Armistiţiul interbelic. Cauzele celui de-al II.

lea Război Mondial

1. Trăsături ale relaţiilor internaţionale în perioada interbelică

-pot fi stabilite din mai multe perspective:

A. din perspectiva regimului politic, statele pot fi regrupate în mai multe categorii:

 state cu regim democrat: Franţa, Marea Britanie, SUA, Cehoslovacia, România

 state cu regim autoritar, dictatorial, totalitar: Rusia (1917), Ungaria (1920), Italia
(1922), Bulgaria (1923), Polonia (1926), Iugoslavia (1929), Germania (1933),
România (1938), Spania (1939) etc.
Instaurarea unui număr mare de regimuri autoritare, dictatoriale, totalitare a
„netezit” drumul spre conflicte armate şi spre război.

B. din perspectiva atitudinii faţă de tratatele de pace semnate după Primul Război
Mondial, statele se împart în două categorii:

 state care au acţionat pentru aplicarea şi respectarea tratatelor de pace : Franţa,

Marea Britanie, Cehoslovacia, România, Iugoslavia, Grecia
 state care au acţionat pentru revizuirea tratatelor de pace, pentru încălcarea
acestora, pentru război: Germania, Rusia, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria etc.
Acţiunea statelor revizioniste va determina în final declanşarea celui de-al II-lea
Război Mondial.

2. Cauzele celui de-al II-lea Război Mondial

- între cauzele celui de-al II-lea Război Mondial se află:

 modul în care s-a organizat Conferinţa de Pace de la Paris – au participat doar

învingătorii. Învinşii, în special Germania, au trebuit să accepte tratatele
impuse de marile puteri învingătoare. Acest fapt a declanşat în Germania o
mare dorinţă de revanşă;
 contradicţiile privind organizarea păcii, mai ales între SUA şi Franţa. Wilson,
preşedintele SUA, avea o viziune uneori utopică, văzînd garantarea păcii prin
Liga Naţiunilor. Franţa susţinea garantarea păcii prin semnarea de tratate
bilaterale şi multilaterale;
 condiţiile foarte grele impuse Germaniei, care au împins-o la nerespectarea lor
şi la revanşă;
 criza Imperiului Marii Britanii, fapt care a îndepărtat Londra de problemele
Europei;
 apariţia regimurilor totalitare, dictatoriale, care au favorizat drumul spre
război;
 slăbiciunea unor regimuri democratice din vestul (Franţa) dar şi din estul
Europei;
 efectele crizelor economice prelungite;
 politica de conciliere a Marii Britanii şi a Franţei faţă de Germania, care a
mers pînă la sacrificarea Cehoslovaciei (1938);
 SUA nu au ratificat tratatele de pace şi au avut o politică de rezervă faţă de
problemele Europei. Concomitent, însă, au sprijinit economiile Germaniei şi a
Japoniei;
 incapacitatea sau indiferenţa marilor puteri faţă de securitatea statelor mici şi
mijlocii;
 contradicţiile între unele state mici şi mijlocii aflate în tabăra celor care au
apărat tratatele de pace (ex. între Grecia şi turcia, între Polonia şi
Cehoslovacia);
 teama de comunism, fapt care s.a concretizat în acceptarea tacită a expansiunii
Germaniei spre Est;
 înţelegerea dintre Rusia şi Germania (pactul Ribentrop-Molotov), care a acreat
condiţiile pentru atacarea Poloniei;
 dezechilibrul dintre voinţa politică a liderilor celor două tabere pînă la
declanşarea războiului;
 ciclicitatea pace-război în decursul omenirii;
 politica de expansiune mondială a Rusiei.