Auton Elinor Ostrom

Tithu Guvernarea bunurilor conrm-Erclqira imia4iilor pentru acfiunea colectivd

E<liure Polirom
IcuL Iagi
Anul: Jffi7 ,
ISBN: n8-97346-0768-6 i

Paginile:11-153

Dcrpre eutor:

r'-liEor Ostrom s-a niscut la 7 aragust 1933 h Ls Angeles, California qi este de profesie
politolog. inprezent face parte einoorgOpo*eorrur ae la Universitatea Statului Indiana, din
Blmmington, SUA. Activitateaei secmcetcezihprincipal pe teoria acliunilor colective gi a
brmrnilor publice (corporale sau necorprah) $i frc prte din ,?noua economie institufionald".

in octombrie zl}g,Academia Regala dc SiiS din Suedia i-a atribuit lui Elinor Osfiom Premiul
Nobel pentnr Economie pentru ,,arralizele salerya guvemanfei economice" qi mai ales pentru
manageme'lrtul proprietillii S
in pateneri* sau mhol somrm. Una dinfie analizele de referinfi
in domeniu realizate de Elinor Osrom este caH -Guvernarea bunrnilor comune. Evolutia
instituliilor penfu acfiunea colectiv6". nfficailrcprezinarm studiu care are in centrul ateirfiei
guvenrarea bunurilor utilizate in comrn ir ca ibe &hzd,a cercetirii fapful cI nu staful sau
piala sunt uneltele cele mai eficie,nte inrezoftraraneflntelegerilor ridicate de gestionarea
bunwilor comlme, ci existenfa unor orgmiz{ii rmtmre.

CAPITOLTIL I: Reflecfii asupra bunurilerGmtc

Primul capitol al cartii ,,Guve,rnar€a bunurihr cormrc. EvoMa institutiilor pentru acfiunea
colectivf' este dedicat de Elinor Ostrm pearrrn atrei modele importante ce stau laleze
evenhralelor recomandiri in ceea ce fhrcge idqltlGa sh4iilor din partea statului sau a piefei
pentru guvenurea qi administrarea efuieff, a lmils comune.

Atfroaea alege cu atentie citate care ilustre*ze od rrrai tire conceptele legate de aceste
dle-Un prim concept este acela al 6tr4ff Hor comune', expresie utilizatil de
Gffitit llildin peirtm denumire acelei *&gradfti amodiului inconjurdtor ce are loc atunci iand
mai aul6 persme r*ilizeaze in comrm o rewsi insficienti{Ostrom, 2007,p.16). Exemplul-
s{qtd @diei hnrilor comurv e$e cel al perspdiwi rmui pdstor ralional *op- uo"i
Frui ce rytire utror. in mod evidmt, fi€cilG pfisils tinde se ud,-" cdi mai multe animale
pcruo Mciul trWiu, da aces huu &rc la traedic, deoarece resursele sunt limitate, iar
sTFfid+rryii de cec fuE IEffi in pne &re, inevitabil, la regresul economic al
ffiu-&t dr dci c{, ry cum afima S Ari# 'ceea ce aparline celui mai mare numdr de