Componenţa, structura şi rolul capitalului acţionar

Resursele proprii
Ca orice societate, o bancă posedă un capital propriu. Dar acest capital este
neînsemnat în raport cu cifra de afaceri şi constituie mai mult o garanţie faţă de
deponenţi.
Mărimea resurselor proprii ale BC depinde de caracterul operaţiunilor active
efectuate de ea. Orientarea activităţii băncii spre operaţiunile cu un grad înalt de
risc, necesită o mărire a resurselor proprii a acestor bănci. Resursele proprii
necesare băncii şi mărimea acestor depinde şi de nivelul de dezvoltare a pieţii
resurselor creditare, precum şi de politica creditară promovată de Banca Centrală.
Mărimea resurselor proprii care se află în posesia băncii determină tipurile
de activităţi ale băncii. Normativele economice, în general, sunt formate pe baza
mărimii resurselor proprii ale băncii. Deasemenea, mărimea băncii depinde de
specifica clientelei, dacă între clienţii băncii domină înterprinderi majore ce
necesită o cantitate mai mare a resurselor proprii la acelaşi volum de operaţiuni
active cu o
bancă care se orienteaza la deservirea unui cerc mai mic de debitori. Deasemenea,
această mărime depinde şi de caracteristica operaţiunilor active ale băncii.
Pot fi folosite două metode de creştere a resurselor proprii a BC .:
colectarea venitului ori mărirea numărului de acţiuni emise.
În primul caz, venitul se formează sub formă de crearea accelerată a
fondului de rezervă şi alte fonduri ale băncii şi capitalizarea lor posterioară poate
avea loc şi capitalizarea unei părţi a venitului la finele anului. Această metodă este
cea mai puţin costisitoare, ea nu necesită cheltuieli suplimentare care apar în cazul
emiterii de noi acţiuni ori atragerii de noi acţionari. În acelaşi timp, aceasta
înseamnă micşorarea dividendelor plătite către acţionari, ceea ce poate clătina
poziţia băncii pe piaţă.
Capitalul bancar desemnează fondurile pe care banca le poate folosi
pentru finanţarea unor operaţiuni pe termen nelimitat. Formele capitalului
bancar pot fi delimitate de modul lor de procurare: capitalul bancar în sens
restrâns şi alte surse de capital bancar. Fondurile proprii ale BC
„MOBIASBANCĂ – Groupe Société Générale” S.A. sau capitalul bancar în
sens restrâns este forma clasică a capitalului bancar şi forma exclusivă
pentru majoritatea băncilor moldoveneşti.
Capitalul bancar în sens restrâns cuprinde: capitalul social vărsat,
profitul nerepartizat şi fondurile bancare proprii. Sursele sale de constituire
pot fi interne - reinvestirea profitului - sau externe - emisiunea publică sau
privată de acţiuni. Capitalul şi fondurile de rezervă ce se constituie pe seama
profitului, au un aport redus în formarea resurselor de creditare ale băncilor,
deoarece băncile fiind societăţi pe acţiuni, formează capitalul propriu prin
emisiune şi subscriere de acţiuni.
Acţiunile BC sunt indivizibile, iar banca nu recunoaşte decât un singur
proprietar pe fiecare acţiune.
Stabilirea valorii capitalului bancar se poate face în trei modalităţi:
 2la valoarea contabilă, ca diferenţă între totalul activelor şi pasive, ca
o mărime folosită pentru raportare;
2la valoarea de piaţă, folosind cursul acţiunilor aflate în circulaţie,
multiplicat cu numărul acestora;
2la valoarea nominală a acţiunilor.
În Republica Moldova, conform normelor Băncii Naţionale a Moldovei,
fondurile proprii ale BC include:
2capitalul propriu, în care sunt cuprinse:
 fondul de rezervă;
 fondul mijloacelor fixe;
 fondul de dezvoltare;
 alte fonduri, constituite din profitul net, în limita legii.
2capitalul suplimentar, în care se cuprind:
 fondul de risc;
 rezervele din evaluarea activelor;
 datoria subordonată.
Datoria subordonată include toate tipurile de instrumente de credit la
termen, cu dobânzi fixe sau variabile (obligaţiuni). Cele mai multe emisiuni
pe termen mediu şi de valoare relativ redusă sunt vândute clienţilor băncii.
Alte emisiuni mai importante sunt cumpărate de băncile corespondente
partenere. Partea cea mai mare a titlurilor pe termen lung sunt plasate privat
societăţilor de asigurări, fondurilor de plasamente şi fondurilor de pensii.
Emisiunile publice se fac, de regulă, pentru valori foarte mari, pentru
că sunt mai scumpe, iar procedura prin ofertă publică iniţială este
complicată. Nu sunt excluse nici instrumente cu dobânzi variabile sau cu
dobânzi convertibile. Obligaţiunile convertibile propriu-zis dau deţinătorului
un drept de conversie în acţiuni preferenţiale. Există însă şi emisiuni de
obligaţiuni cu dobânzi variabile, convertibile în obligaţiuni cu dobândă fixă.
Teoretic, capitalul bancar îndeplineşte următoarele funcţii:
2protejează deponenţii în eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării
băncii;
2absoarbe pierderile neanticipate, pentru a menţine încrederea clienţilor
astfel încăt, în condiţii de stres, băncile să-şi poată continua activitatea.
2serveşte la achiziţionarea de mijloace fixe necesare desfăşurării
activităţii;
2serveşte ca o limită impusă pentru expansiunea nejustificată a
activelor.
Capitalul social al BC este egal cu valoarea nominală a acţiunilor plasate şi este format
numai în valută naţională din acţiuni ordinare la valoarea nominală 10,00 lei fiecare. Capitalul
social se reflectă în rapoartele financiare la valoarea nominală a acţiunilor plasate. Modificări în
capitalul social pot avea loc în rezultatul emisiei de noi acţiuni, majorării nominalului unei
acţiuni plasate, iar micşorării capitalului social în cazul diminuării valorii nominale a unei acţiuni
sau anulării acţiunilor de tezaur.
 Capitalul de rezervă al BC se formează din contul defalcărilor din profitul
nedistribuit în mărime de 15% de la capitalul social conform Statutului Băncii.
Capitalul de rezervă se utilizează numai în cazul insuficienţei profitului nedistribuit
şi se foloseşte pentru acoperirea pierderii băncii.
Profitul nedistribuit se determină ca diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile băncii, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate conform
destinaţiilor prevăzute de Hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor: la plata
dividendelor şi la formarea fondului de rezervă şi la acoperirea pierderilor
perioadei curente.
Capitalul BC trebuie să fie subscris integral şi vărsat după cum
urmează:
250% în momentul constituirii;
2diferenţa de capital în termen de doi ani de la data constituirii societăţii
bancare, după cum urmează:
-10% în primul semestru;
-20% în al doilea semestru;
-30% în al treilea semestru;
-40% în al patrulea semestru.
Constituirea capitalului bancar trebuie să se facă pe cale bănească,
majorările ulterioare de capital putându-se efectua atât pe cale bănească -
reinvestirea profitului, cât şi prin folosirea altor surse.
Primele legate de capital reprezintă capitalul creat ca diferenţă între
valoarea de emisiune, valoarea contabilă sau de aport, după caz a acţiunilor, şi
valoarea lor nominală. Practica bancară a evidenţiat că se întâlneşte foarte rar
situaţia în care valoarea de emisiune a noilor acţiuni corespunde valorii nominale.
Primele de capital cuprind:
2primele de emisiune, care reprezintă diferenţa dintre preţul de emisiune a
noilor acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor;
2primele de fuziune, care apar în cazul fuziunii prin absorbţia altei societăţi
bancare;
2primele de sciziune, care apar în cazul înglobării cotelor părţi care
provin din scindarea unei societăţi;
2prima de conversie, care rezultă în cazul schimbării obligaţiunilor în
acţiuni;
BC poate să-şi constituie mai multe tipuri de rezerve, conform normelor în
vigoare.
Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal se constituie din
profitul brut, acestea fiind:
2rezervele legale, constituite din profitul brut realizat la finele anului
astfel:
-20% până când fondul de rezervă egalează capitalul social;
-10% până când fondul de rezervă echivalează cu dublul capitalului
social.
 După atingerea acestui nivel, alocarea de sume pentru fondul de
rezervă
se face din profitul net.
2rezerva generală pentru riscul de credit care se constituie din
profitul brut, în limita a 2% din creditele acordate existent la sfârşitul
anului.
Rezervele constituite din profitul net şi din cel reportat sunt:
2rezerve legale suplimentare;
2rezerve statutare, potrivit prevederilor statutului;
2rezerve generale, pentru riscul de credit suplimentar;
2alte rezerve.
Provizioanele asimilate capitalului BC sunt provizioanele pentru
riscuri şi provizioanele reglementate. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
reprezintă rezerve valorice constituite pentru recuperarea pierderilor
determinate de evenimente previzibile.
Fondurile proprii se obţin prin însumarea următoarelor elemente:
2capitalul propriu sau capital de rangul I, constituit din: capitalul
social vărsat, prime legate de capital vărsate, fondul de rezervă, profit
nerepartizat, fondul de imobilizări corporale şi fondul de dezvoltare;
2capitalul suplimentar sau capital de rangul II este constituit din
rezerva generală pentru riscul de credit, fonduri proprii rezultate din
reevaluarea imobilizărilor corporale şi sumele legal înregistrate în contul
"Alte rezerve".
Activele ponderate reprezintă elemente de activ din bilanţ şi active
extrabilanţiere, ajustate cu un coeficient de pondere de risc care variază în
funcţie de riscul de credit asociat fiecărui activ.
BC poate majora capitalul social prin utilizarea următoarelor surse:
2primele de emisiune sau de aport şi alte prime legate de capital integral
încasate rămase după plata şi acoperirea cheltuielilor neamortizate efctuate prin
astfel de operaţiuni, precum şi rezervele constituite pe seama unor astfel de prime;
2sumele alocate din profitul realizat în perioada următoare obţinerii
autorizaţiei de funcţionare drept surse proprii de constituire a fondului de
dezvoltare;
2dividendele din profitul net cuvenite acţionarilor, după plata impozitului pe
dividende, potrivit legii;
2rezervele constituite din profitul net;
2sumele înregistrate ca rezerve din diferenţe de curs valutar, potrivit
normelor legale.
Capitalul propriu şi fondurile de rezervă constituie din profitul brut un raport
relativ redus în formarea resurselor de creditare a băncilor, prin definiţie
intermediari în reciclarea şi valorificarea capitalurilor.
Scopurile – cheie ale capitalului sunt acelea de a oferi stabilitatea şi de a
absorbi pierderile, furnizînd astfel o măsură de protecţie pentru deponenţi şi alţi
creditori în cazul lichidităţii.
 Astfel, capitalul BC trebuie să aibă trei caracteristici importante:
 trebuie să fie permanent;
 nu trebuie să genereze cheltuieli fixe obligatorii;
 trebuie să permită subordonarea legală faţă de drepturile deponenţilor
şi ale altor creditori.
În concluzie, capitalul bancar, deşi are o pondere relativ redusă în bilanţul
băncii, reprezintă un element fundamental în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor
de orice fel cu care se confruntă societatea bancară analizată în lucrare. Adecvarea
capitalului reprezintă, aşadar, preocuparea de bază pentru reglementarea bancară
pentru că un sistem bancar format din bănci puternic capitalizate va putea depăşi
mult mai uşor diversele obstacole inerente.
 Tipurile de acţiuni emise de bancă şi caracteristicile lor

Acţiunile BC pot fi de două feluri: acţiunile ordinare, sau comune, care

dau dreptul la dividende în limita profitului net obţinut de societatea bancară
în anul anterior, dau dreptul la vot în Adunarea Generală a Acţionarilor şi la
un procentaj din suma rezultată în urma unei eventuale lichidări a activelor
societăţii bancare, în funcţie de numarul de acţiuni deţinute şi de ponderea
acestora în totalul acţiunilor emise de companie. Al doilea tip de acţiuni sunt
cele preferenţiale, care dau deţinătorilor unele drepturi suplimentare faţă de
acţiunile ordinare, însă în general compensează acest lucru prin micşorarea
altor drepturi. De exemplu, deţinătorii de acţiuni preferenţiale pot avea
dreptul să primească dividende într-o anumită sumă indiferent dacă banca a
avut profit sau pierdere în anul anterior. De asemenea, în cazul lichidării
societăţii bancare, deţinătorii de acţiuni preferenţiale pot fi îndreptăţiţi să
aibă prioritate faţă de restul acţionarilor, în cazul în care suma rezultată din
valorificarea activelor nu acoperă datoriile acesteia. Acţiunile preferenţiale
sunt particularizate de la bancă la bancă, putând exista şi drepturi sau
obligaţii diferite faţă de cele exemplificate mai sus. O astfel de acţiune
preferenţiala mai puţin obişnuită este aşa-numită "acţiune de aur", păstrată
în unele cazuri de cei care vând pachetul majoritar de acţiuni al unei societăţi
bancare pentru a avea drept de veto în privinţa unor categorii de decizii
strategice ulterioare. În general, acţiunile preferenţiale nu au ataşate mai
multe tipuri de drepturi în plus faţă de cele comune, ci unul singur, însoţit de
obicei şi de o restricţie, cum ar fi lipsa dreptului de vot în Adunarea Generală
a Acţionarilor. Un caz mai special este cel al băncilor ale caror acţiuni oferă
drept de vot în limita unui anumit procent din capitalul social. În această
situaţie, dacă un acţionar depăşeste limita respectivă (care poate fi de 1%,
5%, 10%, etc. din capitalul social), i se anulează dreptul de vot pentru
acţiunile care trec peste acea limită, sau eventual i se diluează dreptul de vot,
putând avea un vot la 1.000, la 10.000, la 100.000 de acţiuni, în funcţie de
statutul băncii, fără să piardă însă dreptul de a încasa dividende. În această
situaţie, acţiunile sunt practic între acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale.
Contabilitatea plasării acţiunilor băncii
Plasate se consideră acţiunile care sunt achitate în totalitate de către acţionari,
emiterea cărora a fost înregistrată conform legislaţiei în vigoare.
În rezultatul plasării acţiunilor proprii la un preţ mai mare decât valorea lor
nominală se formează excedentul de capital, care reprezintă diferenţa dintre preţul
de vânzare şi valoarea lor nominală, în rezultatul revânzării acţiunilor proprii
(trezoreriale) la un preţ mai mare decât valoarea lor nominală (diferenţa dintre
preţul de vânzare şi valoarea lor nominală) are loc majorarea excedentului de
capital.
În conformitate cu statutul, banca formează capital de rezervă, care e
constituit din fondul de rezervă până la atingerea mărimii de 40% din capitalul
social: din profitul nedistribuit pentru anul curent în baza deciziei despre
distribuirea profitului, luată de Adunarea generală a acţionarilor.
 Contabilitatea plasării acţiunilor BC se ţine la clasa a III-a „Capitalul
acţionar şi rezervele” la contul 3001 „Acţiuni ordinare plasate” şi la contul 3003
„Acţiuni preferenţiale plasate”, conturi de pasiv, soldul este creditor.
În Creditul acestor conturi se reflectă valoarea nominală a acţiunilor plasate
şi în Debitul lor – răscumpărarea acestor acţiuni.
Acţiunile sunt emise la valoarea nominală, iar plasate – la valoarea de piaţă.
Diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă se ţine la contul 3501 „Surplus
de capital”.
În Debitul acestui cont se reflectă diferenţa negativă, iar în Credit – diferenţa
pozitivă.
Contabilizarea plasării acţiunilor se reflectă în felul următor:

1) Plasarea acţiunilor la valoarea nominală:

 Debitul contului 1031 „Soldul în contul NOSTRO la BNM” 10 lei
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
 Debitul contului 1031 „Soldul în contul NOSTRO la BNM” 10 lei
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei

2) Plasarea acţiunilor la un preţ mai mare ca valorile mobiliare:

Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea venală – 13 lei:
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 13 lei
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
Creditul contului 3501 „Surplus de capital” 3 lei
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 13 lei
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei
Creditul contului 3501 „Surplus de capital” 3 lei

3) Plasarea acţiunilor la un preţ mai mic ca valoarea nominală:

Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea venală – 8 lei:
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 8 lei
Debitul contului 3501 „Surplus de capital” 2 lei
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 8 lei
Debitul contului 3501 „Surplus de capital” 2 lei
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate”. 10 lei
 Contabilitatea răscumpărării acţiunilor şi revînzării lor
Răscumpărarea acţiunilor este o operaţiune destul de întâlnită pe pieţele
financiare şi este supusa adoptării acţionarilor. Din anumite motive la un anumit
moment dat, deţinătorii de acţiuni pot fi chemaţi să supună la vot un plan de
răscumparare a propriilor acţiuni de către societatea bancară a căror acţionari sunt.
În general programul de răscumparare are stabilită o anumită perioadă în
care se derulează, emitentul putînd răscumpăra maxim 10% din numărul total de
acţiuni. Preţul la care pot fi făcute cumpărările este flexibil şi lasă
posibilitatea managementului societăţii bancare să cumpere pachetul de acţiuni
necesar în termenul stabilit. De obicei, se aprobă o limită maximă şi una minimă în
care pot fi făcute achiziţiile.
Acţiunile achiziţionate în nume propriu de societăţile bancare listate sunt
folosite în general pentru programe de recompensare şi fidelizare a salariaţilor.
După cumpărare acţiunile sunt distribuite în funcţie de performanţele fiecărui
angajat.
Stabilizarea preţului de tranzacţionare în situaţii deosebite cînd corecţiile
sunt exagerate este un motiv întemeiat pentru acţionari de a decide răscumpărarea
acţiunilor. Cînd cotaţia bursieră este pe un puternic trend descendent, o astfel de
decizie poate avea efecte benefice asupra preţului. Prezenţa în piaţa a unui
cumpărător care poate achiziţiona pînă la 10% din numărul total de acţiuni poate fi
de multe ori o contraparte importantă pentru vînzători, ducînd astfel la stabilizarea
cotaţiilor.
Acţiunile cumpărăte de BC pot fi deţinute în nume propriu, pot fi distribuite
gratuit sau la un preţ preferenţial angajaţilor sau pot fi anulate. Acţiunile deţinute
în nume propriu pot fi privite ca o investiţie a societăţii bancare, ele urmînd să fie
valorificate în momente favorabile de piaţă, obţinîndu-se astfel un profit pentru
acţionari. Acţiunile anulate sau cele distribuite angajaţilor reprezintă o cheltuială
pentru societăţile bancare care recurg la aceste măsuri.
La fel ca majorarea de capital social cu acţiuni gratuite, răscumpararea de
acţiuni poate fi interpretată ca o variantă la distribuţia de dividende. Toate
operaţiunile au ca sursa rezervele societăţii bancare, adică profiturile acumulate
dupa plata anuală a impozitelor şi reţinerea rezervei legale. De asemenea, toate
operaţiunile au efecte benefice asupra acţionarilor, dacă sunt făcute în parametri
optimi şi într-o conjunctură favorabilă.
Motivele care stau la baza răscumpărărilor de acţiuni pot fi:
1. reglarea profitului net pe acţiune dacă acesta a fost alterat anterior de vreo
majorare de capital social sau de exercitarea unor opţiuni de cumpărare de către
salariaţi;
2. completarea politicii de dividend, atunci cînd profitul din ultimul an nu
permite acordarea unui dividend care să respecte o politică stabilă, conturată într-o
perioadă de cîţiva ani;
3. societatea bancară îşi vede propriile acţiuni ca un proiect bun de investiţii
(însă poate fi şi un semnal negativ că managementul nu a găsit alte proiecte care să
aducă un randament mai mare);
 4. managementul vrea să transmită un semnal pozitiv pieţei, că prognozele
sunt bune pentru societatea bancară;
5. reglarea cursului pe bursă, mai ales după o perioadă de scăderi accentuate;
6. managementul doreşte modificarea structurii capitalului, prin reducerea
ponderii capitalului propriu în favoarea capitalului împrumutat;
7. compensarea salariaţilor cu acţiuni, în special a directorilor, măsură care
urmăreşte o convergenţă între interesele acestora şi interesele acţionarilor.
Operaţiunea de răscumparare este reglementată prin Regulamentul (CE) nr.
2273/2003, din prevederile căruia reiese, printre altele, că:
a) publicul trebuie informat în prealabil asupra programului de răscumpărare,
duratei şi preţurilor maxim şi minim din ofertă, orice modificare ulterioară trebuind
aprobate de organismele de control şi reglementare;
b) emitentul se abţine să cumpere acţiuni la un preţ mai mare decît cel al
ultimei operaţiuni independente sau al ofertei independente actuale celei mai
ridicate pe piaţă pe care se efectuează achiziţia, dacă preţul este mai mare;
c) emitentul nu poate cumpară mai mult de 25% din cantitatea medie zilnică
de acţiuni care sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată pe care se efectuează
achiziţia;
d) în cazul în care lichiditatea pieţei este extrem de slabă, emitentul poate
depăşi plafonul de 25% pînă la maxim 50%, dar cu informarea în prealabil a
publicului şi a autorităţilor competente.
Acţiunile plasate pot fi răscumpărate de către bancă, gestionîndu-le la contul
3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” şi la contul 3006 „Contra-Cont:
Acţiuni preferenţiale de tezaur”, conturi de activ, soldul este debitor.
În Debitul acestor conturi se reflectă valoarea de răscumpărare a acţiunilor
plasate şi în Credit – anularea sau revînzarea acestor acţiuni
Anularea acţiunilor BC se va înregistra în contabilitate în felul următor:
1) În cazul cînd valoarea de răscumpărare coincide cu cea nominală:
 Debitul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 10
lei
 Debitul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei
Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur”
10lei

2) În cazul cînd valoarea nominală este mai mare ca valoare de

răscumpărare:
Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea răscumpărării – 8 lei
 Debitul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 8 lei
Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 2 lei
 Debitul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei
Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur” 8
lei
 Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 2 lei

La revînzarea acţinilor, apar trei cazuri:

1) Valoarea revînzării egală cu valoarea răscumpărării:
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 10 lei
Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 10 lei
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 10 lei
Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur”
10lei

2) Valoarea revînzării mai mare ca valoarea răscumpărării:

Exemplu: Valoarea răscumpărării – 10 lei şi Valoarea revînzării – 15 lei:
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 15 lei
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei
Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 5 lei
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 15 lei
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei
Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 5 lei

3) Valoare revînzării mai mică ca valoarea răscumpărării:

Exemplu: Valoarea răscumpărării – 15 lei şi Valoarea revînzării – 12 lei:
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 12 lei
Debitul contului 3051 „Surplus de capital” 3 lei
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 15 lei
 Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 12 lei
 Debitul contului 3051 „Surplus de capital” 3 lei
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate”. 15 lei
 Contabilitatea rezervelor bancare şi a dividendelor calculate

Fondul de rezervă a este destinat pentru acoperirea pierderilor de la

operaţiunile active în acelaşi timp fiind utilizate pentru plata dividentelor la
acţiunile privilegiate şi procentelor pentru obligaţiunile băncii în cazul cînd nu se
ajung lichidităţi. Fondul de rezervă se formează pe contul venitului care îl
are banca. Nu mai puţin de 5% de la venitul curat sunt destinate fondului de
rezervă. În rînd cu fondurile de rezervă, băncile comerciale, precum şi B.C.
„MOBIASBANCĂ – Groupe Société Générale” S.A., formează fonduri pentru
dezvoltarea socială a însăşi băncii.
Profitul nedistribuit se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
băncii, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate conform destinaţiilor
prevăzute de Hotărâri ale adunării generale a acţionarilor: la plata dividendelor şi
la formarea fondului de rezervă şi la acoperirea pierderilor perioadei curente.
Repartizarea profitului nedistribuit se înregistrează în contabilitate conform
hotărârii stabilite de către adunarea generală a acţionarilor băncii:
1 ♦ pentru plata dividendelor;
2 ♦ pentru formarea fondului de rezervă;
3 ♦ pentru acoperirea altor pierderi curente extraordinare.

Contabilitatea formării rezervelor bancare şi utilizarea lor

Alături de capitalul social, în componenţa capitalurilor proprii a unei
societăţi bancare , se regăseşte şi fondul de rezervă 1¹³. BC îşi constituie fondul
de rezervă pentru acoperirea unor eventuale pierderi ce ar putea surveni din
desfăşurarea activităţii, pierderi generate de insolvabilitatea unor debitori. În
general, prin capitalizare, resursele proprii constituite sub forma fondului de
rezervă ating o mărime egală cu cea a capitalului social, această dimensiune a
rezervelor fiind justificată prin multitudinea de riscuri ce apar în urma desfăşurării
operaţiunilor bancare.
Capitalul de rezervă al BC se formează din contul defalcărilor din profitul
nedistribuit în mărime de 15% de la capitalul social conform Statutului Băncii.
Capitalul de rezervă se utilizează numai în cazul insuficienţei profitului nedistribuit
şi se foloseşte pentru acoperirea pierderilor băncii.
În vederea menţinerii unui anumit plafon de lichidităţi, corelat cu o stare de
prudenţialitate, băncile recurg de multe ori la constituirea unor provizioane. Aceste
provizioane pot fi reglementate şi constituite conform unor acte normative, în
scopul amplificării capitalurilor bancare proprii, sau se pot constitui în provizioane
de risc, pe baza cărora pot fi acoperite anumite pierderi manifestate în activitatea
bancară, pierderi a căror natură poate fi prevăzută, fără a se cunoaşte în mod exact
mărimea şi momentul producerii lor. Faţă de fondul de rezervă care se formează în
procesul repartizării profitului net, după deducerea impozitului, provizioanelor le
este caracteristic faptul că se constituie pe seama cheltuielilor bancare, lucru care
1
duce la diminuarea profitului înaintea impozitării acestuia, băncilor fiindu-le mai
avantajos să constituie provizioane decât rezerve.
Constituirea pasivelor bancare, structura şi costul acestora, reprezintă o
problemă principală în cadrul managementului bancar, de unde reiese şi ideea că în
cadrul structurii pasivelor bancare trebuie să se ţină cont atât de realităţile de pe
piaţa naţională a creditului, cât şi de evoluţia şi tendinţele specifice acesteia.
Rezervele BC reprezintă profitul capitalizat al băncii cu scopul achitării sau
compensării unor prejudicii sau cheltuieli neprevăzute.
Conform legislaţiei în vigoare, ele vor constitui 15% din suma capitalului
acţionar, care este calculat anual în mărime de 5% din profit.
Rezervele bancare minime obligatorii constau în obligaţia BC. de a-şi
constitui depozite, neremunerate sau slab remunerate, în conturile deschise la
Banca Centrală. Mărimea lor se determină prin aplicarea unui coeficient (stabilit de
Banca Centrală şi care se numeşte coeficientul rezervelor minime obligatorii) la
mărimea depozitelor atrase de fiecare bancă de la agentii nebancari.
Coeficientul rezervelor minime obligatorii poate să fie unic sau diferenţiat în
funcţie de natura depozitelor. De pildă, în zona euro, autorităţile monetare au optat
pentru aplicarea unui coeficient unic. Prin prisma practicii, rezervele minime
obligatorii sunt reprezentate de soldul creditor minim al conturilor curente deschise
de băncile comerciale la Banca Centrală şi pe care acestea sunt obligate să-l
conserve.
Prin urmare, rezervele obligatorii au devenit un instrument de politică
monetară care permite reglarea lichidităţii bancare şi controlul creaţiei monetare a
băncilor comerciale. Politica rezervelor minime obligatorii constituie un
instrument important de intervenţie a autorităţilor monetare, care, în functie de
starea conjuncturală a economiei, poate fi utilizat fie pentru sporirea volumului
creditelor acordate economiei (prin reducerea coeficientului de rezerve obligatorii),
contribuind astfel la stimularea dezvoltării activităţilor economice, fie pentru
reducerea creditelor acordate economiei (prin mărirea coeficientului
de rezerve obligatorii) şi atenuarea ritmului de dezvoltare a activităţii economice.
Rezerva minima obligatorie constituie o pîrghie intens utilizată de către B.N.M.
atât în scopul asigurarii unui stoc de lichiditate corespunzătoare fiecărei bănci, cît
şi în vederea atingerii obiectivelor politicii monetare aplicate de Banca Centrală.
Asigurarea constituirii rezervei minime obligatorii a reprezentat pentru piaţa
interbancară moldovenească un "barometru" al lichidităţii bancare. Printre primele
semnale ce au anunţat colapsuri bancare s-a aflat şi incapacitatea anumitor instituţii
de a îndeplini cerinţa Băncii Centrale de constituire a rezervei minime obligatorii.
Banca Naţională a Moldovei obligă BC să menţină, în scopuri de lichiditate,
o rezervă minimă obligatorie calculată la o rată specifică aplicată la soldurile medii
la mijloacele atrase de bănci pe parcursul ultimelor 15 zile ale lunii, inclusiv toate
depozitele clienţilor. Din mijloacele atrase în lei moldoveneşti (MDL) şi valută
neconvertibilă, rezerva obligatorie se menţine în lei moldoveneşti. Din mijloacele
atrase în valută liber convertibilă, rezerva obligatorie se menţine în dolari SUA
şi/sau Euro.
 menţine rezervele obligatorii în contul curent deschis la BNM din mijloacele
atrase în lei moldoveneşti şi valute ne-convertibile. Rezervele din mijloacele atrase
în dolari SUA şi EURO sunt menţinute într-un cont special al rezervelor obligatorii
deschis la BNM.
În contabilitatea BC rezervele sunt gestionate în clasa a III-a „ Capitalul
acţionar şi rezervele” la contul de pasiv 3502 „Capital de rezervă”, sold creditor.
În Creditul acestui cont se reflectă formarea rezervelor şi în Debit –
utilizarea acestora, soldul este creditor.
Contabilizarea rezervelor BC se întocmeşte în felul următor, unde anual are
loc transferarea din profitul bancar a 5% la rezervele bancare:
1) Formarea rezervelor din profitul anului curent:
 Debitul contului 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul
curent” 8 135 478, 5 MDL
Creditul contului 3502 „Capital de rezervă” 8 135 478, 5 MDL
2) Formarea rezervelor din profitul anilor precedenţi:
 Debitul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul
precedent” 7 804 021, 1 MDL
Creditul contului 3502 „Capital de rezervă” 7 804 021, 1 MDL
3) Utilizarea rezervelor:
a) Pentru plata dividendelor la acţiunile preferenţiale:
 Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 1 067 377, 5 MDL
Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 1 067 377, 5 MDL
b) Pentru acoperirea anilor precedenţi:
 Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 365 511 295 MDL
Creditul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul
precedent” 365 511 295 MDL
c) Majorarea valorii nominale a acţiunilor:
 Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 89 326 225 MDL
Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 89 326 225 MDL
 Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 0 MDL
Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 0 MDL
Contabilitatea dividendelor calculate şi a modului de achitare a lor
Uzual, dividendele reprezintă distribuirea de sume băneşti sau în natură
către asociaţii/acţionarii unei societăţi bancare, distribuire ce se realizează
proporţional cu numărul de părţi sociale/acţiuni deţinute de fiecare
asociat/acţionar.
Dividendul este cota parte din profitul societăţii bancare ce se plăteşte
acţionarilor. Valoarea sa este propusă de Consiliul de Administraţie şi aprobată de
Adunarea Generală a Acţionarilor. Dividendele sunt distribuite acţionarilor
proporţional cu numărul de acţiuni deţinute, raportat la capitalul social.
Ele se plătesc într-un termen de maximum 60 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial a hotărârii Adunării Generale, în numerar sau prin transfer
bancar, la alegerea acţionarului.Pentru a avea dreptul la primirea dividendelor,
trebuie să aveţi calitatea de acţionar al BC la data de înregistrare stabilită de
Adunarea Generală a Acţionarilor.
Pentru acţiunile emise, în baza profitului calculat şi conform deciziilor
Adunării Generale a Acţionarilor, BC va calcula dividende, care se gestionează la
contul 2808 „Dividende către plată”.
În Creditul contului dat se reflectă calcularea dividendelor din diverse surse,
iar în Debit – achitarea acestora.
Dividendul reprezintă venitul rezultat din repartizarea profitului net după
impozitare între acţionari în conformitate cu cota de participaţie depusă în
capitalul social.
În contabilitate, calcularea dividendului se va reflecta astfel:
1) Din profitul anului curent:
 Debitul contului 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) –
anul curent” 8, 5938 MDL
Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 8, 5938 MDL
2) Din profitul anului precedent:
 Debitul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul
precedent” 8, 4423 MDL
Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 8, 4423 MDL
3) Din rezervele băncii:
 Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 4, 1010 MDL
Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 4, 1010 MDL
4) Achitarea dividendelor:
a) Prin transfer la altă bancă:
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 5, 0407 MDL
Creditul contului 1031 „„Contul NOSTRO la BNM” 5, 0407 MDL
b) Prin transfer la filială:
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 3, 7553 MDL
Creditul contului 2861 „Conturi LORO ale filialelor locale” 3, 7553
5) Înregistrarea dividendelor la conturile curente:
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 9, 2555 MDL
Creditul contului 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 9, 2555
Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 0, 5785 MDL
Creditul contului 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 0,5785
6) Înregistrarea dividendelor la cardurile de Debit:
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 7, 7998 MDL
Creditul contului 2258 „ Depozite privind carduri de debit ale
persoanelor juridice” 7, 7998 MDL
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 25, 1794 MDL
Creditul contului 2259 „ Depozite privind carduri de debit ale
persoanelor fizice” 25, 1794 MDL
7) Înregistrarea dividendelor la depozitele la termen:
 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 17, 4905 MDL
 Creditul contului 2370 „Depozite la termen primite de la clienţi” 17,
4509MDL