Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sa se proiecteze transmisia mecanica din figura de mai jos care cuprinde: motorul
electric(ME), transmisia prin curele trapezoidale(TCT), lagarele hidrodinamice(LHD),
cuplajul cu flanse(CF), reductorul de turatie(RT) si cuplajul elastic cu
bolturi(CEB). Transmisia are urmatoarele caracteristici: puterea la iesire P= 21 kw. si
turatia la iesire n3=250 rpm. Pentru transmisie se adopta un coeficient de serviciu ks= 1,6.
FIŞA DE LUCRU
Nr.
Data Etapa de lucru Realizat
crt.
• transcriere
6 06.05.2003
• desene
MEMORIU DE CALCUL
2. Predimensionarea arborilor
5. Calculul angrenajului
Partea grafica.
Puterea necesara a motorului se obtine tinand cont de puterea la iesirea din reductor,
de pierderile energetice ale elementelor componente ale transmisiei exprimate prin
randamentele acestora si de factorul de suprasarcina.
CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE TRANSMISE DE ARBORI
PREDIMENSIONAREA ARBORILOR
Fortele din curelele trapezoidale inguste sunt prezentate in figura de mai jos:
Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84, care stabileste
forma, dimensiunile si metodele de verificare geometrica ale canalelor rotilor.
CALCUL LAGAR HIDRODINAMIC
Lagărele cu alunecare hidrodinamice moderne s-au dezvoltat în paralel şi în
competiţie cu rulmenţii. Domeniul de utilizare al rul menţilor s-a extins în defavoarea
lagărelor cu alunecare hidrodinamice datorită avantajelor legate de fabricaţia de masă,
asigurarea unor frecări reduse la turaţii oricît de mici şi posibilitatea folosirii unsorilor
consistente.
B= 25 mm latimea cuzinetului
Εm = 0,7 emisivitatea
K=(KC+KR)*W/m2
Rotile dintate conice sunt organe de masini puternic solicitate. Principalele solicitari
sunt cea de incovoiere la piciorul dintelui(efort unitar , σ F) si solicitarea hertziana la
contactul flancurilor(efort unitar, σ H), ambele solicitari fiind variabile in timp dupa cicluri
de tip pulsator.
Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi realizate din oteluri laminate,
forjate sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase(bronzuri, alame, aliaje de aluminiu etc.),
iar uneori chiar din mase plastice.
PREDIMENSIONAREA ANGRENAJELOR
La predimensionarea unui angrenaj conic se determina diametrul de divizare al
pinionului si modulul danturii pe conul frontal exterior(d1, respectiv m) si numerele de
dinti ale celor doua roti(z1 si z2). Se va aborda doar cazul rotilor conice cu dinti drepti cu
dantura nedeplasata.
Conform calculelor numarul de dinti de pe pinion este de 16 si de pe roata
conduse este de 63.
Pentru pinion: .
Coeficientul de latime:
Inaltimea dintelui:
Diametrul de divizare pe conul frontal exterior:
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Diametrul de cap:
Pentru pinion: .
Diametrul de picior:
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Unghiul dintelui:
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Pentru pinion: .
Fortele tangentiale:
Fortele radiale:
Fortele axiale:
Forta normala pe flancul dintelui:
VERIFICARILE
ANGRENAJULUI
VERIFICAREA INCADRARII
IN LIMITELE ANGRENARII SI
GENERARII
Sunt necesare verificari ale calitatilor geometrice ale angrnajelor care sa garanteze ca
acestea se incadreaza in limite acceptabile in timpul generarii.
Diametrul
Conditiile ce trebuie indeplinite pentru a avea o angrenare corecta a celor doua roti,
adica pentru a evita interfata dintilor in angrenare, sunt:
.
ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR
Arborii reductoarelor sunt in general arbori scurti (l/d<10, unde l este
distanta dintre reazeme si d diametrul mediu al arborelui) si in consecinta au
rigiditate flexionala ridicata. Ca urmare unghiurile de inclinare in reazeme sunt
reduse, ceea ce permite folosirea rulmentilor radiali cu bile si a rulmentilor radial-
axiali cu role conice (ce impun conditii restrictive privind inclinarea in reazeme).
Uneori se folosesc si rulmenti cu role cilindrice, rulmenti radial-axiali cu role
precum si rulmenti oscilanti cu role butoias.In cele ce urmeaza ne vom referi la
alegerea si verificarea rulmentilor radial-axiali cu role conice.
Rulmentii radial-axiali cu role conice preiau atat sarcini radiale cat si sarcini axiale.
Datorita contactului mai favorabil dintre role si calea de rulare din inele ei au, la aceleasi
dimensiuni, capacitati de incarcare si durabilitati mai mari decat rulmentii cu bile.
a)Vom folosi doua tipuri de montaje pentru rulmentii radial-axiali cu role conice:
-montaj in “O”;
-montaj in “X”.
Montajul in “O” este utilizat in cazul unor distante reduse intre rulmenti (rotile fiind
montate in consola). In cazul acestui montaj se realizeaza o majorare a distantei dintre
centrele de presiune ale celor doi rulmenti in raport cu situatia de la montajul in “X”. Acest
montaj il vom folosi pentru rezemarea arborelui pinionului.
Montajul in “X” se utilizeaza la arbori mai lungi, pe care rotile sunt montate intre
lagare. Reglarea jocului in rulmenti se face cu ajutorul capacelor ce fixeaza inelele
exterioare. Acest montaj il vom folosi pentru rezemarea arborelui rotii conduse.
d=35mm
D=62mm
T=18mm
e=0.42
Y=1.4
VERIFICAREA ARBORILOR
Alegem pentru arbori ca material OLC45 STAS 600-82 cu urmatoarele
caracteristici:
240
VERIFICAREA LA OBOSEALA
a) B
b) B
c)
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor asa incat ele se
executa dintr-o bucata cu arborele. Se alege aceasta solutie daca diametrul de picior al rotii
dintate dfsatisface conditia:
-la strivire:
-la forfecare:
-la strivire:
-la forfecare:
Datorita frecarilor din angrenare, a frecarilor din rulmenti si a celor care apar la
antrenarea uleiului din baie, putere la iesire din reductor, P3 , este mai mica decat cea de la
intrare, P2 , diferenta reprezentand-o puterea pierduta Pp :
Randamentul angrenajelor:
In timpul angrenarii apar pierderi de energie datorate unor cauze multiple: frecarea
de alunecare, frecarea de rostogolire, comprimarea aerului si a uleiului intre dinti etc. Cea
mai importanta este frecarea de alunecare a flancurilor dintilor in contact. Relatia pentru
calculul randamentului angrenajelor cilindrice si conice, tinand seama de pierderile prin
frecarea de alunecare este:
Randamentul lagarelor:
Daca se inlocuiesc expresiile celor doua puteri, ecuatia de bilant termic capata
forma:
6. CONSTRUCŢIA CARCASELOR
Carcasa reductorului fixează poziţia relativă a arborilor şi implicit a roţilor dinţate.
Ca urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai corecte, este necesară o bună rigiditate
a carcasei. Pentru realizarea unui montaj lesnicios al arborilor, roţilor dinţate şi rulmenţilor
carcasa este realizată din două bucăţi: carcasa inferioară şi cea superioară.
Uzual carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc 150, Fc 250
STAS 568-82) şi mai rar din oţel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). În cazul producţiei de
unicate sau de serie mică se poate realiza o construcţie sudată a carcasei, folosind tablă de
oţel (OL37, OL42 sau OL44 STAS 500/2-80).
- trecerea treptată de la un perete ceva mai gros la unul mai subţire pentru
diminuarea tensiunilor remanente după turnare;
- asigurarea unor raze de racordare suficient de mari şi realizarea unor înclinări ale
pereţilor (pentru extragerea uşoară a modelului din formă);
- grosimea pereţilor mai mică decât la carcasele turnate, dar nu prea mică pentru a
nu se produce arderea lor în timpul sudării;
- un orificiu filetat pentru dopul de aerisire care are rolul de a menţine presiunea
din interiorul carcasei la valoarea presiunii atmosferice (eventuale suprapresiuni ar
îngreuna asigurarea etanşeităţii);
- orificii filetate pentru prinderea a două inele şurub necesare ridicării reductorului
(dacă nu au fost prevăzute elemente pentru ridicare la carcasa inferioară sau dacă
reductorul are gabarit şi greutate mare).