.

.
,
O losif Stalin s.a nascut in Georgia, unde a fost pregatit pentru a deveni preot
. A fost elimi. nat din seminar din cauza ideilor sale revolu~ionare ~i a deveni
t un urma~ ~i propovaduitor al ideilor lui Lenin.
Sub URSS stat
conducerea a devenit fn
lui
Iosif scurt ~i
Stalin, timp un
O Stalin a incercat tot timpul sa exagereze rolul lui neinsemnat din revolu'ia d
in 191 7. in aceasta fotografie (dreapta sus), Leon Tro'ki, un marxist cunoscut
~i principalul rival allui Stalin, poate fi vazut in dreapta tribunei. in versiu
nea refacuta (dreapta jos) el a fost inlaturat.
O Tra1ki a fast expulzat din Uniunea Savietica in 1929. in 1940 a fast ucis.
industrializat, din mondia~ jn lui societiitii a cel
ie~ind de-al doilea o timp a dus la
fnvingiitoare riizboi supraputere. fnsii, ruinarea tirania
devenit
acela~i Stalin
ruse~ti.
hiar inainte de rnoartea liderului sovietic Lenin, conduc~torli Partidului Cornu
nist au Inceput lupta pentru succesiune. A detine controlul partidului insemna d
e fapt a detine controlul ~rii -prirnul stat socialist, uria~ dar extrern de Ina
poiat. Anli '20 au fost martorii unor' irnportante lupte pentru putere. jn 1923
Stalin, Secretaful General al Partidului, se aliaz~ cu Zinoviev ~i Karnenev pent
ru a dejuca planurile unui concurent genial ~i aparent periculos -Leon Trotki. j
n 1925 Stalin l~i g~se~te noi aliati in Bucharin ~i R1kov, indep~rtandu-i pe Zin
oviev ~i Karnenev. jn cele din urma, In 1929, Stalin l~i Invinge fo~tii aliati ~
i devine unicul conduc~tor al URSS-ului. Adev~ratul nume al lui Stalin este Iosj
f
c
3! ~
Djuga~vili. Nurnele sub care a devenit cunoscut ~ este un nurne adoptat in perio
ada mi~c~rilor "' revolutionare. Stalin s-a n~scut sub semnul s~raciei ~i obscur
itltii, nu ca cetltean rus, ci in a fost exmatriculat. A intrat 1n randul revolu
tioGeorgia, aflatl la vrernea respectiv~ sub connarilor ~i ~i-a petrecut unnator
ii ani sustinand trolul Rusiei tariste. A inv~tat limba rus~ fluent cauza revolu
tiei, fiind deseori aruncat In la una din ~colile duminicale organizate de bi1nc
hisoare sau fortat s;l tI;liasC;l1n exil intern. sericl, ulterior fiind trimis l
a un seminar pentru in 1912 se 1nscrie 1n Partidul Bol~evic (mai a deveni preot.
 A dovedit Ins~ un interes deotarziu Comunist), devenind membru al sebit pentru
scrierile ~i ideile socialiste care se Comitetului Central. Rolul jucat In cadru
l vehiculau la seminar, rnotiv pentru care in 1899 Revolutiei din Octombrie 1917
a fost nesemni-
ficativ (fapt mu~amalizat mai tarziu), dar ulterior s-a dovedit abil in rezolvar
ea problemelor ivite pe parcursul ~zboiului Civil. A fost numit mai intai Minist
rul Nationali~tilor, iar in 1922 a devenit Secretar General al Partidului Commun
ist. Aceasta munc~ de birou, in aparenta: plictisitoare, a fost pentru Stalin ca
lea de acces la putere, dandu-i posibilitatea s~ controleze comitetele de partid
~i s~ ii avanseze pe proprii sus~tori. Astfel, anii '20 au marcat pentru Stalin
o serie de succese importante asupra rivalilor s~i. E vorba, evident, de disput
e politice ~i nu de adev~rate lupte: de~i cornu~tii ~i tratau oponentii cu durit
ate, exista un fel de regul~ nescris~ care impunea evitarea v~rs~rii de sange in
confrun~rile din partid. Asemenea dispute vjzau suprematia personal~, dar aveau
~i aspect ideologic, fiecare fractiune sustinand o anurni~ orientare politic~.
Din acest punct de vedere, cel mai important conflict era intre Stalin ~i Trotki
. Trotki adoptase punctul de vedere traditionalist marxist. El credea c~, datori
~ izol~rii ~i inapoierii, URSS nu putea pune singura ba263

STALIN ~I URSS
O in anii 1920, \aranii sovietici studiaza un bec. Acesta era cunoscut sub denum
irea de becul lui lIici, dupa Vladimir Ilici, care a inclus o schema de electrif
icare in planurile sale de modernizare a Uniunii Sovietice.
O Un afi~ care indemna la cre~terea produc~iei industriale. In anii '20, grevele
fusesera interzise in Uniunea Sovietica; cine nu respecta aceasta lege era pasi
bil de pedeapsa cu moartea.
O Primul Plan Cincinal. O scenQ de dimineafQ, pictat3 de Y. Romas. Stalin credea
c3 dac3 Uniunea Sovietic3 nu devine o putere industrial3, va fi zdrobit3 de na,
iunile capitaliste. zele unei societ1ti socialiste, ci trebuia sa: reziste In co
ntinuare ~i sa: sustina: o revolutie generalizat1, In urrna ca:reia societ1tile
industrializate ar acorda URSS-ului ajutorul necesar. Dupa: e~ecul mi~ca:rilor r
evolutionare din Europa dupa: primul rnzboi mondial, Stalin a sustinut ca: Uniun
ea Sovietica: poate ~i trebuie sa: reu~easca: singurn. Sloganul sa:u, "Socialism
ul Intr-o singurn tarn", era instabil ca doctrina: marxist1, dar prin nota pozit
iva: pe care o aducea a constituit un punct de atractie pentru tinerii care se i
nscriau In partid. Politica lui Stalin, sustinut1 de o propaganda: continua:, a
condus la mobilizarea poporului rus, generand un val de entuziasm cu privire la
"construirea socialismului". Economia planificata Stalin a folosit acest entuzia
sm pentru a determina o schimbare politica: radicala:. Primul rnzboi mondial ~i
rnzboiul civil adusesern Uniunea Sovietica: Intr-o stare jalnica:, astfel Incat
Lenin aprobase cu reticent('[ Noul Plan Econornic (NPE), care acorda tclranilor
~i rnicilor Intreprinza:tori o rnare libertate In desfa:~urarea activit1tii ~i i
nsu~irea profitului. Stalin a considerat ca: a sosit vremea crea:rii unei econor
nii complet socialiste, In care poporul -reprezentat de stat -sa: detina: ~i sa:
conduca: toate Intreprinderile. Totodat1 sosise momentul unui efort conjugat pe
ntru industrializarea t('[rii. Stalin a declarat ca: Uniunea Sovietica: se afla:
cu cel putin 100 de ani In urma vestului capitalist, dar va trebui sa: recupere
ze diferenta in 10 ani, altfel va fi zdrobit1. Fidel conceptiei rnarxiste privin
d eterna lupta: dintre socialism ~i capitalism, el era con~tient ca: URSS era in
conjurat1 de inarnici. Singura solutie a progresului era considerat1 a fi planif
icarea de stat; astfel, in 1929 Stalin lanseaza: Planul Cincinal, care cuprindea
o serie de obiective ambitioase ce trebuiau indeplinite in diferite sectoare al
e economiei. Public, s-a sustinut ca: obiectivele au fost 264
atinse ~i depa~ite ~i se anticipa succes ~i pentru unm1torul Plan. Intr-un stat
cu un singur partid nimeni nu se :incumeta sa contrazica comunicatele guvemament
ale care exagerau succesele ~i mascau gre~elile sau le puneau pe seama trndatori
lor ~i sabotorilor. Cu toate acestea, rezultateleobtinute nu erau deloc neglijab
ile. in 10 ani URSS devenise un stat puternic industrializat, O realizare cu ata
t mai importanta cu cat sovieticii nu aveau :in vedere doar perioada imediat urm
:1toare, ci lucrau pe termen lung. Standardul de viata: a rnmas :insa scazut, de
oarece nu se inve~tise in productia de bunuri de larg consum. Toate resursele fu
sesern folosite pentru a crea infrastructura necesar:1 unui stat industrial -fus
esern construite cu sutele fabrici, uzine electrice, baraje, ora~e industriale,
ma~ini ~i tractoare. Realizarile Uniunii Sovietice erau admirate nu numai de par
tidele comuniste din alte tari,
care urmau modelul politic sovietic, ci ~i de unii oameni de ~tiin~, de scriitor
i ~i de intelectuali str:lini. Uniunea Sovietica: era privita: ca un nou tip de
societate iar planificarea era considerata: solutia progresului economic ~i soci
al'. Aceste idei erau cu atat mai credibile, deoarece ta:rile vestice erau devas
tate de Marea Criza: din 1929 ~i pa:reau neputincioase in lcombaterea sa:ra:ciei
~i ~omajului. Admiratorii Uniunii Sovietice tratau cu indiferenta: marile probl
eme ale societa:tii sovietice, considerandu-le greuta:ti inerente ale inceputulu
i. Mai era inca: posibil sa: se reduca: importanta unor fapte amenin~toare, cum
a fost procesul din 1928 intentat unor ingineri pentru "sabotaj", proces in care
acuzatii au recunoscut cu prea multa: u~urin~ crime pe care era foarte greu de
crezut ca: le comisesern. Era destul de dificil de apreciat modi-

multime de concesii colegilor din Comitetul Central al Partidului. in aceast~ si

tuatie, una dintre variantele vehiculate a fost aceea c~ insu~i Stalin ar fi ord
onat asasinatul, pentru a elimina un posibil rival ~i pentru a indep~rta orice a
menintare din partea opozitiei, fie ea real~ sau potential~. Dup~ perioada rnrna
s~ in istorie sub numele de Marea Teroare (ajuns~ la apogeu intre 1936-1939), di
ctatura stalinista a guvemat f~rn a intampina cea mai rnic~ rezistent~, de~i Sta
lin poza in continuare drept un modest secretar de partid ce fumeaz~ pip~. Gulag
ul sovietic in timpul Marii Terori, politia secret~ a arestat milioane de oameni
. Foarte multi au fost executati, dar majoritatea au fost trirni~i in lag~re de
munc~ (reteaua cunoscuta sub numele prescurtat de Gulag) rnspandite in intreaga
tarn. Orice rezerv~ cu privire la omorarea unor colegi comuni~ti a fost abandona
ta, astfel incat in cele din unrul partidul a fost distrus. Vechii rivali ai lui
Stalin au ap~rut in procese publice, m~rturisind crime incredibile, cum ar fi,
de exemplu, faptul c~ ar fi practicat ani de-a randul spionajul pentru puterile
sWine. Aceste m~rturisiri au fost probabil smulse in principal prin constrangeri
psihologice ~i ameninta:ri la
O Caravana de c3ru~e care efectua transportul de la ferma colectiv3 Brevestnik,
in 1931. Pancarta proclam3 promisiunea colectivului de a cre~te produc~ia de gra
ne. Cu toate acestea colectivizarea nu ~i-a atins scopurile. O Exemp!u al artei
staliniste din 1937. ..Socialismul realist" ~i cu!tu! personalita,ii conducatoru
lui URSS dominau toate forme!e de exprimare artistica ~i intelectuala, inainte d
e a! doilea razboi mondial. fic~rile din agricultura sovietic~. Prin noua politi
c~, p~minturile nu mai erau proprietate personal~, ci trebuiau unificate In ferm
e colective, adic~ In cooperative, conduse (In teorie) de c(i)munitatea agricol~
respectiv~. Aceasta situatie nu a fost agreat~ de cei care lucrau In agricultur
n deoarece erau fortati s~ vinda o mare parte a productiei statului la un pret f
oarte mic, astfel Incit muncitorii din industrie s~ beneficieze de hran~ ieftin~
. Convingere prin violen,3 in consecint~, In 1929, cind a fost introdus~ colecti
vizarea, ~r~nimea s-a Impotrivit ~i Incerc~rile de a o forta s~ accepte au degen
erat Intr-un conflict violent, In cadrul c~ruia politia secreta sovietic~ a juca
t un rol sinistru. Multi ~ni au fost uci~i ~i rnilioane au fost deportati, dar v
ersiunea oficial~ sustinea c~ oponentii erau In principal t~rani avuti (cufaci),
care nu doreau s~ renunte la profiturile obtinute prin mijloace necinstite. Dis
trugerile rezultate au dus la o teribil~ foamete, accentuata de cruzimea autorit
~tilor, foamete ce a determinat moartea a milioane de ~rani.
.
§ .E ~ ] ~ Situatia s-a mai Imburu1tatit dup~ 1932, cand rezistenta t~ranilor a fo
st Infranta, dar colectivizarea nu a mai avut efectele scontate. in ciuda tuturo
r suferintelor Indurate de o mare parte a populatiei, sectorul agricol a rnmas I
n continuare un punct slab al Uniunii Sovietice. in 1934 p~rea c~ ceea ce fusese
mai rnu trecuse, dar In realitate abia Incepea. in decembrie 1934, asasinarea l
ui Serghei Kirov, un communistcunoscut, a declan~at o serie de arestari ale unor
presupu~i sabotori, trnd~tori ~i spioni. Chiar ~i dup~ verific~rile ~i epurnril
e care au urmat, adev~rul despre asasinat a rnmas necunoscut. De~i In acel momen
t Stalin se afla la conducerea ta:rii, el trebuia s~ fac~ o
adresa familiilor acuzatilor, dar ~i torturile au jucat mai mult ca sigur un rol
important. Marea Teroare s-a manifestat In Intreaga societate sovietic~, Incura
jand oamenii s~-~i imagineze conspiratii peste tot ~i s~ devin~ informatori. Ori
care ar fi fost scopul initial al acestor epurnri, s-a ajuns la un fel de nebuni
e generalizat~, ceva similar van~torii de vrnjitoare din primele secole. In 1939
, Stalin a fost nevoit s~ pun~ cap~t acestor proceduri. La aceasta data situatia
In Europa devenise critic~. In ciuda ameni11~rii crescande din partea Germaniei
naziste, antipatiile ~i suspiciunile reciproce Impiedicau o cooperare eficace I
ntre URSS, Marea Britanie ~i Franta. Dar In aceast~ 265

86
STALIN
$1 URSS
... ~
1 '...~-; If If.. d
.
, ..II ~ . . " .
... t.. . - ...
.
...
.
.
.
..,.
";~-" ~'~ ",\ti\
~
.
~ O 0 parada in cinstea victoriei sovietice, in Pia~a Ro~ie din Moscova. "Cele z
ece ofensive sovietice" au invins for~a militara a Germaniei naziste ~i la 20 ap
rilie 1945 trupele sovietice au patruns in Berlin. problema vina nu era doar a l
ui Stalin. Temandu-se Ca marile puteri se vor uni lmpotriva lui, Stalin a semnat
un pact de neagresiune cu Germa$, de~i nazismul ~i comunismul erau considerati
du~rnani de moarte. Clauze secrete incluse 1n pact au dat posibilitate Uniunii S
ovietice sa preia Polonia de Est dupa invazia germar. -'.~ ..1~~~ .T~._~.~, la o
m Sep(emDne lY;)Y, lar Le(orua Lituani, 1 ~i Estonia au fost lnglobate In URSS D
upa l m scurt razboi lntre URSS ~i Finlanda, ;i fost OCl Jpat ~i teritoriu fmlan
dez. Apoi, dup~ UI1 ultimatl urn remis In august 1940 guvemulu .i , trupele sovi
etice au invadat ~i ocupal ina de Nord ~i Basarabia De~i URSSie~ise [lYing:Itoar
e, razboiul scosese la iveal~ slabiiuni ale Annatei Ro~ii, ale c~rei corpuri de
ofi;esera nimicite de epurarie Marii Terori. toate c~ ~tia c~ nu trebuie s~ se I
ncrea)misiunile lui Hi ~r, Stalin a fast surlfid germanii ~ invadat Uniunea prin
s Sovie , In iunie 1941; :east:l lips~ de vigipentru pierderile -a p~strat cump~
tul e ale URSS. .fuzat sa pal Mascava, de$i ger-
O For~ele sovietice dispuse in Pia~a Ro~ie din Moscova. Continua industrializare
a permis Uniunii Sovietice sa lupte impotriva gemanilor . In 1938. peste 28% di
n fier ~i o~el a fost prelucrat pentru muni~ii.
1879 5e na~te los;f 5tal;n 1917 Revolut;a d;n Octombr;e d;n Rus;a ;; aduce pe bo
l~ev;c;(comun;~t;) la putere 1918-20 Rcizbo;ul C;v;1 1922 5tal;n e num;t 5ecreta
r General al Part;dulu; Comun;st. 5e formeazci UR55 5tal;n ajunge 1925-29 la con
ducerea UR55 Plan
In ce mal Inult; el a f( amiinturilor aflate in :alea annatelor gennan{ pentru a
le ingreuna tnaintarea. Stalin s-a dov lit a fi on ccmducator priceput pe timp
de razl )j, confirmi nea de supraerou in ochii publicului sovietic. La sfiir~itu
l razboiului, Armata Ro~ie controla Europa de Est, pennitiindu-i lui Stalin sa i
nstaureze regirnuri cornuniste subordonate in cea rnai mare parte a regiunii. Du
pa victoria cornuni~tilor in razboiul civil din China, Stalin a devenit conducat
orul unui uria~ ~i puternic bloc communist.Puterile vestice au lnceput sa se lng
rijoreze ~i ternerile lor cornbinate cu aversiunea fata de lncalcarea brutala a
libertatii in Europa de Est au produs o ruptura intre fo~tii aliati, rnarciind l
nceputul Razboiului Rece. Suspiciuni Reconstructia fRSS-ului dupil razboi ; trem
de lenta dureroasil. Stalin deve gerat de susI :ios, punand politia sccreta pe
unnele eyre )r ~i soldatilor Armatei Ro~ii suspectati ca aJ asimilat idei burghe
ze, straine. I de teroare pilrea cil se .va abate martie 19: i, Stalin a :la lpr
a Stalin 2 abil tiranul '~+~;e' ,;ucces ( a IUngul 1"LU1 L; la moart( 11agiat de
mili lane de cet; re conducator ~i Invatator'
propiau d
1929 5e pun bazele colect;v;zcir;;. Pr;mul C;nc;nal (datat 1928) Asas;narea 1934
,u; K;rov. epurcir;. incepe Kamenev 1936 Marea Teroare. sunt ;mpu~caf; publ;ce
incep pr;mele
Z;nov;ev ~; dupci procese
1939 Pactul germano-sov;et;c. German;; ;nvadeazci Polon;a: ;ncepe al Do;lea Rciz
bo; Mond;al. UR55 ocupci estul Polon;e;. Rcizbo;ul ruso-f;nlandez German;a 1941
atacci Un;unea Do;lea 5ov;et;cci Rcizbo;
1945 5fars;tul celu; de-al .Mond;al Instalarea
1946.1948 reg;mur;lor comun;ste Europa de est 1953 Moartea ,u; 5tal;n
;n
n
Ila
~BOn
~