M.E.C. Cursul nr.

3
UNIVERSITATEA “GEORGE BACOVIA “ BACAU
FACULTATEA DE MANAGEMENT
SPECIALIZAREA “ADMINISTRATIE PUBLICA”
MASTERAT: FISCALITATE

SISTEMUL FISCAL DIN ROMÂNIA

Noţiuni introductive
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoanele
juridice şi fizice care alimentează bugetele publice.
Sistemul fiscal in România :
a) impozite, taxe şi contribuţii sociale mobilizate la bugetul Administraţiei Centrale de Stat
b) impozite şi taxe mobilizate la bugetele administraţiilor publice locale
Consolidarea reformei sistemului de impozite în România s-a realizat prin eleborarea Codului
Fiscal.
Codul Fiscal realizează armonizarea legislaţiei fiscale din România cu legislaţia fiscală a Uniunii
Europene şi cu acordurile fiscale internaţionale la care România este parte, asigurând un cadru unitar,
stabil, coerent şi clar al reglementărilor fiscale.
Acest cod a fost eleborat astfel încât :
 -plătitorii de taxe să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine
 -să existe informarea necesară asupra principiilor, mecanismelor şi procedurilor fiscale
 -plătitorii de taxe să poată analiza uşor influenţa deciziilor de management financiar asupra
sarcinii fiscale.
Stabilitatea reglementărilor fiscale este asigurată prin faptul că aceste reglementări pot fi
modificate sau completate numai prin modificarea şi completarea legii de adoptare a codului fiscal. Legea
de modificare trebuie promovată cu şase luni înainte de data intrării în vigoare.Orice modificare a
codului fiscal intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adopatată prin
lege.
Principiile de bază ale fiscalităţii din România, menite să asigure stabilitate sistemului fiscal
românesc sunt :
 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori şi capitaluri, asigurând
condiţii egale investitorilor români sau străini
 certitudinea impunerii prin cuprinderea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie clare pentru plătitori pentru ca acesta
să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată analiza uşor influenţa
deciziilor de management financiar asupra sarcinilor fiscale.
 echitate fiscală, la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor în funcţie de
mărimea acestuia, astfel incât ca sarcina fiscală să fie egală.
 eficienţa impunerii prin stabilitatea pe termen lung a prevederilor codului fiscal, astfel încât să nu
conducă la efecte retroactive pentru contribuabili în raport cu impozitarea în vigoare la data la care
aceştia au luat decizii investiţionale majore.
Modificările şi completările aduse codului fiscal , prin OUG 138/2004, au avut în vedere
accelerarea procesului de reforme structurale, creşterea investiţiilor, consolidarea finanţelor publice,
dezvoltarea economică şi întărirea în domeniul politicii fiscal bugetare.
Măsurile vizate la realizarea acestui scop au fost :
 reducerea fiscalităţii, devansarea creşterii ratei fiscalităţii de catre creşterea bazei de impozitare.
 utilizarea pârghiilor fiscale în scopul ameliorării comportamentului contribuabilului
 armonizarea cu codul de conduită pentru impozitarea afacerilor în U.E.
 Modificarea legislativă s-a înscris în tendinţa actuală în ceea ce priveşte fiscalitatea în
ţările foste socialiste, care urmăreşte reducerea impozitelor, reformei care au declanşat o adevărată
competiţie între economiile naţionale.
Noul sistem bazat pe cota unică de impozitare asigură:
 simplitate
 obiectivitate
 crează premise pentru creşterea economică prin stimularea investiţiilor
 stimulează munca
 contribuie la scoaterea la lumină a unei părţi din economia gri
 se încurajează obţinerea de venituri de la mai multe locuri de muncă
 descurajarea muncii la negru.
Categoriile de venituri la care se aplică cota unica de 16 % sunt :
 venituri din : activităţi independente, salarii, cedarea folosinţei locuinţei, pensii, premii
 venituri din dividente
 impozit pe profit
 impozit pe profitul microîntreprinzătorilor.

2. Impozite, taxe şi contribuţii sociale mobilizate la bugetul Administraţiei

Centrale de Stat
A. Impozite directe-sunt impozite care se percep de la persoanele fizice şi juridice, care trebuie
să suporte sarcina fiscală stabilită pe baza datelor de care dispun organele fiscale privind averea sau
venitul fiecărui contribuabil. Acestea sunt :
 impozitul pe profit :
− de la agenţii economici : 16-25 %
− de la B.N.R. 80 %
 impozitul pe venituri
- din activităţi independente :venituri comerciale, din profesii libere, din drepturi de
proprietate intelectuală
− din salarii
− din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile
− din investiţii : dividente
− din pensii
− din activităţi agricole
− din premii şi jocuri de noroc
− din alte surse
 impozit pe veniturile microîntreprinderilor.Microîntreprinderea este persoana juridică care
îndeplineşte cumulativ condiţiile: are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri
materiale , prestări de servicii, comerţ, capitalul social nu este deţinut de stat .
 impozitul pe veniturile obţinutede nerezoidenţii din România sunt:
− dividende de la o persoană juridică română
− dobânzi de la un rezident.
− comisioane de la un rezident
− venituri din activităţi sportive
− venituri din prestarea de servicii de management, consultanţă.
 impozitul pe reprezentanţă stabilit pentru orice persoană juridică străină care are o
reprezentanţă autorizată să funcţioneze în România.
B. Impozite indirecte se realizează sub forma impozitelor pe consum, percepându-se la
vânzarea anumitor servicii.
Ele se realizează, astfel, de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent
de veniturile , averea sau situaţia personală a acestora.
Acestea sunt :
1. Taxa pe valoarea adăugată taxă generală de consum care cuprinde toate fazele circuitului
economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali.
 Are un randament fiscal ridicat prin faptul că este plătită obligatoriu de toţi beneficiarii
operaţiunilor impuse impozitării, nu reclamă cheltuieli mari de percepere şi nu este susceptibil de
evaziune fiscală.
Acest impozit este elastic, poate fi micşorat sau majorat prin modificarea cotei de impozitare, în
funcţie de nevoile bugetului de stat.
Este un impozit unic, cu plata fracţionată, fiind plătit pe toate treptele circuitului economic,
asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al acestora.
2. Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru unele produse
provenite din producţia internă sau import , respectiv :
 bere, vinuri
 produse intermediare
 alcool etilic
 tutun
3.Taxe vamale sunt prelevări băneşti percepute de stat în momentul în care bunurile trec graniţa
tării, constituind operaţiuni de import /export/tranzit.
Ţinînd seama de poziţia sa geografică şi de interesele pebntru dezvoltarea exportului,
România utilizează numai taxe vamale de import, stabilite şi prcepute în conformitate cu tariful vamal de
import.Taxele vamale constituie un mijloc de stimulare a exportului.
Importatorul este cel care varsă la autorităţile fiscale sumele de bani corespunzători
nivelului taxelor vamale, iar în final sunt suportate de cumpărători prin includerea lor în preţul de
vânzare.
Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protecţie , taxa fiind cu atât mai ridicată cu cât
condiţiile de producţie pe piaţa internă sunt mai defavorabile, faţă de cele ale exportatorilor străini.
Taxele vamale pot fi :
 fiscale sau protecţioniste
 import, export, tranzit
 autonome, convenţionale, preferenţiale
 ad-valorem, specifice, mixte
4. Alte taxe reprezintă o categorie importantă de venituri la bugetul de stat.
Ele reprezintă plăţi efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate
acestora de instituţiile publice.Acestea pot fi : taxe de timbru, de inregistrare, de metrologie, consulare.
C. Contribuţii de asigurări
1.Contribuţia pentru asigurări sociale
2.Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate
3. Impozite şi taxe mobilizate la bugetele administraţiei publice locale
Sursele de venituri ale bugetelor locale se constituie din :
a) Impozite directe
- Impozit pe profit
- Impozit şi taxe de la populaţie: venituri liber profesioniste, pe teren, pe clădiri, pe drepturi de autor,
pe dobânzi.
- Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
- Impozit pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice
- Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice
- Alte impozite directe.
b) Impozite indirecte
- pe spectacole
- taxe de timbru
4. Armonizarea legislaţiei fiscale din România cu legislaţia fiscală a U.E.
În vederea aderării la U.E. România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul
10- Impozitarea , in vigoare la data de 31.12.1999.
Până la data aderării, România va continua armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul
comunitar şi dezvoltarea infrastructurii instituţionale necesare implementării acestuia.
Prin documentul de poziţie al României la Capitolul 10 – Impozitarea, se menţionează că România
este pregătită să examineze dezvoltarea acquis-ului comunitar în domeniul impozitării şi să informeze
sistematic instituţiile europene cu privire la legislaţia şi măsurile de implementare adoptate pentru
aplicarea noului acquis sau cu privire la dificultăţile care ar putea să apară în transpunerea lui.
Pentru transpunerea completă a directivei 77/388/CEE, România a solicitat mai multe perioade de
tranziţie.