurJaro ''rtra r{enosE a+-z ; -
'a]€lrprJ alaualqo.rd el apnznau
EI ap pururod a;:::'-
unsundspr uoJo e ap mFllarqns eaurpnlrlde plurzardi, eainitrn.trgrro ',,8JnLu€ paiE;'
uJ
ea1e1lpul8rrg.g ;-
'prn1eralr1 ap €:r-
//ilerpuour wqzPt r{enose (q) rS a:::=:
ealrop F-ap Ia) lso; IJ rE nu pJep 1e1dru91ug rr re-s a3,, :nyduraxa
ap 'snpo.rd rJ Je-al arer ad apqrsod
':
alaiunasuoJ arJf,sap ps Jolr^ala quarede alda:u--: :.
puglrJrTos 'rrJruaruo erJoJsr utp al€uorsJoluoJ apeosrda ap EaJTJaJO o rrjnlos rS rapr a: a
1 (' rla a1sr4' a te oleztle toul,aJ4srrorun rrnpur;)
earrpugS alsa ::::
aleururJalarr rJpjelal ,a1nqe; el aJ€rJEA retu lgJ rJnl€urJ ap EalplrJrlos o
lalnurjqo roprgfuere a.reolgzundsa.ror IJPuPuasE allnlu :::
'a1i.ra;rp rJpl€lal allnru rerrr ]gJ pJsernJlsuoJ ps rrlala 'rc1 ezeq ad nes sndo suas nl :r -
'lglul IaFSe auasap alimu r€ur nes ra4 ap rrJas Joun ea,refuere . acl '/,P^rlerJos€ ?lui
1't1a ldnr Iaf,JaJ
un nrr.rd d-ps 'gurn8 o ad uo;a1a1 ap Jpurnu un rzalou gs :pua8 ap , 'elur-\:: ::
Joun Insuas ppu_l:'r?
g lod agqlxag alrrnsundspr pugr ad ,.r1a edrd ,aprq8un 5jarn, ps aJlurp a1r{e1ar a:F;
:q ealnd JE aluang rrnsundsgy .,,e1etie,, nrluad a1r.ra;rp rJpzrlqn
Jollnru rELu lpf ealeJarrnua elrJrlos aleod as ,nldruaxa aC .p]€p
i
prualqord o e1 irinlos allnrx rELu lpl e rlala aJlpJ ap eaJeJrrrluapr . alrurnu€ ne are-;- li
IJ lod aJ€J tutrr", e^alg3
:rrjpirpqrxag rrrpllo.\zap indo:s uI alezrlrln JOlrAaIa ellJrlos 'nt;:
ale.raua8 !J lod a:z:
'aluur8uo. rrjnlos ap rursg8 Eareo.\eJ u1 ar.ualqord Joun e aJeAIozaJ
ap aleuoriuaauor JolapolaLu parpuopueqp plrJrlos parleldepe IJOU ap aurnu ap i-1,[
eal€lrlrqxal{ 'prete ulp E}p[]4p alse arel p,rrleldepe ea]elr1rqrxag . 1ep indarul un nes
lraueosrad e,rrlerjrur ad gpzeq,pueluods ealelllrqrxog . ap rqra"rad allnui l
:alelrTrqrxalJ ap rrnd4 pnop tuaSuqsrq ac'Jolalur^nJ alE ai
"apnzn asnpord Joun ale rou Jrpzrlqn roun rrrrsp8 lndocs uJ Arl€apr Inxng allniu r€ur nes Pno:
prde.r ergrporu r$-e ap rnlnlJarqns ealelrrede) pzeazt^ ealplrlrqrxalC
ualPlrIqlxald'z
ap erirnporcJ']elruri;
',,e1aqredug allmu rPur lpJ eJaua:
aleod as a.rer gutseur,' , ,,RplreriloJalal nJ p+teq,, :nlduaxa ap er ,arzalueJ ap
pnloci arjvpdod 4 niErcnarp fla.Mproqv plauofiotnpa a8o1orys4
P sihol o gie e du calion al d Abordarea dioersitdlii :

. alcituirea de povestiri (se pot oferi diferite cuvinte 9i se solicitd Pornind de


elevilor se alcituiascd unele povestiri la care intereseazd tematica, fost identificafi o s

finalurile gi numdrul scenariilor compuse)' creativ al elevilor.

A. Prima c:
nI.5.5. Factori facilitatori / inhibitori ai creativitdfii in qcoali eleoilor:
prezentand o bogatd Acegti factor
Este gtiut faptul c5,in general, copiii sunt creativi,
culturald sau perc
imaginatie, invdldnd prin eiplorare, ri!c, manipulare, testare 9i modificare.
insa]odita ce intid in gcoald g:Andirea 1or divergentd se transform5 insidios in . intolera:
contrariul ei, gi anume intr-o"gandire de tip convergent. Acest tip de gandire tendin:.
orienteazd demersurile retoLrti". sple un mod unic de rezolvare a unei pentn::
problerne. ! PerceF:l
Un rdspuns de tip convergent deseorl: genul:
. nimrc c
inhibe cdutdrile in direclii multiple 9i incercdrile de gdsire a unor autoer,-a
piste colaterale; origrrLa-
. creeazd.un sentiment de nesigurantd din partea elevilor, cu privire vdd eu
la posibilitdlile proprii de solufionare a unor probleme; elevilc:
. transmite elevuiui ideea cd trebuie sd caute intotdeauna o singurd actiona
variantd (cea agteptatd de profesor) ca rdspuns la problemele care i la ele''-r
se pun (Stoica,1983). sine si i

sarcili ..
Prin faptul ci solicitd rdspunsuri predictibile, gandirea convergentd are . frica ce
ca efect declinul curiozitdtii qi al cdutdrilor creative' gregeli.
in concluzie, pentrua dezvolta gandirea creativd e important sd starnim nu actic
curiozitatea eleviloi, incurajAndu-i mai degrabd sd formuleze intrebarea,,de . conJorn.
ce?,, decAt acel submisiv ,,da, am infeles". Ca atare, gcoala nu trebuie sd
se
gcolar, a se a,ia
limiteze doar la a transmite cunogtinfe gi a-i face pe elevi sd evite eqecul
. incapa::
ci, mai mult, trebuie sd-qi asume gi rolul de a-i ajuta pe elevi sd-9i descopere
proprille potenliahteti.
' tendini.
tendrnt;
Intr-o cercetar6 de amploare realizatd in mai multe gcoli din Statele didacti;
Unite, au fost intervievafi prbfesori 9i elevi din clase diferite in iegiturd cu un caia
factorii care faciliteazd comportamentul creativ. Rezultatele au ardtat cd interpre
atAt profesorii, cAt qi eievii cbnsiderd cd, intr-un mediu gcolar in care este
stimulatd creativitaiea, profesorul: (a) este cleschis in a accepta sugestiile B. Alfi factor
elevilor privind unele activitdli care pot fi desfdqurate in timpul orelor, (b)
qcolare,
acceptd idei inedite, uneori bizare, piivind rezolvarea unor sarcini
(c) siimuteazi increderea in sine a elevilor qi (d) se centreazd pe aspectele " anumitt
sancfio:
pozitive gi pe interesele elevilor. Pe de altd parte,-intr-un.mediu in care este exagera
inhibatd creativitatea, profesorul: (a) ignor5 ideile elevilor, (b) incearcX sd . utilizart
controleze totul qi (c) i$i structureazd'orele intr-o manierd extrem de rigidd' nu e 1o,
Adesea, sisternui educalional autohton nu doa{ cd nu incurajeazd, ci este pre
uneori chiar inhibd activitdfile creatoare ale elevilor in clasd, prin cultivarea . accenlu
unui comportament stereotip. Elevii creativi sunt considerali de cdtre dasc[li a origu
o sursd de indisciplind in gcoald. Se constatd, deseori, la profesori tendinla
de
media elevilor. incuraje
a aprecia elevii ,,c^reativi" ia fiind mai pufin simpatici decAt
ei (b) pr
consen'
luole^JasuoJ
rS rzr8rr'nrlynradlq'tuselzn+ua ap rirsdll'l^PIqIqq lrosalord (q) 1S 'JOIiAala €rpalu :
;ro1"ro eJete uI tS tltqtuodsrp rrosa;o'rd 'ea"reluudxaolne pzeafernrug
ap eiurpuai rJos:i,:
areJ /rlrlelnuqs rrosalo.rd (e) :laylse rua8urlsrq '11ip}1pufr'ro e rTPrsep a4Pr aF ;:
pluarJrJns earatrardeau 'atalnpordar ad gleolS u1 snd InluaJJe
eard alsa €alelrllnJ uuci '?s
: (ZOOy'.nou1ag) plue8e,re:1 xa / rleporuap /pnuapele
ar15 aur3" ',,Jt3o1 a nu
n'pzeafetn]uJ n-I
,,ausaparrop o-s iio4' ',,111a:o: lnsundspr 'FpISlr ap rxa:\.=
elsv" :1nua8 ap ,,a3e8trn azeJJ" loun e rosalord aJIPJ ap -eaJezlllln
FS prrea)uI (ql ;
lprnler.uard PJIlIll 'adpaduro: ad pselr u; snd leraBexa
eareuorirues alss aJe) uI nlp:tl
Inluaf,J€ 'apourolur IJPqaJlul aund e ap illa-uzpJpug alalradse ed qzu:
,r1 re runr 'tnlnrosalord a1e aleluatuelroduor aredrl allurnu€
'arelotS IUTJJES ,:
(q) ';o1aro 1ncir.:-;
tosalotd ap ud rriplrrrqearl I€ lrollqlqul Irolre1 d1y'g alnlsa8ns elda:::
'trieSo'ralur nes rrPlardralut alsa aJEJ u! l€ir-l"i
alpurad nu If,ru lJoaun rS plt.tur nu'luarlqns tS rt1e1s JaIJEJeJ un Pl ]elPJe ne a-:r:
nr p;n1p8a1 rri a--"-
luaAJaJI g1:oduor IPIJaleru lsaJv 'Josa;o'rd ar19r ap JllJeplp alalels urp rlcl:
rnlnlerraleiu p areluazaJd ap lnpow urp lualJ-aJt Pllnzal piulpual
pls€arv psltllul pulq el PJnlJnJls arr,ro e1a'rdJalul e ap eiurpual I
o
a.radorsap iS-qs . ,'
lrnlnluaptrra erdnse eSoralur as e ap ealel-tredecur
'.re1o:rS
lnra6a a;.-',
lalerJos rolalapou rS ropropn eldepe as e
aS ES alnqaJl nu :
ap eiur-rop 'Broll€ aprutdo ap PAIsaJXa eiuapuadap rB lnursnuro;uor
l1tqun uI €als PS 'azauorile nu ap" eaJ€qaJlur 3:a:
ruluJgls PS
luPll - J
ps qra;a.rd llala Irun'derpln g nu e ap 'aundxa as nu e ap 'r1a6a"r8
areJ nu e ap eiulrop ulcl 'luezlpred lraJa un are Io)IpIr ap EJrrt
are plua8ra-\uor :
laleJnlDnJls qels IuIJJes
Joun nrgnlo zal InzeJ uI alelarxu€ ap mFIeAIu eaJaJnpal (o) rS auts
-ear"l6art
r"*t1s (q) 'arrqean nrrpugS €alelnurlls {e) :r'ra1a e1
r aJes alaulalqe--rJ
"p el uapuudap lalsaJe earellolzac'IJnpour a-q4artp ug euorile
"itp.r, prn8urs o eunEap;
aleod as arienlrs ptlunue o-rluI Pt rieip,rul g +od g^alg 'Jolllala lal.ual:.
F alellllleaJt ap Inlnla-\ru eaJalSaJJ EI aJnp eA ',,allJnJJnl na pPA alarrd nJ'.rop.',;
urnJ Inporu a.rdiap itjin ,t"p.tg8 al eaar ap psed lur-nN"',,1eut8tlo
iuns; :inua8 ap alll€uJell€ EI InsJnJar utrd 'anpe8au IJPnleAaolnE Joun E altsp8 a:
alsaf,€ alaprsuoJal t6-gs t'raia ad r-npup[ern-;u1 ',,llQasoep f,Iurru
plepoDru InJPJ ule nN" Pu€osJad o luns n51" :1nua3
np itin*tun ,ti n"sapn psui.rdrns 'pluezrrole,rap auls ap eridalrad
",P-\I+Pall
iatezrqlapl alaun n4uad rerqr rS JIun'nou nrluad
t raun e SJEAloza:
eiueralol allo^zap r6-pi 1aa1a ad uplnfe I-PS resa]au a,'aiutpual a"rrpug8 ap d41s;:
:'ro1€a1o: altutdo ap Piq eiueralolur
il ralsa)e rrrpnuale lndors u1 uI sorplsul Pru.IC-:
'aJef,rtrpou rS ai;:
:unlunrip 'ta a4urq'g,rqdarrad nes PI€JnllnJ
qSary pieSoq o pugluaz;
'gpuoriotua pJnleu ap a[em1q roun Ei.uroJ Enl ]od r-rolrqr-r4ut tJolle]
:rcltaala ppor6 u1
ala n4slhlcatuJ altuJrru€ aIJJSrunJJIf lro+l€' ap arro8aleJ ewlJd 'V
'Joll^ala I€ AIleaJJ
rnlnluaruelJodruor erdnse Jolrqrqur lJala nl iJolJeI ap arJas o rielqquapt 1so; 'e)rlerual PZeasal
ne 'p1ocS InJpeJ uI al€zII€aJ 4ierrrasqo ep aunlsaJJns o €l ap puluJod FlrJIIos as rS alur-'
pnpcS aln1ndod u1 nipqruaatp aarupnqv plauotiacnpa ar3o1ot1: :
P silrcI o gie edu ca Abordarea diaersi:.'.
lional d

profesori care induc elevilor necesitatea lucrurilor sigure, Exemple:


indubitabile, prin obiceiul de a insista pAnd cAnd obtin rdspunsul . Desc
anticipat de ei, ln forma doritd. unor
. Recu
C. O ultimd categorie de factori se referd la sistemul de inadtdmknt: Profesoi
permanent de c
. supraincdrcareagcolar5; gi nu doar o su
. manuale dense gi organizate deductiv, prezentAnd un extract de i:r timpul oreic:
gtiinfd, cAt mai concis gi sistematizat, dar in nemigcare, ddndu-i
elevului intpresia cd omul g descoperit toate deodatd. Astfei, ' alocd
enigmele pe care inteligenta omului nu le-a dezlegatnu-gi au locul cu mi
in manuale (Stoica,1983). . refuz,
de for
in concluzie, evaludrile prea frecvente, accentul pus pe competitie, . adres,
restricfionarea rdspunsurilor posibile, incurajarea conformismului, pot intam
reduce tendinfele creative ale eievilor. . nuoi
intere
III.5.5. Factori de facilitare a creativitifii
Rezultatu
Cum ar putea profesorii sd promoveze o gAndire de tip creativ? lnainte pund probleme.
de toate, congtientizAnd faptul cd acest lucru este realizabil. Profesorul este lucruri acceptalr
intr-o pozitie cheie in ceea ce privegte facilitarea comportamentului creativ
al elevilor. Astfel, profesorul poate incuraja sau, dimpotrivd, descuraja III.5.7. Cli
manifestdrile creative prin acceptarea sau respingerea a ceea ce este neuzual
sau imaginativ. Red5m, in continuare, cateva modalitdti prin care profesorul Existd cdt
poate stimula creativitatea in clasS: in gcoald. Respe'
climat creatir. la
1. aceptarea gi incurajarea gAndirii de tip divergent numdr mare de
Exemple: nu sunt practic;
. Pe parcursul disculiilor din clasd, profesorul poate formula principii:
intrebdri de genul: ,,Poate cineva sd sugereze un alt mod de-a
intelege aceastd intrebare?" 1. Respect
. Recompensarea lncercdrilor de-a gdsi solutii inedite, chiar dacd Nimic nu
produsul final nu e unul perfect sau expectat de cdtre profesor. intrebdri decdt r,
gi faptul cd adulr
2. tolerarea opiniilor nonconformiste
Exemple: . sd forn
. Solicitarea elevilor de a-gi argumenta opiniile divergente; . sdsejc
. Asigurarea accesului egal al elevilor (conformigti qi nonconformigti) '. s-o int(
la modalitXlile de recompensare. s-o reit
. sd-qi a,
3. incurajarea increderii elevilor in propriile lor judecifi rdspun
Exemple: pdrinte
. Cdnd elevii pun o intrebare, este important sd fie luat in calcul gi
faptul cd ei pot rdspunde, reformula sau clarifica intrebdrile; Se agteapt;
.. Solicitarea gi incurajarea opiniilor elevilor. prompte, chiar 9-
rdspunsului cree
4. sublinierea faptului ci oricine este capabil si realizeze activititi dubli tentafie a r
creative intr-o anumiti formi fie (b) sd ignore
aref, nrluad lrpqa4ul allnru pz€apurroJ IIIdof, .alrrpqartul arou8r ps (q) ag
'lerpaurr alerpqelard rrnsundsp.r aralo ps (e) ar1 :rnlnrosayord e arieluai plqnp FPII^IIrP ezazllEe
o pzearn€r;ard as IaJlsV 'gr€orJalur aunrsual plnunu€ o pzeaalJ tnpsundsp.r
ealeugruv 'lel)ape sundspr un ap undsrp nu pugJ rJunle rS .rerqr ,aldruord
unsundspr pap ps €uneaplolug ggqeder arJ ps rrrosa;o.rd er pldealse ag jelupqarli
rS inrpl rI lenl a
'rnlalurrpd
E nes rnlnJosaJoJd ealred urp ,na6rp dp ,alelpaur rrnsundsp.r He:a
nut.rd e ap erolau ap oloJurp ,rotre8rlsa,rur ap InloJ aurnse l$-ps .
iazalmuJoJeJ o-s ,
lrrnrq8un asla,\rp urp o-purlrrd (r1$rru.ro;uoruou ;;
,a1aia; a1eo1 ad pJJ€oluI o-s
.
1ea nr areo{ as 1a1ua5r;,",
gs o
jaJeqaJlul o azalnurJoJ ps .
:rieipzrug eIJ ps ero-\au ne rndo3 'rnl alrrpqarlul sorras uI ner dlnpe pr 1n1de; rS
unrard'a1e1nr-uroq alrJpqaJlul e1
alsaurrd 1-a.rer ad psundspr +gtap rrpqallul 'rosa;ord a:-q:
pzeasaJpe a.re: lrdor un nrluad luesuadruoJal reru alsa nu JITuIN PJ€p JEft{J '31-:?_
al€nznau JoIrryqa4ug ua,reltadsag .y
E-ap pouI ]i€ u:.
:rrdnurrd elmuro; aleod -:
alsef,E aJpnLrluol uJ urppsu 'roprosa;ord ealelrrofeu ap al€f,r]JpJd luns nu
ala pJ inldpl rolpzuudrns a ,aluellodurr purr; er rrosayo.rd ap aJeru Jpurnu ;
un ap eJn-.sounfal luns rrdrtuud a+saJe r6aq 'rasell Inla^ru ei ArleaJJ lerurlJ
rnun rrrprnplsur alasruratdglutzatdar udrturJd JolsaJe ea.repadsag.pleors ug
Arl€oJJ rnlnluarupuodluor e aresuadruoJal ap ndnurrd plalgJ plsryg ln.rosalord aJp-- i *
Ienznau alsa al ::":
AIlEarr Inl"tullf, 'z's'III eferncsap 'p,rrLi, t
ArleaJJ InlnlualuE::
'aleJp^app er aleldarre rJnJJn[ alsa InJosaJoJd Ii;
roun erdnse azazrlElualqord ps rs aualqord rou a.radorsap es 'arualqord pund aluleul 2rrqear: J;
rS-psapuq ro r ri;Sur rr-\ala pf, alsa urdord rr8alerls JolsaJe Inl€+FZaU
'alexopered aprnsundspr n.4uad saralur
pisaJrueru rS pldar:e rl 'terparur Aqenlele {leqpaa} un pJato nu o
j,,Z€lse rzeJf,
ES aJeJ al o)" ',," 'prep eldtuglu; lod 'Inlntusrtu:r.r..
Je-s aJ" :1nua3 ap lua3ra.rrp ralJ€J€J nJ rJpqaJll4 pzeasaJpe . 'a{rladtuot ad s:.:
' et
'/,ialrJnJf,nl nl tza.\ urn]" nf rpc" :purJoJ ap
,,LtzaJJ
ntldar uJ al-npuglJagar 'ugqa4uJ roun lerpaurr gpundspr ps pznJar r
lJoluosaJoJd erparu
nr InJol ne r6-nu le6at:
nqereduror rJpqeJlul ap rrJgsaJpe druq trlp areur rcru al€lqueJ o pf,ole r 'laJlsv 'Plepoap ;i
I-npugp 'aleJ6nuau
:uosalord i16a:e '1ua,rla{ polu u1 '.ro1a.ro pduri 14 ap ]JEJlxa un puE:
pJ lelpJp np alrJRlaJJaS 'arieru-roryI ap Ig-€zryrnJ e plJaJrp psJns o reop nu rS
alery€al rS pdor arlul Jo]€rperr un 'la]lse 'ur,\ap rg 'aiuriSount ap ;uaueru.rad
xng un Jeop rJaJo e e1 piunua.r rrdr:urrd alsaf,p prrlde eJ€J rrJosaJoJd :rygwpjpaul ap 1
'Jolr^ala JolrJngoJa ea.rar:arde rS earalSeounmy c
jruaueoerdns Joun e nu 16 eJEoleaJJ lipllpuos;ad roun
arqtrads trnipsprl uud rroleluellr nES qsqre ,o1irn- €aJarJJsaC . psundsp.r ufqo pur
aldwaxg 'arn8rs JolrJnJf,nl
tpapcS alapdad ur ujpqtxaatp aataprlqv pluuogacnpa a8opr1rs4
P siholo gi e e du calion al d Abardarea diaersit i !: : :

profesorul, cel Putin pentru moment, nu are un respuns. Acest-fapt ar trebui in consecir.
acceptat ca no;mal 9i dezirabil, dar el Poate fi percePut sub forma unei specifice unor in,
ameninteri h adresa securitdtii profesorului. dintre sistemul c:
se dezvoltd. Ca ai;
2. Respectarea imagin"fiei qi a ideilor inedite poate contribui la
Copiii creativi poi observa multe relalii gi semnificafii. ce scapd mediu se caractcl
profesoriior lor. Utilizirea ideilor elevilor in clasd cregte interesul acestora, profesor a unor :.
creeazd.entuziasm qi stimuleazd efortul. creative fl eleviii-:
riscului de-a oie:
3. Sublinierea valorii ideilor pe care le emit elevii sau neagteptate :
Dificultatea aplicirii acestui principiu constd,in prejudecata celor mai interogarea unoi :
mulyi profesori, maierializatd. in convingerea cd elevii nu sunt capabiii sd ipoteze multiple.
ptodn"a idei originale, valoroase. Desigur, acegti profesolil" vor fi in stare sd specifice, gAndire.
recompenseze comportamentul creativ al elevului in clasd. in scopul aplicdrii
acestui principiu, ie pot adopta unele dintre ideile elevilor in activitdfile
clasei. De asemenuu, t" pot uiiliza modalitdti de comunicare a acestor idei,
multiplicAndu-le gi distribuindu-le clasei sau notAndu-le intr-o carte a clasei.

4. Oferirea de oportunitifi de exprimare sau de lucru in absenfa unor Diversitate a


evaluiri imediate majord a psiholc:
Pentru mulli profesori este dificil faptul cd nu este necesar
sd conceapd generatoare de p
sd evalueze imediaf tot ceea ce fac elevii. Sunt necesare perioade de timp mai
Ajustarea tipulu: :
indelungate, pe parcursul cdrora o persoanX sd aibd posibilitatea sd invele de dificultate a

gi sd se Jxprime in absen;a ,,ameningdrii" unor evaluiri imediate. Evaluarea capaciif,filor, pier=


externd esie deseori perceputd la modul negativ drept ameninldtoare, fapt ce atitudinilor gi mtrt
creeazdo atitudine defensivd 9i inhibd creativitatea. de o astfel de inr,
desigur, sd prorr,.:
Prezentim cAteva sugestii privind modul in care profesorul poate Concepluaii
dezvolta un climat care se faciliteze creativitatea: de mai multe cri:
diferenle de gen
. incurajarea elevilor sd gdndeascd, sd descopere fird a fi ameninlaji poate fi considera
errilrra.ea imediatd. Evaluarea continud, indeosebi in timpul de oportunitdli.
".,
invdtxrii initiale, ii determind pe elevi sd aibd teamd de utilizarea Conceptul r
unor modalitdfi creative de invdfare. E importantd acceptarea sarcind. Stilurile
erorilor pe care le recunosc ca parte a procesului creativ; decizionale gi prei
. incurajaiea curiozitdjii, a explordrii, a experimentdrii, a fantasmdrii, cognitiv se referi i
a punerii de intrebdri, a testdrii gi a dezvoltdrii talentelor creative. informafiilor. Dis:
El^evii trebuie invdfafi sd exploreze, sd vizualizeze o problemd, sd stilurile cognihr-e
inventeze sau sd modifice unele dintre procedurile invSfate, sd cArnpul perceplie-
asculte gi sd argumenteze, sd-gi defineascd scopurile 9i si cooPereze conceptual (impu
in echipd; (inv5fare de adi:
. recompensarea exprimdrii unor idei noi sau a unor acliuni creative; atitudinea fafd de
neimplnerea propriei solulii in rezolvarea unor probleme; coroboreazd stilui
'o dominante de inr'.
provocarea elevilor cu idei incongruente gi paradoxuri aparente;
. oferirea de evaluiri deschise, idei controversate care sd-i provoace FdcAnd par:
sd gdseascd qi sd-gi Pund Probleme; gen influenteaza
. incurajarea eleviloi sd-qi noteze ideile proprii, linand anumite interacliuni pe cai
jurnale, caiete de notile. de gen - intdrind
sau tratAnd in mo
are arroleunu-rrf,slp €arelprJ 'llialpq rs alalal lEriuaraJrp pour uI pugleJl n€s
axas ad alupdnr8 pug^ourord ,ua8 ap airrdqoa.rals purrplul
leleol - ua3 ap
allJFs€rq efern;ug easepe 1od rrrosa;o td 'pzva,totuord a1 aJer ad run{re.ra1ur alrurnue puguli ,l
ap aprndq arlurJd 'ps€ll urp aleuoriela.r alrrn-uralled pzeaiuangur ua8
ap Inlor 'lerf,os l€rpau puilJ lS pllseou ealulrtuapr urp alred pugJpg aruorro.rd r-ps aJEl
'rolrlala a1e a"reiplul ap alueunuop lalua;ede rJnxop
allJnlqs nl alezrlqn arrnJlsur ap elepolaut rS arepa;d ap 1nlrls pzeaJoqoJo) larualqo:i
1n.rosalo-rd areJ uJ €rnspu u1 alrjplpunqlul g trod a.reipnui ap Ri€J Eaulpn]ile lelrleaJ) runrire ;c
lqasoapul rS ea.reipaul (eierp:dns ap a;eipnul .sA aurrJugpe ap a.reipaug)
ri.rpipaui E arpproqp "ap lndq rS (alelrnrxagar-alelrzrrqndurr) lenldaruor azaradoor ps rS a1l,
lnuqlJ '(aresa;o;d ap prqrteds pl€rJozuas Balplrppour ,ra{dat;ad pdurgr ps 'alejp,rul alrrn:
ap eiuapuodapurs,r ejuapuadap),u1da:;ad lnrraqur :arr4ru8o, iprnltis ps /prualqoJd o az;
aipf,iJrselJ II tod a.re: ap arl:un; ur rrJalrJl allnuJ rctu ura8urlsrg .rolnieuro;ur 'aAIleaJJ JolaluajE:
€ aJeJols 16 aresaror.J 'a:e1da:ar ap aqe.ra;a.rd alriplrlupotu el pJaJaJ as nqruBor 'rtJpurseluEl e'ru;:
inllls'alliplrlrqe atEZrlrln tuns arer uI Inporu pur.r.ud aiurra;ard r$ apuorznap 1,rr1ea;_- :
r;n-ura11ed pQefap leLu rr 'alnlosqe ligllllqp Juns nu alrrnlrls .purJJps eareldarre pluEtt:,
plFunue o e,\lozar E ?p gleraJard ea1elr1ep out gzeazt^ Ips ap 1nldacuo3 eaJezrTrln ap Plu€:
.riplruryrodo ep uI rqaso3:r
1ndru4
rs durl rsela'-e u-r lpp 'ar-ualqord ap aJeoleJaua8 gs;ns o pleJaprsuor r1 atreod rieiuruaue p !:rE:
IJ
eafelrsraArQ a,\uparr ]jplillqe '1ua3r1a1ur luaruelroduol 'ua8 ap ajuara;rp
'JrruouoJa-orrcs inJEls 'a.rejpnug ap ll+s ,nr1ru8or IFS :rrJalrJJ ailnur teru ap
arjrunl ur Elr..zrr?ar q aleod arelorS rrjplrsranrp eatezqenldnr.to3 aleod ln;osayo.rj ;
'pJ€orJaJIn ra EaJpJIoAZap azaloruord ps,rn8rsap
'rS ealelrlenpl \lpul alrlrJolen ps aleod lnrosa;old ,ara8alaiur ap ia}lse o ap
ppe^op puEp rplunN 'r^ala ap rrro8aler JolalrJaJrp rarienrloru 16 rolnrrpnlqe ar 1du; 'aleolgjuu;
'ua8 ap roirinlor 'a;ejg.rur ap .rolrrnlrls ,.ropiplrlqe ,.rolaiurra;a,rd ,.roillp1pedec eaJenl€Ag 'al€rpa:
e rosayo;d aqel ap ea:a8a1aiu1 ap apurdap JolrurJJes p atrellnJrJrp ap aiarrug ps ealelrir...
inln]a^ru €arpJc.rlEl rs un:a.rd'aunrjte;a1ul ap Is sJnJSrp ap rnlndrl ea.relsnfy rcur dturl ap apE.:r
'rjplrunl.rodo aLl ra dr-uq r5elat€ ug Jep ,sa.4s/arualqord ap JesaJau alsa nu qt -
psJns o plElepisuol r1 aieod ealelrsra^rcl 'apuoriernpa rarSoloqrsd "r"o1er"o"B
e profeu
aredn:oard ap alrrualuop aJlurp Inun arnlqsuoJ pueurn ealplrsJanr6l ,roun eiuasqe ul ru
'IaselJ e au€J o-::'L.
rEuns .g.JII 'IapI JoJsaJe e ai:t.
apipll,l,qre uJ roii-,1.
rr.rprrlde pdors u1
'rr.rrpug8 rnpsaco.rd erdnse ea"rrpupS,argnads
PS aJEls uI rJ Jo,\ nu
a1de1 ad lgrap al€raua8 rapr ad pqer8ap r€ur eareJluar ,a1dq1nu aialodr
ps rlrqedel luns r
Joun €aJEJauaB 'rridr.unse Joun e nES aln3sounJ aurq alde; roun eare3oJalur
I€ru JoleJ eleJepr,l?
'rnlnrpatu eareroldxa 'a;apa-r ap alrund Jolle eaJelrrSeur ,a1e1dal6eau nes
airsar8 rrnsundsp"r Joun €ar€Ja1oi ,alrpaur unsundspJ rJaJo p-ap rnlnJsrJ
ea.refernrug'aAr]eaJJ rolasnpord rs roliapr ea.resuadurorar'.roFrrala e anrl€aJJ
rrrrpug8 rrJpllolzap eaJapal ui dr-ur1 ap apriuelsqns asJnsal Joun e,rosa;o,rd
aJlpJ ap ealeJole :aluauodtuoJ alaJEolpru.rn uud RZeazt;;llJeJEJ as nrparu
'erolsare InsaJalul
pders ac rrierr;n:,.1:
ap IaJlse un 'rnlnlala Ie Arlearf, rn1n1e{uatrod ea;eqlonzap el inqrJ}uor aleod
'pJaqll earerurrdxa pzealnruqs alel 'soruoruJe nrpau un ,ale1e eJ .pllonzap as
aJeJ uJ leJnllnf,-orJosInlxaluol rS aueosrad raun p nrlrtr8or trnuralsrs aJlurp
atuqdo rrunriteralur e Rluellnzar 1da.rp p ,rielozt rzilrpur .roun etryrads
raun eruJo} qns ln
If,IlsIJalJeJeJ raun plelrurs€ arnqaJl
nu €alelrlrtrea;r ,piurtasuo) uI rnqar] re 1de; lsary
s9r pn1oc| a/apdod ry ujptrruanry na"Mp.toqv
p
1o u oti atnp a aB o1ot1t s
4
1.66 F sihol o gi e e d u c a! ion al d

de cele mai multe ori un impact negativ atat asupra performantelor, cAt gi
asupra relatiilor din clasd (atAt pentru bdieti, cAt gi pentru fete).
Medii socio-culturale diferite creeazd. premisele unor experiente de
invdtare diferite. Astfel, mediile cu statut socio*econouric Ai cultural scd.zut
sunt asociate cu experiente de invdfare mai sdrace qi, implicit, cu performante
mai slabe, respectiv cu o stimd de sine redusS. Frofesorul insd poate ajuta
acegti elevi sd compenseze lipsa suportului parental, prin acordarea unei
atentii sporite gi prin promovarea dezvolt5rii lor personale sau prin interventii
educalionale specifice.
Inteligenta se exprimd prin comportamente specifice de adaptare
orientate spre realizarea unui scop. Abordarea clasicd a inteligenfei se
centreazd pe identificarea unor abilitdli sau structuri cognitive generale, care
transcend situatiile 9i performanlele specifice. Ele sunt reunite intr-o trisdturd
stabild de personalitate" Aborddrile recente (Gardner, Sternberg) cautd insd
sd identifice procesele gi mecanismele care stau la baza comportamentului
inteligent. Ele aduc in disculie, in principal, aspectele metacognitive (refiectia
permanentd asupra modului de rezolvare gi asupra propriilor practici gi
performanfe) care sunt legate cle un domeniu specific de cunoqtinte sau de
activitate.
Dezvoltarea inteligentei de succes este condilionatd de trei tipuri de
abilitdli cognitive: analitice, creative gi practice. AbiliHfile analitice vizeazd.
analiza gi er,'aluarea alternativelor de solulionare, proiectarea unor strategii
de rezolvare a problemei, precum gi monitorizarea procesului de solufionare.
Abilitifile creative sunt necesare pentru a genera cAt mai multe solufii
posibile de rezoivare a unor probleme existente gi, in acelagi timp, pentru a
produce noi probleme. AbilitXfile practice intervin in implementarea unor
optiuni viabile, pentru a le face functionale. Abilitdtile practice presupun
ajustarea comportamentului (inteligent) la contextul lumii reale. Potrivit
teoriei inteligentei de succes, de multe ori abilitdtile copiilor (creative,
pragmatice) sunt subutilizate in qcoald, din cauza faptului cd instruirea tinde
sd valorifice predominant partea anaiiticd (gi mnezicd). Profesorul poate
ameliora comportamentul inteligent al eievilor prin conceperea de programe
in cadrul cdrora elevii sd invete nu doar anumite cunogtinte, ci gi diferite
stiluri de abordare a lor.
Creativitatea reprezintd capacitatea de a identifica probleme gi de a
gXsi solutii cAt mai diferite de cele existente. Motivul de bazd al explordrii
creativitSlii in gcoalS il constituie identificarea Ce proceduri prin care poate fi
stimulat gi recompensat comportamentui creativ al eievilor"