Stelele

• De ce stele sînt vizibile pe cer ca nişte puncte

luminoase?
• Ce unitate de măsură folosim pentru a determina
distanţa dintre stele?
• Ani-lumină
– Distanţa parcursă de lumină timp de un an
– Aproximativ 9,656 trilioane kilometri
• Cea mai apropiată stea de Pămînt este Soarele
• Următoarea cea mai apropiată se află la 4 ani-lumină
 Ce culori au stele?

• Majoritatea stelelor sunt de

culoare albă.
• Unele sunt roşii.
• Unele sunt albastre.

• De ce?
– Diferenţa dintre culori e datorită
diferenţei în temperatură.
 Clasificarea Spectrală
Temperatura Masa Raza
Tipul Luminozitate
Culoare sproximativă (Soarele (Soarele Example
stelei (Soarele = 1)
la suprafaţă = 1) = 1)
peste
O Albastră 60 15 1,400,000 10 Lacertra
25,000 K
11,000 - Rigel
B Albastră 18 7 20,000
25,000 K Spica
7,500 - 11,000
A Albastră 3.2 2.5 80 Sirius, Vega
K
Albastră spre 6,000 - 7,500 Canopus,
F 1.7 1.3 6
Albă K Procyon
Albă spre 5,000 - 6,000
G 1.1 1.1 1.2 Sun, Capella
Galbenă K
Portocaliu 3,500 - 5,000 Arcturus,
K 0.8 0.9 0.4
spre Roşu K Aldebaran
0.04
Betelgeuse,
M Roşu sub 3,500 K 0.3 0.4 (foarte slab
Antares
vizibilă)
Identificarea locaţia Soarelui nostru pe diagrama HR
Ciclul vieţii unei stele
 Naşterea unei stele
• În spaţiu, există nori uriaşe
de gaz şi praf numiţi
nebuloase.
• Aceşti nori sunt formaţi din
hidrogen şi heliu şi sunt
locul de nastere a unor stele
noi.
• Gravitaţia trage gazul de
hidrogen în nebuloasa si
impreuna incep sa se
invîrte.
• Cu cît gazul se invîrte mai
repede şi mai repede, el se
incalzeste si este cunoscut
ca protostea
 Protostea
• A doua etapă de evolutie a
stelei.
• În acest moment, în cele
din urmă ajunge la
temperatura de 15 milioane
° C şi are loc fuziunea
nucleară în centrul norului.
• Norul incepe sa
straluceasca puternic.
• În acest stadiu, se contractă
un pic şi devine stabilă şi se
numeşte stea secvenţă-
principală
 Stea
secvenţă-principală
• O stea va rămâne în acest stadiu,
strălucind milioane sau miliarde
de ani.
• Strălucirea stelei secvenţă-
principală are loc pe bază de
hidrogen în miez, care este
convertit în heliu prin reacţii
nucleare.
• Soarele nostru este o stea
secvenţă-principală:
-Desi Soarele este extrem de mare în
comparaţie cu Pământul, este doar o stea
mijlocie
 Faza Giganta Roşie

• Atunci când are loc fuziunea

hidrogenului din miez, el începe să
iasă în exterior, nucleul devine
instabil şi se contractă.
• Învelişul exterior al stelei incepe să
se extindă.
• Pe măsură ce se extinde, se răceşte şi
luminează în roşu.
• Steaua a ajuns acum în faza gigantei
roşii.
• Toate stele se dezvoltă în acelaşi
mod până la faza gigantei roşii;
volumul şi masa stelei va fi
determinată de calea pe care o ia
dupa această fază.
 Stea Medie
• De-a lungul fazei gigantei roşii,
gazul de hidrogen în stratul
exterior continuă să ardă, iar
temperatura în miez continuă să
crească.
• La 200 milioane ° C atomi de heliu
se fuzionează în atomi de carbon şi
ultimul gaz de hidrogen în învelişul
exterior este aruncat afară pentru a
forma un inel în jurul miezului
(acest inel se numeşte nebuloasă
planetară).
• Cînd ultimii atomi de heliu sunt
consumaţi, steaua medie începe să
moară
Piticele albe
• Gravitaţia cauzează restrângea
ultimei materii ale stelei în
interior şi condensarea ei,
acesta este etapa Piticei Albe.
• În această etapă substanţa
stelei este extrem de densa.
• Piticele albe strălucesc cu o
lumină albă fierbinte.
• După ce toată energia lor s-a
terminat, ele nu mai emit
lumină.
• Stele a ajuns acum în faza
Piticei Negre, în care va
rămâne pentru totdeauna
 • Stea Masivă
• Cînd stelele mari ajung la faza
Gigantei Roşii, temperatura
miezului începe să se mărească.
• Gravitaţia continuă să atragă
atomii de carbon, pe măsură ce
temperatura creşte formînd
oxigen, azot, şi în cele din urmă
fier.
• În acest moment, fuziunea se
opreşte şi atomii de fier încep să
absorbă energie.
• Aceasta energie este în cele din
urmă lansată într-o explozie
puternică, denumită Supernovă
 Supernova

• O supernova poate
lumina cerul mai multe
săptămâni.
• Temperatura poate
ajunge la 1 miliard ° C.
• Supernova apoi devine
fie o Stea Neutronică sau
o Gaură Neagră
Stea Neutronică
• Nucleul unei stele masive
care este de 1,5 pana la 4 ori
mai mare decît Soarele
nostru sfârşeşte ca o Stea
Neutronică după Supernovă.
• Stelele Neutronice se rotesc
rapid emiţînd unde radio.
• Dacă undele radio sunt
emise în impulsuri (datorită
rotirii stelei), steaua de
neutroni se numeşte Pulsar
Gaura Neagră
• Nucleul unei stele mari care are
8 sau mai multe mase solare
rămâne masivă după
Supernovă.
• Nu are loc fuziunii nucleare
pentru a sprijini miezul, aşa că
este înghiţit de gravitaţia
proprie.
• Ea a devenit acum o Gaură
Neagră care atrage cu uşurinţă
orice materie şi energie care vine
în apropiere.
• Găurile Negre nu sunt vizibile,
ele sunt detectate de razele X,
care sunt emise ca materie ce
cade in gaură
 Ce fel de stea este Soarele?

• De masă mică
• Stea secvenţă principală

• Ce se va întîmpla cu Soarele?
– Se va transforma într-o Gigantă Roşie
– Se va răci şi va deveni Pitică Albă
– Savanţii prezic că în 4.5 billioni ani Soarele va
arde tot “combustibilul” şi se va transforma în
Gigantă Roşie