c



 
  

Putem spune despre Piaţa Rosetti că este un element al oraşului Bucureşti, astfel că
evoluţia şi istoria acestei zone se corelează implicit cu evoluţia istorică a ceea ce numim în
prezent municipiul Bucureşti.

Pentru început trebuie să precizăm existenţa în zona de studiu a unor drumuri de

legătură între aşezarea Bucureşti şi alte regiuni de interes: Buzău, Bră ila, Moldova; ca
exemplu fiind Calea Moşilor. În acelaş i timp aceste drumuri reprezentau permanenţe de
legături înlauntrul Ţării Româneşti, precum şi cu ţările vecine. Însă structura radială nu a
rezultat numai din relaţiile la mare distanţa ci şi din legăturile necesare între vatra târgului şi
moşiile voievozilor, a boierilor sau a mănă stirilor din jurul Bucureştiului.
 Pentru a înţelege dezvoltarea fizionomică şi funcţională a zonei studiate trebuie să
analizăm evoluţia perimetrului în toate cele cinci etape ale dezvoltării municipiului Bucureş ti:
I. stadiul de sat; II. Stadiul de ͞ cetate͟ ʹ Anx Bukaresth; III. Târgul de oarecare însemnătate
din sec. XVI; IV. Târgul şi capitala ţării în sec XVIII; V. Oraşul de astăzi şi capitala României
începând din sec. XIX.
 Dacă analizăm evoluţia în timp a unor străzi precum: strada Tudor Arghezi şi strada
Vasile Lascăr observăm că acestea pornesc în evantai dinspre centru. Motivul acestei
dispuneri spaţiale în cadrul ͣtârgului͟ este faptul că ele duceau la sate, astăzi înglobate; de
ex: Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita.

Astfel se conturează o primă concluzie şi anume că zona studiată aparţinea ͣTârgului

Central͟ al Bucureştiului.
 Urmărind din punct de vedere evolu tiv planul concentric al Bucureş tiului se distinge
un început marcat de un prim ocol ce cuprindea stră zi precum: Lipscani, Decebal, Sf. Vineri,
G-ral Florescu, Calomfirescu, Udrişte, Negru Vodă, Bibescu Vodă, Sfinţii Apostoli, Brutus,
Ilfov. Următorul pas a fost a doua centură, creată pe vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601)
cu străzile: Brezoianu, Bateriei, Justiţiei, Principatelor Unite, Oiţelor, Cauzaş i, Labirint, Iuliu
Barasch, Hristo Botev, Tudor Arghezi, Batiştei, Câmpineanu. A treia centură a fost realizată
pe durata domniei lui Matei Basarab (jumătatea secolului XVII). Latura estică a oraşului, ce
înglobează zona de studiu, a fost mai complicată pentru că aici s-au păstrat mai multe străzi
de legătura între străzile radiare, de exemplu strada Teilor, actuala Vasile Lascăr, Călăraşi,
Dudeşti, Văcăreşti.
 Un amănunt istoric şi economic important pentru acest studiu este faptul că până la
desfinţarea taxelor pentru mărfurile intrate în oraş (sfârşitul secolului XIX) liniile de centură a
barierelor aveau un scop fiscal.

De asemenea, in jurul nucleului central, ce îndeplinea funcţiile de scaun domnesc şi

de târg, a existat o dezvoltare a unor ghemuri de străzi, în trecut numite ͣmahalale͟ ca de
exemplu mahalaua Armenească. Prezenţa în cadrul zonei de stud iu este biserica
Armenească. Totodată, reţeaua de străzi dintre Bd. Coşbuc, Calea Şerban Vodă, Calea
Văcăreştilor unde se aflau ͣjignitele domneşti͟ a dat numele ghemului de străzi din jurul
bisericii Sf Nicolae Jignita.
 Se poate afirma, aşadar, că la vremea aceea, cam de la linia străzii Calderon, Batiştei,
Luca Stroici, Maria Rosetti, Spătarului, Calea Moş ilor, Bd Hristo Botev, vatra oraşului
Bucureşti era ocupată în proporţie de 80 -90 % de maidane, străzi încâlcite şi strâmbe, când
prea largi, când prea strâmte, curţi şi grădini disproporţionate. Această dezvoltare oarecum
haotică, dezorganizată, ce caracterizează perioada istorică va pune mari probleme mai târziu
în proiectele de urbanism ce s-au întreprins.
 În ceea ce priveşte strada Colţei ce aparţinea ͣTârgului Oriental͟, caracterizat prin
hanurile lui, putem vorbi de o transformare într-un important centru bancar, alături de Bd.
1948 şi Calea Victoriei. În acelaşi timp apar diferite centre economice cum ar fi pe strada
Teilor, în prezent Vasile Lascăr, Casa de comisioane Wyss- Inselin & Co. reprezentanţă a unor
uzine germane.

Etapa de tranziţie surprinde zona de studiu printr -un peisaj urban ce cuprindea casele
parter, bătraneşti, cu spaţii goale ce au fost înlocuite mai apoi prin blocuri de locuinţe ş i
birouri cu mai multe etaje în susul ͣBulevardului Mare͟ până dincolo de Calea Moş ilor.

Evoluţia istorică a zonei Pieţei Rosetti are ş i un aspect toponimic, astfel există străzi
mai mari sau mai mici care odată cu căderea regimului comunist sau înaintea acestuia şi-au
modificat numele; exemple: Bd. Carol I era numit Bd. Republica; str Vasile Lascăr- Str Teilor.
 Piaţa Rosetti îmbină stilul vechi cu cel modern, însă putem sublinia culoarea istorică a
zonei prin aducerea în prim plan a unor elemente conservate ce datează de mai bine de un
secol: casa Gerata (Str Tudor Arghezi)- 1901, Fostul Imobil Astra- arhitectură neoromânească
(Ion Socolescu) precum şi dacă privim şi în cadrul populaţiei stabilite în această zonă:
chirurgul Gerota, scriitorii Dan Botta şi Emil Botta.