P. 1
Curs de Anatomia Omului

Curs de Anatomia Omului

|Views: 1,866|Likes:
Published by Suzana Leitoiu

More info:

Published by: Suzana Leitoiu on Nov 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2013

pdf

text

original

I. Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

La baza alcatuirii organismului uman, ca de altfel si al tuturor vietuitoarelor, se afla celula (fig.1). Intregul organism uman este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din sange), sau grupate, formand tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform cresterii, urmatoarele: celula – tesuturi – organe – sisteme de organe – organism. Celula reprezinta un sistem deschis prin care se realizeaza schimbul de materie si energie cu mediul extern. Are o mare capacitate de crestere, dezvoltare si diferentiere (trecerea de la forme simple la forme din ce in ce mai complexe), datorita proprietatii de autoreproducere. Forma, alcatuirea si functia, celulelor, este diferita, legat de locul in care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care il are. De exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda, ovulul este sferic. Dar si dimensiunea celulelor difera. De exemplu, cea mai mare celula este ovulul (200 microni) si are rol in reproducere, spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule. I.2. Componentele celulei Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma si nucleul. a) Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si lipide, legate intre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are permeabilitate selectiva. Procesele de schimb care au loc in membrana celulara se realizeaza prin doua tipuri de transport: transportul transmembranar – asigura trecerea apei si a substantelor dizolvate prin membrana celulara;

1

-

transportul in masa – este procesul prin care celula inglobeaza sau elimina particule de natura diferita, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul membranei celulare.

b) Citoplasma este o substanta de consistenta gelatinoasa care ocupa interiorul celulei si in care sunt cufundate nucleul impreuna cu celelalte organite celulare (structuri foarte mici, prezente in interiorul celulelor, care indeplinesc anumite functii). Organitele celulare sunt de doua tipuri: - comune (pe care le intalnim la toate tipurile de celulele); - specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule). Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (central celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). Reticulul endoplasmic (RE) apare ca un sistem de membrane care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). Reprezinta sediul sintezei proteinelor (capacitatea celulei vii de a produce proteine). Implicat si in transportul proteinelor si lipidelor in celula. Reticulul endoplasmatic este de doua categorii: reticul endoplasmatic rugos (REG) – este un sistem de membrane si canale care prezinta ribozomi atasati la suprafata lor; proteinele sintetizate de ribozomi sunt incorporate in vezicule si transportate spre aparatul Golgi ; reticul endoplasmatic neted (REN) – este un sistem de membrane si canalicule care faciliteaza transportul substantelor in interiorul celulelor, este lipsit de ribozomi, este sediul unor reactii metabolice importante. Ribozomii sunt formatiuni sferice de dimensiuni mici, cu rol in sinteza proteinelor. Ei se gasesc fie liberi in citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmic rugos. Ribozomii sunt formati dintr-un anumit tip de ADN (numit ADN ribozomal) si proteine. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule mici care contin in interiorul lor enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza. Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie).

2

Aparatul Golgi (Complex Golgi) se afla in apropierea nucleului, fiind un ansamblu de vezicule si tubuli subtiri, avand rol in transformar ea, transportarea si eliminarea produsilor chimici necesari pentru activitatea celulara. Mitocondriile sunt organite din citoplasma celulei in care are loc respiratia, produc energie prin ardere celulara. Membrana interna este pliata sub forma unor creste. Contin ADN propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase in celulele cu activitate metabolica mai intensa. Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializata a celulei, situata in imediata apropiere a nucleului, formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat in citoplasma celulei, are forma sferica, contine materialul genetic (ADN) responsabil de functionarea celulara (rol de centru de control al activitatii celulei) si de a transmite caractere ereditare. La randul sau nucleul este alcatuit din: - o membrana nucleara dubla, care se numeste cariolema; - citoplasma nucleara, numita si carioplasma (un suc nuclear vascos), care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene – care sunt materialul nostru genetic. Nucleul contine unul sau mai multi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a transmite mesaje ribozomilor din citoplasma pentru a fabrica proteine. Celulele umane sunt de tip eucariot (celule care au un nucleu distinct, bine individualizat – care prezinta membrana nuclera – si care contine materialul genetic), deoarece sunt alcatuite dintr-un nucleu separat de citoplasma printr-o membrana proprie, in interiorul caruia se gasesc elementele care contin informatia ereditara si indeplinesc toate functiile celulare. I. 3. Informatia ereditara Nucleul contine toate informatiile genetice care trec de la parinti la copii in urma procesului de reproducere. Toate aceste informatii se gasesc in substanta numita AND (acid dezoxiribonucleic), codificate. Acest compus biologic special dispune de doua insusuri principale: depoziteaza informatia si este capabil sa-si creeze copia identica. 3

2. 2) Definitie ADN-ul (materialul genetic) . fiind alcatuite dintr-un filament suprarasucit numit cromonema. Cromozomii (fig. fiind caracteristic pentru specia respectiva. fiecare cromozom este format. 1. La om numarul cromozomilor este de 46. de lungime variabila. iar in timpul diviziunii celulare se condenseaza si ia forma unor bastonase numite cromozomi. dintr-un filament de ADN.sunt purtatorii informatiei ereditare. Au structura helicoidala. unul scurt si unul lung. 2) Definitie Cromozomii . Numarul de cromozomi din celule este constant la totii indivizii care apartin aceleiasi specii. care il imparte in doua brate de lungime inegala. ADN-ul (fig.O anumita informatie exista in unele molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN). ca si cum ar fi o scara in spirala. Ea este unita intr-un punct numit centromer. se gaseste imprastiata in nucleu sub forma de cromatina.este principalul constituient al cromozomilor din nucleul celulei si joaca un rol esential in determinarea caracterelor ereditare. Doi cromozomi X (XX) determina sexul feminin. ADN-ul este format din doua filamente compuse din molecule de dezoxiriboza si fosfati infasurati intr-o elice dubla si unita cu ajutorul unor baze azotate inlantuite prin punti de hidrogen. substanta care. I. 3. 3. atunci cand celula este in stare de repaus. Cromatina este ADN-ul impreuna cu o proteina. din care 22 perechi de autozomi (oricare din cromozomii unei celule in afara de cromozomii sexuali) si o pereche de cromozomi ai sexului (care intervin in mecanismul de determinare a sexului). pe cand un cromozom X si unul Y (XY) determina sexul masculin. Exista patru tipuri de baze azotate. cromozomul Y. I. denumite 4 . In principal. in centrul sau formandu-se centromerul. fiind de doua tipuri : cromozomul X. Substanta din care sunt alcatuiti cromozomii este cromatina.

care duc la dezvoltarea deplina a celulelor fiice. Diviziunea celulara Definitie Diviziunea celulara reprezinta procesul de formare a doua sau mai multe celule.diviziunea meiotica (meioza). Se divide mai intai nucleul celulei (proces numit cariokineza).diviziunea mitotica (mitoza). Interfaza . perioada S – in care se dubleaza cantitatea de ADN din celula si are loc replicarea (’’inmultirea’’) cromozomilor. 1. 1. perioada G1 – in care au loc procese intense de biosinteza (producerea de molecule de catre celula) si crestere celulara. Perioadele G1. Ciclul celular poate fi impartit in patru perioade principale : 1. au loc modificari atat in nucleu. dupa care are loc diviziunea citoplasmei (proces numit citokineza) si se formeaza o membrana nucleara intre cei doi nuclei. 3) Definitie Ciclul celular reprezinta secventa de faze diferite prin care trece o celula intre o diviziune celulara si urmatoarea. deoarece una singura nu se poate imbina cu alta specifica. care corespund fragmentelor specifice de ADN si care constituie unitatile functionale ce determina caracterele ereditare. II. S si G2 alcatuiesc impreuna interfaza. 2. timina si citozina. Succesiunea acestor elemente determina alcatuirea genelor. perioada M – in cursul careia are loc mitoza (diviziunea nucleului) si citokineza (diviziunea citoplasmei). guanina. 1. II. 4. cat si in citoplasma. In aceasta etapa nucleul nu se mai divide. In urma diviziunii iau nastere doi nuclei identici cu nucleul celulei mama. Diviziunea celulara este de doua tipuri: . Ambele tipuri de diviziuni celulare se desfasoara dupa urmatoarele etape: 5 .adenina.fiice dintr-o singura celula mama. Ciclul celular (fig. perioada G2 – in timpul careia au loc ultimele pregatiri inainte de diviziunea celulara.reprezinta etapa care urmeaza dupa incheierea diviziunii celulare. . 3. a caror relatie este complementara.

# Metafaza – in cursul acestei faze membrana nucleara se distruge. cu cei ai celulei mama. Fiecare cromosom se divide in lungime in doua cromatide. telofaza. 2. telofaza. # Telofaza – ultimul stadiu al diviziunii in care cromatidele care s-au separat in anafaza se aduna la polii fusului. nucleii care au rezultat poseda numai jumatate din numarul initial de cromosomi. metafaza. avand fiacare un nucleu care contine acelasi numar si acelasi tip de cromozomi ca si celula mama. identitate care se observa si de la o celula fiica la alta celula fiica. ca si continut informational. # Profaza – primul stadiu al diviziunii celulare. In jurul fiecarui grup. Diviziunea mitotica (mitoza) (fig. se formeza fusul de diviziune (formarea a doi poli situati diametral opus in apropierea nucleului). indepartandu-se fiecare spre cate un pol al fusului de diviziune. se formeaza o membrana nucleara. Pe parcursul diviziunei mitotice au loc mai multe modificari. in cursul caruia cromozomii se contracta si se divid longitudinal (cu exceptia centromerilor) in cromatide. formand placa ecuatoriala (zona care se formeaza pe linia de centru a celulei aflata in diviziune).- profaza. 6 . Nucleii fii se formeaza din cromatide Cu alte cuvinte. iar cromozomii se fixeaza prin centromeri. In aceasta faza cromozomii raman separati unul de celalalt. care se despart si formeaza cromozomii celor doi nuclei ai celulelor fiice. anafaza. anafaza. # Anafaza – stadiul trei al diviziunii in care cromatidele fiecarui cromozom se separa si se deplaseaza in directii opuse. In urma diviziunii meiotice. metafaza . 3) Definitie Mitoza este un tip de diviziune nucleara in urma careia rezulta doua celule fiice. rezultand doi nuclei fii cu acelasi numar si acelasi fel de cromozomi ca si nucleul initial al celulei. Procesul cuprinde patru faze: profaza. II. in urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi identici.

Diviziunea celulara porneste de la o celula mama diploida (care are un numar dublu de cromozomi), in urma diviziunii mitotice vor rezulta doua celule fiice tot diploide, ca si celula mama, adica care au numar dublu de cromozomi. In schimb in urma diviziunii meiotice vor rezulta patru celule fiice haploide (care au doar jumatate din numarul de cromozomi ai celulei mama). III. Tesuturile Celulele se diferentiaza, iau forme speciale care corespund functiei pe care o indeplinesc, se grupeaza si formeza tesuturi. Definitie Tesutul este o grupare de celule asemanatoare specializate pentru a indeplina una sau mai multe functii caracteristice. Dupa structura si forma celulelor, respectiv dupa functia pe care o indeplinesc in organism, se deosebesc patru mari categorii de tesuturi: - tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii); - tesutul conjunctiv (fasciile care invelesc muschii); - tesutul muscular (muschii corpului); - tesutul nervos (creierul, maduva spinarii). III. 1. Tesutul epitelial (fig. 4) Este tesutul cel mai raspandit in organism, format din celule foarte asemanatoare, strans unite intre ele si de diferite forme: cubice, prismatice, cilindrice, pavimentoase (turtite), conice - strans legate intre ele, aranjate intr-unul sau mai multe straturi. Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala, care le separa de tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. Dupa functie, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire; epitelii glandulare ; epitelii senzoriale . a) Epiteliile de acoperire - sunt epiteliile care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitatile corpului sau ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi, alcatuind epitelii simple (unistratificat), si epitelii stratificate. Simplu sau stratificat, epiteliul de

7

acoperire se sprijina pe un tesut conjuctiv numit corion, de care este separat printr-o membrana bazala, o formatiune cu structura si grosime variabila. Exemple: - epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are cinci straturi, iar ultimul strat are celule turtite, pavimentoase; - foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur strat de celule turtite, asezate pe o membrana bazala b) Epiteliile glandulare – sunt tesuturi formate din celule epiteliale modificate capabile sa produca anumite substante, pe care le elimina in mediul lor inconjurator. De obicei, celule glandulare se grupeaza, formand organe speciale numite glande; uneori insa, ele raman ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei, alcatuind celulele mucoase. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi, formand glande. Exista trei tipuri de glande: exocrine - produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul endocrine - produsii lor de secretie hormonii - sunt eliminati direct in mixte - au secretie atat exocrina, cat si endocrina (exemplu: pancreasul). c) Epiteliile senzoriale - sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. Exemple: senzatia de frig, de cald, presiune, durere. III. 2. Tesutul conjunctiv (fig. 5, fig.6) Tesutul conjunctiv, dupa cum spune si numele, face legatura dintre diferitele organe, precum si dintre componentele acestora. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. Intra in alcatuirea oaselor, are rol trofic (de hranire), depoziteaza grasimi, intervine in apararea organismului, in fagocitoza. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. organismului (exemplu: glandele sudoripare); sange (exemplu: glanda tiroida);

8

Alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala, in care se afla celule si fibre. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului, si pot fi de colagen (proteina fibroasa insolubila intalnita in cantitati mari in derma, tendoane, oase), reticulina sau elastina (proteina fibroasa, principalul constituent al fibrelor elastice galbene din tesutul conjunctiv). Substanta fundamentala poate fi: moale, semidur sau dura. Dupa consistenta acesteia, tesutul conjunctiv se clasifica in: tesuturi conjunctive moi; tesut conjunctiv semidur; tesut conjunctiv dur. a) Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor, hranesc alte tesuturi, ofera protectie mecanica, depoziteaza grasimi, produc elementele figurate ale sangelui, au rol in imunitate. Tesuturile conjunctive moi au cele trei componente in diferite proportii: - in tesutul lax componentele sunt in proportii aproximativ egale; contine nervi si multe vase, hranind si insotind alte tesuturi, cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul, al doilea strat al pielii); - tesutul fibros, datorita numeroaselor fibre de colagen, are o rezistenta mecanica deosebita (exemplu: fasciile care invelesc muscbii); - tesutul elastic poseda multe fibre elastice (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de sange); - tesutul adipos contine celule rotunde care acumuleaza grasime, ce impinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul, stratul profund al pielii); - tesutul reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea, in ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase, care produce globulele albe, globulele rosii si trombocitele). b) Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic, dar rezistent. Se mai numeste tesut cartilaginos (formeaza cartilaje) si contine fibre in cantitate mare, putine celule si substanta fundamentala. Se clasifica in: - tesut cartilaginos hialin - este situat la suprafetele articulare ale oaselor, peretele laringelui si traheei, cartilaje costale. Are un aspect translucid, albicios si elasticitate redusa. Contine fibre putine si foarte fine; - tesut cartilaginos elastic - este bogat in fibre elastice. Este prezent in pavilionul urechii; 9

Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse in doua moduri: .in tesutul osos spongios se intretaie. lasand intre ele niste spatii. tub striat de tip cardiac (muschiul inimii). In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare. numita disc intercalar. III. 3. care se numesc actina (proteina contractila a tesutului muscular care se gaseste sub forma de filamente) si miozina (proteina contractila care interactioneaza cu actina. In timpul relaxarii. in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. 10 .. contractile. In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste. comune si specifice.tesut cartilaginos fibros are putine celule si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. Tesutul muscular (fig. alunecand unele peste altele si scurtand celula muscular. legate in fascicule prin tesut conjunctiv. alungind celula. In timpul contracti musculare acestea se intrepatrund.intra in alcatuirea peretilor organelor interne (uter. miofibrilele se departeaza unele de altele. Are in substanta fundamentala o proteina oseina impregnata cu saruri minerale. Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. 7) Este alcatuit din celule musculare fusiforme. Se intalneste in discurile dintre vertebre si in articultii. In plus sarcoplasma muschilor activi este bogata in mitocondrii. neted . fibrele miocardice se dispun inelar. . asezate cap la cap si despartite de o membrana. c) Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. tesutul muscular poate fi: striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase) si au mai multi nuclei. fiind digestiv). alcatuite din microfilamente subtiri. Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare.in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. vezica urinara. ca glicogenul (polizaharid special intalnit in celulele musculare dar si hepatice) si fosfocreatina (substanta prezenta in tesuturi care reprezinta o rezerva de energie chimica stocata). Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte. de unde vine aspectul spongios (buretos). provocand o contractie musculara sau o miscare a celulei). Fiecare celula are o membrana contractila care inveleste fibra musculara numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma care contine substante chimice necesare pentru contractia musculara.

Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos si neurofibrilele care reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma. 8 B) Definitie Neuronul reprezinta unitatea strucurala si functionala a sistemului nervos. Este o celula de forma stelata (corpul celular). care se ramifica in portiunea terminala. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci (fig. lunga. Neuronul asigura functia de conducere a informatiei. care inconjura axonii. motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. Mielina se comporta ca un izolator electric. Neuronul (fig. cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. care genereaza si conduc impulsurile nervoase. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina. In citoplasma se afla organite celulare si un nucleu. care formeaza . 10): cea de a doua teaca. Axonul este o prelungire unica. de obicei central. III. 1.din loc in loc. ultimele ramificatii fiind butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici. celule diferentiate specific.neuroplasma.neurilema si o citoplasma . care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. cu unul sau mai multi nucleoli. Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase.este formata din celule gliale. Structura neuronului a) Corpul celular are o membrana . care prezinta mai multe prelungiri. Majoritatea 11 teaca Schwann . si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos. teaca de mielina . Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. b) Prelungirile neuronale sunt: Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate. 4. 8) Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuroni. 4. aceasta teaca prezinta intreruperi numite strangulatii Ranvier.III. Tesutul nervos (fig.

fenomen numit transmitere sinaptica. 9) Celulele gliale sustin si hranesc neuronul. 4. un neuron preia informatia prin dendrite. somatici si vegetativi. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinaptica. unde informatiile sunt transformate in senzatii (exemplu: senzatia de tact. unde informatiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contractia musculara). Celulele gliale (fig. care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor.nervii senzitivi . numita mielina. III. o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon.transmit informatiile de la centrii nervosi pana la organele efectoare (muschi sau glande). 4. III. 3. vaz). se grupeaza. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. motori.nervii motori . Nervii (fig. Celulele gliale se pot divide. teaca Henle .transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi. 11) Definitie Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. vase si nervi. 4. ocupand locul neuronilor distrusi. in traseul lor. de unde ajung la dendrite. III. cu rol de nutritie si protectie. Celulele gliale. cu rol de sustinere si nutritie. Sinapsa (fig.este o teaca continua. se afla printre neuroni si indeplinesc mai multe functi: de sustinere. 12) Neuronii. Astfel. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann. Ele secreta o substanta de culoare alba. fagocitoza. In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni. aparare si troficitate (hranire). formand nervi. In functie de informatia pe care o transmit. 4. Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. nervii pot fi: senzitivi.axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjunctiv. . 12 . altui neuron. legati intre ei prin sinapse. . 2.

Nervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) si motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici).nervii somatici .nervii vegetativi . Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici.. .sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. 13 . Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pana la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande).fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi.

colesterol. un barbat matur de statura medie. cum ar fi: electroliti (Na+. De exemplu. vitamine). caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice relativ constante. elementele figurate (40-45%). IV. Ca2+ Mg2+. IV. in numar de circa 5 milioane/ mm3 la barbat si 4. aminoacizi. produsi finali de metabolism (uree. apa si oxigen (O2). Hematiile anucleate au din profil forma de disc biconcav cu diametru de circa 7. creatinina. are aproximativ 5 litri de sange. 13). Hematiile . ammoniac) si al dioxidului de carbon (CO2).aportul la nivel celular de substante energogenetice si plastice (glucoza. SANGELE Sangele. Sangele este un tesut conjunctiv lax cu o constanta fluida. . HC03-. K+. Globulinele transporta lipide. 1. B. care contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice. Albuminele asigura presiunea osmotica necesara mentinerii volumului sanguin. care asigura nutritia si oxigenul necesar organismului.sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) in faza adulta. globulele albe (leucocitele) si plachetele sanguine (trombocitele) (fig. compus din plasma si elemente figurate. IV. HP042-. Hematile au o durata de viata de 120 de 14 .IV. S042-). deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului. Proteinele (7-9% din volumul plasmatic) sunt de 3 tipuri: albumine.5 milioane/mm3 la femei. globuline si fibrinogen. Sangele realizeaza: . Aceasta forma mareste suprafata celulei si favorizeaza schimburile de gaze. ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor. lipide. hormoni si proteine. B. limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului. A. Cr.5 microni si grosime la periferie de 2. Plasma sangvina . vitamine liposolubile si factori ai coagularii. acid uric. Elementele figurate . saruri minerale.este un lichid galbui. Fibrinogenul are rol important in coagularea sangelui. Gamaglobulinele sunt anticorpi produsi de limfocite si asigura imunitatea organismului.sunt globulele rosii (hematiile). acizi grasi). substante nutritive (glucoza. aminoacizi.transportul produsilor catabolismului celular (uree. acid uric). Sangele constituie aproximativ 8% din greutatea noastra corporala. Componentele principale ale sangelui: plasma sangvina (55-60%).5 microni.

se deformeaza datorita emiterii de pseudopode. Pe masura ce sunt distruse. ajunse la limita functionala. Scaderea numarului de hematii care contin hemoglobina sau micsorarea cantitatii de hemoglobina din hematii diminueaza aprovizionarea cu oxigen si provoaca patologia numita anemie. dupa mancare. pentru a traversa endoteliul capilar in spatiile interstitiale prin diapedeza. la durere) sau stabila (la persoanele care traiesc la altitudini mari). importante in apararea organismului impotriva infectiilor: se deplaseaza pasiv in masa sangelui (duse de curentul sanguin) si activ (prin miscari amiboidale cu ajutorul pseudopodelor = picioruse false). Datorita acestor proprietati. Leucocitele sunt si ele de mai multe tipuri: polinucleare. 2. dupa care sunt distruse in ficat. Cresterea numarului de hematii se numeste poliglobulie.sunt celule nucleate mobile. B. in special din oasele late si in ficat. Procesul de formare a hematiilor (necesita Fe. La un om sanatos. de care se leaga oxigenul molecular (O2) ce urmeaza sa fie transportat. proces numit fagocitoza. Rata de inlocuire a hematiilor adulte. Leucocitele au cateva proprietati fiziologice particulare. vitamina B12. # Hemoglobina are in structura sa o proteina (globina) si un pigment rosu. in splina (cimitirul globulelor rosii) si in maduva osoasa prin hemoliza. se formeaza altele noi. IV. inglobeaza diferite celule moarte sau lezate si bacterii pe care le digera intracelular.5 milioane pe secunda. in volumul de sange din organism (56 1itri) se gasesc 700-800 g hemoglobina. Globulele albe sau leucocitele . Polinuclearele sunt: 15 . este de aproximativ 2. acid folic) se numeste hematopoieza. in maduva rosie (hematopoietica) din oase. mononucleare. care confera culoarea rosie sangelui si are rolul de a transporta gazele respiratorii (O2 si CO2). sintetizeaza anticorpi care asigura imunitatea. „ hem ". in numar de 4000-8000/mm3. Fiecare hematie contine aproximativ 280 milioane de molecule de hemoglobina. In molecula hemului se gaseste fier.zile. Reglarea este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). leucocitele au un rol esential in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni. Poliglobulia poate fi de scurta durata (in efort fizic.

opresc reactiile inflamatorii prin reactii de detoxificare.sunt cele mai mici elemente figurate. Se formeaza in maduva osoasa. Numarul lor creste in infectii ale organismului. Au rol in coagularea sangelui. Ele intervin in stadiul tardiv al infectiilor. B. Produc anticorpi care asigura imunitatea corpului. adica procesul de descompunere enzimatica a fibrinei. sunt anucleate. patrunse in mediul intern. fiind atrase de substantele eliberate din celulele atacate. Au proprietati fagocitare pronuntate. solubil. # Acidofilele (1-3% din totalul leucocitelor) intervin in reactii alergice si in boli parazitare. Durata de viata este de la cateva ore pana la cativa ani. in fibrina insolubila. Prin diapedeza. # Monocitele (13-19% din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. Se formeaza in timus. in ganglionii limfatici. 3. fagocitand resturi celulare si microbiene mai mari. Trombocitele (plachete sanguine) .# Neutrofilele sunt cele mai numeroase (50-70% din totalul leucocitelor). Durata de supravietuire este de circa 24 ore. ganglioni limfatici. IV. sub actiunea trombinei. Dupa realizarea hemostazei si refacerea peretelui vascular lezat are loc fibrinoliza. La locul infectiei fagociteaza microorganismele si substantele straine. neutrofilele strabat peretele capilar. Durata de viata este de 5-9 zile. produc dereglari ale unor constante functionale (ale homeostaziei). Provin prin fragmentarea unor celule mari (megacariocite) din maduva osoasa. Au o durata de viata de cateva ore. in splina. Au nucleu in forma de rinichi. Limfocitele prolifereaza intens atunci cand in organism patrund agenti patogeni. ca urmare a lezarii vaselor de sange. dupa care sunt distruse in splina si ficat. Hemostaza este procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei. Mononuclearele sunt: # Limfocitele (25-33% din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari si citoplasma putina. 16 . in amigdale etc. Formarea cheagului de fibrina are loc prin transformarea fibrinogenului plasmatic (globulina din plasma). maduva osoasa. Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine care. # Bazofilele (1% din totalul leucocitelor) sintetizeaza si elibereaza histamina si heparina. splina si ajung in circulatie pe cale limfatica. migreaza spre tesuturile infectate cu microorganisme sau substante straine. In circulatia sanguina se gasesc in numar de 250000450000/mm3. substante vasodilatatoare.

A. A. B. AB A. AB O. O O. 17 . reglarea echilibrului hidric. O B. functia hemostatica prin coagulare. asigurand desfasurarea proceselor metabolice. reglarea temperaturii corpului. mentinerea pH-ului prin sisteme tampon. B. cum ar fi: transportul de substante nutritive si gaze respiratorii. AB AB Functiile sangelui in organism Sangele indeplineste functii importante pentru organism.Principalele grupe sangvine: Grupa de sange Aglutinogen Aglutinina Primeste de la grupa Doneaza la grupa O A B AB I II III IV O (zero) A B AB alfa. apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici. beta b eta alfa O O (zero) A. AB B.

pornesc spre interior septuri conjunctive care impart testiculul in 200-300 Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi contorti. Toti tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului intr-un colector comun tubul drept). Alcatuirea aparatului genital masculin este urmatoarea (fig. care are un sistem muscular complex ce ii permite o mare mobilitate) se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine incepe sa coboare. Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interstitial. devenit viabil si este expulzat prin actul nasterii. REPRODUCEREA Reproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Tubii drepti se deschid intr-o retea de canale neregulate si apoi se colecteaza in 10-12 canale eferente care se indreapta spre epididim. 21): testicule (glandele genitale masculine). Structura aparatul genital masculin V. strabatut de canalele excretoare. glandele anexe (veziculele seminale. uretra). unde creste si se dezvolta pana ce fatul.V. Testiculul este invelit intr-o membrana conjunctiva alba-sidefie. Testiculele sunt in numar de doua. Epididimul stocheaza sperma si in final aici are loc maturarea spermatozoizilor. 18 de lobuli. Structura organelor reproducatoare V. strabate peretele anterior al abdomenului in regiunea inghinala si la nastere ajunge in scrot. 1. Tubii seminiferi contorti contin in pereti celulele seminale. 1. ductele ejaculatoare. Din aceste ingrosari. prostata. 1. cu baza spre albuginee si varful spre mediastin. caile excretoare (epididimul. La partea superioara a glandei albugineei se prezinta mediastinul. vasele si nervii testiculari. secreta hormoni sexuali (androgeni si ovarieni). organul copulator (penisul). adapostite in scrot (alcatuit dintr-o punga tegumentara. glandele bulbo-uretrale). de forma piramidala. in care se gasesc vase si nervi. care secreta hormonii androgeni. ductele deferente. Acesta este situat in partea superioara si posterioara a testiculului si are forma de virgula. Gonadele (glande mixte) au doua functii importante: produc gametii ( ovulul si spermatozoidul). fibroasa numita albuginee. in interiorul carora se formeaz gametii masculini (spermatozoizii). Oul rezultat se adaposteste in cavitatea uterina. precum si celulele interstitiale Leydig. .

care urca in abdomen. 1. Secretia de hormoni androgeni se datoreaza celulelor interstitiale Leydig. strabate prostata si se deschide in uretra. pilozitatea. aflate in tesutul care separa tubii seminiferi intre ei. iar hormonii androgeni . gat si flagel. turtita. dupa ce se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale. Ovarele au o forma ovoida. situate in pelvis de o parte si de alta a uterului. vagin. Spermatozoizii sunt secretati de celule seminale din tubii seminiferi contorti.caile genitale reprezentate de: trompele uterine. 2. 2. uter. Este alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios. 2. inconjurand portiunea initiala a uretrei. acoperite cu un epiteliu germinativ care secreteaza foliculii ovarieni. distributia grasimii de rezerva. 1. Este o celula alcatuita din cap.glandele anexe (glandele mamare). Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator. Structura aparatului genital feminin V. dezvoltarea musculaturii si a scheletului.de catre celulele Leydig. V. Acesta se continua cu canalul ejaculator si. detemina sexul produsului de conceptie. vocea. produc gametii feminini (ovulele) si secreta hormonii sexuali feminini. V. Ovarele sunt in numar de doua si sunt glande sexuale cu crestere mixta. Spermatozoidul. Penisul este organul copulator la barbat. Alcatuirea aparatului genital feminin este urmatoarea (fig. servind ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. la fel ca si glandele bulbo-uretrale. gametul masculin. . sub vezica urinara. Functiile testiculului Testicolele sunt glande mixte. .Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor eferente si se continua cu canalul deferent. care acopera uretra. 22): . Principalul hormon androgen este testosteronul. asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare: anumite particularitati somatice. Prostata este o glanda voluminoasa situata in pelvis. Prostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei.glandele genitale feminine (ovarele). Hormonii androgeni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine. Tesulul ovarelor se diferentiaza in doua zone: 19 . sintetizat din colesterol. La extremitatea distala se afla glandul. fiind legate de spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) si de secretia hormonilor andogeni.

avand rolul de a capta si conduce spre uter ovulul expulzat. prin canalele galactofore. Sunt glande perechi. cavitari. parenchimul glandular prolifereaza. Glandele mamare sunt organe a caror dezvoltare constituie unul din caracterele sexuale secundare ale femeii. La exterior orificiul vaginal este inconjurat de labiile mici si mari. miometru (la mijloc) si perimetni (la exterior). dupa stadiul evolutiv. formatiuni rotunde. pline sau cavitare. organ tubular si cavitar. Glanda mamara este alcatuita din lobi care se deschid. Foliculii ovarieni se gasesc in diferite stadii de evolutie: primordiali. 2. In timpul sarcinii. plini. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. nepereche. continua colul uterin si reprezinta organul copulator al femeii. Vulva cuprinde labiile (doua perechi cu cute tegumentare) si clitoristul (organul erectil al vulvei). situat intre vezica si rect. Vaginul. semilunara sau inelara. 2. iar tesutul adipos dispare aproape complet. In partea centrala (zona medulara) ovarul este alcatuit din tesut conjunctiv lax. Zona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni. Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase franjuri (infundibulul). In stadiile tardive ale sarcinii si in alaptare volumul mamelei creste prin acumulare de colostru.- zona medulara. V. Contine musculatura neteda si un epiteliu simplu formand mucosa uterina (endometrul) la interior. numita himen. Intre lobi se gaseste tesul conjunctiv de tip adipos. cu vase sanguine si limfatice si fibre nervoase. zona corticala. asezate in partea anterioara a toracelui. Uterul este un organ cavitar. Are forma de para turtita orientata cu varful in jos. La acest nivel femeia virgina prezinta o membrana transversala. la nivelul mamelonului. La nastere exista la ambele ovare 400 000 -500 000 foliculi ovarieni primordiali. apoi de lapte. formand gametii feminini (ovulele). maturi. si numai 300-400 foliculi se vor matura in perioada de fertilitate a femeii. iar pe extremitatea sa inferioara se insera vaginul. Tuba uterine este un conduct care face legatura intre ovar si uter si are lungimea de aproximativ 10-12 centimetri. Functiile ovariene 20 . Extremitatea imferioara a vaginului se deschide in vestibulul vaginal (vulva).

Functia analizatorilor este de a receptiona. Capul spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigotul) urmata de dezvoltarea acestuia. la cotitura trompelor uterina. foliculul se transforma in corpul galben care secreta hormonii feminini: progesteronul si estrogenii. rezultand corpul albicans. Organul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente: 21 . Progesteronul este secretat de celulele corpului galben. mai exact in ampula tubara.Ovarul. In acest timp. in majoritatea cazurilor. stimuland proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern. corpul galben persista si are o activitate hormonala intensa in primul trimestru de sarcina. in a 24-a zi a ciclului corpul galben incepe sa degenereze si sa se cicatrizeze. el isi finalizeaza maturarea. dezvoltarea glandelor mamare si a caracterelor secundare feminine. este eliminat o data cu secretiile uterine. Spermatozoizii depusi in vagin vor trebui sa strabata glera cervicala. VI. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii foliculului. Dupa ovulatie. suferind procesul de capacitatie. Ovulul fecundabil ajunge in trompele uterine si daca nu este fecundat. ovulul. Secretia de hormoni ovarieni consta in producerea de estrogeni si progesteron. Dupa ovulatie. Daca ovulul este fecundat. Fecundarea Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. in treimea externa a trompei. 3. gonada feminina. iar in timpul sarcinii de catre placenta. ORGANELE DE SIMT (ANALIZATORII) Organe de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la integrarea acestuia in mediu. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. cavitatea uterine si trompa pana in treimea externa pentru a intilni ovulul. V. iar in timpul sarcinii de placenta. Fecundatia are loc. de celulele corpului galben. Daca nu a fost fecundat ovulul. este aspirat de franjurii tubari (infundibul) si condus spre cavitatea tubara. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine. are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul prin ovogeneza si de a secreta hormoni care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru starea de graviditate.

de conducere a impulsurilor. receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile. extern si intern. ♦ Visceroceptorii (interoceptorii).- segmentul periferic sau receptorul. olfactivi si cei situati in vasele de sange. ♦ Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. furnizeaza informatii asupra modificarilor biochimice. segmentul intermediar. receptorii de 22 . oase. vestibulari pentru cald Termoreceptori Fotoreceptori Nocireceptori pentru rece vizuali pentru durere somatica pentru durere somatica pentru durere viscerala articulatii Proprioceptori Interoceptori chemoreceptori din vase de sange baroreceptori din vase sau alte structuri interne ♦ Exteroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul extern. Exemplu. segmentul central. Localizare Natura stimulului Chemoreceptori Exteroceptori gustativi olfactivi de presiune Mecanoreceptori tactili si de presiune din muschi si auditivi. furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente. localizati in organele interne si in vasele de sange. care include aria corticala specifica. de presiune din mediul intern al organismului. cuprinzand caile nervoase directe si indirecte. ♦ Chemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante chimice dizolvate. tendoane si articulatii. Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile. localizati in muschi. La randul lor. ♦ Proprioceptorii. elaborand senzatiile specifice constiente. receptorii gustativi. Exemplu.

Analizatorul cutanat (fig. Epiderma contine terminatii nervoase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor sudoripare. care se autopropaga prin fibra nervoasa senzitiva. Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita. receptorii prezinta trasaturi functionale comune: # Capacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential. mangaiere. Desi receptorii genereaza independent potentiale. Pielea este alcatuita din trei straturi principale. # Sensibilitatea specifica. Fiecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul. # Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. 15) Pielea este invelisul care protejeaza organismul uman de agresiunile mediului extern. intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau dupa amplitudinea potentialului generat la nivelul receptorului. Intensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului. Epiderma. Indiferent de natura lor sau de localizare. stratul superficial al pielii. Reduce pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care actioneaza timp indelungat. # Adaptarea. 1. 23 . conectata cu receptorul. durere. Aceasta depolarizare se numeste potential de receptor. Cand atinge un nivel critic se declanseaza un potential de actiune. apasare. ale carui celule se regenereaza in permanenta. ♦ Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici. care nu se propaga. este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat de tip cornos. auditivi si vestibulari sau din muschi si articulatii.tact si presiune. ♦ Termoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura. In piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili. ♦ Fotoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase. care au rolul de a sesiza diferentele intre cald si rece. care produc leziuni celulare. VI. Un anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o depolarizare la suprafata membranei.

14): terminatiile nervoase libere (receptori ai tactului si presiunii). Sensibilitatea discriminativa tactila se determina masurand distanta minima la care doi stimuli se pot percepe separat. receptorii tactili sunt terminatii nervoase libere sau receptori incapsulati. de izolator termic si mecanic. termica si dureroasa. o retea vasculara si receptori nervosi. Derma contine canalele de excretie ale glandelor sudoripare. corpusculii Krause (de percepere a temperaturilor scazute). indeplinind rolul de rezerva nutritiva. Din punct de vedere structural. asezate in pagina la distante 24 . Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. Capacitatea discriminativa tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori.Derma. glomerulii glandelor sudoripare. Ruffini si Golgi-Mazzom). Receptorii sunt (fig. pielea asigura sensibilitatea tactila. Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi nevazatorilor pentru citirea Braille. Cresterea temperaturii mareste sensibilitatea tactila. Hipoderma contine partea profunda a foliculilor pilosi. Acest muschi ridica firele de par sub actiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. Derma mai contine partea superioara a foliculului pilos. si 50-60 mm la nivelul tegumentului spatelui. corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a vibratiilor cu o frecventa mai mica de 60 cicli/sec). presionala si vibratorie. Aceasta distanta variaza intre aproximativ 2 mm la nivelul limbii si al degetelor. cum ar fi temperatura. Stratul superficial al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. glande sebacee si un muschi neted piloerector. Este formata din tesut conjunctiv lax. o retea vasculara si receptori nervosi (corpusculii Vater-Pacini. Simbolurile Braille sunt puncte in relief. Receptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii. bogat in celule adipoase. Hipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. situata sub epiderma. Prin receptorii pe care ii contine. discurile Merkel (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor). in timp ce scaderea ei are efecte opuse. este alcatuita din tesut conjunctiv.

Receptorii tactili si de presiune se adapteaza. Receptorii olfactivi se numesc chemoreceptori. unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere. Cel de-al treilea neuron se afla in talamus. limba.homunculus senzitiv. intre care se afla celulele alungite receptoare. De aceea contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea. deoarece sunt stimulati de substante chimice volatile. Fibrele sensibilitatii termice. tactil. Segmentul intermediar (calea de conducere) Primul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal. in ganglionul spinal. Este galbena si permanent umeda. VI. Darele de miros.de 2. In peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica II. ne ajuta la recunoasterea persoanelor si a locurilor. antrenate de aerul inspirat si dizolvate in lichidul vascos de la suprafata mucoasei olfactive. mana. foarte usor. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de om . termic-dureros si spinotalamic anterior. aflat in girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I). Segmentul central Este reprezentat de neocortexul receptor. formand fasciculele spinotalamic lateral. Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. in general. uneori chiar la retrairea amintirilor. 2. presiunea atmosferica). Mucoasa olfactiva apare ca o zona limitata la o suprafata de 2-3 cm2. Mucoasa olfactiva este alcatuita dintr-un strat de celule epiteliale (de sustinere). Analizatorul olfactiv (fig. Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva.5 mm. 17) Simtul mirosului (olfactia) la om este localizat in cavitatea nazala. un nevazator experimentat poate citi pana la 100 de cuvinte pe minut. Cele mai intinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. o parte a mucoasei care captuseste cavitatea nazala. Pipaind aceste puncte in relief pe pagina. al carui axon trece in cordoanele laterale. Mirosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente. dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron in cornul posterior al maduvei spinarii. iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex. 25 . miresmele din jurul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul inconjurator.

Papilele fungiforme si circumvalate sunt papile gustative. deutoneuronul caii. deci.# Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul caii). Se apreciaza ca sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii decat la varstnici. observam proeminente si rugozitati. inconjurate de un sant adanc (circumvalate). ca filele unei carti (foliate). smocuri de firisoare (coroliforme). intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie. fara nici un dispozitiv de receptare. selectare sau dirijare a informatiei. Sensibilitatea olfactiva este foarte diferita de la un individ la altul. Segmentul de conducere Axonii neuronilor olfactivi bipolari. Primele doua tipuri de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. ciupercute (fungiforme) sau in forma de potir (caliciforme). La femeile insarcinate sau in cazul unor boli digestive sensibilitatea olfactiva este marita. Analizatorul gustativ Limba este organul gustativ. O substanta odoranta care persista mult timp in jurul nostru determina fenomene de adaptare olfactiva. Axonul sau transmite direct centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfactiv. 26 . VI. Cilii olfactivi ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. denumite papile. strabat lama ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in bulbii olfactivi. chiar la acelasi individ variaza in unele situatii: inainte de masa sensibilitatea olfactiva este mai mare decat dupa aceea. Segmentul central este localizat in aria olfactiva din paleocortex. gradul lor de solubilitate. Intensitatea senzatiilor olfactive depinde si de alti factori: concentratia substantelor odorante. care formeaza nervii olfactivi. 3. prevazute cu chemoreceptori. Papilele au forme diferite: firisoare (filiforme). desi stimulul persista. umiditatea si sanatatea mucoasei. Este posibila insa formarea altor senzatii olfactive sub actiunea unor substante care nu au actionat pana atunci. Daca privim cu lupa suprafata acesteia. Axonii celulelor mitrale formeaza tracturile olfactive si se termina in cortex. in contact direct cu excitantul. ale caror dendrite sunt situate printre celulele de sustinere. # Neuronul olfactiv (protoneuronul) intra. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari). prevazuta cu 6-12 cili. Dendritele se termina cu o mica vezicula (buton olfactiv).

Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii. axonii deutoneuronilor ajung in nucleii specifici de releu din talamus. # Gustul dulce la varful limbii. 27 . unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. nu au gust. La varstnici este mai redusa decat la adulti. asociate cu senzatiile olfactive si buco-faringiene (tact. nervul glosofaringian (IX) pentru treimea posterioara si nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi. a obrajilor. Mugurii gustativi din mucoasa faringiana si epiglotica percep. Omul percepe patru gusturi fundamental: acru.Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele senzoriale. Capacitatea discriminativa gustativa este mica. stimulati de substante sapide. Receptorii gustativi sunt chemoreceptori. Gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile celor patru gusturi fundamentale. in numar mai redus. la nivelul buzelor si al gingiilor. prin asociatie. in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei. # Gustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii. a faringelui si a epiglotei. amar si dulce. toate gusturile fundamentale. Ei sunt in numar de 6-12. unde fac sinapsa cu al treilea neuron. care proiecteaza pe scoarta cerebrala. Fibrele acestor nervi se alatura in bulb. temperatura). sarat. a valului palatin. Sensibilitatea gustativa variaza in functie de concentratia diferitelor substante sau de varsta si sexul persoanelor. Substantele insolubile. In mucoasa linguala. ca si in santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii. in partea sa anterioara. mugurii gustativi se afla in santul din jurul papilelor circumvalate. Se gasesc in papilele din mucoasa linguala si. dispusi in V la baza limbii. # Gustul acru este localizat pe marginile limbii. # Gustul amar este perceput spre baza limbii. Papilele filiforme nu au muguri gustativi. insipide. si in mucoasa labiala. Dupa incrucisare. dizolvate in apa si saliva. Segmentul de conducere Nervii care conduc sensibilitatea gustativa sunt nervul facial (VII) pentru mugurii din partea anterioara a limbii (2/3). Segmentul central se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din lobul parietal.

degustatorii de vinuri). fapt utilizat pe scara larga in gastronomie. alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. Excitatiile gustative produse simultan se pot influenta reciproc. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente. participa discret prin intermediul mirosului.700 nm) in impuls nervos. Vederea permite diferentierea formei. continand vase. invelisurile sunt: sclerotica. Astfel. drept superior. Muschii ciliari sunt muschi netezi. oblic inferior si oblic superior. Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular. la 28 . care iuteste mancarea si este excitata prin condimente. se accentueaza sau se sterg. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern. VI. Spre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar. calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de proiectie (segmentul central). 18) Vederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. Analizatorul vizual (fig. Gusturile isi imbina nuantele. Analizatorul vizual este format din globul ocular. nervi si pigmenti. Ochiul transforma energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de unda intre 400 . dar toate au trei componente negustative comune: • componenta termica. Sclerotica este invelisul extern si are rol protector. 4. luminozitatii si culorii obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala.Unele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu.mirosurile degajate de alimentele calde imbunatatesc gustul produselor alimentare. contribuind astfel la integrarea organismului in mediu. drept intern. prin care lumina ajunge la acesti receptori. In prelungirea corpului ciliar. luand numele de cornee. drept inferior. • componenta tactila. • componenta osmica . Exista o mare diversitate a gusturilor pentru alimente. La polul anterior al globului. in care se afla receptorul (segmentul periferic). in mentinerea echilibrului si in activarea corticala difuza. orientati radiar si circular. sclerotica se bombeaza si devine transparenta. coroida si retina. o solutie diluata de zahar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu. Procesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa.

Contractia muschilor circulari. 29 . Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. dar este bogat inervata. se afla un diafragm numit iris. iar cand se contracta muschii radiari . care are un orificiu central pupila. fiind sensibila la stimuli externi (durerosi.la dilatarea pupilei.o pata oarba.cristalinul se aplatizeaza. Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. . Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule. iar contractia muschilor radiari . Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei. cristalinul se bombeaza. Segmentul periferic Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase.fovea centralis. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane) sunt foarte lumina.o pata galbena numita macula lutea. sensibile la Sunt receptorii vederii nocturne. care transmit informatia spre centrii nervosi. Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. Pentru a ajunge la celulele receptoare. In alcatuirea irisului se afla muschi netezi. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. camera anterioara. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis. duce la micsorarea pupilei. cristalinul si camera posterioara. circulari si radiari. Retina. La polul posterior al retinei se afla: . cu o depresiune in centru . Spre coroida. invelisul intern. tactili). Corneea nu contine vase. acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. care celulelor receptoare. dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile.polul anterior al globului. care desparte camera anterioara de cea posterioara. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. retina contine un strat formeaza o camera obscura in jurul de pigmenti de culoare bruna. numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina.

Claritatea imaginii la distanta si in apropiere se datoreaza acomodarii ochiului prin cresterea convergentei cristalinului. Segmentul intermediar Neuronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al II-lea neuron al caii vizuale. Axonii celui de-al II-lea neuron se grupeaza. cea mai mare parte a campului vizual este asigurata de ambii ochi (vedere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur ochi (vedere monoculara). suprapuse in zona nazala. Segmentul central Este reprezentat de aria vizuala primara. de unde informatia este proiectata in emisferele cerebrale. care face posibila proiectarea imaginilor pe retina. In camera anterioara se afla umoare apoasa. Campul vizual binocular reuneste cele doua campuri monoculare. Segmentul de conducere este format dintr-un lant de neuroni bipolari (protoneuronul caii). aparatul optic are o convergenta pozitiva. umoare apoasa. iar camera posterioara: intre cristalin si retina. de la care incepe acomodarea.la primul neuron. implicate in procese psihovizuale complexe. La om.Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. In vecinatate se afla mai multe arii de asociatie. iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi. iar prin axoni. Al III-lea neuron al caii vizuale se afla in metatalamus. iar cel de-al II-lea . conectate cu lobii frontali si parietali. Aparatul optic Formarea imaginilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular. si parasesc ochiul prin pata oarba. aflata in lobul occipital. cristalin si corp vitros. adica prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare. aproximativ 6 m) si punctum proximum (cel mai apropiat de ochi. iar in camera posterioara umoare vitroasa (corpul vitros). Primul neuron este conectat la celulele receptoare. Punctum proximum scade cu varsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. Campul vizual este spatiul cuprins cu privirea atunci cand aceasta este fixata asupra unui punct. Datorita corneei si cristalinului. formand nervul optic. alcatuit din cornee. care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile. datorita contractiei muschilor ciliari circulatori. Acomodarea se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai indepartat de ochi. La 30 . la care convergenta cristalinului este maxima). cu neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii).

Urechea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele.19) Analizatorul auditiv este organul de simt care asigura perceperea unde lor sonore. De aceea. Analizatorul acustic (auditiv) (fig. orientarea in spatiu si vorbirea ca mijloc de comunicare interumana. tunete. se formeaza intr-o cavitate a osului temporal. Urechea se imparte in: urechea externa. 31 . La fiecare inghititura. Acest organ de simt este format din aparatul de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urechea externa si medie) si din aparatul de receptare a sunetelor (situat in urechea interna). difuzoare cu peste 100 decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a inghiti repetat sau de a tipa. groasa si vascularizata. Este o membrana fibroasa. Receptorii se afla la nivelul urechii interne.persoanele varstnice acomodarea ochiului are loc intre limite reduse. 5. guturaiul poate avea ca urmare infectia urechii medii (otita). avand de o parte si de alta doua fete concave.5-3 cm si se intinde pana la membrana timpanului. dand semnificatie lumii sonore care ne inconjoara. sunetul avioanelor supersonice. urechea medie si urechea interna. Urechea medie (camera timpanului) este o „mini-toba" de marimea unei aspirine. Conductul auditiv are o lungime de 2. VI. in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii. Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un schelet fibrocartilaginos invelit in tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea lor spre conductul auditiv. Ea este plina cu aer la presiune atmosferica. trompa se deschide si aerul intra in urechea medie. datorita comunicarii cu naso-faringele prin trompa lui Eustachio. Defectiunea se numeste presbitism si se corecteaza cu lentile convexe. egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. Timpanul are rolul de rezonator. Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. care poate vibra cu 30-30000 cicluri pe secunda la undele sonore primite prin conductul auditiv. Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urechea medie.

melcul membranos sau canalul cohlear. # Melcul membranos (canalul cohlear) ocupa numai o parte a melcului osos. # Melcul osos (cohleea) este un canal osos. una langa alta. care este prins pe fata interna a timpanului. care se sprijina pe fereastra ovala. Dincolo de membrana ferestrei ovale. se gaseste receptorul pentru sunete. fiind delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si de rampa vestibulara prin membrana Reissner. Urechea interna se afla intr-o cavitate situata in stanca osului temporal. Oscioarele auzului sunt: ciocanul. Mai jos de fereastra ovala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar). Este formata din labirintul osos. care imparte incomplet cavitatea melcului in doua compartimente. contractia muschilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. suspendate de peretii urechii medii prin ligamente si doi muschi. spiralat in jurul unui ax numit columela. . Muschii atasati oscioarelor contribuie la modificarea intensitatii sunetelor. Este un tub rasucit in spirala. unul superior (rampa vestibulara) si altul inferior (rampa timpanica). ca si coardele unui pian sau harpe. In interior se afla labirintul membranos. La amplificarea sunetelor mai contribuie si diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei ovale (timpanul este de 17 ori mai mare ca suprafata). ingustat de la varf spre baza si plin cu endolimfa. alcatuit la randul sau din vestibul osos. intinse in latimea membranei. subtire (lama spirala osoasa). Transmiterea vibratiilor este realizata de trei oscioare articulate.Cele doua membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul si fereastra ovala. De la columela porneste o lama osoasa. canale semicirculare osoase si melc osos sau cohlee. si comunica cu varful melcului prin helicotrema. Astfel. fibre microrezonatoare. Contractia muschilor scaritei amplifica vibratiile prea slabe. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de vibratii. Membrana bazilara il parcurge in lungime si este formata din aproximativ 50000 de corzi elastice. avand doua vezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare membranoase. 32 . in urechea interna. nicovala si scarita. Cele doua compartimente contin perilimfa. format din: -vestibulul membranos. un lichid cu o compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian.

celelalte sunt celule de sustinere. melodii. care prin miscarea lor vibratorie ridica celulele senzoriale auditive. care codifica sunetele receptate. Aici se formeaza senzatia de auz. Vibratia perilimfei se transmite endolimfei. Din metatalamus. formand organul Corti. Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul caii). musculare etc. realizand o perceptie complexa care este memorata in circuite si mecanisme de retea. perilimfei din rampa timpanica. Extremitatea ciliata a celulelor auditive vine in contact cu membrana tectoria. undele lichidului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet). Majoritatea axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al treilea neuron. Cilii acestor celule inclavate in membrana tectoria sunt indoiti. Unele celule. iar celulele auditive sunt excitate. tactile. situat in columela (protoneuronul caii). Cortexul este dispozitivul integrator care leaga senzatiile auditive de altele vizuale. dispuse in arcade. perceptiile auditive „imbraca" un obiect vizualizat in notiunile abstractizate logic prin cuvant. Excitatia se transforma in impulsuri nervoase. Segmentul de conducere Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaza ramura acustica a nervului cranian VIII. VI. Aceste celule receptoare auditive sunt inconjurate la baza de prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. Mecanismul auzului (fig.Pe fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla grupati mecanoreceptori (receptori pentru vibratii). neuronii din cortex incheaga armonii. prin helicotrema. 20) Membrana ferestrei ovale vibreaza cu frecventa si amploarea transmisa de oscioare. Din impulsurile nervoase. In general. in corpul geniculat medial (metatalamus). Fereastra ovala se bombeaza spre urechea medie si creeaza spatiul necesar vibrarii. 6. informatia auditiva ajunge la scoarta cerebrala. Vibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara si. Analizatorul vestibular 33 . iar cele auditive sunt celule senzoriale ciliate. localizate cu deosebire in cortexul parietal. Segmentul central Aria auditiva primara se afla in lobul temporal. Undele endolimfei se abat peste corzile membranei bazilare. Exista insa si arii de asociatie.. zarva etc. formeaza tunelul Corti. care sunt transmise cortexului. aflata deasupra organului Corti.

optic. cutanat. care constituie receptorul static de postura si miscare rectilinie. In jurul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acustico-vestibular. Nervul vestibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul). Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru miscarea rotatorie. Aceasta este formata din celule de sustinere si celule senzoriale. sau macula. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre nervoase. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. Receptorii vestibulari sunt localizati in utricula. al carui axon proiecteaza in scoarta cerebrala. Aparatul otolitic este alcatuit din celule receptoare si de sustinere. la motoneuronii somatici ai maduvei spinarii. creasta ampulara. acustic) la mentinerea echilibrului static si dinamic al organismului. care patrund intr-o membrana gelatinoasa sub forma de retea. din urechea interna. Celulele receptoare senzoriale sunt prevazute cu cili. contribuind la reglarea tonusului muscular. sacula si in trei canale semicirculare pline cu endolimfa. deschise in utricula prin 5 orificii. prin fasciculul vestibulospinal. Altele ajung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III. vertical-sagital si vertical-frontal. Ele stimuleaza mecanic celulele ciliate. 34 . Celulele senzoriale sunt prevazute cu cili grosi si lungi. unde se afla organul receptor. O parte din fibrele nucleilor vestibulari ajung la scoarta cerebeloasa din arhicerebel (prin fibre vestibulo-cerebeloase). iar axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cranian VIII. situata deasupra maculei. In utricula si sacula se afla aparatul otolitic. Cele trei canale semicirculare. sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spatiale: orizontal. Segmentul de conducere Dendritele neuronilor situati in ganglionul Scarpa (protoneuronul) culeg informatii de la nivelul celulelor receptoare. care se alatura fibrelor nervoase provenite din ampule. O parte din fibrele nucleilor vestibulari din bulb au traseul pana la talamus. IV si VI (fibre vestibulo-nucleare) care inerveaza musculatura extrinseca a globului ocular si. care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei ampulare.Analizatorul vestibular (sau organul de simt al echilibrului) participa alaturi de alti analizatori (kinestezic. unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron. In aceasta membrana se afla concretiuni fine de carbonat de calciu (otoliti). Fiecare canal are la unul din capete o dilatatie numita ampula. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa.

de aceea in tren sau avion miscarea nu este perceputa. gesturile in raport cu intentia. # Miscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula.Segmentul central se afla in lobul temporal. localizate printre fibrele tendinoase. Cand corpul este imobil. fiind controlata continuu prin feed-back. Simtul echilibrului este o „senzatie care nu se simte". Printr-un sistem de feed-back. Lichidul din aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. actionam fara sa ne dam seama. in diverse boli. in partea posterioara a girusului temporal superior. ligamente. Ca urmare. deasupra celulelor ciliate. 7. 35 . producand ameteli si pierderea echilibrului. • organe tendinoase Golgi. Analizatorul kinestezic (motor) Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare (pe care dorim sa le facem) printr-un reglaj central diferentiat. in care informatiile emise de receptorii vesti-bulari si de receptorii musculari ajung la centrii nervosi care coordoneaza tonusul. postura. VI. daca inchidem ochii. Dereglarile functionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (rau de calatorie) sau permanente. Dupa structura lor. • corpusculi Vater-Pacini. otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa. tendoane. # Miscarile de rotatie implica activitatea canalelor semicirculare. otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr-o parte. Sindromul Menier este o boala determinata de o acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare. exercitand o presiune asupra acestora. Miscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt kinestezic. distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate. exista mai multe tipuri de proprioceptori: • fusuri neuromusculare. cilii celulelor senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls nervos. suprafete articulare. atingand cilii. format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de fascicule musculare. Miscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii vestibulari si centrul tonusului si al miscarii. care genereaza un impuls nervos. dispusi in periost si articulatii. Simtim miscarea doar la oprire si la pornire. Miscarile uniforme nu determina excitarea receptorilor vestibulari. Daca organismul se misca liniar. comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs.

Deasupra si dedesubtul fibrelor senzitive primare se afla terminatiile senzitive secundare. Reflexul tendinos actioneaza. Extremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol contractil si sunt inervate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. prevenind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora. la insertia lor pe tendon. Fusurile neuromusculare sunt receptori care contin 3-12 fibre musculare modificate. Ele sunt mai subtiri si au o viteza de conducere mai lenta. Aceste cai ale sensibilitatii proprioceptive constiente 36 . in forma de fus. care reduce activitatea muschiului respectiv. Terminatiile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal. ca un mecanism de feed-back negativ. Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senzitive. Terminatiile nervoase senzitive primare formeaza o spirala in jurul fibrelor intrafusale. Segmentul de conducere Impulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii nervosi superiori pe doua cai. care se opune dezvoltarii unei tensiuni prea mari in muschi. atunci impulsul nervos format este transmis maduvei spinarii. in consecinta. Aceste terminatii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situati in ganglionul spinal. plina de nuclei. Structural. Ca urmare.• terminatii nervoase libere. primare si secundare. necontractila. Ele au o viteza de conducere foarte mare. trag de tendon pentru a efectua miscarea. Acestea sunt retele de terminatii nervoase butonate pe fibrele musculare. fusul are o portiune centrala. Organele tendinoase Golgi sunt situate la jonctiunea fibrelor musculare cu tendonul. inconjurate si prinse intr-o capsula conjunctiva. Daca tensiunea de contractie musculara este prea mare. Cand fasciculele musculare se contracta. „in buchet". diferite de fibrele eferente alfa care inerveaza fibrele musculare striate extrafusale. Stimularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea muschiului si prin contractia capetelor fusului. numite fibre intrafusale. care functioneaza ca receptori senzoriali. produce contractia reflexa a muschiului. Contractia capetelor produce intinderea zonei centrale a fusului si excitarea terminatiilor senzitive. Receptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare). subtiri.

APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv (fig. Mucoasa bucala este umezita de saliva produsa de glandele salivare. Lezarea oricarui segment al analizatorului kinestezic determina tulburari de coordonare a muschilor. -intestinul subtire. VII. Putem considera ca muschii nostri isi simt propria forta si sfortare.care sunt situate in apropierea cavitatii bucale. Umectarea alimentelor din cavitatea bucala se realizeaza cu ajutorul salivei. Receptorii din masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul desfasurarii miscarii. Tubul digestiv Tubul digestiv incepe cu orificiul bucal si continua pana la orificiul anal. 23) este format din tubul digestiv si glandele anexe. Aceasta este secretata de glandele salivare. -intestinul gros.formati de obraji.peretele superior .(fasciculul Goll-Burdach) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre maduva spinarii. -esofagul. peretii laterali . -faringele. cavitatea bucala contine organe specializate limba si dintii. frontale si probabil parietale. 37 . 1. 1. Ea prezinta: . Alte arii. coordoneaza miscari mai putin diferentiate. unde au loc analiza si sinteza informatiilor kinestezice. VII. Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: -cavitatea bucala.pe care se afla limba cu papilele gustative.format din bolta palatina si omusor. peretele inferior . Segmentul central Caile sensibilitatii proprioceptive constiente proiecteaza in aria senzitivomotorie parieto-frontala. -stomacul.cu care comunica prin canale excretoare.

deglutitie/ inghitire.radacina= partea ascunsa in alveola. de lapte/ temporara . intervenind in sfaramarea si macinarea alimentelor.superior (care este fix) si inferior( care este mobil) se gasesc dintii. deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. participa la inghitirea hranei. molari ( M). C1/1. M 2/2. C 1/1. esofagul (circa 25 cm) strabate cutia toracica si muschiul diafragm.20 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. Musculatura faringelui are rol important in deglutitie. supt( la sugari). Au culoare alba si rol mecanic in digestia bucala. in limbajul articulat si este si un organ gustativ. 2. Face legatura intre faringe si stomac. formatiuni osoase dure. 38 . Realizeaza legatura intre fosele nazale si laringe. Exista mai multe tipuri de dinti: incisivi ( I). 2. -colul= portiunea cuprinsa intre coroana si radacina. Limba are rol in masticatie . definitiva-32 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. 3. PM 2/2. organe de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor ajunse aici prin hrana si prin aerul inspirat. Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar. Dintii sunt organe vii. premolari (PM). Intrarea in faringe este strajuita de amigdale. Omul are doua dentitii: 1. precum si intre cavitatea bucala si esofag. dublu stratificata. M 3/3. Este acoperit de gingie. Acestia sunt implantati in alveolele dentare. faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea digestiva cu calea respiratorie. canini( C). .coroana= partea vizibila a dintelui. Musculatura faringelui si esofagului. Fiecare dinte prezina trei portiuni: .Pe maxilare . Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie.

iar prin pilor comunica cu duodenul( primul segment al intestinului subtire). Musculatura este dispusa in trei straturi (longitudinal. mobila). Mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal. prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini/ curburi( marea si mica curbura). 5. glande. la contactul lui cu mucoasa pentru facilitarea absorbtiei intestinale si la inaintarea acestuia.7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire. 6. care secreta sucul gastric si un mucus abundent care o protejeaza. Portiunea orizontala este alcatuita din antrul/ canalul piloric. segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. intestinul subtire( fig. care maresc suprafata de absorbtie a principilor alimentari. hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul piloric. 24). segmentul cel mai lung. dispusa in doua straturi. jejunul si ileonul/ jejuno-ileonul ( partea Duodenul are forma de potcoava. prezentand apendicele vermiform( forma de vierme). stomacul (fig. Mucoasa gastrica /stomacala prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice . 39 . cu o lungime de circa 1.4. intestinul gros.25). care nu se umple cu alimente si corpul stomacului. Portiunea verticala cuprinde fundul stomacului(fornix/camera cu aer). Mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale. circa 4-6 m. Prin orificiul cardia. sub muschiul diafragm. Jejunul si ileonul se intind pana valvula ileo-cecala. situat in stânga cavitatii abdominale. care cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. Este cuprins intre stomac si intestinul gros si este format din: duoden (partea fixa). Are forma literei „ J”. stomacul comunica cu esofagul. care se termina la orificiul piloric. cu rol in digestia principiilor alimentari care ajung la acest nivel. Musculatura. In duoden se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului. Este alcatuit din urmatoarele segmente: -cecum= segment situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac. circular si oblic). cu ajutorul ei. care formeaza bucle(anse) intestinale. participa prin contractiile sale ritmice la amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive.

descendent. prezente in hilul hepatic. vena porta. -rectul= ultima parte a intestinului gros. Ficare lob al ficatului este alcatuit din segmente. Lobulul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule hepatice( hepatocite). nervii si cele doua canale hepatice. viscerala. cu dispozitie radiala. anterior si posterior.-colonul este format din segmente( colon ascendent. ficatul: cea mai voluminoasa glanda din corp (circa 1. se termina cu canalul anal care se deschide prin anus. transvers. Aceste glande sunt: .glandele salivare: secreta saliva pe care o elimina prin canale in cavitatea bucala. in care se descarca bila secretata de hepatocite. VII. Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi. Prin intestinul gros se elimina resturile nedigerate si produsii toxici de putrefactie sub forma de materii fecale.Canalul hepatic comun rezulta prin unirea celor doua canale drept si stang 40 . prin care intra si ies din ficat artera hepatica. La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara. iar segmentele din lobuli. sub muschiul diafragm. 2. capilare si canaliculi biliari. fara pereti proprii.5 kg). stang. Ficatul prezinta o fata superioara. canaliculile incep sa aiba pereti proprii. Glandele anexe( fig. situat in partea dreapta a cavitatii abdominale. Lobulul hepatic -reprezinta unitatea structurala fi functionala a ficatului.26) Acestea isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. vasele limfatice. Exista trei tipuri de glande salivare: glandele parotide. Spre periferia lobulului. formand intre ele o retea. sigmoid). diafragmatica. Fata inferioara a ficatului prezinta doua santuri longitudinale. glandele sublinguale si glandele submaxilare. si una inferioara. formand cele doua canale hepatice( drept si stang). Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare. Ficatul are o structura segmentara. si iesind din lobul. se unesc intre ele. Mucoasa intestinului gros nu mai prezinta vilozitati. Pe fata inferioara a ficatului se afla hilul hepatic. Este alcatuit din patru lobi: drept.

care se deschide in canalul Wirsung sau direct in duoden. si un canal excretor secundar Santorini. fier. care se deschide in duoden. in anumite segmente. Tubul digestiv este captusit cu o mucoasa specializata. VII. . prin care bila( produsa de hepatocite) ajunge in perioadele interdigestive in vezicula biliara.corp.coada. adica descompuse in substante simple pentru a putea fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor 41 .situat in spatele stomacului.) si vitaminele sunt folosite ca atare de catre organism nostru. Musculatura se concentreaza in trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul sau.absorbtia substantelor nutritive rezultate prin digestie. 3. Mucoasa prezinta numeroase pliuri si glande producatoare de mucus. . fara a fi transformate. partea exocrina secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: principal Wirsung. orificiu prevazut cu sfincterul Oddi. . situat in potcoava duodenala. Digestia Prin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice si anorganice. care se deschide in duoden. Din calea biliara principala se deschide canalul cistic. Acesta ajuta la eliminarea materiilor fecale( de aceea in segmentele inferioare ale intestinului gros creste numarul celulelor care secreta mucus). Este alcatuit din: . acestea asigura si amestecul sucurilor digestive cu hrana ingerata si eliminarea resturilor nedigerate.cap. fosfor etc.pancreasul .secretia sucurilor digestive care prelucreaza chimic hrana.si se continua in canalul coledoc. pentru: . substantele anorganice (saruri minerale de calciu. impreuna cu coledocul(prin orificiul Oddi). Substantele organice sunt insa mai intai digerate. Este o glanda mixta. . Unele dintre ele: apa. Atat bila cat si sucul pancreatic ajung prin canale in duoden. Inaintarea hranei de-a lungul tubului digestiv se face prin contractii ritmice ale musculaturii acestuia numite unde peristaltice. impreuna cu canalul pancreatic principal( Wirsung).

Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. este supusa unui ansamblu de transformari mecanice. pe masura ce strabate tubul digestiv. .mecanice (taierea. Laringele este inchis automat de catre un cartilaj. zahar). Iar peretelele stomacului nu este atacat de pepsina pentru ca este protejat de un strat de mucus. Sucul gastric contine: apa.fizice (dizolvarea unor substante in saliva: sare. frisca)--------------lipaze-------------------------lipide mai simple 42 . . Digestia incepe in cavitatea bucala cu transformari: . care joaca rol de capacel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare pe calea respiratorie.. inmuierea cu saliva) -masticatia. Stomacul depoziteaza temporar hrana si. Hrana ingerata. In timpul deglutitiei acesta trece din cavitatea bucala in faringe si apoi in esofag. deci contin proteine). Mucusul protejeaza mucoasa stomacului impotriva aciditatii severe si chiar impotriva actiunii enzimelor proprii. dupa schema: Proteine----------proteaze(favorizate de mediul acid)--------proteine mai simple Lipide(din lape . il strabat pe rand datorita undelor peristaltice si intra in stomac prin orificiul cardia. cu gust dulce. Rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar. enzime si mucus. epiglota.(Deci. devine pepsina. ele s-ar autodistruge deoarece sunt formate din celule. numite enzime. fizice si chimice numit digestie.celulelor. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive.chimice: amilaza/ ptialina (enzima din saliva) descompune amidonul in produsi glucidici putin mai simpli. care. De aceea pepsina ( cea mai importanta enzima/ ferment din sucul gastric care descompune proteinele) este eliminata in stomac sub forma inactiva(de pepsinogen). Hrana ajunsa in stomac este transformata chimic de doua categorii de enzime: proteaze si lipaze. in prezenta acidului clorhidric( HCl). daca glandele gastrice ar produce pepsina activa. maruntirea. prin amestecarea ei cu sucul gastric. acid clorhidric. rezulta o masa pastoasa numita chim gastric. Digestia gastrica. Bolurile alimentare ajung in esofag.

si astfel neutralizeaza aciditatea ridicata a chimului gastric. lipaze). prin canale speciale. chimul gastric trece prin orificiul piloric in duoden. Materiile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal in procesul de defecatie. Bila contine apa si pigmenti biliari care ii dau culoarea verzuie. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa bacteriile prezente aici. Acestea: . . trec direct in circulatie. alcalin. Bila nu contine enzime. proteaze. are loc transformarea chimica treptata a substantelor organice complexe.sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. incepand cu cavitatea bucala. Sucul intestinal contine si el apa. Sucul pancreatic este ca si bila. Absorbtia Transformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunera alimentelor in nutrimente. Contine enzime (amilaze. 2. este depozitata in pauzele dintre mese in vezica biliara. Digestia intestinala este rezultatul actiunii: . prin absorbtie.bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden de la ficat si pancreas. 4. care. Acestea actioneaza puternic asupra tuturor produsilor descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar asupra celor nedescompusi. VII. Toate acestea continua actiunea enzimelor din sucurile gastric si pancreatic pana la obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. proteaze. mai contine saruri biliare care emulsioneaza lipidele facandu-le mai usor de descompus de catre lipazele intestinale. stomac si apoi intestin.sintetizeaza vitamine (grupul B si vitamina K). in substante simple.fermenteaza resturile cu degajare de gaze. 43 . 1. protejand mucoasa intestinala. Deci. . lipaze si unele enzime care ataca treptat glucidele rezultate in urma actiunii amilazei pancreatice. de-a lungul tubului digestiv. . La nivelul intestinului gros are loc si absorbtia apei.In cantitati mici.realizeaza procesul de putrefactie din care rezulta substante urat mirositoare.

glicerina. aminoacizii. Structura intestinului subtire este adaptata functiei principale a acestuia – absorbtia.de molecule mici. In forma lor simplificata. Apa. si o mica parte dintre acizii grasi sunt preluati de sange si prin vena porta ajung la ficat. pancreatica pana la produsi ceva mai simpli. incolor/ galbui care circula prin vasele limfatice si ganglioni limfatici si in spatiile intercelulare transportand diferite substante intre sange si tesuturi). Ele trec in circulatie ca atare. o parte dintre nutrimente sunt utilizate fie pentru nevoile sale proprii. unele vitamine care se dizolva in apa (hidrosolubile). fie pentru folosul intregului organism.( limfa= lichid transpatent. Proteinele atacate de proteaze gastrice. substantele minerale si vitaminele din alimente. In celulele sale. Amidonul (glucid complex) este descompus de catre amilazele salivara si pana la glucoza. glicerina. sarurile minerale. absorbabile. nutrimentele(acizii grasi. amidon si proteine. Ficatul nu are doar rolul de a secreta bila. catalizati/descompusi apoi de catre alte enzime specifice 44 .Doar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trece in sange sau limfa prin procesul de absorbtie. glucoza. fara a fi transformate. O data cu nutrimentele sunt absorbite: apa. glucoza si aminoacizii) sunt gata sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in circulatie pentru a fi distribuite celulelor. Enzimele descompun/catalizeaza( „taie”) parti din ce in ce mai mici din moleculele foarte mari de lipide. pancreatice si intestinale sunt descompuse pana la aminoacizi. Lipidele (emulsionate cu ajutorul bilei) sunt transformate de catre lipaze pancreatice si intenstinale in acizi grasi si glicerina (glicerol). Fiecare tip de substanta organica este descompusa/catalizata de catre o categorie de enzime specifice. celulele noastre nu ar putea beneficia de substantele hranitoare din alimente. obtinandu-se astfel substante simple. Daca nu ar exista enzimele(fermentii). Nutrimentele trec in circulatia generala a corpului pe doua cai: sanguina si limfatica.

Cand nevoile de energie ale organismului cresc. lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul.De exemplu.27). precum si unele vitamine liposolubile. VIII. Acizii grasi si glucoza sunt folosite pentru acoperirea necesitatilor energetice glicogen). . APARATUL CARDIOVASCULAR Inima si vasele de sange formeaza impreuna sistemul circulator. corespunde ventriculului stang. Substantele preluate prin limfa ajung si ele.. fixat de muschiul diafragm si de organele din jur. Este adapostita intr-un sac fibros numit pericard. intre cei doi plamani. Peretele inimii este format din miocard si endocard. el elibereaza in sange glucoza.artera pulmonara. Un perete longitudinal imparte inima in doua jumatati complet separate: (prin ardere) sau se depun in diferite tesuturi ca rezerve de material energetic (tesut gras si 45 . Inima Inima( fig. ca material energetic de rezerva. cu patru camere (doua atrii si doua ventricule) situat in cavitatea toracica. orientat spre partea stanga a cutiei toracice.doua vene cave (superioara si inferioara). VIII. Varful inimii. Vascularizatia bogata a inimii este realizata prin arterele si venele coronare. ficatul depoziteaza surplusul de glucoza din sange sub forma de glicogen. Prin limfa sunt transportati cea mai mare parte a acizilor grasi in combinatie cu glicerina. la nivelul ei se observa cele opt vase mari ale inimii( fig. prin descompunerea glicogenului. Baza inimii corespunde atriilor. Este un organ musculos. . 1.28): -artera aorta. cavitar. o mica . . rotunjit. in final. Aminoacizii sunt folositi de organism pentru nevoile sale de crestere.patru vene pulmonare. tot in sange.pompa" de aproape 300 de grame.

( valvulele fac ca sangele sa circule intr-un singur sens. cu structura si proprietati caracteristice. Este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor. prin care sangele curge intr-un singur sens: inima—artere (mari-----mijlocii-----mici)— arteriole (cele mai mici artere)—capilare-----. Inima primeste sangele prin vene: . Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula. Inima trimite sange in artere: . . acestea se deschid in atriul stang. La originea arterelor aorta si pulmonara se gasesc cate 3 valvule in forma de .venule (cele mai mici vene) —vene (mici—mijlocii—mari)— inima Arterele sunt vase care pleaca de la inima si transporta sange spre tesuturi. iar 46 . Cavitatile inimii sunt captusite de endocard. in artera pulmonara (sange neoxigenat). Calibrul lor scade de la inima spre periferie. 2. superioara si inferioara (sange incarcat cu dioxid de carbon adunat din tot corpul). Endocardul se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta. Peretele arterelor mari este elastic. nu si in sens invers).. . sustinuta de corzi tendinoase.prin doua vene cave.miocardul . VIII.cuib de randunica". ( AS comunica cu VS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida/mitrala. acestea se deschid in atriul drept. . in artera aorta (sange oxigenat). care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule dupa contractia acestora.jumatatea dreapta (atriul drept=AD si ventriculul drept=VD) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism..prin patru vene pulmonare (sange oxigenat de la plamani).jumatatea stanga (atriul stang=AS si ventriculul stang=VS) contine sange oxigenat adus de la plamani. Muschiul inimii .din ventriculul drept. care se continua si la nivelul vaselor de sange.din ventriculul stang. iar AD comunica cu VD prin orificiul atrioventricular drept prin valvula tricuspida).este alcatuit din tesut muscular striat cardiac. Vasele de sange Vasele de sange formeaza un sistem inchis.

sunt asezate mai superficial.cea mai mare artera a corpului. dar strans corelate functional: circulatia sistemica/ marea circulatie. complet separate. Artera aorta . Pe traiectul unor vene se gasesc valvule venoase de forma semilunara. Venele pulmonare . care usureaza intoarcerea sangelui la inima. protejate de planuri osoase. se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga si duce sange incarcat cu dioxid de carbon la plamani. Se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica si apoi are traseu descendent strabatand toracele . Venele cave (superioara si inferioara) sunt vase care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu dioxid de carbon. 3.29): intima( tunica externa) media( tunica mijlocie) adventicea( tunica externa) Peretele capilarelor este foarte subtire si este format din endoteliu sprijinit pe membrana bazala. Venele. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Peretele lor este subtire. care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale. vin de la plamani cu sange oxigenat si se deschid in atriul stang. Circulatia sangelui Circulatia sangelui este constituita din doua circuite vasculare. Se deschid in atriul drept. Venele sunt vase care vin la inima si transporta sangele de la tesuturi spre inima. Arterele sunt situate in profunzime. mai numeroase decat arterele. membre superioare. 47 . Vena porta este o vena aparte a marii circulatii. membrele inferioare). organele din cavitatea toracica si abdominala.peretii arterelor mijlocii si mici contin numeroase fibre musculare netede.in numar de patru. VIII. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept. Peretele vaselor mari( artere.aorta abdominala. Din aorta se desprind numeroase ramuri. vene) este alcatuit din trei tunici( fig. Capilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene. alcatuit dintr-un singur strat de celule.aorta toracica si abdomenul . care iriga tot corpul (cap. porneste din ventriculul stang si duce sange oxigenat in tot corpul.

Circulatia mica (inima .Circulatia mare (inima .faringe. datorat inchiderii valvulelor de la baza celor doua artere mari (aorta si artera pulmonara). cate doua pentru fiecare plaman. care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor.primul zgomot (sistolic). unde il cedeaza alveolelor care il elimina prin expiratie. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare. Acest lucru face ca inima sa bata o viata intreaga fara sa oboseasca. 48 . De la nivelul acestora. . Miocardul se contracta ritmic si automat. . . Activitatea inimii este insotita de doua zgomote specifice. ascutit.inima) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare. care reprezinta marea si mica circulatie.inima) incepe in ventriculul stang prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. care pot fi auzite cu ajutorul stetoscopului: . sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave( cava superioara si cava inferioara) care il duc in atriul drept. surd . IX.batai" ale inimii (aproximativ 70 pe minut).produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si expulzarea sangelui din ventricule .30) este format din: -caile respiratorii -plamanii Caile aeriene/ respiratorii sunt reprezentate de: -cavitatea nazala.- circulatia pulmonara/ mica circulatie.corp . Noi toti percepem aceasta activitate a miocardului ca .al doilea zgomot (diastolic) scurt. lung. . Perioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decat cele de contractie. Contractiile inimii se numesc sistole. APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator( fig..plamani .circuite”.. Inima deserveste doua . iar relaxarile diastole. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. care transporta spre plaman sange cu CO2. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare. Deci circulatia este dubla( are doua circuite) si completa ( sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu sangele incarcat cu dioxid de carbon).

bogat vascularizata.-laringe. in timpul inghitirii este coborat peste orificiul superior al laringelui si astfel impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie). Prin caile respiratorii aerul atmosferic ajunge la plamani. Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi. .marul lui Adam") . la intrarea in nari. Mucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se numeste mucoasa olfactiva( cu rol in olfactie/miros) . dintre care cartilajul tiroid (.cand corzile se apropie. sapate in oasele din jur. Epiglota acopera deschiderea laringelui (epigloata joaca rol de capacel si este de natura cartilaginoasa. numite sinusuri. firele de par opresc impuritatile din aerul inspirat. Faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea aerului cu cea digesiva. -bronhiile cu ramificatiile lor din ce in ce mai mici. Laringele prezinta muschi care prin contractie modifica tensiunea corzilor vocale si diametrul glotei: . pline cu aer. la iesirea aerului.. Laringele face legatura intre faringe si trahee avand rol dublu: cale pentru aer (functie respiratorie) si organ fonator /al vorbirii( functie fonatorie). Mucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale( deci patru corzi vocale) : doua superioare si doua inferioare. Are forma de trunchi de piramida triunghiular cu baza in sus. care incalzeste aerul inspirat ( este vorba de mucoasa respiratorie care captuseste partea inferioara a foselor nazale).traheea. care alcatuiesc in plamani arborele bronsic. Fosele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoasa nazala. glota se ingusteaza si. 49 . Fosele nazale comunica si cu mici cavitati. Mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditatea. spatiul dintre corzi se numeste glota. este un organ comun sistemelor digestiv si respirator. Cavitatea nazala este formata din cele doua fose nazale care comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele prin doua orificii numite coane. Pe cartilaje se prind muschii laringelui. Este alcatuit din mai multe cartilaje. se produc sunete inalte. retine praful si unele microorganisme. ultimele cu rol in producerea sunetelor.

in forma de potcoava.bronhii segmentare bronhiole lobulare. profunde. Este captusita de mucoasa traheala ale carei celule prezinta cili si glande care secreta mucus. dinti. in partea dinspre esofag este completata de o lama musculara. Plamanii sunt in numar de doi si reprezinta organele respiratorii propriu-zise. Bronhiolele lobulare. Forma lor. 50 .corzile sunt indepartate si constiuie suprafete de frecare a aerului expirat. intocmai ca ramurile unui arbore. la randul lor. iar lichidul mucos avand rol in umezirea aerului. Au structura asemănătoare cu a traheei. prezinta 15-20 inele cartilaginoase. face ca oamenii sa aiba voci diferite (da timbrul vocii). care se continua cu bronhiolele respiratorii. formand arborele bronsic. cavitatea bucala (limba. impiedicand patrunderea lor in plamani. traheea se bifurca in cele doua bronhii principale( dreapata si stanga). Bronhiile principale care intra in cei doi plamani (prin hil= un orificiu). buze) si de cea nazala. de la care pleaca ductele(canalele) alveolare. Sunetele sunt produse prin vibratia corzilor vocale la iesirea aerului din plamani. care permite ca bolul alimentar sa inainteze usor de-a lungul esofagului. deasupra diafragmului. Plamanii au aspect buretos si culoare roz. Fiecare plaman este alcatuit din mai multe unitati din ce in ce mai mici: lobi ------. unde se ramifica din ce in ce mai mult.. toate acestea actionand ca rezonatori. Ramificatiile bronhiilor devin si ele din ce in ce mai mici si patrund in aceste unitati. specifica fiecarui individ. Miscarea cililor trimite praful si microbii inapoi in faringe. fiecare intrand in cate un plaman. se ramifica in bronhiole terminale.cand glota e larg deschisa se produc sunete joase. Sunetele produse sunt modificate de faringe. asezate in cavitatea toracica. La partea inferioara.(3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) -------segmente -------lobuli pulmonari -------acini pulmonari. inveliti in pleure. Cand se vorbeste in soapta . imprumutandu-le denumirea: bronhii lobare . fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior. Traheea este situata in continuarea laringelui si coboara prin fata esofagului spre cei doi plamani.

Pleura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite: viscerala. Mai multi acini pulmonari formeaza un lobul. Este alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de sange. impreuna cu peretii alveolelor. vine in contact strans cu peretele capilarului. Lobulul pulmonar este alcatuit din acini pulmonari. formeaza acinii pulmonari. CO2) dintre alveole si sange. Bronhiolele respiratorii. Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. In ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic . In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare..bronhiolele respiratorii. adaptat schimburilor gazoase. Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete foarte subtire. ce captuseste peretii cutiei toracice. dar in structura peretelui lor fibre musculare netede regleaza cantitatea de aer de la acest nivel. impreuna cu formatiunile derivate din ele. Acinul pulmonar. mai multe segmente formeaza un lob si mai multi lobi( doi sau trei) formeaza un plaman. inconjurate de tesut conjunctiv. Intre cele pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului 51 . iar plamanul stang are o singura scizura. care il imparte in doi lobi. la nivelul careia au loc schimburile de gaze( O2. Alveolele pulmonare sunt inconjurate de o retea bogata de capilare sanguine. foarte subtire. format dintr-un singur strat de celule.terminate prin saculeti alveolari. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare . care. alcatuind impreuna suprafata de schimb a gazelor respiratorii.bobita" reprezinta cate o alveola pulmonara. Lobulul pulmonar are forma piramidala. Deci lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri.ducte alveolare. care acopera plamanii si foita parietala. Peretele alveolei pulmonare. saculeti alveolari si alveole pulmonare -. Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase. formeaza membrana alveolo-capilara/ membrana respiratorie. mai multi lobuli formeaza un segment.( plamanul drept prezinta doua scizuri care il impart in trei lobi. baza catre suprafata externa a plamanului.

Procesul cuprinde doua etape: inspiratia expiratia Aerul inspirat este bogat in oxigen( O2). Acest proces se numeste ventilatie pulmonara Deci. fara pauza .in inspiratia fortata. Miscarile respiratorii se repeta ritmic. ventilatia pulmonara reprezinta schimburile de gaze dintre organism si mediul abiant( incorporarea O2 si eliminarea CO2). 1.doua foite se gaseste lichidul pleural. Pentru ca aerul din exterior sa intre in plamani trebuie ca presiunea din interiorul acestora (intrapulmonara) sa scada. Expiratia 52 . In inspiratie muschii diafragm si intercostali(dintre coaste) se contracta. 2. urmeaza expansiunea cutiei toracice de care sunt solidarizati prin pleure. Plamanii.si alti muschi se contracta. Frecventa respiratorie in stare de repaus este de 18 respiratii/ minut la femeie si de 16 respiratii/ minut la barbat. IX. care favorizeaza alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii. marind suplimentar volumul cutiei toracice.( deci rol esential in mecanismul respiratiei). 1. IX. 1. Cand inspiri mai adanc (tragi mai mult aer in piept) . IX. Presiunea aerului din interiorul plamanilor scade si aerul atmosferic poate patrunde in plamani. 1. Aceasta se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice . Coastele se ridica si sternul este impins inainte. fiind organe foarte elastice. se mareste astfel volumul cutiei toracice. face ca odata cu cutia toracica sa se mareasca si volumul plamanilor). Inspiratia Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la alveolele pulmonare. muschiul diafragm coboara. in tot cursul vietii.( Pleura parietala fiind lipita de peretii cutiei toracice si fiind solidarizata cu cea viscerala prin lichidul pleural. iar in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. iar aerul expirat in CO2. Ventilatia pulmonara In inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare.

In timpul efortului sau in anumite meserii (solist vocal). in regiunea lombara. Prin hilul renal intra artera renala si nervii renali. care prezinta hilul renal. care acopera toata suprafata rinchiului si care adera la parenchimul subiacent ( adera la tesutul de sub el). Rinichiul este alcatuit din doua parti: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal.rinichi (in numar de doi) . expiratia devine activa: intra in contractie unii muschi toracici si abdominali care trag si mai mult coastele in jos. Rinichii au o forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma). 53 . doua margini — una laterala convexa si una mediala concava. X. APARATUL EXCRETOR Aparatul excretor( fig. iar muschiul diafragm urca. greutatea fiecarui rinichi este in jur de 120g. -coastele coboara. caile urinare si vase limfatice. -plamanii fiind elasici revin la volumul initial astfel ca presiunea din interiorul lor creste.31-32) este alcatuit din: .muschii intercostali si muschiul diafragm se relaxeaza. Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro-elastic. 1.Acesta este un proces pasiv. -aerul incarcat cu CO2 este eliminat prin caile respiratorii in mediul extern. culoarea brun-roscata. Rinichii Rinichii sunt asezati in cavitatea abdominala.caile urinare X. In expiratie: . de o parte si de alta a coloanei vertebrale. Polul superior vine in raport cu glanda suprarenala. iesind vena renala. Rinichiului i se descriu doua fete — anterioara si posterioara. si doi poli — superior si inferior. de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile initiale.

care reprezinta canalele renale drepte numite tuburile colectoare. in capsula Bowman patrunde o ramificatie a arterei renale( desprinsa din aorta abdominala). se continua cu tubul contort distal. Piramidele Malpighi prezinta niste striatii longitudinale fine. niste formatiuni de aspect triunghiular. lobul renal se imparte in unitati mai mici numite lobuli renali. In continuarea capsulei se afla tubul contort proximal. El se continua cu ansa Henle. Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale. formata dintr-un brat descendent care trece in medulara. prin care urina se scurge in calicele renale. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal.Parenchimul renal este alcatuit dintr-o zona centrala. In alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistemul tubular. la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. numite piramidele lui Malpighi in numar de 6 pana la 18. In fiecare nefron . Corticala contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori. Din aceasta se formeaza glomerulul. Se poate observa in sectiune cu ajutorul unei lupe mici orificii in varful piramidelor. numita medulara. Caile urinare 54 . Capilarele glomerurale se unesc si formeaza arteriola eferenta care se capilarizeaza din nou la nivelul peretilor tubulari( restul tubului urinifer). Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa. care este un tub incolacit. La randul sau. Mai multi tubi contorti distali se deschid intr-un tub colector.arteriola aferenta. X. de unde pleaca un brat ascendent ce se reintoarce in corticala. Fiecare tub colector isi are orificiul de scurgere in papila. O piramida Malpighi renala impreuna cu tesutul inconjurator din corticala alcatuiesc un lob renal. In adancimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din capilare. pe sectiune. Ea este situata in corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. acesta are o portiune rectilinie si una contorta. Bratul descendent are calibrul mai mic decat cel ascendent care. 2. situat in corticala. catre corticala. ajuns in corticala. Medulara prezinta. ele sunt orientate cu baza spre periferie. Capsula Bowman reprezinta portiunea initiala a nefronului. si o zona periferica. numita corticala.

prin actul mictiunii.. La barbat. La randul lor. Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior. care se elimina in mod continuu prin uretere. si o evacueaza in mod discontinuu ritmic. calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul. striat. cat si celui genital.uretra. Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat. Ea este segmentul evacuator al aparatului urinar. uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica.arcuri" la baza piramidelor. e mai lunga decat la femeie.Caile urinare sunt reprezentate de: . fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare. impreuna cu o cantitate de apa. Vezica urinara este un organ musculo-cavitar. neted. Artera renala (provine din aorta abdominala) se imparte in ramuri care patrund intre piramidele renale. La femeie. care uneste varful bazinetului cu vezica urinara. servind pentru mictiune si pentru ejaculare. Vascularizatia rinichiului este foarte bogata. si cu un sfincter extern. Uretra este un conduct care. la jonctiunea/legatura cu vezica urinara. Rinichii sunt principalele organe ale excretiei. prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii. la limita dintre corticala si medulara. cu baza la rinichi si cu varful spre ureter. din divizarea 55 . este prevazuta cu un sfincter intern. formeaza apoi mici .calicele renale mici -calicele renale mari -bazinet . este un organ comun atat aparatului urinar. de 4-6 ori in 24 de ore. la barbat. Ea acumuleaza urina. Ureterul este un tub lung de 25-30 cm.ureter -vezica urinara . Acestia elimina prin urina substantele toxice nefolositoare si o parte din sarurile din sange. mijlociu si inferior. Vezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa.

din plasma sanguina neputand trece proteinele. ea sufera modificari ale compozitiei sale. Micile . Arteriola care iese din glomerul (eferenta) se capilarizeaza in jurul tubilor uriniferi. 3.. proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intra in tubul urinifer. toxice (uree. . acid uric). ( altfel spus. 3.ghem" de capilare. reabsorbtia tubulara secretia tubulara Filtrarea glomerurala: Filtrarea sangelui (mai exact. numit glomerul. dar si substante nefolositoare.filtre" naturale sunt selective. apoi sangele trece in venule si vene care merg paralel cu arterele si formeaza in final vena renala. Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie. Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de substante utile organismului. plasma sangelui este filtrata)se face prin peretii subtiri ai capilarelor glomerulare.unitati de curatire" a sangelui. Cantitatea de urina primara este de 180 l pe zi! Pe masura ce urina primara inainteaza de-a lungul segmentelor tubului urinifer. In procesul de secretie tubulara sunt preluate substantele din capilarele ce inconjoara tubii si trecute in lichidul urinar aflat in lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secretia de catre 56 .. Trec insa o mare cantitate de apa. Formarea urinei Formarea urinei este un proces complex care se desfasoara in trei faze: -filtrarea glomerurala 1. cum sunt glucoza si aminoacizii. Deci in aceasta etapa se recupereaza anumite substante utile organismului din urina primara.. saruri minerale. Au loc urmatoarele procese: 2. In fiecare rinichi se gasesc cam 1 milion de nefroni. glucoza. in capsula nefronului. care iese din rinichi si se varsa in vena cava inferioara. Se formeaza astfel urina primara care este de fapt plasma deproteinizata( fara proteine. aminoacizii. la nivelul carora se formeaza urina. X. continute in urina primara( ultrafiltrantului glomerural). pretioase pentru organism.acestora in corticala provin arteriolele aferente care se capilarizeaza formand fiecare cate un . are loc trecerea acestor substante din tubii uriniferi inapoi in sange).

In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 1. ceea ce usureaza captarea hormonilor de catre capilare. XI. 1. rinichiul elimina surplusul. prin uretra. timusul. mentinand astfel concentratia normala a sarurilor in sange. Lobul anterior. iar lobii anterior si intermediar din tesut epitelial glandular. Principalele glande cu secretie endocrina din organism sunt: hipofiza. suprarenalele. Acestea au o vascularizatie foarte bogata. Este formata din trei lobi: anterior. XI.33) Sistemul endocrin este alcatuit din glande care elimina produsii de secretie direct in sange. cand mananci foarte sarat. testiculele. epifiza. HIPOFIZA Se mai numeste si glanda pituitara si este situata la baza creierului intr-o loja formata pe fata superioara a osului sfenoid. musculatura peretilor ei se contracta si urina este eliminata. ovarele. pancreasul.5 l pe zi. urina trece in uretere si inainteaza prin contractia musculaturii inspre vezica urinara unde se acumuleaza. Lobul posterior este alcatuit din sistem nervos (neuroni) ca si hipotalamusul. se mai numeste adenohipofiza si secreta : somatotropul (STH) tirotropina (TSH) corticotropina (ACTH) 57 ajunge prin caile .( un rezervor mai mare). GLANDELE ENDOCRINE ( fig. Daca bei apa putina. intermediar si posterior. paratiroidele. de aici urina finala va urinare( uretere) in vezica urinara. care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din varful piramidelor renale ajunge in final in bazinet (un minirezervor de urina). la exterior (are loc mictiunea). tiroida. De exemplu. Daca bei prea multa apa. cel mai voluminos. rinichiul elimina surplusul prin urina. Rinichii intervin in mentinerea echilibrului mediului intern. substanta toxica. cum este amoniacul.celulele tubului urinifer a unor substante. Cand aceasta se umple (300400 ml). Eliminarea urinei: Din pelvisul renal (bazinet). care intra in tubul urinifer si care va fi eliminat). se mareste reabsorbtia ei pentru a nu modifica continutul de apa al plasmei sanguine.

prolactina. Este secretat in cantitate mare in copilarie si stimuleaza cresterea oaselor lungi si a masei musculare.melanina. XI. FSH stimuleaza spermatogeneza. Lobul posterior formeaza neurohipofiza. EPIFIZA 58 . La barbat. Corticotropina (ACTH) controleaza secretia glandei corticosuprarenale. manifestat prin poliurie (pierderi masive de apa prin urina) si polidipsie (sete exagerata). Hormonii secretati: antidiuretic (ADH) si ocitocina. Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului prin marirea permiabilitatii acestora. (are rolul de a pastra apa in organism ) In doze mari poate produce cresterea tensiunii arteriale. Prolactina stimuleaza la femeie dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata (hormonul va avea un nivel crescut in perioada graviditatii). Ocitocina stimuleaza secretia glandelor mamare prin controlarea ejectiei laptelui si provoaca contractia musculaturii uterine (in timpul nasterii secretia este maxima). Hiposecretia acestui hormon in perioada de crestere duce la nanism hipofizar (piticism). de aceea hormonul se mai numeste vasopresina. iar la adult duce la acromegalie (cresterea exagerata a extremitatilor si a organelor interne). Lobul intermediar secreta hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimuleaza melanogeneza (formarea de pigment .glande. iar LH stimuleaza secretia de hormoni androgeni ( testosteronul). caracterizat prin talie mica si o dezvoltare psihica normala. Tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide. ce coloreaza pielea). Hipersecretia hormonului in perioada de crestere duce la gigantism (cu dezvoltare psihica deficitara). gonadotropinele: hormonu foliculo-stimulant (FSH) si cel luteinizant (LH). 2. iar LH provoaca ovulatia si controleaza secretia de progesteron. Gonadotropinele (FSH si LH) regleaza activitatea gonadelor: FSH controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni. Scaderea secretiei acestui hormon duce la diabetulul insipid. ceilalti controleaza activitatea altor Somatotropul (STH) este hormonul de crestere. Cu exceptia hormonului somatotrop. In lipsa hormonului pielea se decoloreaza.

cu efecte identice: creste consumul de oxigen. care migreaza din timus si populeaza ganglionii limfatici si splina. cresterea calcemiei prin eliberarea calciului din oase si depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. forma bolii este mai putin grava : mixedem (crestere in greutate.gusa marita si globii oculari proeminenti). stimuleaza catabolismul proteinelor. Are doi lobi laterali uniti printr-o portiune numita istm. XI. cu deformari si fracturi. nervozitate. intr-o loja fibroasa. dar nu dispare complet. contribuind la imunitatea organismului. deformatii osoase ).melatonina. Secreta hormoni (tiroxina si triiodotironina) . intoleranta la caldura. Ajunse in timus. piele uscata. in cantitate mai mare la intuneric si foarte putina atunci cind ochii vad lumina. cu efect calorigen. TIROIDA Este situata in partea anterioara a gatului. spasmele musculaturii netede ale laringelui pot provoca moartea prin asfixie). reactii intarziate). PARATIROIDELE Sunt situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni (doua superioare si doua inferioare). dupa pubertate involueaza. Hiperfunctia duce la demineralizari osoase dureroase. Melatonina. impreuna cu o alta substanta (serotonina) au rol important in inducerea. scade rezervele adipoase. fiind in stransa legatura cu vitamina D. 59 . Hiposecretia hormonilor duce. Glanda secreta un hormon . senzatie permanenta de frig. piele uscata si ingrosata. Timusul secreta si un hormon care stimuleaza activitatea limfocitelor T. Hipersecretia hormonilor tiroidei duce la scaderea in greutate. la cretinism gusogen (dezvoltare fizica si psihica deficitara. hiperfagie. rezultand limfocite T. se matureaza. 3. XI. mentinerea si eficienta somnului. Parenchimul timusului este alcatuit dintr-un tesut in care se gasesc limfocite mici numite timocite. 4. 5. piele calda si umeda: boala BasedowGraves (gusa exoftalmica . in copilarie. formarea de calculi urinari.Se mai numeste si glanda pineala si este legata de epitalamus( o parte din encefal/creier). TIMUSUL Este situat inapoia sternului. Dezvoltat maxim in copilarie. Hiposecretia duce la tetanie (cu spasme ale musculaturii striate si netede. XI. Daca apare la adult. Calcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia). Acestea provin din maduva osoasa. Secreta parathormonul care controleaza calciul si fosforul in organism : creste calcemia si scade fosfatemia.

de la exterior) alcatuita din tesut glandular. relaxeaza bronhiile si tractul digestiv. PANCREASUL ENDOCRIN Secreta doi hormoni: insulina si glucagonul prin celulele endocrine din insulele Langerhans. forta si frecventa contractiilor inimii. care cuprinde creierul si maduva spinarii. . produce anxietate. GLANDELE SUPRARENALE Sunt situate la polul superior al rinichilor. stimuleaza eliminarea apei. frica. Sunt alcatuite din doua organe endocrine diferite ca origine si functie : Corticosuprarenala (zona corticala.XI. Sistemul nervos periferic.creste glicemia. care face legatura dintre sistemul nervos central si organele corpului. creste numarul elementelor figurate ale sangelui (mai ales a leucocitelor. prin stimularea glicogenogenezei si lipogenezei (lipide formate din glucoza). polifagie cu scadere in greutate). Acestia primesc informatii de la receptori. Insulina creste consumul de glucoza de care tesuturi. 7. determinand hiperglicemia. XII. 6. Hiposecretia duce la diabet zaharat ( caracterizat prin : hiperglicemie. marind reabsorbtia apei si natriului. le prelucreaza si transmit comenzi la efectori (muschi sau glande). poliurie. polidipsie. El este compus din nervi si ganglioni nervosi. Glucagonul are efecte opuse insulinei. cu alterarea functiei sistemului nervos (foarte sensibil la lipsa glucozei) pana la coma. avand rol important in apararea organismului).cortizolul. cu urmatoarele efecte : creste excitabilitatea cardiaca. 1. care creste filtrarea glomerulara. gluconeogeneza.aldosteronul.medulosuprarenala (zona medulara. 60 . Prin aceste efecte determina hipoglicemie. Glucagonul stimuleaza glicogenoliza. stare de alerta. la interior) alcatuita din tesut nervos. Hipersecretia duce la hipoglicemie . El contine centri nervosi. ce actioneaza la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor. Medulosuprarenala secreta adrenalina si noradrenalina. XI. contracta sfincterele digestive. SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos central. creste glicemia. Corticosuprarenala secreta hormoni care deriva din colesterol : .

parte centrala si una periferica. efector=Ef STIMUL------R------C. Indiferent de forma organelor sale. impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor( segmente care raspund la stimuli).Din punct de vedere functional. apoi prin neuronii de asociatie.N. Intre cele doua sisteme este o stransa legatura. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne. sistemul nervos este compus din doua compartimente. 3. cu ajutorul sistemului nervos. ambele avand o parte centrala si una periferica. De regula.------C. (intercalari) si ajung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori). receptorul= R 2.N. format din trei membrane: piamater arahnoida duramater Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. ambele avand o Reflexele au ca baza anatomica arcul reflex. Reflexul este raspunsul organismului la un stimul. Prin ea circula informatia pe anumite trasee (circuite) sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse.M. 61 . Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente : 1.S.M. Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge. 5. Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul de viata. Ele circula mai intai prin neuronii senzitivi (care sunt in legarura cu receptorii). centru nervos=C. orice sistem nervos este organizat ca o retea de neuroni.------Ef------RASPUNS • • Sistemul nervos are o componenta somatica si una vegetativa.------C. calea senzitiva/aferenta=C. Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex. 4. calea motoare/eferenta=C.S.

apare ca o coloana cenusie neintrerupta. Ea contine corpi ai neuronilor. MADUVA SPINARII( fig. care adaposteste maduva spinarii. Substanta cenusie este situata central. determinand contractia acesteia. Deci. sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate. Vertebrele se numesc: cervicale (7). 1. organizata in doua cordoane anterioare. la exterior se afla substanta alba. in interior. lombari. Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). 62 . substanta cenusie. sacrali si coccigieni. motoare) intre etajele maduvei . dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Inconjurand substanta cenusie. ea are functia de conducere a impulsurilor nervoase: Spre creier (cai ascendente. In sectiune transversala observam. in interior se formeaza canalul vertebral. doua coarne laterale si doua coarne posterioare. toracali. senzitive). In sectiune are conturul literei H ( de fluture)dar in spatiu. dinspre creier (cai descendente. Substanta cenusie In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati. acestea au in mijlocul lor cate o gaura vertebrala. coada de cal. dendrite sau axoni fara mielina.XII. deci aici se afla centri nervosi. Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali. doua laterale si doua posterioare. Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali. Maduva spinarii are forma unui cilindru. Cand vertebrele se suprapun. toracale (12). Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza.34) Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre. Substanta alba a) b) c) contine axoni grupati in fascicule. de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminate. lombare (5). impreuna cu filum terminale. cu doua coarne anterioare.

In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi. trunchiului si membrelor. si se grupeaza in tracturi si fascicule. 5 lombari. Cele doua radacini se unesc si formeaza trunchiul nervului. Rddacina anterioara (ventrala) este motoare (prin ea pleaca impulsurile eferente). El se desparte in ramuri. Stimulul este dat de alungirea muschilor care mentin pozitia corpului. Radacina posteriora (dorsala) este senzitiva (prin ea sosesc impulsurile aferente). coarnele ventrale). cele mai simple cuprind in arcul reflex numai doi neuroni: unul senzitiv (din ganglionul spinal) si unul motor (din substanta cenusie a maduvei. Ea contine un ganglion spinal in care se afla neuroni senzitivi. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive. adica are si fibre senzitive si fibre motoare. care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). Reflexele care au centri nervosi in maduva. care se impart in: fascicule ascendente (senzitive) . nervosi pana la periferie (organele efectoare). Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali.care aduc informatii de la periferie fascicule descendente (motorii) . De aceea ele se numesc refiexe monosinaptice. Acestia fac legatura dintre maduva spinarii si organele gatului. Acesta este mixt. 12 toracali. care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi. trunchi si ramuri periferice. somatice si vegetative.In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. Ei sunt supusi permanent unei 63 . Fiecare nerv spinal are doua radacini. se numesc reflexe medulare. Nervii spinali ies prin gaurile intervertebrale.care duc informatii (comenzi) de la centrii (organele receptoare) pana la centrii nervosi. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase. 5 sacrati si 1 coccigian. Dintre reflexele somatice.

Raspunsul este contractia muschiului care a fost alungit. diencefal si emisfere cerebrale .alungiri pasive din cauza gravitatiei. in forma de trunchi de piramida. ca si la maduva spinarii. vasoconstrictia etc. 64 . Fiecare nucleu grupeaza neuroni cu anumite functii. urechea interna. se continua in jos cu maduva spinarii. Ele constau in retragerea unui segment in cazul in care tegumentul acestuia a fost excitat de un stimul potential nociv. mictiunea (eliminarea urinei). Axonii care pornesc de aici poarta mai departe impulsuri spre alte parti ale creierului. CREIERUL (ENCEFALUL) Encefalul( fig. pielea si muschii capului. Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simt din limba. limbii si faringelui.35) este format din: trunchi cerebral. XII. centrii in substanta cenusie. 1. TRUNCHIUL CEREBRAL Trunchiul cerebral . dar nu mai formeaza o masa compacta ci insule cenusii. Nucleii somatomotori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei. ele antrenand unul sau mai multi neuroni de asociatie. zece perechi de nervi cranieni ies din trunchiul cerebral. inconjurate de substanta alba. Alte reflexe somatice medulare sunt polisinaptice. Activitatea reflexa a maduvei este subordonata centrilor din creier. Prin reflexe medulare vegetative sunt realizate activitati ale organelor interne cum sunt : defecatia (eliminarea fecalelor). la nivelul orificiului occipital.2. numite nuclei. Se observa la suprafata niste santuri longitudinale care se continua cu cele medulare si doua santuri transversale care marcheaza limitele dintre cele trei etaje: bulbul rahidian. XII. Sunt reflexe de aparare . Ea este in legatura cu diferite organe prin nervi spinali. • • • Maduva spinarii functioneaza prin reflexe medulare somatice si vegetative cu Ea are legatura cu creierul prin fasciculele de axoni din substanta alba. cerebel. Cele mai frecvente sunt reflexele de flexie. modificari ale organelor genitale legate de actul sexual. Substanta cenusie este situata central. puntea lui Varolio si mezencefalul. 2. Din totalul de 12 perechi de nervi cranieni.

In imediata apropiere se afla un centru cardiovasomotor care participa la reglarea circulatiei. Nu comanda miscarile. au un arc reflex programat genetic.. dar asigura precizia miscarilor comandate de emisferele cerebrale. DIENCEFALUL Diencefalul este partial acoperit de emisferele cerebrale. XII. 2. 2. primind informatii de la receptorii din muschi si articulatii (proprioreceptori). auditiva. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebeloasa. Prin pozitia sa.ceas biologic" dar isi pot modifica ritmul.Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar. trunchiul cerebral asigura comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central. nici modificate. La suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara. Omul . regland ventilatia pulmonara dupa necesitati. 2. Ei functioneaza ca un . Mai sunt si cativa nuclei inconjurati de substanta alba care ocupa zona centrala. Reflexele care au centrii aici sunt innascute. Anumiti neuroni formeaza centrii respiratori. stie" raspunsul fara sa-l fi invatat vreodata. termica. gustativa. Ei produc ritmic impulsuri destinate muschilor respiratori. Nucleii trunchiului cerebral functioneaza automat ca si substanta cenusie medulara. Cerebelul asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea interna. Cei mai voluminosi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala. XII. CEREBELUL Cerebelul este situat dorsal fata de trunchiul cerebral si legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi. Ei se afla sub controlul etajelor superioare ale creierului. Suprafata lui este brazdata de santuri adanci. Un exemplu: Cand este iritata corneea se produce reflexul lacrimal. nu pot fi uitate. gastrosecretor. Substanta cenusie a diencefalului formeaza nuclei. proprioceptiva si vestibulara (nu si pe cea olfactiva care intra 65 . 3. dureroasa. El controleaza pozitia corpului. pliata cu ajutorul santurilor.. tactila. Cerebelul are doua emisfere intre care este un corp alungit numit vermis. Ele nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc reflexe neconditionate. lacrimal etc.

somestezica (prin care omul isi simte propriul corp). EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos.direct in emisferele cerebrale). exista arii senzitive: vizuala. gustativa. Diferitele arii ale acesteia indeplinesc functii diferite. Ei isi modifica forma prelungirilor. pofta de mancare. Emisferele sunt voluminoase. mai ales pe cele voluntare. prin formarea unor santuri. Performantele ei se exprima prin complexitatea comportamentului. Sunt separate printr-un sant interemisferic si unite prin punti de substanta alba. auditiva. stabilind legaturi sinaptice noi. XII. Scoarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare. Axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta cerebrala. Astfel. mai ales. Aria motoare comanda miscarile. In partea inferioara a diencefalului. Se considera ca fiecare actiune pe care omul o invata corespunde unui circuit nou. Emisferele cerebrale mai contin si nucleii bazali implicati in reglarea pozitiei si miscarilor. aflati in stransa legatura unii cu ceilalti. continutul in apa al organismului. Ele sunt date nu numai de volumul si intinderea scoartei cerebrale ci. Aceasta "formare continua" a scoartei cerebrale se mentine toata viata dar este mai activa la indivizii tineri. numita hipotalamus. Ariile de asociatie nu au doar functie de legatura ci realizeaza o prelucrare complexa a informatiei. olfactiva. 4. format in procesul invatarii. 2. care se formeaza in functie de experienta de viata. Astfel se formeaza circuite neuronale noi. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala. de structura ei foarte complexa (cu straturi de neuroni intre care se realizeaza un numar imens de sinapse). determina manifestarile legate de emotii etc. se afla nuclei vegetativi cu diferite functii: regleaza temperatura. Comportamentul dobandit prin invatare se deosebeste de reflexele neconditionate prin faptul ca traseul impulsului nervos are componente noi. Omul simte (are senzatii) numai cand impulsurile de la receptorii corespunzatori ajung in aceste arii. Scoarta cerebrala contine si centri nervosi somatici si centri nervosi vegetativi. activitatea organelor sexuale. Neuronii din scoarta cerebrala nu au forma fixa. scoarta cerebrala este pliata 66 .

Performantele ei depind de structura retelei de neuroni. 67 .Deci emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->