Un limbaj de programare este un set bine

definit de expresii şi reguli (sau tehnici) valide de

formulare a instrucţiunilor pentru un computer. Un
limbaj de programare are definite un set de reguli
sintactice şi semantice. El dă posibilitatea
programatorului să specifice în mod exact şi
amănunţit acţiunile pe care trebuie să le execute
calculatorul, în ce ordine şi cu ce date. Specificarea
constă practic în întocmirea/scrierea programelor
necesare ("programare").
Categorii
• După paradigma programării
o limbaje procedurale; ex. C, Java, Perl

o limbaje functionale: ex. ML, Haskell

o limbaje pentru programarea logică

ex.Prolog, DATALOG
o limbaje mixte: ex.LISP oferă un amestec

heteroclit şi netipizat de programare

imperativă şi programare functională
• După nivelul de abstractizare (care printre altele
corespunde cu uşurinţa cu care programele pot fi
citite şi înţelese de către programatori):
o limbaje de generaţia întâia: limbajele cod-

maşină (limbaje maşină)

o limbaje de generaţia a doua: limbajele de

asamblare
 o limbaje de generaţia a treia: limbaje de nivel
înalt, cum ar fi C-ul (şi toate derivatele sale:
C++, Java, ...), Pascal, Fortran ş.a.
o limbaje de generaţia a patra: limbajele
neprocedurale, orientate pe rezolvarea unei
anumite clase de probleme: SQL ş.a.
o limbaje de generaţia a cincea: limbaje
utilizate în domenii precum logica fuzzy,
inteligenţa artificială sau şi reţelele
neuronale: Prolog, LISP ş.a.
• Dupa vechime
o Limbaje din secolul trecut; ex. LISP şi

FORTRAN din anii '50

o Limbaje din ultimul deceniu; ex. Haskell,

Ruby
Generalităţi privind limbajele de programare

Introducere

Noţiunea de limbaj: este definită ca un sistem pentru comunicare. Limbajele scrise

folosesc simboluri (care sunt caractere) pentru a construi cuvinte. Întreg setul de cuvinte
formează vocabularul limbajului. Modul în care cuvintele pot fi combinate pentru a fi
înţelese este definit de sintaxa şi gramatica limbajului. Sensul dat de cuvinte sau
combinaţii de cuvinte este definit de semantica limbajului.
În domeniul computerelor, limbajele umane sunt denumite limbaje naturale. Din
nefericire computerele nu sunt de ajuns de sofisticate pentru a înţelege limbajele naturale.
Prin urmare comunicarea cu computerele se face prin intermediul unor limbaje specifice
computerelor denumite limbaje de programre.

Noţiunea de limbaj de programare: este definită ca fiind ansamblul format de un

vocabular şi un set de reguli gramaticale, necesar instruirii unui computer pentru a realiza
anumite activităţi.
După modul cum au evoluat în timp limbajele de programare pot fi:
• limbaje de prima generaţie: limbajul maşină (machine language);
• limbaje de generaţia a doua: limbajul de asamblare (assembly language);
• limbaje de generaţia a treia: limbajele de înalt nivel (high-level programming
languages);
• limbaje de generaţia a patra: limbaje mai apropiate de limbajul uman decât limbajele
de înalt nivel (ex. de comandă: FIND ALL RECORDS WHERE NAME IS "SMITH" )
În figura de mai jos sunt prezentate primele trei generaţii de limbaje de programare şi
modul cum interacţionează acestea cu computerul.