Universitatea București

Facultatea de Litere

Metode de studiu al pieţei

Stiluri de viaţă şi obiceiuri alimentare

Student: Stancu Veronica Gabriela

Specializarea: Comunicare şi Relaţii Publice

Anul II, grupa 5

 Stiluri de viaţă şi obiceiuri alimentare

Introducere

Obiceiurile alimentare intră în categoria subiectelor despre care se discută frecvent în

contextul actual, preocuparea omului modern pentru sănătate fiind una din tendinţele
definitorii ale societăţii în care trăim. De aici derivă anumite credinţe, imagini şi reprezentări
ale individului despre lume şi viaţă, despre cei asemeni lui, asumarea anumitor riscuri cum ar
fi alimentaţia excesivă, dezechilibrată sau subnutriţia, sedentarismul. Uneori riscurile sunt
impuse de condiţiile social economice ale persoanei, precum sărăcia, şomajul, discriminarea
socială, sexuală, inegaliăţile şi conflictele sociale.

In esenţă, stilul de viaţă este tipul de comportament repetitiv, habitual, condiţionat de nivelul
de cultură şi de nivelul de trai, este modul de viaţă bazat pe interacţiunea dintre condiţiile de
viaţă în sens larg şi tipurile caracteristice de comportament, determinate de factorii socio-
culturali şi de caracteristicile personale. Modificarea stilului de viaţă implică deci schimbarea
concomitentă a comportamentului personal şi a condiţiilor de viaţă. In structurarea lui,
influenţa familiei, a şcolii, a altor instituţii educative interferează cu influenţa celor apropiaţi,
a literaturii, a televiziunii, a mass-mediei în general, care pot oferi tipologii diferite ale
stilurilor de viaţă şi care pot fi copiate, refuzate, prelucrate critic şi valorizate de către individ.
Alături de stiluri de viata defavorabile pentru sănătate – care cuprind factorii de risc
menţionati anterior – există şi pot fi modelate prin acţiuni de educaţie stiluri de viaţă
favorabile sănătăţii: practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi evitarea sedentarismului,
alimentaţia echilibrată şi variată (bogată în legume şi fructe proaspete, săracă în grăsimi),
evitarea fumatului şi a consumului de droguri, consumul moderat de alcool şi altele.

Argument

Cunoaşterea şi optimizarea stilului de viaţă, corijarea deficienţelor constatate în structurarea

lui, operarea unor modificări, remodelări, în sensul realizării unui stil de viaţă sănătos
constituie câteva din obiectivele pe care le-am putea promova prin intemediul unui astfel de
studiu sociologic, ale cărui rezultate ar putea reprezenta modalitatea de a conştientiza
existenţa unor probleme. In urma unei documentări pe Internet am constatat că, deşi
sănătatea şi sfaturile legate de îmbunătăţirea acesteia sunt teme proeminente, analize recente
ale obiceiurilor alimentare în România sunt mai puţin frecvente. Le găsim doar la modul
general, una maxim două întrebări în chestionare cu teme largi.

Principalele probleme cu care ne confruntăm sunt lipsa informării cu privire la importanţa

majoră a obiceiurilor alimentare în cadrul unui stil de viaţă sănătos (în ciuda campaniei
derulate de Ministerul Sănătăţii cu sloganul « Consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi
dăuneaza grav sănătaţii ») şi absenţa automotivaţiei în renunţarea la alimentele dăunătoare şi
găsirea unui echilibru pe acest plan.

Concepte. Operaţionalizarea conceptelor

Conceptul reprezintă forma logică cu cel mai înalt grad de abstractizare. Operaţionalizarea
conceptelor, adică trecerea de la concept la dimensiunile, variabilele, indicatorii şi indicii săi
specifici, serveşte esenţial punerii în acţiune a proiectului de cercetare, furnizând datele de
fond pentru selecţia metodelor, pentru construirea instrumentelor de investigaţie în întreaga
anatomie concretă. Conceptele utilizate în aceasta cercetare sunt sănătatea, obiceiurile
alimentare şi stilul de viaţă. In continuare se va trece la operaţionalizarea sănătăţii şi a
obiceiurilor alimentare :

Sănătatea reprezintă starea unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în
mod normal și regulat. Acest concept poate fi descompus în mai multe aspecte sau
dimensiuni, dintre care percepţia asupra sănătăţii, bolile, consumul de alimente sănătoase,
practicarea exerciţiilor fizice. Pentru fiecare dimensiune, se pot stabili mai mulţi indicatori
specifici : pentru percepţia asupra sănătăţii, ar fi semnficaţia cuvântului sănătate pentru
respondent, câte vizite sunt făcute doctorului într-un anumit interval de timp, mediul de viaţă.
In ceea ce priveşte aspectul bolilor, acesta se poate măsura prin subiectele legate de sănătate
cele mai discutate, metode de prevenire a bolilor, controale medicale. Consumul de alimente
sănătoase poate fi măsurat prin metodele de slăbit utilizate, impactul posibilităţii de a deveni
obez sau supraponderal. Indicatorii pentru dimensiunea practicării exerciţiilor fizice sunt :
gradul de dinamism al persoanei, factorii care contribuie şi cei care inhiba dinamismul, în ce
consta efectiv exerciţiile fizice, timpul dedicat acestei activităţi, raţiunile pentru care se alege
practicarea exerciţiilor fizice în detrimentul altor activităţi, metodele de slăbit considerate a fi
cele mai eficiente.

In cadrul obiceiurilor care pot afecta sănătatea intra al doilea concept important în acest
studiu, cel al obiceiurilor alimentare, măsurabil prin indicatorii : locul de unde sunt
cumpărate alimentele, metodele prin care ar putea fi schimbate obiceiurile alimentare
necorespunzătoare, efectele negative ale acestora, cauzele care duc la creşterea în greutate.

Metoda folosită : Focus-grupul

Focus-grupul un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict delimitată, care este
condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor
pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor şi opiniilor oamenilor.
Această tehnică este o “discuţie de grup planificată organizată pentru obţinerea percepţiilor
legate de o arie de interes strict delimitată, desfăşurată într-un mediu permisiv; discuţia este
relaxată şi adesea plăcută pentru participanţii care îşi împărtăşesc ideile şi percepţiile;
membrii grupului se influenţează reciproc, răspunzând ideilor şi comentariilor” (Kreuger,
apud. Marlow, 1993: 55-56). Prin intermediul focus grupului se obţin date calitative care
surprind comportamente ale indivizilor, percepţii şi opiniii şi nu informaţii cantitative de tip
cifric. Focus grupul este o tehnică pe care o putem folosi în cercetarea sau evaluarea unei
situaţii, probleme prin prisma interpretărilor pe care le dau oamenii acestora, a sentimentelor
faţă de un anumit eveniment, fenomen, a opiniilor faţă de un program, produs, servicii, idei
etc. Practic, el poate fi aplicat în toate domeniile vieţii sociale atunci când se urmăreşte
obţinerea unor informaţii în mod nemijlocit de la persoane.

Metoda focus-grup se justifică prin faptul că suprinde percepţiile respondenţilor cu privire la

ceea ce reprezintă un obicei alimentar şi un stil de viaţă sănătos, într-un mediu intim, de
relaxare şi lipsit de prejudecăţi. Se obţin astfel informaţii autentice.

Eşantion : 10 adulţi între 25 şi 40 de ani, dintre care 5 femei şi 5 bărbaţi, cu ocupaţii diverse.
Ipoteze  1) Cu cât este mai importantă sănătatea pentru respondent, cu atât informarea cu
privire la obiceiurile alimentare sănătoase va fi mai mare.

2) Practicarea exerciţiilor fizice duce la o sănătate mai bună.

3) Creşterea în greutate se datorează unor obiceiuri alimentare nesănătoase.

4) Formarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase afectează viaţa persoanei pe mai

multe planuri (personal, medical, social..)

 Ipotezele vor fi confirmate sau infirmate după analiza minuţioasă a răspunsurilor date
de participanţii la focusul-grup.

Stiluri de viaţă şi obiceiuri alimentare

Focus- grup (1-2 ore)

Introducere

1. Spuneţi-mi cum vă numiţi şi ce ocupaţie aveţi.

2. Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la un mod de viaţă
sănătos?

Percepţia asupra greutăţii şi sănătăţii

1. Ce înseamnă pentru dvs. sănătatea şi a fi sănătos?

2. Credeti că sănătatea depinde de greutate?
3. Ce înseamnă pentru dvs. cuvintele obezitate şi supraponderabilitate?
4. Cine are grijă de sănătatea dvs.?
5. Ce vă ajută să mâncaţi sănătos?
6. Ce va împiedică să faceţi acest lucru?
7. Ce subiecte legate de sănătate vă interesează cel mai mult?
 Diabet, boli de inimă, cancer, colesterol, nutriţie, astm, depresie,
supraponderalibiliate/obezitate, artrita..altele
8. Care sunt sursele dvs de informare în legatură cu sănătatea?
Doctor/farmacist, librărie, ziare/reviste, Internet, TV/radio, prieteni/familie,
altele
9. De câte ori pe an vă duceţi la doctor?
10. Ce anume credeţi că v-ar ajuta să vă îmbunătăţiti sănătatea?
Să renunţati la fumat, o vizita la dentist, un nivel mai scăzut al colesterolului,
analize complete ale sângelui, altele
11. In ce măsură determină mediul în care trăiţi starea de sănătate?

Accesul la mâncarea sănătoasă şi practicarea exerciţiilor fizice

12. Vă consideraţi a fi o persoana activă? Motivaţi.

13. Ce anume vă ajută să fiţi activ?
14. Ce vă împiedică să fiţi dinamic?
15. Credeţi că veniturile, banii vă influenţează alegerile privitoare la mâncare şi la
petrecerea timpului liber?
In ce manieră?
16. Ce presupun, în viziunea dvs, exerciţiile fizice?
Alergat, mers pe jos, program la sală, aerobic, fitness
17. Cât timp petreceţi făcând exerciţii fizice?
18. Faceţi exerciţii fizice pentru a slăbi sau pentru sănătate în general?
19. Care ar fi cele mai bune metode de slăbit?
Dieta, exerciţii fizice, pastilele de slăbit, muncă multă, consultaţii medicale
20. In ce măsură determină programul de muncă starea de sănătate?
Orar încărcat, variabilitatea orelor de masa, tentaţia fast-food-ului.

Obiceiuri alimentare

21. Consideraţi că aveti obiceiuri alimentare sănătoase? Motivaţi răspunsul.

22. De unde obişnuiti să vă cumpăraţi alimentele?
Supermarket, piaţă, magazine de cartier, altele
23. Ce anume v-ar ajuta să vă schimbaţi obiceiurile alimentare?
 Grupuri de susţinere, bonuri de masă/ reduceri, cursuri de gătit, consiliere de
nutriţie, reţete cu mâncăruri sănătoase, altele
24. Credeţi că dacă mâncaţi mai puţină sare veţi fi mai sănătos?
25. Credeţi că dacă eşti supraponderal oboseşti mai repede?
26. Care ar fi, după părerea dvs, cauza cea mai comună a luării în greutate?
Somn imediat după masa de seară; o cină foarte consistentă, cantitatea mare
de alimente consumată, nerespectarea orelor de masă, altele

Incheiere

27. Credeţi că am omis ceva? Mai aveţi alte completări de făcut?