P. 1
ALBINELE - Stupina de Langa Casa 81 Pag

ALBINELE - Stupina de Langa Casa 81 Pag

|Views: 1,138|Likes:
Published by w74

More info:

Published by: w74 on Dec 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/15/2015

pdf

text

original

o lliJ~@[?

@

o ~D@!Ji)

o ~ID~Qm?~

o ~D®W00~~ O~uID

o W@fJi)~[])

o ~®nQ[JrnJ

o Ml[pOO~[{ @]@ UUi)ff)~

. Gospodaria de milioane

CRE~TEREA ALBINELOR

-

.Eclttura ALEX.ALEX 2001

&

"LETI PRES·

Editor: Adrian Alexandru

CR~TEREAALBINELOR

Toate drepturile rezervate

@ 2001 Editura ALEX·ALEX 2001 & LETI PRES "

Aceasta carte nu poate fi reprodusa integral sau partial, prin mimeografie sau orice alte mijloace f~ra acordul scris al editurii.

Redactor de carte: Bogdan Chircea

Machetare sl tehnorsdactare: Editura ALEX 2000 Coperta: Editura ALEX 2000

2001

EdHura ALEX-ALEX 2001 &

LETIPRES

,

.~~ .. -' ~C'* "\ti-

::.t:""~'_ fed print

tip. II r ., I e o __ c..V

TIL:mAIt;.1f..,Jt~

1 kg miere·: 40.000 lei

1 kg-propolis ~
..
1 kg IApti~or de matcl ~
1 kg apilamil ~
1 kgvenin ~
1 kgpolen ~
1 kg pAsturA ~
1 kg propolis ~
1 kg ceara ~
1 roi ~ 13 kg miere 174 kg miere 69 kg miere '8174 kg miere 3,3 kg miere 7 kg miere 13 kg miere 2,6 kg miere 19 kg miere

Capitolul1 CRE~TEREA ALBINELOR

1.1. Culbul alblnelor

Albinele, cainsecte sociale, sl-au clAdit cuibul initial suspendat de crengile copacitor (se intAlnesc ~i astazl la unele rase de albine), apoi, sub influenta condiliilor de m~iu, au trecut la 0 alta forma de cuib, mai femA de intemperir~ide dusmanl, In scorburile copacilor, crApAturile stancilor etc. OatoritA interventiei omului, astazl familiile de albine sunt adAJ>o., in majoritatea lor, in stupi sistematici.· Tn cuib, albine1e cladesc faguri, se inmulte~ ~i se dezvolta, Cearapentru clAdirea fagurilor este produsA de 'gtandele ceriere, dispuse perechi pe sternitele abdominale ale albinelor lucrAtoare ~i au forma ovala, cu 0 suprafatA deschisA, numitS. oglinzi ceriere. Ceara secretata apare sub f~rmA de solzi~ori pe partea poroasa a oglinzilor ceriere; de unde, cu ajutoru_1 membrelor, este recoltata ~i dusA

6

CRE~TEREA ALSINEtOR

la nivelul mandibulelor pentru pretucrar$ ~i transformare in faguri. Secretia de. caarA esteinfluentatl de cules, puterea familiei ·de albine, starea flZioIogicI a acestora, spa~ile goale .

I .

din cuib etc. Prelucrarea nectarului, ~erea puietului sunt

pArghii stimulatorii importante pentru secretia de oeara,

Cuibul familiei' de albine este format dintr-un nurnar variabil de faguri cIlditi de albine ~ ~ezati in pozi\ie verticalA. Fiecare fagure estealcltuitdinrnar mutte mil de celuJe hexagonale, diSpuse.bilaterai. Sa d~SC trei feluri de celule: celule de albine lucrttOare de ~hexagonalA, car8::serY$SC Ia cr~puietului de'albine lucrltgare ~ la depozitarea mierii l?i pastruii. Celulele de tramor sun.tdeStinate cre~erii puietului de sex masculin ~idepozitlrii mierii, ~i au dimensiuni mai mari dec4t celulele de albine lucrltoare. CellJlele dematclsau botcile au formlcitrndricl ~se aseaminA cu ghindeJe. sa tntAtnesc de.obiC$i daul fell .. ri de botciincuibul famUiei de albine: botci de roire~ dispusepe marginile~fagurilor, ~i botci de salvare, .zatede .obicei central. -

Cu .timpul, faguni dincuibul.familiilor se invechesc, pe masura ce se crescln ei mal multe generatii de albina, iar . dimensiy~lecelulelor scad. -A~ lucru se datoreste faptului ca intimp~1 cr~~i puietullAi.~ici_ se. eliminl exerementete, precum·§i invelit0rile. nimf~!9r.~~Unrno~p~~rnodificare(l dimensiuniicelulelor are 0 ir1f1~~~Kprivindcjezvottarea_ puietului ~i dim$f1$i~neaal1lihel(Jr;'~fozionate. Dinace~teconsiderente, ~ectnn'i (jin'~~~~·sa.n~are, se recom~dl .•.••• ca infiE3C8re~11:i-114 dinfagurl(destinati pentru cre~~erea'·· pUiefului~tk(f~i6cUiti cu fagiJrf~iflciali ' .. pe •. carein titnpul culesutUi a6~b:6tldesc Tflooi nlai Scurl tiinp ..

7

1.2. Hrana albinelor

Activitatea albinelor, asemlnltor·cetorlalte vietuitoare; presupune un importantoonsum de'hranA §i o mare eheltuialA de energie cese dezvoltl irtotganismuflor:

Nectarul ~i polenulprovenitde1i:l6ele maicflVerSe plante melifere sl pOlenifate cOn~nprinclj:)a~elsgrtipedeelemente nutritive necesarevietii albinelor: gfucfde;'}:>l'btide,' Hpide, 'yitarnirte, hormoni, microefernente, apaetc.

Nectarul este un prod us de secrene a glandelor necta~fE:)Je a diferitelor plante. Contine numeroase zaharuri (zaharQ~I, glucoza, fructoza etc.l sl cantitall mici de ~cizi gra~i, aci~i arninati etc. Compozltla blochlrnlca a nectarului varlaza 1,!1 tunctie de spectaplantelor melifere, fiindinfluenlata"chiarla aceleasi specii,. de' qondjliile de cUml. Albine{e recp,lte.az4.§i mana secretata de plar)te sau cea excretata de unele msects (Coccidae, Aphide etc.), 1,(1.,~P'~9ial in cazurl de, secet4~Lin perioadele Upsite de eules, Compozitia cnimicAa rrtieliide mana nu este favorabiJI aiim.entlrii.albinelor. Nectaruleste recoltat de catre albine din corilla-florall cu<ajutorul aparatului bueal. special adaptat pentr:u .supt .~. "i~~,aGumulatirt gu~ ~i transportat Jn stupi.:Ajuns in·stupi; nectarul$$te'aepozjtat in celulele fagurilor.EUminarea nectarului din g~ albinelor are loc printr-un Pf9Q8$flZjfJtogjc de regurgitare.,Cu aceasti ooazie el S9 amestEtC8cuf(a{~i'secreta~ degtandel& salivare ale' albinelor care,'imlll"eUi1A cu invertaza din nectar contribllie fa invertirea zaharurilor din acestprodus §ila transfonnarea lui 1n miere.Concomitentare loe eliminarea exceSOlui de apA din

8.

CRE~EREA ALBINet.OR

rrtiere printr~ venti1atia activl, pecarealbinel8o~tf1 '. cuibulfamiliilor·ln aceastI perioadI.

. ·~oonsumatI de. citra aIbine.determinienerg;a care se dezvoJtl Tnorgaoismul . acestora ,i este necesar sl subliniem;faptuI·cifneez90ul.!ldiYaibineleconsumiocantitate foarte mare .de $08rgie,pentru. acumularea ~'prelucrarea nec8tilui, producetea.cerii, ~rii puiefului etc;

.Polenul pe carealbinehtfl .recolteazl de laplantele polenifere, are 0 mar~'tns8~nltate ,aiimentarl,. fUnd indispensabU ·vietii ~ inmuftirii albinelor. Valoarea lui nutritivl est&c:onditiOnati de COnlinutul de siJbstante proteice, vitamine. factori decr~ ete; Polenut compJeteatimierea, care are rot energetic, cusubStante proteice careajutAfa retaCerea ,i deZVOltareaorganismului. Glandelefaringiene .~. ceriereale. ,aIbit'leIortinere careproduc.~ de matca ~ceara,precum

• "t8$UttJlgras sedezvoltA $ifunctk>neazl gratia ap6rtuluide '.~ preItiCffpecareiladucepolenul cu care se hrlnesc. : '<,":" ·.UI:~ea~tJluide paflori contribuie peripii de

pe~PfaparaJul bUcaI ~rnembrele albinelor. Pentru Obtinerea (f~J)01enuIui.alHnele 11 8IibereazA din·ant8r'ef8f1ora1e ~~mantIbuIeIor,apo;prtn ~ repeziscuturlporenui ~'1~acoperl carput cueto Umectatcu nectat.tegutgitafspe. cralln acestscop,poIenul9steiapoiOble8 eu8Jutoruf ~

tarstene ,I prin traceri succesiv •• adunat·pe ·membre'e posterjoare sub 'fornttdt;~I"poIen.GnJutatea

. mlrimea,$iOU~i~~._,:'r~~_.

spEtQia ~_.meIifere ...•. ' . '.. .• r ':'f" .', . '. .... •• .

. . ....., ,'," ,~~_ dEU~U.Ie$ •. PoIeAuI este

8pQi~IIM~Ktn~I,~~'~~,~

9

puietului "sub influentaunor reaqiifermentalive se transforml In plsturJ.

Viata albinelor nu esteposipilA tlrl apI;pe care acestea . o iau fie direct de la 0 sursl naturall.fieindirect. din surse artifieiale create de apicultor. Opartedinapanece.$8I'Aaibinefc)r . este prezentain nectar.

Tntre albin',.~cA,itrlntor existl rEtiatiide n.utritiee.are fae ,i mai dependef11i indivizii· care compun familia dealbine unii de altii. LegAtura directl prin intermediul antenelor . stimuleazA schimbul de miere, poIen.apI ~1Ipti~~e matci, albinele luerltoare ~ trAntori,fapt ce Ii fost demohstrat experi· mental.

MAtene sunt.hrInHe·ln perioada ouatuIui cu lIptip.de matca, iarin perioadacAndnu depun ouIou miere pecareo iau direct din celule,cuadaos proportionalmai redus de IIpIip' de matcl.

Trimonl primesc in prit'neIt trei zile dela iefire din ~ hranA de la albina, apol "i procurlaceastAhranl direct din' celule.

Schimburile de· hranA'care ~uJoc inb"e·membriifaln4lJHor de albine contribltie fa ml,rirea CQ8Ziunii' acestet. f9rma1iuni biologiee ~ .trnp;,unlcu-substantade~diM."< Ie impnml.~ •. d§mir9SfI·~~·~. .

1.3. AcUvna.. ',HdMzIUIIea' nc11-1I ......

. '_, ._,. , .. mu .... ,

. Activitatea~ft.~""SaOfnflf&raei· .. v.atA ~i depindedflGhldtlde"~J«~~;de ~ cutesului d8 ned8t$ipOten~ .~ $I d8~O$raJti faCtofi:

10

CRE$TEREA ALBINELOR

, .' Tncuib, albi~~leau rolul de a curatacelulele, de a hranl •. farvele ~i matca, dea primi ~i depozita. nectar~1 ~ipOlentrl;qea cladi fagurii, de a ventila ~iapara cuibul.etc. Tn afaracuibUfui,lh sarcina al~nelor cads transportul apei, culesul de nectar ~i polensl alte' activitali fiziolog~e: Oercet~ri recente au staJ>iUt eXistentaunei diviziuni dependente In mod relativ~i de vArsts, mai bine-zis ~.de~zvoltareamorfO-fiziologica a afbinelor. Astfel, deexempfu" altJinete ti"er~ care se~tia caau rollif de' a hrani puietul, au fostlntAlnite lhperioadade cules maxim, participAnd la aceasta aeliune. Aceste aspecte pledeaza pentru exlstenta unei relative diviiiuni specializate, fara' 0 succesiune fixa a secventelor de lucru, In sensulca atunci cand familia este o~!i9ata sa-~i concentrezs eforturile spre'un obiectiv,.aceasta trage dupa sine ~i 0 'schimbaratn succesiun~a ~i repart~ia muneii.

'Gratie organelor de sirrit cu care sunt lnzestrate, alblnele ~~~g~ery,t~~~~~esf~~re9~,u~ca rodnica atat tn interiorul ~ir:rifP~~.~~A'1i;~f~ra eJ .. Pnn!r~ si~t~rile indispensabile alDln . Ie enuntAm pe cele mal blne cunoscute: vederea

~ro~~~;p:\~~~UJ! 9~~tul,~rceperea temperaturii, lnregi~tra~e~ tl~~Htu,~~omotuluj etc, La baza organelor de siml se g~e~ co~sc,uflspeciafiza~ .. Care .sunt In legatura cu sistemul nerv~s

central sau periteric. . ,

• Structura morfologicA a'ochRor permite albinalor sa aiba un camp mare de .vizibilitat~.aepel'~p urmatCJarele cutori.: galben, albasttu, verztri; purpi)nU;Vrotef$f 6ttt~\tf6tM.' ~ par~ ca, spret:leo$ebiredEJ om, aIbiMIe nu'~cuJoarea ro~ie, pe care-o inregiatteadin .~. dar percep.tnschirnbcUloatea

11

ultravioleta. Albinele disting ftorile. alba ale pIanteIor meIifere dupA gradullor de absorbtiea razeJor ultraviolete.

Simtul mirosul.ui este foarte dezvoltat Ia albine,ceeace Ie permite sa perceap4 anumite substanle chiarin di~.idestul de mari, care s~ simlUlui olfactiv aI.omului. Acest simt

. sarveste albineior pel'ltru identiflCarea aIbineIor sttIine. precurn ~i pentruorientarea spre noi rezerve de cUIes. Albinel$suot . lnzestrate ~i cuun simt tactil rernar~. Tn.~ ce~e gustul, formatiunile inzestrate .cu receptiorlareaacestuisimt· sunt dispuse pe apar~tulbucal .• pe.articoIeIe ~ne~·PEJ antene. Ele pereep gustul dulce, sarat, aCI1l ~i ~mar. Se presupune ca sediullnregistrarii modificlrilor de temperatura ar fi localizate la extremitatea antenelor -. Nu se PQate stabiIi cu

. . _". . . -' '-'.'

precizie acest aspect, (jar sa ~tie ca albinele manifesti 0 mare

sensibilitate la modificarilede tempe.ratura. De, ~nea. nu au putut f localizateorganele auzului ~iale,inr~~ timpului cu care albinele s-au dovedit practicinzestrate.

Dupa cum s-a amintit, albinele manifesta ~alte ins~iri biologice, cum este "dansul" I. care est~ un slstem.de semnalizare • ~i mobilizare a popUlatiei de albmespre difeme surse de culesde nectar ~ polen. Albin~ClJ~etntoarse din camp manifestl 0 anurnitaatitudine~1 anumit8rn~t;are au darul de a atragealbineleculeQatoate spreSUi'SadeCtJlesc .: si pe baza sensului pecare'Jr .~ •.. mj~rilepe·carelee~eCufa. < Mai bine zis, dupa{orma~sensunraiectoriei pel:af9bpatcurgc pe faguri,se poate.reciadiStaRfa~idireC'it:t~de Coles,;' In cazulln care $ursa:deeUlEt$SSteaproape100~fJ1destupinlj albina efectueaza ~teva.· cerCtJrimi~i,apc>i schimbA· sensu'l .

. '

12

CRE~TEREA

mi~carilor ~i atrage in directiarespectiva albinele CUlegj~tQlare Oacl distanta este mai mare, traiectoria parcursului·difer~ senSul c4 albina descrie initial un semicerc, apoi efectueaza 0 . intoarcere urmata de un al dollea semicerc 1n partea opusa, . repetAnd acestdrum de mai multe or1. Tn momentul intoarcerii dupA efectuarea primului ,semicerc, uneori·executa ~i t'U:lllgn'~~ri abdemtnale in stAnga ~i dreapta -. Aceste mi~cari denumlrea de dans mobilizator (balansant) ... sa aplreciazil' distants sursei de hrana dupA numarol semjcercurilor 11":14:0"," .. 6"

_' '. . if

~i a balansurilor abdominale executate de albinete culegatoare.

De obicei, numarol parcursurilor este iovers prOPOrtional cu . dlstanta sursei de nectar, adica cu cat aeeasta este mai

41.,

indepArtatA, cUatAt citra lor este mai mica. OirE~ctia sursei de

cules poate fi determinata ~i pri~intermediul asa-numltelor unghiuri sofare, rezuftate1ntre doua drepte imaginare care pleaca dinspre urdini~ inspre soare ~i spre sursa de cules. De

, menttonat ca· dansul de orientare ~i mobilizare la albine are par:ticuJarit~i specifice.

.

1.4. Viata familiei de albine in cursu. anului

Familia de albine,ca unitate biologicA. are 0 serie de particularitati fiziologice caracteristice, de natura mortofunctionala. Popul€ltia~ activitatea. pe care 0 desfa~oara albinelevariazt1.1n fur1ctie deo serie defactori, careactioneazA atat in interiorulstupuJul, cAt~iiAafara lui. Oe>exer11f)lu, lipsa de cules este· urmata de diminuarea activitatii de dEtpunerea ouaJor de· CAtre.matai, care are repercusiuni asupra cre~terii' p-uietului~i asupra dezvoitariifamiliei dealbine. Acel~i Jucru

13

se intampla ~i in cazuJunor anomalii fu""Qn~ sau organice a matcilor.

Folosind cele mal moderne te.hVici de cre§tere §i

intretinere a familiilo~d~ ~bine, se poate di~j~ dezv~ea§i functionalitatea lor. in concordantA cU..~igurareallnocpl'O(iu(;ti! maxime. Pentrurealizarea acestui let,qicl41 .llJcraril()(.~Ieincepe cu pregil1irea' famm~ dealbine~ntrU iel'riatfi.Jr ~mu' rand, cu asigurarea unor ~neratii de aJbine tiJlEtr~· AcEt~ aenune are 109 la sfA'§itul lunii ausu$t~L~ OO~rlqI toamna mai tarziu. ConCQmitent. in ace~ p$rioadl arel~ uzare~ albinelor batrAne chi~r prinsimpla lor participaieJa ~Iesul de lntretinere, mai ales cAnQ ~esteprelunQit §i~r~~~ in acelasl timp contingent~ nol de albina, 1ru;estrate au tn~iri deosebite ~i cu 0 10ngeVitate de cca, 6-t) luni, f. de30-45.ziie cattraiesc albineledin sezonul activ.longevitateasedator9§te in primul rand conservarii integritAtii lor morfo-fu~, p~ntr-o participare mai redusa la cre~terea puietului ~i prjn acumularea unor rezerve sporite de.hranA de natura prqttiGA• care sunt folosite pentru consumul propriu 1n tim,PUI iemii .

Odata cu raqi. reatimpului. pela sfA'§itullunli octombf'ie. familiile de albine int~a in repausuldei~nl,care dureaza pAna in luna ianuarie-februarie a anului urrnltor. AJbin~le petree repausul de iama organizate 1n ghem, a cArui foriftare.~te

dlctata de scaderea temperaturii sub 1 Oo~. .

Ghemul de iemare ~I albtnelorare forma sferiGA sau elipsoidala, este dispus in ejreptul urdif,li~uJui.~ intervalele dintre fagurii din care aU ie~it u!timEtlecontingentEfde puiet ~iJn apropierea proviziilor de miere ~i pastura. La exterior, ghemul

.aAt.UFl~"', ~ ~.·eJbineIe mai in vArstA, strAns

'~; •• c:b'~"~Tnspreinteriorul ghemului, UIiilII.~

pe ~ ~.~.in .• ~ de temperatura ~.~;~ ...... 1'OfIJi des reOta temperatura din intA.Vvo.

~'''cJI)!i·~'PJln~··.sa un contact minim rnedi1Jfc tn·~·~.\1Sesc atbinete' mai

caret~,n't~~'~filirotu, de a t'!a21i1a1t::l ~,~~~-uri~·m8i·rntensde ~pm miQcIri~. COlttactut'ntre·~ din .~ mai tej8r. ate foatte. fnteresantl fiziolOgiaOhemului

iemare, careea.e; axatlpe cons8rvare8componen1Horsii

. 0 tempeta1urI adecvati ~Iorbiologlce. . •..

de hranl..mlfCiritealbinei~din intenoriJ. gh9mWui, precum diametruI. ~ sunt osalabile in' functie de ·.tenl·IDeratura mediului·Astfei. eAnd terriperatura externi este foarte ~I£U"i:I. ~ul~i;~neSEt cOncentreazi Is maximum, 'pentru ~)~Ic,...~er:ulr8£8' reduclnd in feiul acesta ~.~r..~ 8.Jbinetecare 'forme~A1nv~1 exterior.' ~. ~.8 dubIati de un cOnsumde hrana mai ~~deopafticipare mai IargA a albinelor I~. mifClrile realizatoare de energie. Clnd temperatura externl cr~e,

~I extem aI ghemului se.~A. diametrulghemufui se ~Iata, .consumul de hranI,se 'reduce ·" .• se· redt.ic;&in acel~i' . timp numirul de albinecare ~ la'<1ezyOftarea cAldurii.

De ~bIi~atfaptuf Cl.Ql9lt~atura din madiul exterior este matscAzutA, cuatit ~.din interiorul ghemului este mai $porftI..Astfef, de.~~u,fn prima fazA a iemArii care ~'CU upsa .• ~itle .poiet, fa 0 temperatur~

15

de OOG a mediului, 1n interiorul.ghernului temperatura variazA tntre ..•. 14. ~i20°C. in.Jaza. a. doua; care incepe odata Cll depu~~rea oualor de citra" mateA ~touinceperEtacr.e~~erit puietului, temperatura din interioruJ gbeTului-cre~~br,u~ la 3SoC, ta familiile. de a. IbiQep .. llt!.e.· .. rnlc. e !pUa cca. ..'~ .. Z'. C lafami.Iii . .I.'e .... de albtne mai slahe. De rerltarcatcAJn toat~perioaqa' r&PalJ~uluf

de iarna. str.atLJl ~xtern aI9hem~JlUi. d. e il'bin~ ~& mentin& laQ

... ' .. , ,,' ... - .... ,,- '_";-' .. ' ',.- ........ ".";'"

temperatura medie, de circa 8°C. '. . . . .. ' .'

Interven1ia unor facton .~.eRenui zgo~~eloriniense~"a inteNentiei inoport~ne a apicultorulUi, apr~ztmleiJ}~lJI}A\6hli:

In stup, precum $i'arezervelornec6respunlatOCl~~'aehrC!ij~t produce 0 tulburare afiiioI09~j'gttemuIUi de .: ierri~~~:tirrnati; de unconsum SPoritdehrari~.~ideoagi~tiejnutllaa~ifbt~.9Tor. ln ceea ce prive~te numaruloualor depusede mat~:inadOua parte a repausului de iama, se remarc§. faptul cA~ l,rlit~l este mai redus, cateva zecl de QUa pe zl, apoi,o dataeu r~liz~r~~.

~ :'!I( .. ",' -, _: ~(';' .. ,c.. """, -._).,

zborului de curatire ~i cu lnceperea cutesului ge paten sinec-

,,-. _";- , ,', ,,_0"_, .:f, __ .:, ,'_ ',~"" ',' -... "" 'r;: <'- : "_·"-··.-·,~~,,~t ... >,.:_,, '~~

tar proaspat, aetlunea de papunere a ouator seintensifica tree !at,

putand ating~ lasfar~iti.J11Uni(aprlite1 000 'deoua pe '~i, iatln<" luna iunie chiar 2000. paralel cl).cre~te.rea,puietul.uiar~J9c~ un proces ihvers delnlocuirea albine1oruzate, care sEltennina. In conditlile ~rii no~treJf'I adoua -jumatatealunii aWilie~tn perioada de lntenslncaraa cre~erii puietului apa .. r, 1n familia de·

.. .,_:.. - ~ .,' .. , :'of ..... ~' - : -.. . ...

albine, trantor], cared4P,a"ma,turare .partipipAlaf~n9ar~

rnatcnor.

Odata cu spo*ea p'r,oc~ntului de, albinetinere,1n familie

_,.. .., - .~ _. __ "; ,<, ,:0_' _'", .. .. .. _ .""~' ':0 _.. .. .~.\ .. .. .. _ '_

capacitate a de cre~ter~ ~puiettJluiestem~rjta;kl,~.nmoment dat, Intre nurnarut cJ~'albi~e tin~re, apte de a lngrijl puietul, ~i

16

17

capacitatea matcH dea 'deptJ". 001. apare Inoezec:hNllaru:.' sensu' cA 0 ~e dinalbineletinere ,n.., pot fi ~: cr8fterea puietului ~. tr~. '.$tJb inffi.teJ'ttil ~rii. lnactivlrii famHUlor de'~,incond.,unUi'cu_·sclzut.

" contureaza.predispozitia·~ntru·roire a~. ,L:1IUIIIIHIUI

, ' ,

~iuHe, cAnc.t instinctui deroire " fl't8l'lifestiJntens,se II ... " ICII

practic Prkl',diminuarea o~i mato~.preQUm·.i dimIrtuarea acIMtItii int8r'rle fi exteme a aIbineIor, 'Tnsotit cfIdirea ~,deroire" deapariliamltcitortlnere. Tn acestor sctinlbltl, 0 parte dintllbinele existet1te. i~nl rriatca bltrAnl, plrisesc stupuJ dupl cAteva zile 'cie CIpIcirea.tftmei botci. Ca unnare a~diriu'l'*idepunerii in ~ llcoaceriill condltiilor de roir8, matca devine ..,ara. ceea Ce 0 face, aptl pentru irl$Ofirea aibinelor t,,· ....... _

RoiuI de a1bine 8_!fixeazl de obicei atuncicAnd este inSQlit o matcl ylaS;bticlpecrengile copaciIor din jurul.~. cazuI cAnd n'tatCase pierde, roiul de aIbine se disperseaza se pierdefi .t Ointr-o famiIie de aIbine pot Iefi unuI sau

" fI1tiIteroiuri. Dupalefirea primuIui roi stupuI de bazl ramana un limp ta.ra. rnatca., numai cu botci,apoi,la aparitia prime; aceasta incearcA sa inte~ restul botcilor pentrua lml)ie(lIca ie,irea lor din celule ~, in unele cazuri, cAncI familiile predispusepentru continuarea roini. aJbineleirT1pied1cl aceasta actiune a mltdi. Din contri,in cazul in care famillile de ' nu sunt predispuse pentfu continuarea roim, albinele ajuti matca in actiunea ei de distrugere a botcilor existente.

Meriti sa fie subliniat faptul riA productia apical! diminuati tn timpul culesurilor principale de roitul natural,

de obicei nprece(je.,:O$.~,·.~·.~ familiilor de albine Tn staAt activi in tat cuoo anuIui fi~rea lor dirijata prin roire artificiali. FamiHile de aIbine pot fi rnentinute in stare activi pM stupirit pastoral ~ prin cultivarea unor plante melifero-furajere Tnjurul stuplnelor. care au daruI de a diminua instinctul deroire naturaIA ~ de amAri tn ~ timpproduc:tia de miere ,i cearA.

.

';, .. ~ >~ • .; .. - .,,,_',.~,,:,,,-,~:-. '~e' ;.,

Capitolul.2

.. ,. . INVENTARUL ~I CONSTRUCTIILEAPICOLE

1n desfl$l.lrarea activitatii stupinelor inventarul apicol este fotosrt ataHnstupinele mari, cat sitn cete cu un numar redus defamitii dealbin~, pentru aslqurarea conditiilor necesare adapostirii l?imanuirii familiilor de albine, recoltarea,extragerea l?i oondifiol'larea produselorapicole, iarcohstructiile servesc ca depozit pe"!tru materialele l?i produsete apicoie l?i la executareaanumitor lucrari care nupot fi efectuatelh aer liber.

Inventarul ~i constructiile folosite In' apictJltura., In general, nu sunt costisitoare~i; fntJne1~ 'CMuri,' pot fi confectionate de ootre apicuttori.din resurselOcate.

StupH?IJiAlti~~lcesefold~e In apicultura, de cea mal mare importanta este stup':!l, care adaposte$tefa-

19

milia de albine de ploaie. vAnt ~ trig. In spatiul din interiorul stupului se gAsesc rameJe cu faguri. pe care .. ~ activitatea familia de albine. Un stup bun trebuie sl indepUneascA urmAtoareie ~.' .• ' ···.a .:'$1 ..... ·ffi~--'~·

~~"';~ ... 'J~ ............... a

permite mltcii ~ atbinelor' SA~~: •• ~. sa fie . construit dupl nevoie, plqile ~sI aNlcete8fi dimensiuni, pentrua fi folosite de taun$IUp Ia aIlUf,$i sA fie adaptat pentru transportui,aIbineIbr ,fa ' .. ~. melilere mai

lndepArtate. ,~. .

in tara noastra sunt rAsp4ndit8 fPi fo1osibt.tn"PfOdUc1ie, cu rezuttate bune, urmatoarelesisleme d8 st\.Ipi: orkontal, ~ cal cu doua corpuri, vertical CO magazine'" Multietajat.

Stupul orizontal este staf1dardizat (STAS 4170-62), are grosimea peretilor de.25 mm, este prevlzut CLI 23 fame " doul diafragme. Rame1e'$l dime~c~de 435 mm lungime '~i 300'mminllti;"e'fiirid'Ptev~ute cu distantatoare fixe. Capacu!se ata$eazA la corpuI'stupuIui prin intermediul a doul baJamatt, iarfUndui SbtpUlui;aste fix. Tn ~ stupului sunt prevlzute tr~rurdin~(doua inperetele din fall l?i unul in peretete lateral), asigurtnd cOndi(ii peotri.t irttretmerea in acela~i stup a familiei debazl ~a unei farriii~.

Stupul vertical cu dou4 co/purl este alcltuifdin douI corpuri suprapuse, identiceca dimensiuni fi eSte pfevAzut cu fund l?i capac mobil. StUpulare24t'arne .... clte12pentrufiecare corp. Dtrnenstunea ramelor e$te'~~;'~"~"a stupul

orizontal. ..

< ,:-,,,,,",(\r'_;'f"I,

CRE$TEREA ALBINELOR

Fig. 1 - Sectiune1laRSVeJ;SalA in stupuJ orizontal (STAS 4170 - 62)

Fig. 2 - Seqiune longitudinalA ~i transversaia in stupul multietajat

21

201{}()

25f(J1)

liJltO

~ I ' IT
a:; l··r~ II ill "'-11'...1 ...r-
aiL I.
~ ~ !'IIJ t'Jb a .,:. II:
~
~
t: ~ ~' i1
~
J'
(
'~ ...
III 'tAl!. "",.,- & ~''''rf .;~
..zrtt" 310 c_.
310 3fO
IJII()
320
.. I ~ .
r ... .- ...
-< ~' 11
I" ,
, ;JfJfJ c:JlJlJ 10 !+tJ II
p- I
I "
~ .a' I
• . iii s: 1$
I'!.. t t
e. i' I
a, ·f
I
Ii!.. I
I'!.. I. •
I'!.. I ,
r _, ftII •
..: ~ I~ I
.... ~ 1!!!
II t j
335' ~ r-t $'10

;'

I:·. i ~

23

Stupul vertical cu magazine este r.aspanditintaranoastra In doua variante: stupul vertical cu;·t?ramein,puib~tdtafragma ~i doua magazine;~i, stuPltLRA-1()()1CtA.10:;fame incuib, diafragma ~i 2 ma~azine. Hamele dincuib au dimensiuoea ramelor stupului orizontal,iarramele demagazinau435 mm

, lungime ~i ,1.65 m InaJtime la ambeJe variant&. CapaCUI§i fundul stupilor sunt deta~abne.

Stupul multietajat se cornpun&'din·.3 corpuriidentice suprapuse, fiecare din ele fiindprevAzUfjj" co cAte 1'0 rame aVAnd'435 mmlungime ~i 230 n1mTn~fti~;Capacui ~iflJnoui stuPuiUi sunfdeta$abile;Stupul aste prevtlzufcu'unpodi~or separator, care se toloseste fa 'aplicarea . prOcedeelor 'de intr~rlere afarniliilor de albine cumMctsuplimentare. Acest slstern de stup, datorita avantajelof pe care Ie prezinta in exploatare, asta din ce In ce rna; rasp~hd~ in tara noastra ~i tindesafnlocuiasca. c~lelalte sisterftedestupi.

C~racteristiC~ g~nerala .• 'astupnorfol()~itl~n.ta.r~ .. noastr~ ests' aceea etsunt tline'adapfati' Pentru pra~~r~a~'~t~parit~IUi pastoral, iargrosimea pere~lor stupil6r esMreau~~ (2Srrin,).

Ufilajlit . pentru manuirea ,r'i'!$JriJfrea falllim'~<ee (llblne este foarte variat ~i se eo~p~rt~ din obi~ed$inventar neeesare executaru la un niver pore$puQzAt9r a1ucraril()r

?urellt~.9in stupina. .......>

Utilajul pentru protecfiaa,/JicuitOfJJ!Ui este alc4tuit.din; masca, afumat()f~i salopet~$a~~at.§.i folomt!_~~ia ca mijloc de protecti~, a fetei ~i coq,uJLft1mpPtriva f~epAtUrilor de albine,atunei cand deschide stupii.Wlucreaz~cu ram,ele.

. 24

llIII/tJI,,.,., 1cIcrId::1tr .... ~ parnf~Ullu;;lWl mUllGa,apicuItoruIui ~a"i daposibilitatea'slexecute famitiiklr dealbine, in cbnformitate cunormeletehnice de$ervire. In acestscop $Unt. folosite:.daIta apicoJA, scaunuI apicoI,·UiIta pentrutransportat rame. roinita, \AD"~ apical, gratliledesplrtitoare.brInitortle,pulverizatorul, de.urdinif1,cuflile .pentrumltci(de introducere ~ iamUilr. adIpItorut. c6ntaruI deCOl'ltrol,termometruletc. ... ' ~ .. UtJ/ajulpetJ#IJ indrmarea· ranJ8Ior~1 fixarea rauul1lI at1ilic;lallse CGRIPURe din: f8bIonui pentruiOFheierea pe!'foratorulde rame, ,ablonut pentru ·fixarea 'distantei perforatorulramelor. dispozitivul pentru insArmarea rAm4* caIapodul pentrufixarea fagurilorartifjciali. pintenul aDII~{)lhJ Cinrta pentru topit cearA. Pentru stupinele maricu LlOUU'~~ familii de aItline, 'ynele .din .. $C8Ste dispozitive sunt. ada~ pentnJ. afiactionat' I'I'\EIC8tliC &aU electric.sporind in acest "~~.aPiquttorului. '

.: UUIajuI""'" extra., condltlonarea .. DrelucnU'll produseIor apIcoIe este, deasemenea. foarte variat ~ 1o~e in functie demArimea stupin8Ior ~.~"ce realizeazA de Ia famiDite de aIbipe. Pentru stupinete man

este perf~~ . .

executareaunuivolum' mate de nlurdintt..o beftOaC:IISiCUf! de tirnJ>. tn asemeneaCMMl\.~· fi" aIat-trili,..AIIiI

. ~Uluisunt absoIutnee..e. :'i}7"}~~'

,tI'IIj,. ·~mietiise

din:~ JI •• J1I' .. ' lnCiMecu abUri"

trlc,.m."OA~·ft~de .;:apacitat&.

"

i

descApAcitor, masA"peMnJ"~ _~~miere, extractoare de capacitate ~ modelediferfte,Strecurltoripentl'u miere, filtre speciale ~ matoratoare de diferitemlrimtfncazul stupinelor mari, procesul de extr'actte a miet1i se organizead in centre speciale de extractiein care se 'foIosese utfIaje de inattA productivitate.

Utilajul penuu extrag8IT!JIJ $icondifiOnarea cedi ,ipentnJ· confecfionarea fagurllor artificiaH CUprincfe: lopitor soIar,prese de diferitetipuri pentru extragerea cerii, vase 'pentru Urnpezirea cerii ,i prese de diferitemodele ~i randamente pentru confeqionarea fagurilor artificiali.

Utilajul pent1U recoItarea I/JpIi;;tJtuIui dematc.fseOClr1'1pw'1Et din: 'CUlite bineascutite pentnJ tliereabotcilor, ace dfnlemn sau plasticpentru scoaterea larvalor din' botcil?1 sPatule din lemn sau plastic pentru· eXfrftgerea lIpti$of't:t'ftJl. fn cazul stupinelor maripentru lucririlede delar/are $I extr'agetea IApti,orului se folosesc pompa david, special confee1iorl8te

pentruasemenea prcjductie.· .<,

Utilajul pentru recoItarea {fi concJi1ionai'eIJ po/t1nuII.Ii .. alcAtuitdin coIectoare de poIen'de'mpde18 diterite~r~ de polen in. care acesta este concJition8t. ~~.' Utilajul pentru recdtatea"·venJnuIuj dealblnHetorr1puile dindispozitive de diferite COJ1Sti'ucIiifi mOdele b8 sefolGsesc pentru recoltarea v~~ •

UtilaJul pentru c ......... ttansportulMItCIIOr. compunedin lantetepet'1lRl~dotUipentru botci,rame cu leaturipentnivbotci,~izolato .. pentro obtinerea larveIOrdevlrstl~ .. penb\l~boIdIor

26

CRE$TEREA ALBI

in famiJii crescatoare neo.rianizate, nuclee de IrnrUllr~~horQ

.. - . . '_,,~

matcllor, . dispozitiypentr~marcarea matcuor ~i c~ti eclonizarea matciJor.

Con$trucliile aplcoJe au rQlul de a asigura condili corespunzatoare pentru ex~cutarea anumitor lucrari din cat ~i pentru adaposnrea materialelor sl prQduselor apicole.

Stupin~le cu ulJ numar mare de familii de a1bine "g"",~,,~

. ,,-':', , ", ~". ..

constructli ~i adaposturi speciale cumsunt: laboratorul ..

sau camera de lucru pentru apicultor; centru pentru ~i.conditionarea.n:ti~il, prev~utCLJ earners ~ntru oeoozltare

. .,

corpurilorcumiere, pentrupr~ilJca~irea fagurilor,.cu, m

pentru descapacir~ ,~i ext ractie, pentru condltlonarea depozitarea mierii; depozit pentru pastrarsa fagurilor ~i cabane apicole.

ln caz~l$tllP,inelor~unnumarA1icde.famUii.de, o.~ra laborator~i o cabana. apjcola~ul'lt constructii ~guraspalilJ core~punzatoare pentru organizarea activitatii apicultorului.

Lucrarile privind tr~EH'ea ~i!ngrijirEta Slbinetor,cese executa in stupina in eursul anului, urmareSc ·.81. asigure

, - .,

familiilor de albine conditii.·optime de. dezvoltare, jrfvederea·

obtinerit de familii putemice.Familiiledealbine puternice· ierneaza fara pierderi, fOlosesceconomic hrana,primlvar_ase oezvolta repede, c1ldesc mum lagun, realizeazaprOductiimari .' de miere ~i asigurl polenizafea efieientA .aculturiioragricOle

entomofile ~i a livezilorcupqmi. . _

Comportarea cualbine/til.Verificareafamitiifor dealbine precum ~i ingrijirea acesiora.necesitld&schidet"eastupilor$i ;_ manipularea ramelor:Cuocazia conttolulul, 'Ill~nelesunt intrerupte din activitate, $eiritl·~ din iristinctul de C'9>lrarea cuibului, prin intepaturi ~ comportarenelini~ita. ingreurteaZi munca apicultorului. Cu scopul'de'aevitairitarea albiri~lOr cu

Capitolul3

CRE~TEREA~I, e iNGRIJIREA ALBINEl.OR·

"

! ;

28

ocaziakICr.iloTo&,seexeotMinstupinA, manipularea se face cu atentie, se evitA mi~carile bruste, izbiturile, albinelor, tolosirea imbr4cAmintei de culoare tnchlsa mirosurile putemice. Folosirea fumului lini~e~te albinele, masca protejeazA. tata de intepAturi ~ dA. crescAtotului in mi~cari atunci cAnd lucreazA. in stupinA..

Verificarea periodicl a fami/ii/or de a/bine se executa scopul de a, stabili starea familiilor dealbine in cursu I Cu aceastA ocazie se apreclaza nivelulde oezvoltare familinor, .intensitatea de ouata mAtcilor,existenta 'de hrana ~S&tau mAsuri pentru asigur~ cond,,1or necesa dezvoltArii tamiliilor. Controlul pe care apicultorul n periodic la famitiile de albine, in general, deranjeazA tapt pentru care se recomanda ca aceste lucrari sa. se "'N<"" ... , cu scopprecis,dupa un pl~n dinainte stabilit.

Verificarea familiilor de albine se executA. pe timp calduros, tAra va.nt ~i c4nd tn natura exista cules de intr'Atir'lAni Deschiderea,stupilor pe timp nefavorabil sau lnzilele lipsite cules strica regimul termic din cuibuffamiliilor·$i . furt~ul Tn stuPina.ln unale cazuri, observatii privind aCtlw;ale familiilor de albine se pot face ~i fara a deschide stupii, zborul ~i comportarea albinelor la urdini~.

Tehnica verificlrii (ami/ii/or de a/bine. Lucrarile veriticarea tamiUor de atbine incep cu pregatirea necesar pentru protectia apicultorUlui (masca, ac;",ur..,,,,.~ .. afumatorul) lilimanuirea fammilor (dalta,-scaunul apicol ~i derame). Inainte dea des§hide stupul,folosi'1d , ...... 'l '~n'" familia se afuma usor la urdtni~. Apicultorul se a~aza apoi

una din laturile stuPU10Ifta¢a$~e·afl~ CUibul f~liekridica~ atentie capacul sl podi~r~1 ,i:afumA u~or. deasupra~amele d' ulb, Dupa aceasta operatfe ra~e se d,ezlipesc cud~lta, .

In c t cate una din stup ,i se cerCf)teazldeasUPl'a cLiibului.

n t~~~UI veriticarii, rame~.se·~nde~m&r.,.in~~~e,v~iiar pentru a fi controt~te pe ambefe fete se '"torc tlnAnd leatul de sus al rarTlei TnpOz~ vertiealA.

3.1 Ingrijirea famUiil.pr dealbl~Jn p.fioada

pregatitoare a,culesulul ,;.

Pregatirea pentru~sezonu1 apicdllncep&din timpuJ iemii, se recond~ioneazA stupii ,i intregul inventsr; se procurl materialele necesare instupina,' se fnsArmeazl rarnele, se fixeaza fagurii artificiali, sa orgilflize811 evldenta~i,ptanut de activitate.

o data cu venirea primAverii incepe~i actiVitateaalbitIeIor In atara stupului. 'Ie~jrea albinelordin' 5UJppentru zbOrul de curatire, cand i~i descarcAintestinul gros dee)'ccrementele stranse in cursul iemii, indica sf~itW perioadei de iemare~. Din acest moment este necesara interventia apioultorulUi in viala familiei de albine.

Revizia de primAvara a famlnitor de>alblne.lndatA oe apar primele zile calduroase, cand temperatura aerului Ia umbra ajunge la 12-15°C, seexecuta prima luerare tn stupina .... revizia prirnavara a familiilor de albine, cu scopul de a stabili starea iliilor de albine dupa iernare ~i a luamlsuri imediate de reptare a stadlor anormale cQnstatate.Lucrarea se executa

30

~~J~~~~'.i',~,~".;~_~,.~~a cuibUI'f8mitiIor de albirte. MIriUInd mele $8 apreciazi ''_'<>:/ .' ": '; ,;,',,' ~"" 'de hranl, praZ801ai fam~iik?"de~~ ex~ ,~, " .

mltcilor,t;i ~f8QUriIor.: ,"<, " '. • ~,

A$UeI. f~me··~ oc;upImpJ,I1J •• dtde 8 intervale rame cU 8IbillEtS8 ~E)SC~. ~ 006-7. mijlocii,

ceIe cu 4'~ 3 intervale ~'c;u •• -sIab@,fi foarte Tn C8lul familiilor la care ou' S~ gIsit puiet fi nu a fost vaz;uus

,matca, S&trace de indatlla indreptal1ta,lor. tinAnd seama

puterea .... tamiIi.FaIniIiife~gIsit8' .' , '

,0 aItl matcI. in cazul familiilor mijtOcI acestea. prime8c

~ albir.Ulelaofamilie foarle stabI"faun nudeu, iarin cazulin oare'famiIiiIe orfane sunt,sIabe sa'~ ell aIte din stupinldarC@f'8,aun1atcl.Jncazul famiIiiIor cu. DWVIZII, i~sau de proastA c81iiate. ,neCeSarUJ ,.dehranA cornpIeteazI imediat cu faguri cu,rniere provenind <tela laGare ~~ saucu siropdezahlrinproportie

1 :1·.{1 kg 'zahir la 1, kg apI), ,C8 sa mamA infaguri ~ sa 8$88Z8 allturide.,tagUriicu puiet. Cu ocazia reviziei, fagurii din gAsiti • pAtati cu excrementede albine, mucegIi1i, strica1i fArlrazerve de hranA fi' neacoperiti deafbjne sa scot din Cuibul familiilor se strAmtoreazA Ia numArui fagUriIOr OCUIP8ll de,~ fi sa trnpact\eteazAcu malBrialeizolatOarecare la plstr8reaclldurii.

Dupa: revtZiade~8ria fclmitiiIor dealbine " st~pilor "seinlocuiesc 'CU altelecurat~ •• sau. daei, nu detafabHe, securAtA cJealbinele moarte. de razUltate din descApAcirea ,:fagurilOr,cu, miere consumatA

31

albine in petio2idad~~~'l':e~y;pnma~it~~·iip~~~verii. LJrdini~urile'stuPil~seredUe'la3-4 em. FAr~m~urile de cearA si albinele rnearte de pe fundurife Stupilor.seusUcaJa~ar~~i apoi se tree printr-o si,tA ~ntru rec:~Per~r~a ,~~(DuP:A aceste eperatll restUrite.,tAmases,$'tngf6ap~tn ~Am!nt~~U se.ar9~,

intrucAt,in 'aCeasf!·petioadA.Vr~tr1ea·se •• menline, .• ,rece ~i toarte, adese'aviintfJl SU~,PUf~mic;' albinele ~upot.zQOraprea departedupA apa de care '.a:lfnE!Voie~r pe~rua Ie scuti~e aceste zboruri, intr-un loc insor~'cifn'~lrias~}nstaie~a

adapatoruL , , ,,' " , " ,~- ,', '. ">

LuCfArtfe eX8CUta'te' cuob~l!ia,revizie"i de ,prirnavarA

urmaresCSaaSigUre'fami,"f~r~e at6ine eele, rnal '~ne'co~~nii de dezvertare,in raPo~Cu putefealleeareia dintre el~. .: '.. . . '_

Latgirea 'elJiburWOr~1t1.peHoadfl de.,Prim~~arA;~,T~~,~, ce timpulseincArze~teesfe'rne~a .. ~ase asigure 'fam-IUHor de albine, rn~rsded~tVbftare:sp~iu rna; marepentru ouann matcliprin introduee~a.ae'~'CIAd~i Tn culb. C)perallade largire a cuiburilorse ~*ectit~la-;fan1imte:tacarea(binel¢ oqupA

, ,;,'_., - :;:, ';' .: ",;,; ,'-', " ':,...' '''<-'_':' :. _ ":'. "",Cjl'. .'_ ,.,.c~< .. _ ": -s-:>

bine toti fagurlf'si au' tr~tifpefet~le'frtteriodre' ale fa.gurnor

laterali.' LArgirea6uibului in perioada de la incep'~tul primAveril, cand tirrtpufesteinca rece l?iin/naturA nu exi~ta cul,es de, intretiriere, sa 'executAculagu~iclAditi, lnchil?i ta cu'lo~re din

' ,'- .. -, .. ,--,~,-:-;:,,----;-,> •. '."'.'~~-'.,-' -,,"'~--. ,- .--"_,- _. ,_:

care au ect6zionatcAteva ganeratn° de pl.Jiet.Fagurii ,foJoSili.

pentru largirea cuibului.'~~ ••• stroOpe~q9Y apiJn<itJJcitAsau se umplucu Sirop de zah!r~f ~e:Urirn ~'~e~A in§n)Olf8flliliitpr de .albine,,~IAtUri, de, Ulti~u,I·.f,<.l.g~r~,c,u.< p~iet:l{l,i~guru i~'f:~~: ~ matcile ccintinuAsi16~pun~Qui;:YatA~d ~'$P§re.a~.putEH"~Ci,

:_ :/"_ - -,:__,- - __ ' --,' ,: '; __ ""'_~;~"'''': "-,-~_ '-_- ,'_:---': _ -.,:,. '_:~>~"'-_:;'"""t-,, ',' >'-_>' ' ._~," __ .-->,"

familiiior. Operatia de IArgireCi6uwui se rePelA dupA necesitAli.

32

La famll.' .. .....u- ....... 4,_ . ;;

4\(IIthS1$3;~QIQUUJ~'''''''''~'

- () datlta74Q zile':' C$a cun tagure_ pUn W1iAfOlJI mil

fagurii Ct.l.pui8i.Qin mijlooUl cuibului. Acest .prooedeU numele de "Spargerea cuibulur'.

. In ace&$tlpGrioada-ce sa caracterizeaZlprin into ..

aIbine»for.vAr$tnice.care au iemat. CUillbinetirl8l'8l,'ecloD:H"ttI din.puietuI ~·Ia·tncepdUl.~se urrnIrefte·Ql fiec_J.rilie $I. 8Xiste .. un .. numIr de .fegurt·suficient acoperilaa·nevOIor.aIin8Ior.· '.

Paralel cuoperatia de lArgjrea.culbului au ~. tam~ dealbine se·UR11IJ'efte fn eontinu:_ asIgunna .famiIIiIorcu ~ det\raolnacesare Cl'8StaI puieIuIui.- schirrmIrnIlciIe l18COI88PUf'Zilnarecuaite sa lnIIturI din ouI)fagurii .. oreE· ;pur1d!lt$l_Icun1.,nunal

depete ...... propoIa"cearL. ,

Pemlsura tnIocuIrii alJinelorVl1rstr_atncllZili .. atncepeJI CIJIesuktde necfaI',albinale.,bllnasc IIIAIlftill fi· .fncapsl .producI' cearA. In aceastI· a doUa ·pa1oadI4 primIverii ......... cuItuIor sa '8rlzeazl foIoeind ram8 faguri artificiali. care se ~in stup allturideultimul cupuiet.

Lucrlrile prMnd IArgirea cuiburilor urmIresc sA caMYu. farnilillor dealbine. in perioacta de dezvoltare din primAverii. spatiuI necesar.PEH1trU ..... ir.itensA de astfefea acesta:sI ajungl fa maxtrnOrrutedezvoltar&~1td culesului principal de nectar.

PI'eYenI .... com ..... furtI ....... l.ln Del'iiOfKt& lipslte·· de • cules.albinele executA zboruriindelungate

33

cautarea nectarului, atattn imPl'EHurimile, cat ,iin vatra stupinei. Albinele hoate zboara prin stl.Jpin4.cabana apicuItoruIui. pltrund pe urdini,urile si cr~turile stupiIor, urmarind ornot'irea matcilor si dezorganizarea familiilor de a1bine, cu $COpul de a prAda mierea din familiile lipsite d(it spArare. Mirosul de miere ~ .siropul de zahar din fagurii manipulati neglijent in stupina accentueaza agitatia albinelor ,i determina de asemenea declansarea

furtisaqulul. . ,

In vederea preintampinarii furti~Ului sa iau urmatoarele masurt in stupina se pastreazanumai fam'lii putemice, capabile sa apere cuibul de atacul albinelor hoate; famiHile slabe sau orfane se ellrnina din stupina, iar cuiburile ,i ~le acestora se stramtoreaza pantrua asigura 0 mai buna aparare; in perioadele lipsite de cules sa mi~reazaurdin~urile latoate familiile din stupina, iar crApaturiledin peretii ~fundUf'ile stupilor se chituiesc pentru a nu~permitecircula~a a1binetor; verificarea familiilor In periOadele lipsitede'cules se executA repede, diminsata devreme sau spre seara, cand zOOrul albinelor este mai putin intens; fagurii ou miere l?i resturilede ceara sa manlouleaza cu atentie$i Sa ferese de accesel albinelor.

In cazul candfurti~gut se deelanseazajn sfUpina, se iau urrnatoarele masuri~ $CAndura de zbor,peretele din fata aI stupului, Imbinarea intre corpuri"$i crapaturite stupit6r se ung cu gaz, operatle cese rapeta de mai mutte ori; albine1e de la urdini,ul sl de pe peretiistupului atacat de albine1ehoate de stropesc de mai multe ori cu spa race; in cazul in care fu~ul se contin ua cu toatemasurileaplicate,.· famHiiJe atacate de albinele hoate se introduc pentr:u2-3 zite Jntr-un adapost race

34

sau se evacueaz! din stupin!;m cazul furti~agului ,...o • .,.b .. ,~li'7 tntr-o perioad! delipsa de cules lndelungatA, pantru r;,..hiri~I"4"'. acestuia famiHiledin intreaga stupin! S9' transport! i localitate In care exist! cutesdenectar,

Amplasarea familiilor dealbine pe vetretn a care tmprejurimi extsta un culesdetntretlnere indelung preintAmpin! declansatea furti~agului si asigur! 0 dezvolmre a aeestora.

Tranavazarea famllillor de alblne consta din sehim-, barea albinelor, mltcii ~i fagurilor cu pASturA, miere ~i dintr-un sistem de stup in altt,ll. Transvazarea familiilor de albine

. ~.,

se executa. tnperioadele in care In familii sa ga.se~te cel mai

pulin puiet, miere ~i albine pentru ca sA nu rezultepierderi pulet ~i rezerve de brana,

Lucrarea sa executa. astfel: in stupul nouss introduc rame cu faguri~i se ~eazA in locul stupului din care familia albine urmeaza sa fie transvazata, se cauta matca, iar <:O.""J'"o.O', de pe fagurH familiei se scutura cate una in stupul nou, care se introduce ~i matca. Pe masurace sunt eliberati albine, fagurii sedecupeazA din ramele vechi ~i, Tn pozitia care au avut-o, se fixeaza cu .sarmA subtire in ramele noi. introduc tn rame noi numaifagurii' buni, fagurii vecru sau ceJule de trantori se reformeazl. Dopa trecerea aJbinelor ~i fagurilor tn stupul nou, cuibul famme; se reorganizeaza nurnarul fagurilor ocupan de albine.

Transvazarea famimlor dealbine din stupi cu rame dard in stup; muttietaja~ sa executa folosind mai multe ol.I'OCEK1Qa';

35

Ramele standardcu f~ cI_se$CUrteazAprin taiere ta dimensiunile ramelor' de$tll)l'IlUItiettiIja in ~tn care in familiile de albine se ~ eel roai putin puiet, miere ~i polen (primavara timpuriu ~tQlmma). Prin tAierea fagurilor sa pierde 0 parte din fsecare lagure cIidit.~. ca urmare, sereduce suprafata de fagun din echipamentul necesar iQ sezonul de primavara pentru dezypltareafamiliilQr. tn cazul lncare in stupina nu exista rarne ~de stuPi multietajati cu faguridAdiji pentru al doilea corp, trecereafamiliilOr de aJbine dintr-unsistem de stup in altul prin taierea fagurilor 'se. face in ~mentul proouctlel de rniere a fC!l11i1iitor de aIbine tr'ansvazate.

Un alt procedeu cansta in mentinerea familiilor clealbine in timpul sezonului pe ramestandard 1n stup multietajat, folosind in acest scop rama hrAnitorului de lastuput multietajat. Pe timpul culesului deasupraramelOrdir:a cuib$9 ~corpuri cu rame de stup multietajatcu faguriartifiCiaU, pe carealbinele Ii cladesc, depoziteaza miere, polen $i crase pdmele genera~i de puiet. Toamna, dupalncetarea culesului, sa organizeaza pregatirea familiilor dealbinepentru iemare"P9 f~urii de stup multietajat claditi in timpul sezonului,' iar ramelestaQdard se scurteaza la dimensiunea ramelor de .stup multietajat. Fagurii necorespunzatori sa reformeaza ~i sa topesc 0 datACUl'eStlJri1e

. ~ '.:W

provenite din scurtareafagurik;lr din ramele standard.

Folosind aeast proCedeu, trecerea famifiilor de a1bine din stupi cu ramestandard in stupimultietajati sereaUzeazafAra a influenla nefavorabil prod~demiere.

Hranirea stimulenti deprimjvar~ a familii'or de albine. in perioada de pregatire pentrUcOlescand sa unnar~e

36

CRE$TEREA ALBlN

dezvoltarea rapida a familUfor· printru intensificarea cre:?terii puiet, hranirea stimulenta a alblnelor are 0 importanta de()seloita Este cunoscut ca In sezonul de primavara 0 familie de consuma circa 10-12 kg reze~e de hrana pe care sl Ie asig

din rezervele rarnase de la iemare, cat :?i din culesurile de tar :?i polen pe care Ie reanzeaza ln aceasta penoada, t:Xllstenta unuicules zilnlc de 200-5OOg de nectar :?i polen in+""n~ifi,..~ crestersa de puiet :?i stimuleaza deZvoltarea familiilor de albine In numeroase cazuri tnsa, zilele nefavorabile din Clvll:~Cl"llCl perioada Impiedeca zborul albinelor :?i cu scopul de a culesurile de lntretinere din natura, tn vederea int'''nC!·if;,...)§ .. ii

cresterii de puiet, se pracnca hranirea pe~todica a familiilor de albine cu rniere, sirop de zahar, polen l?i ~lnlocuitori de polen, lucrare ce poarta numele de hranire stimulerita.

Pentru hranirea stlmulentaa albinelor se TOIIDSE!SC numeroase procedee care se practlca diferentiat tn functie de nurnarut famitiilor din stuplna, puterea acestora la iesirea din

lama :?i data Tnceperii culesului principal. .

Unul din procedeele totoslteconsta tndescapaclrsa periodica (Ia fiecare 3-4 zile) a unei suprafefe de 1-2 dm2 cu miere din fagurii cu rezervele de hrana existente tn familii.

Hranirea stimulentaa familiilor de a1bine cu sirop de zahar, alcatuit dintr-o parte zahar slo parte apa, adrninistiat tn faguri sau hranitoare, la interv41 de 4~7 zile, se practica ln'malorttatea stupinelor din tara noastra.

Cu rezultate bune tn hranirea stimulenta a faniiliilor de albine se toloseste :?i zaharul fos ce se admlnlstrsaza tn hranitoare asezate deasupra fagurilor din stup, Hranirsa

37

familiilor de albine cu zahar tos prezmta avantajul ca nu provoaca furti:?ag In stupina :?i scutests pe apieuttor de prepararea siropului.

Cu scopul de a suplini defioituldesubstante proteice din familii, tntr-o perioada cand acestea sunt indispensablle pentru cre~terea puietului, se practlca hranlrea familiilor de albine 'cu polen conservat din sezonul precedent, cules de 'albine sau obtinut prin recoltarea :?i scuturarea In tlrnpul tnfloririi a paniculelor de porumb. Administrarea polenului Tn famiDi se face spre sfarl?itul iemii:?i Tnceputul prirnave~i in perioaqele lipsite de cules de polen, in portii de 150-250 g sub forma de turfi1e obtinute din amestecultn parti egale al poIenului eumiere. Tn familii, turntele cupolen E?i miare sa ~eazadeasUP"afagurilor cu puietdin mijlocul cuibuluL Polenul de porumb .se adrninistreaza fami1iilor tn zilele calduroase sl 1n aer fiber expunandu-l ln tavile, tn locuri tnsorite l?i ferite de vant, fara a fi amestecat cu miere, de undealbinele it culag :?i TI Inmagazineaza ln fagurii din stup.

In cazul !ipsei de polen natural, substantele proteice necesare cre:?terii puietului pot fi suplinite prin nranirea periodica a albinelor cu zahar l?i inlocuitori de polen (subStante bogate In proteine pe care albinele Ie consuma cu pl~cere) cum sunt: drojdia de bere, -faina de soia degresata, lapte praf ~tc.

Inlocuitorii de polen se administreaza familiilorinameStec cu polenul natural. Tinand searna de aceasta.rln retetele recomandate pentru folosireainlocuitorilor de polen eel putin 25-30% din, cantitatea totala de substante proteice administrate albinelor este ~onstituita din polenprovenit din plantele polenifere.

38

Cu sc;:QpUkie astimula~ de puiet ,i de a HSIC:JUTiIl familiilorde albine 0 dazvoItare rapidAin sezonul de nrirTl!i1mr! ampIasarea acestora·Jn Iocafita1i Tn care existA ·cu!esuri tnttetinere de nectar~ polen determinA redUcerea h.~nit,. •• ilN

stimulente ,i mAr~e productMtatea munCii apicultorului.

3.2 .. t"lriJlrea. famillitor de alblne in Derlloal18 eu"_rIIor

- . .

E~ de inflorire a pIanteIor melifere a cAror . .",~,rat'U:!i

abundanti de nectar ~·vatorificatjde.albine ~ tr~r_M....,."altl!l in miefe seQOllSiderA in apicuIbri ca~ a culesurilor.

La i~culesuluitnoomportalaa8tinelorsec:ons:tata o schimbare bruscI ce se menifestA pm: inlensilicarea::lDlr albinelor ~ inIIbirea fagurilor din cuib, ventilarea puternicA urdini,urilor ~·~erea.tri greutate.a famitiilor, ca urmare

acumulArii nect8rului tn fagun. ~

Lucrarile ce se executA in stupinAin aceaStA ftOI.u,.",ri~ urmaresc· sa asigure familiilor de albine'~ .mai bune "",n"'WI. pentru valorificarea Ia un nivelsuperior a culesurilor. Tn acest scop seasigurafarniliilor de albine spatiuI .. necesar depozita,rea nedarului prjn' compietareaechipSmentului faguri. ~zarea mamWnelor ,ia corpurilor suplimentare. completarea necesafulUi de ,_ sefolosesc cAt mai

faguri artif'iCialipe.~ .Tn condiIifd8cules albinele ii Cla4:2esc in timpfOarte.scurt .. Cu ocazia~ echipamentulul faguri, se urmar.i:.siguratf¥ltncuibulf(JJniliilor dealbine spatiuluinecesar pentru cor'tlirluareaouatului matcHor,i in

39

perioada culesuluL T naosst seop incuibul familiUor se introduc fag\Jri c1aditi ,i artificiali sau se- inverseaza corpurite CO puiet. In timpu!culesului farnilii\e de albinese,ucmaresccuaten\i& ~i in functie de cantitatea nectaruJui acumulat,spaliul om stupi se mareste in continuare. Pentrua usura circulatia albinelor, urdini~urile stupilor se maresc prin ridicarea blocurilor de urdini,.

1 n perioada dev~rA (in tilTlPul culesuluic~t,i to periQada dintre culesuri) mArirea vollunvluistupilor, amplasarea familiilor de albine In locuri umbrite, asigurarea unei ventilatii active, deblocarea cuiburilor, ridicarea fagurilor cu puiat cApAcit care prisosesc sl deplasarea famitiitor de albine'in locarltAti In care exista culesuri de nectar asigurAmentinerea familiilor de atbirle in stare activA _,i' preintampina intrarea acestora in frigurile roitului.

3.3.1nmultirea albinelor '

3.3.1. Roirea naturali

Prin roirea naturala a fami1ii1or de albine se tntetege actiunea prin care matca, oparte din albine ,i trAntori parasesc stupul ~i dau n~ere laun roi natural. ln func;tie de ordinea In care ies din stup,roiurile sunt:· primare, ,i se caractertEeaza prin aceea ca albineleparasesc stupulcu matca varstnica; secundare ,i terpare, eand albinale parasesc'stupulcu matci tinere neimperecheate.

In trecut roirea naturalaafamiliilor de albine.a constituit singura cale de Inmu1tire a.albinelor ,i constituie In unele stupini

40

~i astAzi un mijloc de sporire a etectiVului de famMU. in scop, famitii1e de albine intrate tn frigurUe roitului suot lbate roiascA, roiurile sunt prinse ~i fOiosite la formarea de famitii

Obi,"uit, rolurile naturafepArlsese stupul in cllduroase ~i eu timp frumas, intra orets tt ~i 15. Dupa' matea lese din stup ilisotitA de albine,roiul se invA,rte~te apropierea stupinei ~ cautA'un loe potrivit de care sA se nri ... A<lI!i Aoiut primar cu mate! virstnica, spre'deosebire de secundare $i tefliare,· nu se depArteazA prea mult de stupinA dupa ce se.azA pe crengile unui copac ramanefinil?tit . de cAteva ore. Prinderea raiulu! se reafizeaia cuajutorul roin~e special amenajate' sau folosind 0' ~6leatA sau ehiar corp de stop. DupA prinderea roiu'OI, aeesta se seutura pe cearsal in fata urdinil?ului unui stup, pregatit special in scop. Albinele l?i matca sunt dirijate cu putin fum sa in stup. Stupul in care se introduce roiul seechiy:)$azAcu elad~i l?i faguri artificiali, avand asigurate l?i suficiente de hranA pentru inceperea cre~terii puietului. Dupa 2-3 zite verifica prez~nta matcii l?i sa organizeaZa ruiblJI. Inn,!!irin"', ca albinele sa dAdeascA in timp cat mal scurt fagurH ",,",,""',<:>1 introdu~,pentriJ aaSigura spatiulnecesar dezvoltirii roiului.

Fagurii familieicare aroit severificl imediat dupA ..... "i ......... rojuluJ~i$8 distrug toate botcila, ell exC9Plia eelei mai mari, cuibulse reorganizeazA tasAndu:.se Tn stop numai de albine.Prjn distfugereabOlcltrirse urmAre~te sa impiedice roirea in continuare afar'niHei. '

Roirea naturala inpreajt'na cule$Ullliprincipai lmlJiectJid ~ realizarea unor productJi corespunzAtoare de rnu::.rA_.",",

datorita slabirii familiilor care au rait. ln asemenea sittJatii, pentru valorificarea culesurilor de neetar se folose~ urmAtoarele

procedee:

inapoierea roiulu; natural tn familia ce a roit.se practica Ia

inceputuJ curesului principal. in acest scap, in familia care a roit se distrug toate bateile,eu exceptia celei mai mari, iar spre seara roiul se introduce in farn,ilieprin urdinil? Matca roiului, incazuJ ca este bAtrana, se omoara,

Unirea roiurilor se tolosests in cazul in care in stupinA apar mai multe roiuri slabe care nu pOt valorifica individual culesul de nectar. ln asemenea cazuri se scutura in acelal?i stup, eehipat cu faguri artificiali l?i faguri claditi, 2~3 roiuri care unlficandu-se devin familii putemice ~i pot partlcipa la

. ' .,

valorifiearea culesului. La unificarea roiurilor se recomandlca

albinele sa fie trecute pdntr-o gratie 'despjrtitoare. pentru ca matcile din roiuri sa fie prin~.Roiului unificat.iselasl 0 singurA rnatca ee se introduce tn colivie. ln cazulincare nu sa ta aceasta rnasura, se ereeazaposibilitatea ca in ziuaurmltoare o parte din albine cu una din mata sa ~Aseas~r~iul obtinut prin unifieare.

Folosirea roirii naturale ca mijloc deinmultire a falll~iitor de albine prezinta,tnsinumsroase dezavantajt:

- familiile de albine intrate in frigurileroitului i~i redue

activitatea ~i se opresc din dezvoltare; ,

- familiile care au roitsJa.besc l?i nu pot participala valorifiearea culesurilor 'deCiddupl ce il?i refae contingentele de albine culegatoare;

42

- in vederea obtinerii roiurilor naturaleeste ne,( eesara perinanenta. supra"egheraa stupinei~i, cu toate masurile innumeroase cazuri, roiurile nu pot fi recuperate; , '," - obtinsrea derolurt nu se poate realiza planiflbat, necesftatilesectorului de productie apicola;

TinAnd seama de dezavantajele roirii naturale, mijloc de sporire a numaruluide tamjliide albine este din ee ce mal Putin· tolosit Tn stupinele din> tara noastra.

3.3.2. Roi .... artHtciali

Sporirea numarului familiilor de albinein tara noastra realizeaza folosind eele mai eficiente proce<:1ee de roire dala' a> famtliilor de albina, ce sa apnea: Tn funelie de "nIP"lnl'n~ decules, numArul de familii din stupinA ~i cal

apicultorului. , <,

Metoda de mire artfflclal4 prindivlzarea familiiloffiste mai sirnpla metoda dErinmu~ire artifiCiala a albinelor~i pracnca eu rezultate foarte bune in stupinele cu un nurnar

de familii de albine. in fundtie' de caracterlstlclle \lu ..

metoda se aptica. Tn zona de' stepa,dupa valorlficarea "'U", Ul

de ta salcam; iar Tn zona de deal-,muntelaTnceputullunii pentru ca > dupA ' divizare, famiUite 'rezulta~e, §a-~i ...... '1 ..... ' dezvoltare corespliJnzat6are pentru, a partlclpa la cules. '

Cuscoput de> a forma familia noua, sa aducelAnga milia ce urrneaza sa fie divizata" un stup gol, in care sa ' jumatate din fagurii cu albine, puiet ~i rniere afamiliei de La divizarsa familiei, se cauta matcapentru a'sestabili in

43

stup a rarnas, DupA aeeasta opera1iestupli sa Clf88Za, de 0

arte ~i de alta a Iocului in care a fost urdini~ul familia; din care s-a format familia noua, Albtnale eulegatoare, pEt mAsura ce se Tnapoiaza de lacules, se impart aproapeegal in cat doi stupi. Spre seara, in divtziunea odanA se introduce,Tntr.:ocolivie speciala 0 matcA imperecheatAsaa 0 botca.gata eclC?Zionatl. > ,

Pe masurA ce matca iticepe depuneri*i oualor, ~Ua ' nou formata se dezvoltA dupl tehnlcaobi~nuita,pentru cules.

Folosind acest proeedeu de fnmultire a albinelor, se realizeaza un spar de efectiv de 100%.

Metoda de roire artifieia/4 eu mite; iemata'Tn sfars ghemului constA in formarea,ia inceputut prima.verii~ dupl zborul de curA~re, din ceIe mai puternice familii de albine din stapina a unor roiuri pe 2-3 faguri.de albtne .~ pulet, fa care sa ' da ~i 0 rnatca imperecheatA, lematA Tn afara ghem~luiin camera. DupA aceasta metodA roiurile. sa fOll118aza in stt.ipi separati sau Tn corpuri de stupl ee se amplaseazi deasupra familiilor din care au fost formate, Roiurile seintarescperiodic

cu puiet capacit luat din ,familiile de baza" urmArindu-se dezvoltarea rapida a acestora fArA a slAbi puterea tamUiilor de baza, care urmeazA sAparticipe la valorificareaculesurilor. in timpul perioadei de primavam atAtfamiliile de baza cAt ~roiurile primesc Tngrijiri corespunzatoare in vederea deZvoitarii. :''''

in anii normali, roii astfel formati ajung inpreajma culesului de la saicam sA ocupe 10-12 faguri co albine, iar culesul de la floarea-soarelui iI val~ ca familii normale. Folosind 8ceastA metoda de Inmul~rea familiilor'dealbine, se realizeaza anual

un spor de efectiv de 75-1 ()oO~ fata de numarul familiilor

, Cc

eXistente in stupine.

44

CRE$TEREA ALBINELOR

Metoda nucleelor constltuie un mijloc de tnmulttre intensiva a familiilor de albine, pOtnvitB. cond~iilor de cules ~i particularMlilor biologipe ale albinelor din lara noastra, Aplicarea metodei da posibil~ateaca fa'!1i1ii1e Q9 a1bine repartizate pentru lucrarlte de lnrnultire sa v~orifice culesul de Ia salcam, iar dvpa Incetarea culesului, In perioada de roire naturaJa, sa fie folosite la formarea de familii noi.

in vederea realizarii roiurilor, familiile de albine repartizate pentru lucrarile de Inm~~ire selmpart canct zborulalbinelor este rnailntens, Innuclee cu: 2-3 faguri, din care 1 fagure cu puiet -eapacitgata de eclozionare; 1~2 faguri.cv rezerve de brana, A1binele ce ac.opera to~ ace~i fag uri se introduc In stupi separan sau In stupi eompartlrnentati ce se a~eaza pe vatra stupinei departate de famniile divizate.

La 3-6 ore dupa formare, In fiecare nucleu se introduc 1-2botci capacite, gata de ectozionare sau cate 0 matca Imperecheata.

SP!e saara cuibul familiilor divizate, tn care au rarnas fagurii cu puiet necapaelt ~i 0 parte din albinele culegatoare se reorganizeaza, urmarlndu-ss pregatireaacestora pentru . valorificarea culesurilor de vara,

Dupa Imperecherea matcilor, nucleete se Intaresc treptat cu faguri cu puiet capacit gata deeclozionare •. ce se iau din faminite care se pregatesc de roiresau de la alte familii putemice din stupin2i. Cu scopul de a asigura In nuclee spatiul necesar pentru cresterea puietului. cuibul ~stora selarge~te periodic cu faguri artificiaH. Pe masura cesedezvotta nucetele adapostite In stupi compartimentali •. se trec Ih stupl separan

45

care se aseaza alaturl de compartimentele din care au fost scoase roiurils, cu scopul de a prelntampina rataolrea albinelor.

Intarirea nucleelor se continua pana ce acestea devin familii normale, fara a slabi tnsa famtJiile din stuplna, repartizate pentru producerea de miere.

In perioada culesurilor de vara roiurile formate I~i asigura rezervele de hrana necesare iernarii. Toamna, roiurile care nu pot fi iernate se desfiinteaza, iar albinele sirezervele de hrana se impart la roiurile oprite sa iemeze.

Folosind metoda nucleelor de lnmultlre a albinelor, se realizeaza cresterea efectivului de famiiii de albine din stupinl,

, . "

se pretntamplnalntrarea acestora In frigurile roitului si seobtine

totodata 0 productie ridlcata de miere.

Metoda de roire artificiala intensive simplificata se foloseste in stupinele In care, paralel cu cresterea efectivului de familii de albine, se urmareste si realizarea unor productii

. . ,

ridicate de miere-marfa, In vederea aplicarli metodei, familiile

de albine din stuplna se Impart In doua grupe. Familiile de albine din prima qrupa, "grupa A" reprezentand 0 treime din efectivul de familii destinat pentru lnmultire, se torteaza salntre in frigurile roitului. In acsasta grupa se repartizeaza familiile de albine cu cele mai valoroase tnsuslrt deoarece aceste familii suntfortate

.-- ,-~;."

sa se prsqateasca de roirenaturala, iar botcile rezultate sunt

folosite in familiile noi formate. Se recornanda ca familiile din aceasta qrupa sa fie cat mai departate tntre ele. Familiile din a doua grupa, "grupa 6", cuprind restul dedoua treimi dinJamiliile destinate pentru tnrnultire. Aceste famiHi ssrvesc la ajutorarea familiilor din grupa A cu faguricu puiet ~i albine tinere In perioada

CRE~TEREAALBINEL()R

in care se executA lucrArile de lnmultiie. tn acest scop. fiecArei familii din grupa A i se repartizeaZl cite douA familii din grupa B. indiferent de ~ezarea'lorin stupina..

tn sezonulde primAvarA familiile dingrupa Ase intaresc periodic cu faguri cu puiet cApAcit, gatacte ~ ~ albinele tinere ce-i acoperA. luati. din familiife din grupa B. intArirea . famitiilor din grupa A~faceca ~upii.~ deyinA in scurt timp neinoApAtori fi familiUe intrA lnfrlgurUeroitului. De indata ce Is tamiliile din grupa A se observ~aparnia ~rvelQr in botci, irn:ep lucrArile de inmultif'e. La fa.miliile de albine intrate in frigurile roitului se executa. urmAtoarele _luerAri: matca familiel S9 izoieazA intI'-$) colivie ~i se fixeazA pe uR,fagure cu puiet ~ albine, dupi care acesta S9 introduceintr-un aIt stup oe se ~A pe un toe nou din stupinA,· cAt mai departe de .familia din care a fost scoasa. Roiul tormat,se i~e cu ooi· taguri cu puiet gata de eclozionare~i cilbine tinere deta familiile din grupa B. La famiHa nouformatA se adaugA doi faguri artificiali, iar dupa ce matca este acceptatA.~i pe maserace tamUia se dezvolta.,~uibul ~e U1rge~te treptat eu fagut; artificiali.

Familiile din grupa A ramaseorfane dupaformarea roiurilor au numAr mare de botei, pe care albinele teingrijeSc pentru a cl'e~tealte mAtoL DupA 6-7~ile, <:And botPi~$Uqf~cite,se

continuA luerArile deinmu4ire dupAdouA va.riante. .

FDiosind prima .varian"~ .. ~ obtme un procent de inrnuJtire de 100010, iar lucrariie de diViarEt. a.t_miliilor ramase orfane se executa astfel: lariga fieesre t~ille Qirt grupa A de oparte~i . de alta, lipifj de perejii stupuluj,$e.~A doi .stupi de acel~ sistem,. gOi. ~ asel11anatori laC\Jloare~ .Fagurii.cu pui~t~albinele

. '

Fig. 5 - inmu1tirea artificialA int~nsivA simplificata a famitiilorde

albine - varianta de lnmu~ire 100%

din grupa A care ii aeopera din se impart in 3 parti egale. in fiecare roi format se introduc 1-2 botci cApaeite, din care urrneaza sa eclozioneze matel, DupAterminarea lucrArilor de divizare, roiul din mijloe se deplaseaza peun loe noudin ~ptna, la fel ca !?i in cazul formarii primului roi. Albinele din familia divizata, plecate dopacules, la inapoiere se repartizeaza in mod egal intre ce. doi roi rarnasi de 0 parte !?i de alta a familiei din grupa A care a fost divizatA. In zilele care urmeaza, treptat, cele doua familii nou formate se departeazA una de alta pana la locul ce Ii s-a repartizat in stupina.

Pe masurace botdle ro!lor se imperecheazA ~rincep ouatul, acesna se intaresc cu faguri cu puiet cApacit dela familiile din grupaB; iar cuibulse.large~te prin completare cu faguri artificiali earesunt repade eladiti de albinele tinere.

In cazul in care se apliea. variants a daua a metodei, se obtlns un procent de inmultirede 133%, iar lucranle de divizare

48

. Fig. 6 -lnmu~irea artificiala int~iVA simplificata a familiilor de albine .... varianta. ftimultire 133%

a familiilor ramase orfane se executA astfel: in locul familii din grupa A seasaza doi stu pi gOi,.?e acela~ sistem culoare, iar fagurii cu puiet ~ albine ce-i acopera se impart parti egale. Fiecare roi nou format primeste 1.-~ botei cm:)Actte Albinele din familia divizata, pe mAsurA ce se inapoiazA de cules, se impart la cele ooua roiuri. Tnzilele urmatoare, in care suot acJapostite roiurilese dep4rteazA treptat unut de

Cu 1-2 zjle inainte de ie~iraa mAtciior din botct, cele familii se impart la rAndullorin dOUA parti egale, rezultand familii noi. Lucrarile de divizare se executa ea ~ la fnrm~rCl~ celorlalte roiuri. Tn continuare, sa urmarsste eclozionarea imperecherea mAtcilordin roiurile formate, iarPe rnasuta

. acestea incep ouatul, roriurile se intaresc cu pu;etcapacit de Ia familiiJe din grupa B. Prinridicarea perioQicade faguri puietpapAcit ~i albine tinere din famimle de albine, din grupa se preintampinA intrarea acestera in frigurlle roltulul. aplicarea metodei, lucranla de divizare se. inchete inainte 1nceperea culesului principal.

49

intrucat lucrarile de 1nmultire sa apIipa pe numai _113 din efectivul de familii din stupinA, cestuI familiilor se folosesc pentru

productia de miere._ .' . .

Metoda roiuri/or pachetconsta din formarea de roiun pon

scuturarea in cursul sezonului, a albinelor din familii obi,nuite, la care se adauqa 0 matoa trnpereoheata. Dezvoltarea.acestor roiuri se realizeaza in stupi separati. echipati cu faguri clAd~i sau artificiali. Roiurilor astfel formateJ&.afost atribuitAdenumirea de "roiuri pachef', datoritA faptului cA ~fiindfolosite i~ stupinele in care sunt produse, se impacheteaza incutii de transport special oontectionate, invederea expedierii in altelooalitati.

Roiurile pachet se formeazA la cAteva ziJe dupa incetarea culesului de la salcam, In acest scop,'intr-un 100 umbritcftn stupina se instaleaza un canter pantru apreciereagreutAtll

. roiurilor pachet. 0 matca imperecheatA adapostita tntr-ocoliVie detransportat matci se introduce ininterioruf pachetului ~i se fixeaza de peretele de deasupra acestuia:'Pentru introducerea albinelorjn cutia de transportat roiuri sefolose~eo patnie farga, ce se aplica in locul repartizat hranitorul~i. CAnd zt>orul albfnelor este mai intens, se cauta matcileln familiile care se folosesc la formarea roiurilor ~i apoi se scot fagurii cu puiet,bine acQpe~i de albine, dar tara trantori ~i se scuturatn patnie. La popularea pachetelor se folosesc albinele din una sau mai multe familii

-

din stupina, pana cand greutatea albinelor din fi~repachet

ajunge la 1,5 kg. Dupa scuturarea albinelor, prun~se ridicA ~i in locul ei se introduce hranltorul cu simp, care ssacopera cu un capacel de scandura ce se fixeaza in cuie.

50

'Roiunle se adApost~scincurs\J1 zilei ~nlocun bine Spre seara pathetele sa fixeazA intre ele cuajuto,rul unor

de lemn la 0 distantA de 10-15 cm unul de altul,pentru a o ventilatie puternica. Pachetele cu albine sunt transportate

\

trenul sau autocamioanele numai intimpul noptii, pentru a

asfixierea albinetor.

Dupa transport, roiunle pachet se introduc in ~ITlal~a racoroase, unde se pastreaza cAteva'ore, pentruca sa se Hnif;teascA inainte de ~ fi introduse in stupi.Jnainte

, deschiderea pachetelor, stupii se echipeazacu fagun !:Irti'ti,..il:all sau fagurtdAdiV ~i artificiali. Eliberareaalbinelordin n!:l,.'na'ra se face pe rand ~i in acest scop fiecare roi se introduce stupulin care urmeaza sa fie eliberat. Se scoate capacelul lemn, hranitorul cu sirop ~i colivia de transport cu matca ce flxeaza intre fagurii din stup, iar pachetul cu atbine se a..,...'ClLCI alatun de ultimul fagure dupa care stupul se inchide. albinele parasesc cutia de transport, seridica pe faguri elibereaza matca din cusca, ln ziua urmatoare pachetele

se scot din stupi ~i roiurile sa lasa lini~tite ~a cladeasca \lU,iUUf, Pentru a grabi cladirea cuibului, in perioadele lipsite de roiunle se hraneso periodic cu sirop de zahar,

1n conditiiJe tarii noastre, roiurile pachet formate pe artificiali, la sfA~itul lunii mai cladese cuibulln 5-10 zile. toate acestea nu se dezvolta corespunaator pentru a \I!:1','\rl''''''''~ culesul de la floarea-soarelui~i ca urmare, realizeaza de miere-marfa abia in sezonul urmator. Pentru ca de la pachstsase obtina'productii de miere-marta in sezonul in

au fost formate, cuibul acestora se organizeaza pe fagun

~i faguri artificiali, iarin perioada roirii natu~aIbineIor, roiurile S9 ajuta periodic cu fagun cu puiet ~,~ din famililfe de albine care se pregatesc sa roiascasau de la alte familii ,,'orl'.,..'" din stupina.

"" .... ,._. ingrijirea roiurilor

Dupa formarea roiunlor, lucrarile de, ingrijire dincursul ui urmaresc crssterea p~ acestora ~ asigurarea 'ra'70n/.~.nr de 'hrana in asa fet ca la inttatea in iama. fiecare roi ajunga la cel Putin 0,8 kg albine ~ sa.~aiba in taguni dill ClIib , 0-16 kg miere.

1n acestscop se iau urrnatoarele masuri:

- la formarea roiurilor numai co albine tinere (tAra culeal:lto,ar se administreaza incuibulacestora, in prim. ore, apa in faguri;

- roiurile care se depopuleaza dupAformare, dar care au se ajuta periodic cu puietca.pacit ~ aIbine tinere, luate la familiile puternice din stupina;

urrnarests ca rolurlle formate cu matci sau botci sa. aibA in timp cAt mai scurt matci

- roiurile cu matci neimperecheate sa intAresc ~iat

lmperecherea matcilor; ,

- se asigura matcilor spatiulnecesar dezvoltArii acfivitatii

depunere a oualor: ,

- se creeaza roiurilor conditii de cuIes corespunzatOOre r1"'7'\1I"\"~;:;p;i ~i asigurarii rezervelor de hrana necesare iemani;

52

CRE$TEREA

- In perioadele lipsite de cutes, roiurile se stimulentcu sirop de zahar adrniilistratln portii mici.

Respectarea intocmai a termenelor prevazute executarea lucrarilor privind folosirea metodelor de inmulti familiilor de albine ~i ingrijirea atenta a roiurilor dupa asiqura dezvoltarea corespunzatoarea acestora In sezonului, astfel ca la intrarea in lama sa fie suftclent

, puternice pentru a fi trecute lngrupa' familiilor de baza.

Roiurile care nu au ajuns la odezvoltare In'7<Un~

lnalnte de introducerea la iernare se desflinteaza, iar puietul ~i rezervele de hrana se folosesc la tntarirea

.,

se stabileste locul In care urme~ sA fie aplasata

, ,

na ~i se apreciaza starea drumurilorpe care se vor

~J\<:''''','''''''' transporturile.

Lucrarne privind deplasareastupinelor urmarese de nea pregatirea pentru transport a familiiJor de albine ~i a Pl~I"'''''''. Astfel, in vederea transportului, se scot din stup; fagurii cu miere, cat ~i fagurii fixali slabin rame sl.se inlocuiesc

faguri goi, rezlstentl, Pentru a evita strivirea atbinelor ramale

stupi se fixeaza cu atentis ~i se asigura spatiul necesar refugiul albinelor prin ridicarea diafragm~r despartitoare, ~i saltelutelor de protectle, Deasupra cuibului ra"IIII1I'~r se aseaza corpuri sau magazine cu faguri goi; partite ale stupilor se fixeaza ~i se inchidtoate crApAturile

stup, Circulatia aerului In familiile de albine se asigurA prjn !'fI:llC~f'hjrll:llrl:ll~, orificiilor de ventilatie din capacele stupifor sau sitele de vennlatle prevazute cu plase desarrna psntru.a mplloollca iesirea albinelor pe timpul transportu1ui. ln perioadele (primavara sl toamna) ventilatia in stu pi are o mai mica

portanta deoarece vremea racoroasa asigura conditii_ ice pentru transport. In schimb inperioadel~calduroase

n cursul verii ventnana stupilor pe timpultransportului este 'tm~;aOlla ~i contribuie la deplasarea stupinelor fara pierdeJt, material biologic.

Pregatirile pentru transportul fammilor de atbine invederea

.",.nr'T'", culesului de nectarse continua cu strangerea ,~i

etarea utilajelor sl materialelor neeesare executarii lor de ingrijire a familiilor la loeut in carese deplaseaza

pina. Tn acest scop se preg~tescpentru transport: stupi de

roiuri,

3.4. Valorificarea culesurilor prin practica stupantulul pastoral

Conditiite de ollrna ~i relief din tara noastra esaionarea infroririi plantelor ~i favorizeaza valorificarea de albine a nectarului de la principalele specii melifere ca: tei, floarea-soarelul, zmeura, zburatoare etc. aslqurand totodata polenizarea culturilor agricole ~i a livezilor cu albinelor. Masivele melifere fiind amplasate in localitali valorificarea nsctarulul de catre albine reolarna de .... ,ao;;J., ... stupinelorin apropierea sursel de nectar.

Pregatirea deptasirii stupinelor. Tn zeoereaueoias familiifor cie albine dintr-o localitate in alta suntnecesare lucrari preqatitoare. Astfel, inainte de a efectua , familiilor, se executa, din vreme, recunoa~tere~ masiv

54

rezerv~laje·_ pentru cr~erea ,; tmperecherea centrifuga, adApAtoruI, ·1Ac:fita.··cM· tran$pOl1atrame, apicol, afumltorul, m~, faguri artjficiali etc.

Executarea tranaportuIuI. Petimpuf veri. ~Ir'\_~

. familiilor de albine se executAnoaptea sau dimineata,.

de rasAritul soareIui.ln cazut zilelor red, pIoioase, sau transportut familiilor se executl ". Tn timpul zileL ln transporlUkJi, ~ stupiIOrse tnchid imediatcetn

zborul abin6Ior inceteazA. La tnchlderea .

fofOse$te"'" futnpentru a sili albinelesAintre mai reDElCi4 stup •. DOpA Trlchiderea· u~lor stupii se ridicA de ra lor ~i se ..,a tn mijlocul de transpOitpregltittn acest Deplasarea stupiIor pAna .Ia mijlocul de transportse bratele sae foIosind CArucioare de transport apicole. Tn stupinelor mari pentru tncArcatuJ stupitor tn aut4X81mioane folosesc _macarale speciale care u~reaza

. Pentru deplasarea stupilor -se folosesc mtlloac:ele:

transpOrt ceIe maipotriVite ~i eele mai ·putin COStisi1:oar'&j

. toate cazurile urmArindu-se ca transportul· sA dureze eAt putin. Autocamioanele, tractoarele rutiere, trenul ~ vaporul mi~ de transportfolosite curent ta transportut ."UIJIIUI unelecazuri pentru cJeplasarea slupIJorpotfi foIosite elia)JjtEJi ,i carutele· care se amenajeaZA special pentfu trarlSDort.scopul~amAricapacitateade transport ~penttua securitatEJatranspOrtului laautocamioane ~. replOrci se in_oaredin sc8ndUricareJ*'Rlit asezarea stupilor pe .. sau trei scanduri fArA a ~prevederile eirculatiS pe drumurilepobfice. JnAltitoarele pot fi

unele eazuri de peretii caban~i apic<?l~caretn majo.riijitea

cazurilor se transporta.odat~c~;~t.~'pii;~~~~;:: ~ .;'1

in autocamioane ,i remorcistupii se ~eazA ell ramels orientate perpendicular pe perepi lat~rali. DupA 1nc4rcare tn autocamioane ,i remorci 1nAItatoarele se strang 1n fr&nghii cu scopul de a nu permite dsplasarea stupilor pe timpul transportului.

La programarea transportului se tine seama ca stupii sa nga la dsstinatie tn zorH zilei .evitAndu-se in acest tel pe caldura ,i lumina: In cazul unor defectiuni care Tml)i9Clica continuarea transportuluJ se evita statlonarea tn iar ziua, pe timp foarte calduros, stupii se descarca ~

deschid urdini,urile cu scopul de a evita asfixierea atbinelor. continuarsa transportului stupii se tncarca din OOU tn la r~venjrea noptii.

. CU toate masurne de prevedere luate sunt cazuricAnd in transportul~i fagurii din, cuio se .I'Up,: iaraIQin~le' se Cu scopul de a preveni agestneajunsuri ~i aredlJCQ ~ necesar de lucru privind pregatirea stupilor pentru transIn cazul transpqrtuluistlJpilor cUllrdini,uriledeschise familiilor de albine in auto~;oanese executa la

apusul soarelui cand albinele au TncetatzQorul dar intunericul,'

nu s-a lasat, .

in~inte de a urea stupii in Camipl1 seatumAu,or ~ _ lie pen!ru ca albinele ce se afla 1n. afara stupuluisa Inl ... ,~I,n_~untru. In cazul in care in timpuJ incarcar;; .stupilor "'""".~_I_ I~S p~.urdini,uri, ace~tea se afuma usor pentru alini,ti tUPII se aseaza tn carnlon pe patru r&nduri, cele din

56

mijloc 'cu urdin~urile fatA·tn fatA, iar·randurile de la avAnd urdini,urile spre exterior. Petimput'tranSportului

se leagA cu frAnghii pentru a evita deptasarea,i acestora -. Transportulse executA rlumai noaptea cAnd cauza,cl.lrentului de aeneca chiar daca se produc Lyt.lUUllU albineteliu ies din stup.

Programarea transportului se face)n asatel ctescAtcarea stupHor. sA fnceClpAcAnd afarA s-a luminat albinete n-au tncaput zborul. Cu ocazia practicArli , stupilor cu urdini~rile deschise se tine .seama ca acsstea

, se execute pe distantecare sa nu recfame depJasarea de atbine la lumina zilei evita.ndu~se Tn'acesffel pierderile albine.

La incheierea transportului se dezleagAfrAng~iile cu au tost strAnse inAltAtoarele ~i Sa trace la deScarcaful' . incepAnd cu stupii a~eza1i in rAmturile din spat autocamionuluisau remoreti. Dopa ce stupii se ~eazA pe navA, in imediata aptopiere a masiVului meliter a cwui urmeazA sa fie valorlficat de albine,s8 instateaz~ ac' jap,atol Pe mAsurA cealbinele din stuPi se nnj~esc dlipatransport deschid urdini~urile tncepArldcu stupiiafla~ in rAnduriledirl LacAteva oredupadesChidereau~cAndaibinele sa execUte zOOruri de orientare sau pomesc ta cules se la desfaeerea Jegaturilor care atJ.fjxat parfile componente stuprlOr, sefnchid orifiCiilede ~$i sa *aza DOdiSoaif'G

A daua zi sa executa verifiCarea familiilot dupA sa 1ndreaptA eventualete def~uni$i .• wiburi1e se nrn!lni~7A~ pentru cuies. DupATncetar8.~lesului mierea'se

insa in tieeare familie eel pulin 5 kg rezerve de hran4 continuarea dezvoltariL

Cunoa~terea resurselor melitere, organizarea r~onala operativa a transporturilor dau posibilitatea valorificArii a mai multor eulesuri din zona 1n care sepracticA ~i contribuie prin aeeasta la ere~tereaproductivitaVi • ...... ~"""'\r prin practicarea stuparitulu; pastoral.

. Producerea mierii in sectiunl

Mierea in sectiuni este un predus natUral al:albineklr, 'foarte apreciat de consumatori. Cal ita tea mierii din sectiun; ~~te "."iOrll"ar.a· are culoare deschlsa, nucristalizeazA ~ pAstreaza aroma tina ~i gustul pracut al mierii.

Datorita faptului caseqiunile se apreciaza dupa coloarea ~i.timpul cat mierea se mentine.fluida,in·cond~iit~ din noasna, pentru obtinerea acestuiprodus, se folQs~te in

mul rand culesul de la salcam, in cazul in care sectiunile nt consumate imediat dupa recoltare, pot fi folosite ~i de la tei, zmeura ~i zburatoare de Ja care se obtine iere ce cristalizeaza de asemenea greu ~i are culoare

La producerea mierii in sectiunisa tineseama de modul care albinele capacesc mierea,.aIegInd~ein acest seep de albine care capacesc"usoat CApicirea umedaa rii da un aspect mai puVn plACtJt sec~unilor~i Ie scade comerciala .

. Utilajete neeesare pentruproducer ••. mlerii in Stupii folosi1i pentru oblinereamierii in sectiuni sunt

j

58

de tip multietajat. La a,~~~t .~ist1n;t9~~~~~~l.Jnt "

- celelalte utnajehecesare.p~qq~~i:Q~_~~!Yni~ qt>tinerea

. if ". , . '_.'-,'; :, .t, :, 'l: ',: ~ B ;'" ''1--- \. L ;', ,il/,lo ~\;i.,_1 t·~·} r : '''' __ ,l·,.;t<: -~:-.;.,. .. ,~_~ "..- ': ".',

insectiunisE{poate'realiza inca din orieesistem oe

cazulln care este preQAtit ~i eChipat cu u~IClj~le necesare aceasta produClie.

Ramele-s~ctiuni'sunt co~fectio,nare din lemn de tei forma drepturighiularA cu dimensiunile: 102 mm lungime;, mm inaltime; 33 mm fatime. ~i 2,5 mm grosime. Pe interioara a ramei-sectiuni sunt sApate trei lar capetele sunt prevAzute.cu ~ncuri pentru fixare. ~Q1I,,~lU neincheiate sepAstreazA in camere prevazute cu jos care periodic se umezeste cu apA. tn qcp:ulin care nu sunt pAstrate In camereu".'\9de? pentru a fi '",,,hoiato; uda cu apa calda, iar asambl~r~a se ex~uta dupA 1

minute. " ",,-,,);, "

Fagurii artificiali pentru seqiuni suntfoarte subtiri (1 foi de dimensiunestandard la 1 kg)~ise comecnoneaz csara de calitate superioara, foartedeschisA la culoars,

Ie: SU::);')U Fig. 7 ..:. Cutie calapod folosit latAierea faguritor artiJiciali In (dupa KHIi~n C.E.).

Fagurii artificiali se taie la dimensiunea interioarA a rameitmr-o cutie-calapod. Perpendicularpe lungimeacutiei, pere~i laterali, sunt prevAzute tAieturi pri" care poate pltrunde un cutit sub1ire cu lama ondulata (asemAnAtoare lamei de la ''''UI~ILU' de taiat paine) care este incadrataJntr-o ramA de ffi""r~c,tr::11 • La talerea fagurilor din cutia-calapod cutitul se n"I!:llnA1"rA:~za ca un fierastrau. Taierea fagurilor necesaripentru se poate realiza :;;i cu un cutit obil1"uit, dupA un :;;abIon lemn. Fagurii pentru sectiuni S8 pAstreazA in camere bine ~ncAlzite pentru ca sa nu se sfArAme- la tAieF8.

Fig. 8 - Calapod pentru fixarea fagurifor artificiali in sectiuni (dupa KiliianC.E.).

Pentru fixarea fagurilorln seCt;uni se fol~&o scAndurl care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 peverticalA ~i 4pe avand dimensiunea interioarA a ramei;.Sectiuni. de lemn se ung Inainte de Tntrebuintare cuun strat

60

, _ CRE$TEREA ALBIN

subtire de ulei de parafinA sau cu vasellna, perltn.i cafagurii ~ . nuse lipeascA de ei, In vederea fixArii fagurilor in rarnete~ sectiunl, se foloseste 0 lama de. aluminiu dedimensiunea interioarA a sectiunii, prevazuta cu un rnaner, Larnad&-atuminiu IncAlzitA la flacAra unei lam pi de spirt topeste ceara ~i· n: xeslZa, fagurele de peretele interior aJramei-.sectiuni. .

Ramele-sectiuni prevazute cu fAgura~i ... ~.a fi ~ICl'''''l'' de albine, se introduc in magazine speciale, ce S8 ad,aptl9aza laorice sistem de stup. Magazinele sunt prevAzutecu 7 pentru a asigura ~ uniformA a celuleJor fagurilor

c .t

ramele-sectiunii. '

Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis, acestease .parafineazA. ~ratia .de parafinare se executA QU ajuton,atUnei pensule dopA ce sectiunile . sunt introduse sifixate 1n magazine. 1n aces! seop se fok_stei paraflna topitA In baiesmarin~ la temperatura de 90-1 OO°C.

ingrijlrea famHi_cte ..... pentruproducerea mM!1AIi in sectiuni. Familiilede albine ce se foIosescpentru producerea mierei in sectiuni trebuie sAf~ foar1eputetpiCe. ln acest scop, In tot cursul sezonului se urrnareste cre~er$a continua a puterii familiitor de albine in asa fel ca la.inceper~;pulesului acestea sa ajunga la maximum .de dezvolt;;ue. ft,arh~iileslabe nu se folosesc pentru produafjefl sunt darija.4,..,y"-ea intaririi familiilor producAtoare de'fftfere in S~~;j;f / -

La lnceperea culesulul, fami~\ ' .

. in secti.~~jll~'J:;,r.eciuc la un siQflJurCO!Pt:,~~\ .. '.' ." •. •...•. ~

o aglome~are puternicAde ~ in f -mementul In care

se aseaza magazinul cusecliUfli. De pastreeza drept

61

cuib, corpul doi in care ramane matca familiei, puietut sl rezervele de hrana. Albihele din corpurile care au fost ridicate . se scutura rl'l fata urdinil?uluifamiJiei redusela un singur corp. Fagurii cu puiet l?i miere ce prisosesc se folosesc pentru tntanrea familiilor mai slabe din stupinA.

Pentru atragerea albinelor de a cladi cat mai repede sectlunile, in mijlocul magazintilui se introduce 0 sectiune cu taqurele cladit, pregAtita din vreme in acestscop, A$ezarea magazinelor cu sectiurli se executa cu atentie deosebila, urrnanadu-sa ca fagurii sa nu se desprinda din ramefe-sec1iuni.

EJ.······

-
2 -
I IilIJ
-..
:,J_ -
I ...
2 ...
..
-~' .. :' ',- 'c; Fig. 9 - A~ezareii~inverSC1tearftaQazin~lortntimp~1f cul~sului la familiile produc8ioare demierelft-S6CtiWli

In cazul In care la oblinerea acestui prodU$ se f610sesc alte sisteme de stupi, se apliea aceleasl procedee de pregatire a familiilor pentru producne, strarntorandu-se culbulla 7-8 fag\!fri, iar restul stupului se ocupa cu materiale izolatoare pentru a forta In acest fel albinele sa lucrezein magazinul cu sectlurn,

Puterea deosebitaa familiitor foloslte pentru productie, lipsa spatiului psntru ouat, cantitatea mica de puiet din cuib ~i reducersa acestora la un singur corp, creeaza in familii, conditii

" . ':"(~''i~''tC'"

favorabile pentrumanifestarea mtensa a instinctullJi"de roire al

albinelor. 'in vsderea prevenirii roitu,lui se recomanda folosirea .

62

unor mAsuri speciale. Tn ~~, ~~zile dopa aoacarea m~inelor, se executa un ....,. ,,' '." ntit al familiilor albine~i se distrug toate botci~t,:,.",3-4 zlle, matcile scot din familii sau sa omoa~":~a de distrugere

, , .. " -". :.';;:f;~~,:,:,\

botcilor se repeta,familiiler~ •. La 4 zile dupa

familiile.au rAmas orfane, sa execurt,~_verificare ~i botcile existente se distrug in totalitate •• /~4 'zile se ronm§ operatla de distrugere' a botcilor ~'fn~ sa introduce botel capAcita' sau 0 matca tAnarl~~echeata. intocuirea mltcitof ~'iau mAsuri peritryi~~rea

,tennicdin interiorulstupuluiprin mlrirea urdini$ului ~i Irnt'lrirt:lJ:l

stupilor.

Fig. 10- S8ctiuni de taguri curniere

~ezareaprimultd magazii1 cusectiuni ~ face dupa' inceper~culesuJui. 'DupAce s~unilf)din primul magazin pe~jumatat~ .Cladite, se Ci$eaza' deasuPra aceStuia aI UVlfl'C'Q magazin~Pe mAsura ce primulma~in cusec1ilJrii este cu ryliere, se ridica depecuibuUamiUei~ sa aseazadaasupra

63

celui . de al do ilea. ma9~zin". in. care. a.lbinele au inceput construirea fagurilor. ,,;t6az'uiclJleslIl1Ior abundente, atunci c&hd ssctiuniledln primul magazin sunt aproape pline, iar cele dill al doilea suntumplute cu miere rnai mult de jumatate, se aseaza ~i al treilea magazin cu sectiunl, deasupra primelordoua.

M~gazinele se recoiteaza pe mAsOrlce sectiunile sunt umplute cu miere. Tn vederea recottarii magazinele se afuma cu putin fum, ferind sectiunile de funinginea care-le-ar putea deprecia ~i apoi sa scutura in fata urdini~ului familiei din care au fost scoasa. Dupa aceasta operaVe magazinele cu saCVurii se aseaza deasupra unel scanduri prevazute cu izgonitor de albine ~i se asteapta lesirea albinelor. ln lipsa podi~orului prevazut cu izgonitor, albinele pot fi indepartate de pe sectiuni ~i cu ajutorul unei perij fine.

Sectiunile car6cOlJaufost umpute cu miere~,colecteaza tntr-un singur magazin, care se~eaz~ deasupra unei familii puternice, pentru a lefinis8 in timp calmai scurt, Conservarea mierel in secllunlse fac~ cu atentie deosebita, deoarece este ~t~utcasectiunile dete~()rate nu mai pot fi reparate, '

Dupa recoltarea magazinelor CU secpuni, acestea st transporta la depozitul de miere ~ se aseeza unul deasupra celuilalt in coloane de cate 10-15. Magazinele astfel divizate se atuma imediat cu bioxid de sulf, pentru a preveni atacurite de gaselnita. Aceasta.operatie se repeta la fiecare 5-6 zite, pana cand sectiunile cu miere sunt ambalate in vederea

expedierii. ",0

ln cazul in care sectiunile se pastreaza in depozit un timp mal 1ndelungat, se iau rnasun pentru pastrarea unei temperaturi

64

de 21-3Z'C, care asigura mentinerea mierei din sectiuni in f1uida. La ambalarea sectiunilor $8 urmareste man , acestora cu muM atentie ~ inperfede cohditii de igiena, a nu degrada cu nimic acest prOdus atAt de atragator.

3.6. Sporirea produqiei de ceara in stu pine

in scopul sporirii productiei de ceara ce se obtine de familiile de albine din stupine se folosesc ul'l'OOtoarele oroceclee

Valorificarea carli dinstupin~ provenita din: capacere rezOltate de la extractia cerii, creste ~i lipituri de faguri de rame, rozMuri de eeara care se gasesc pe fundul stupului ie~irea tamiliilor din iama ~i din faguri retorman (rupti la port, extractie etc.).

Pe langa valorificarea cerii provQnita din topirea necor~spunzatori ~i a resturilor de ceara din stupina, prOC90I9LQ ramelor clAditoare constituie un mijloc eficient de sporire productiei de ceara in. stupina.

Procedeul rame/or cI~ditoare consta in introducerea interioruJ cuibului unei familii puternice, in apropierea cu puiet, a unei rame goale, fara fagure artificial. acopera golul dininteriorul ramei cu ceara. iar la interval 7-8 zilefagurelecladit se recolteaza ~i 59 topeste. in aCE!Ia$ scop se totosssc ~i ramele tara faguri dar care au la mijloc stinghie. Pe leatul de 'sus ~i de la mijloc .59 lipasc doua inguste de fagure artificial pe care albinele Ie cladesc. -prO<kJeerea,cerii se pot folosi ~i ramele de magazin avAhd Jipite doua f~ii de tagure, una 1n partea de sus: alta partea de los l?i pe care albinele.1e cladesc 1ntr-un timp

65

Cu rezuJtate bune in productie este folosita~i rama speciata claditoare de faguri. Folosirea ramei prezinta avantajulal ocupain cuib numai 0 treime din sprafataramei obil?nuite, restulfiind ocupata cu puiet, da posibilitatea ~ezarii simultane in cuib a 2-3 ramecladitoare. Folosirea ramelor claditoareln<Stupine, marel?te productia de ceara l?i energia de looru a farrliliilor de albine sustragandu-Ie infelul acesta defatoife. _

_ M~rlrea distanfeidintre ratneledemagaZin~i cele de cuib fo/O$lte pentru depozitarea nectarului este unalt prOcedeu folosit pentru producereacerii.-Jnacest scop se lasa in 'magazine numai 9rame.Ca urmare, atbinele maresc dimensiunile celulelor, iar la extragerea mierei fagurii din rame. se reduc la dimehsiunea normata a celulelor cu alutorul cutltului de descapacit.

3.7. Ingrijirea familiitor de alblne in perioada de pregatire pentru iernare

Perioada depregatire pentru iemare a familillor de albine 1ncepeo data cu incheierea culesurilorabundente de nectar cAnd albineleincep sa izgOneasca trAntorirdin stupi, iar mateile reduc activitatea de ouat, -De r"adul in care sunt ingrijite familiile de albine in acsasta perioada depindein mare m~ra iemarea fara pierderlafamiliilor ~i dezvoltareaacestora.tn - sezonul urmator, Tnscopul realizarii acestor obieCtive famOiifEi trebuie sa fie plJtemice ~i cu multe atbine tinere, sa aiba asigurate rezerve dehrana suficiente ~i de buna calitate, matci tinere ~i prolifice:

"

66

CRE$TEREA ...... IDII"'~' .~ ...

Revlzla-famlllilor .a".idupl CU ... se executa scu~ timp dupA recoItarea fagurttoicu.rniere sl are ca scop. stabitirea stares familiilor de ~.~ culesurltor de nectar ~i pregAtjrea euibuJui tam_i.f:t1v8derea iemlrii. Cu ocazia revizieifamiliilor de' albine dUplGuIes' se ridie! de pe stupi magazineie,COfpUrile ~i fagurii catfll'''.w la depozitarea nectarului. sa ~ prezenta ~ ~mAtcilor. puterea famtliilor. existenta rezervelor de hranlriecesare pentru perioada de iamare ~i modul de organlzare"a:euibului. Fagurii necorespunzltori (cu celule de trAntori, deforrna~, vechi) sa scot din cuibul familiitor ~i sa reformeazA. Dupa fevizie, Tn stupi saplstreaza numai faguri de euloare 1nchi$A. acoperiti de albina, Tn care sa ~e puietul ~ rezervele de hran!. Fagurii cu miere putina sa tree dup! diafragm! ~i in perioadele lipsite de eules din timpul toamnei se desc!p!cesc treptat, albinele transportAnd mlerea din cuib, 1n jurulpuietului. Aprecrerea cantitativ! a rezervelOr de hran! sa determin4 0 data eu cea calitativ4in vecferea 1nllturArii din cuibuJ familiilor a fugarilor eu miere de mama, in special1n Zona de step! ~nde albinele nu sunt adaptate sA foloseasc! pe tir:npul iemii ca hran! acest sort de miere.lntrucAt Tnaceast! perioad! lipsesceulesurile deintretinere se iau mlsuri pentru prevenirea fu~lui prin

strAmtorarea urdin~ului. , t ,

... Schlm __ mitcilor.~Pentru men~nerea.Pf09uctivit!tii farmlulor dealbine la un nivel ridiest, mltcile vArstnicesau eele eareau fost foIosite 1-2 ani sescet din familii ~Unlocullor se introdue m!tci tinere 1mperecheate e . Dintre m!tcile Virstniee sa p!streaz4 numai eele din familitle care s-au eviden~at prin procfuctii ridicate. ~

67

?"Schimbarea matcnor tn conditiiJe din tara noastr! se exeeUtA dup! valorlficarea culesurncr de vara, lnlocuirea

i:. or,

matcsor necorespunzatoare cu matei tinerenecesitl, in cazuJ

stupinelor mari, un insemnat volum de luerari tntr-<? perioadI scurta de timp.linand seama ea 0 mate! poatefi ,menjnutATn tamUia de albine eu rezultate bune petimpde2.,:~ . - acestora se RI~ifie! in .·fet ca.ln 1i$care .• ·.safieintocUJte rnatclle la 50% din efectivul d~fammi din stUpinl: Aplicind aceasta tehnic4in fiecare sazon,in. stupine vOf exist8 numai matei in vArsta de 1 .~ 2 ani.

Mltci~ virstnica care au fost scoase din familii ~i care temporar'mai pot ft folosite in productie sa pastream ca matei de rezerva.

Introducerea mitcllor in famllil. Este ~iut faptul ca albine~"au, in general, 0 comportare du~manoasAJat4 de mateile care se introduc in familii pentru a inlocuipe eele existente, ehiar daca familiile in care acestea se introduc sunt

. ~

orfane. Ca rezultat al acestei eomportariaalnmelor sunt

frecy9fl~~ cazurile candm!tcileintroduse sunt omorite. l~cu succes amatcilordin famiDi esteconditionata de cu~~ctorilorcare inftuenteaza acceptarEiaaoestb'ra In f~~8lbine in rare se introduc. '

~albinelor fata de mlteile ee seintroduc in tamitii "~.de numero~i factori cum sum: conditiile mediulUi~,~~,~~tcii, starea famifiei ~i tehnica de luoruf~'fa~'iacestora.Dupa modul deprotejare a mAtcitQr.tn'~~iUiJl introduceril in familii, procedeelefolosit$ ~u~: '

68

CRE$TI;REA ALBINELOR

Introducerea directjamatcilor Ji8ftliJ1H1seexecuta dtipa: urmAtoareatehnicA: matcatAnArI.i~tl •• se aduce in ousca de transport sau pe fagurele din c~1 in tare s-a imperecbeat. inapropierea famiJiei und9 urmeazl sa fie intro<:JusA. Sa cautl mates necorespunzltOare din familie ~i 58 ridicl de petagure. iarinlocul9i se intrcxtoce matca !Anlrl .... din nucleu •. Laaplicareaprocedeuluiaoest siStemse folc~rtec? mal putin.

",0 QazllUntmdueeriidirecteamAtcilor~ pentru 0 ...... "'ii· .... ""n~->

acceptar8ymatca tAnlrl ce se introdocefn farnilie. fnainte de a fi a~ezata pe fagore se nlcUli9~te in miere. Afbinele inconjoarA imediat mates introdusa,. 0 'curatA de .. mJef8 ~' 0

protejeazl. .

in ambele cazuri familiile care au primit matci 59 lasl . lin~ 2-3. duplcarese v~ pentru astabili cJaca rnltcile

au fo$t,~te.. >

.......... indirectl a rnitcllor.lntroducereaindirectl a mltcilorw,ajutorul'coIiviilor se practicl folosind calMi de modele .diferit&(MiUer •. 'lftov. ACAetc.). care' au ca $COp sa izoleze ~. ,51 prOteje~e,matcaintr-odu$a.p~$UI se aplicl astfeI:se~1 cuibuff~;se~cauta~ ~se din stup,familia rmnAnAndorfana.t.a familiiie gASite orfane se verificAf~'dill CUib;$iselisttugbOtCife extsteitte. MAtcile tinere se ~uc incolivH$i se ~peun fagJre cu miere $i puietln mijlotul cuibulUi familUlor.ta~.:a ore dupA nrf::lni7'::IrA Dupl1-2zite(tn functie de·co~8Ibinelor), OOct't~.-.hit't",,· orificiulcoIiV_princare a fostin~ matca slse acoeera euun fagu~ artificial, careseperfOteaZacuajutorul unut

. i

.wpa careColivia cu matcase ~1il8 ~ toe intrefagud. il'J;~wt ti111palbinele rodfagurele $i elibereazl mates.

2-3 ztlesecontroleaza familia, sa scoate colMa $i. se' . .

dacl matoa a fOst PrimM ~. a Tnc8put 51 depunl oua, . ' •.•.

, IntrOducerea mAtcilor cu ajutorul clp4celului 'deSit6,~' executl ca$i.in cazul foIosirii cofiviiIor. Deosebireaconstarn'. aceea clmatcase introduce sub uncapAcel desiti fixat~' fagul'e. D~pa 48 ore se verificicomportarea albine!Or~·~ •. matca. ~i· daca sa . constatA ca albinele din farniJf$ •••• flrInesc·:_ matca care in unele cazurt lnc:epesadepunA'~,~UI de sM se ridIci$i rnatca este eliberatl.F~capiCfJlufUi de sitl ,Ia " introdUcerea 'r11Itciior • asiguraacestorc~, col'ldftii ' normale de ViafA,~ mar. siguranta'acceptarii I11Atcilor'in, familii.

3.8. Mentinerea.put!»rli famillgor de albin. ,_ erefle,. cte alblne tlnere in vederea.JeJ'n"'1.

Familiiledealbine~ice,cu numlr mare dct"~, tinere,~bjne,~U0J4maiputinAhrri; fataq.~iIfite::7· slabe (raportatJa kg 8Ibine w). fiprimlV2lr'8se ~d~.ar

seamade aceasta.deindatl cese 1~ de albine dupa cutes.se, iat.trp~uJipentru

. necesareintensificariia_iqe~a

70

CRE~TEREA ALSINElOR

tArzii de floarea-soarelui, bostanoase, culturi de plante melifer.~i sau in localit4tile din zona inundabilA a Dun~rii. ln Iipsa unor asemenea culesuri familiile de albine se hrAnesc stimulent ca ~i tn sezonul de primAv~rl cu zahar tos, $irop de zahar, miere descapacitl dinfaguri, cu polen ~i tnlocuitori de polen. Fiind hrAnite mai bine in aceasta perloada mAtcile i~i dezvolta activitatea de ouat.

. Ca unnare a valorificarii .c~lesuriior dinspre sfA~itul verii

~i inceputul toamnei, faniUiile de albine depoziteaza nectarul acurnulat in fagurii din cuib, din care a eclozio~~t puietul, recfucAnd prin aceasta spatiul de ouat aI mAtcilor. Cu scopul de apreveniaceastA sltua~e se recomandl sa.seintrC?duca in cuibul familiilor blocate faguri de culoare inchisacu mufte celule. goale, corect cladite din care au eclozionat cAteva generatii de, puiet, in care matcilevor continua depunerea oualor,

Asigurarea temperaturii corespunzatoare pentru cre~terea puietului, prjn reducerea fagurilor ?in stup la numaruJ acelor ocupati de albine. orQanizarea cuibulul la paretele stupului expus bine la scare ~i orientat in parteaopusA directiei vAntului dominant", protejarea cuibului cu diafragrne despartitoare ~i materiale .izolatoare contribuie de asemeneala itJtensificarea actiWtltiide ouat in aqeastl .perioada. Este;~: .~, aceste masO,rlsA.fie luate inca de la inceputufl~ s,eptembrie, in locdItllfle.unde sa inregistreazA difereote rnari.deteOrlperatura in cursuJ acelei~i zile sau de lao zi la ~ •.

. Phtnlrea rainelor cu _uri ~. Fagurii cladi~," pe masura ce sescot dinfamilii, setrNiza~ sa tree la pastrate pAna in sezonul.urmAtor, .~ • Jrlcep lucrlrile de largire a

71

cUfburui familiilor de a1bine. Tnainte de a fi introdufl la pktrare, fagOrii corectclAditi se curati de resturile de ceara, propolls, muceg~, pete de diaree~i seintroducin corpuri de stup, mag&zine, dulapuri. sau camere speciale pentru pastrat~. in cazul pAstrArii fagurilor in stup, magazine sau dulapuriseastupA toate crApAturile· cu hArtie' lipitA sau Iut,' dupAcare sa' afumA bine Ctlpucioasa., pentru a Ii feriti de gAsetnitA.

Camer. pentru pa$tratul fagurilor trebuie sa fl~ aerisite ~i feritade accesul rozatoarelor; care dlstrUg ceara ~ consuma mierea fi pAstura.

Completarea rezervelor de hran8 58 face cu scopul de a asig'ura fiecarei familii de albine cantitatea de miere necesara consurnului in perioada deiemare .". la inceputul primAverii.

ln acest scop familiilacu insuflCiente,rezerve de hrana primesC'faguri cu mi~re de la familiile din stupinA a camr provizii d~esc necesarulSau sunt hrAnite special cu strop de zahAr.· Siropul de zahar folositla completar~ rezervelOf'd& hranA se prepara, in proportie de 2:1(2 p4rti ,~4lIlar la 1 p8!1e apA). Pentru a preveni fermentarea fi cristalizarea~ la fieCare \ftru de $irop

, . _l.' . . .... ."-'.' .•... :'-'-'\.:,

administrat albinelor; se adaugA un gram acid salicilicsau

citric. Siropul astfel pregatit sa adminlstreaza f~milinor in PGrtii de 3-5 kg, ~folosind' in acest scop hranitori speciale care sa aseaza . o~~nuit deasupra faguriJor din cuib. Deoarsce prelucrarea siropuJui de zahar in' miere uzeazA organiSmul albinelor se recomandA ca hra,nirileprivind completarea rezervelQr de brana sa 58 execute spre sf~itul lunii aUQuSt. Tn acest feria prelucrarea hranei participA in primul rand albihele

72

CRE~TEREA ALSINELOR

varstnice . care sa uzeazA fi pierpinlla ve,nirea iernii. iar albinele care eclozioneazidupA admin~hranei. nu sunt supuseuzuril ocazionate de transformareasiropulUi Tflmiere.

. Organlzareaculburllorpentruiemarea famllUIor in . conditiile din tarallO~ sa executA i~ primaitmatatea lunii octombrie c4nd cea. mat iTtare eantitate de pujetdin' cuibuI famiJiilor a eclozionat. in, acest scop cuibu1se sVinltofeazA ta ~umArul,faguriior bine ()CUpalidtJ.aIbirle~. 58 ~ln dreptul

--.. _'

urdini~uh~i.

Cuibul famililor pentru iemare 58 forme8zl~ faguri care au eel putin 2 kgmi8tefiecate ~ seorganizeaza. in 8$8 fel ca sPre marginifagurii'Si fiebine umpiUli cu miere,iar spre eentru, .. in dreptut urdini~ulu;,sAfie ~ati fagurii TnChi$i la--culoare~i ' cu miere mai pulinA. in vederea iemarii, in cuibul famiUHor .~. , albine-normalese lasi cit rezerve dehranAcet putin'1 ~ kg ; miere de buna calttate.

La.fa{Tliliile de albine cu rezerve de hrana mai OUI"';:'':::; (8-12 kg) fag u rii cu miEne mai muM sa ~ain .. ,,_. __ ._. cuibutUi$i cu miere maiputma spre margini. Fagurii cu pastura se intrOdUc spre pAlile laterale ale fagurilorcu puiet, in asa fel oa ~afie bi.,e acOperiti de aIbi~ pe tiinpuliern"eVitAndu-se in acsst fel allerarea pasturii din~uza umiditltiidio$tUp.

Aceasta·organizare a, cuibului ~i rezerveioJ. asigur~iernarea fara~rderi ~l)unade~ottare afamiliilor in seionut d~ primavara. _ DUPA <?rganizarea fa~urilordin ~tup, familiile' protejeaza, deasupra podi~orukli'lii lateral, cu

73

izolatoare,peotru .. ~ in~buneconditii-a~di~ cuib.

Urdini~rile famililor astf$l, pregitite se str:irntor~~, se ~otejeaza de p4trunderea ~ecilor; pOn gratij de_if speQaIe.GratiUede urdinif sa pot inJocuj cu biQcuri ~ O~jni~ prevazute cu wieprin care ~ecii fl~'PQt pltnJnde. /

3.9. lngrljlrea .tamI'lih .deafbine·tn perloada· de·

iarni ' , " .

Tncondi1file din taranoastrA, periOada de iernare a familiilor de albil1e Tncepe dupaefectuarea ultimului zbor de curatire de la sf~itul se:zonului~idureaza pAllA la primul zbor de curallre a albinelor spre sf~1 iemii sauTnceputuf primaverii.

Farniliile dealbine iemeazA obi$nuitin aer fiber, tn uriele ~~ zone sepracticaiemarea incojoc ~ cutotur izolat in adipost.

~area inaer liber a famfliHor de albine pre~inta avarttajulca permite albinefor sa execute Zboruri de curA~re in zilele CAlduroase am timpul iemii ~i rlmanind subinfluenta direcm afactorilorde mediu spOr~e rezistenla ~i viguro~itatea acestora. in vederea iemariifamiliilOr de albine Tnaerliber~' necesara ampJasareaacesiora pe vette feme devAnturi p utet'rl ice, aSigur"rea GU suficiente tezerve de hrana· ~i prOlt8J4~fllJILlibllJlUi CU materiale izolatoare.

'- .. < .. - - - _- - ----~,

1:1 ~I,"il'iilr"·~~se practic4 to zonete

74

75

se a~e.4"a odi$taAlA de·1Q-15cm Uftct,.~a pe suporti la inA~ime de 15-30 em de sol pecare s-a ~ut un strat de paie. Stupiise impacheteazA dintoatepir1itecu form~du-se in acest fel un strat izolator. Paiele de UCC~UI"" stupilor se acopem cu carton asfaltat. FaJ11iIiiI8 de albine introduc la iernare in cojoc in.momentul in care timpul a race ~i nurnal suntperspective ca albinele siexecute de curA¥re. Pentru a preveni pltrunderea vAntului

_ urdin~urile stupilor in fala acestora sa ~A snapi de "1'010""nt stuf sau papurl. in zUele clIduroase l?i i~ .peretele prot8C\ie djn fatastupilor se lnllturapentru a d~ albinelor sa execute zboruri de curatirein timpul ie,!"ii. de albine iemate in cojoc sunt bine protejate impotriva de aer rece sl reactioneaza mai greu la schimbW'ile, temperatura din cursuliernii. lernarea:a~bioelor in inceteaza l?i lamiliile sunt amplasate din nou pe locurile vatra stupinei o datA cu incllzirea timpului ~i inceperea de curatire de primavara.

lernarea famlllilor de alblne in adipost se practicA

cazuri foarte rare in tara noastra ~i numai in cazul familiilor albine slabe I?i cu rezerve de hran~ insuficiente.

Supravegherea lemlrll famlllllor de alblne seface scopul dea cunoaste modulin care decurge iemarea vederea stabilirii masurilor de indreptare. ln general, pe iernii, faminUe se lasa sA iemeze 1ini~tite. Periodic sa CAC'iULC asculta.rE),afam.!JIDRf. d.~~~ine. se curala urdini~urile de moarte ~ se urmAf~ca apa sa nupltru~ln stup.Tn ninsorilor abundehte sa curl'tA zApadA de fa urdini~rile O\UI.III~

Iar In zilele cllduroasesestimuleazl'zlfRfrOrI(Je lCtirltife a albinelor.

AJtitorarea familiilor'de a.blnecare·nu ierneazA normal. Cazurile eele ma,frecvente de stari anormale.ce se tntalnesc la unelefamilH de albine In timpul;etni;s~nt urmatoarele: hrana insuficienta sau deproasta .aalitate, fmbolnavirea de diaree, pierderea mltcilor, umiditate exagerata l?i patrunderea~ecilor in stupi. Stlrile anormaie-provoacA nellnlstea albinelor, Ie intensifica activitatea ~i ca urmare, grabesc uzura organismului,inffuentand nefavorabil asupra

iernarii. '

Starile anormale din familii in. timpul iernii sestabilesc tara a deschide stupii, prin ascuItarea familiilor pentruaprecierea intensita~i zurnzetului prod us de albine ~i dupA cantitatea ,i starea albinelor moarte,.:glsttepe ft.rndufstupilot:" t .;,

Ascuftarea famUiilor se faCE! apropiind urecheade urdini!;;, lipind-o de peretele din fata al stuputui sau folosind un tub'de cauciuc, cu diameuuJ de 1 cm ~i lungimea de 1 m,care se introduce cu unul din capete in interiorul stupului prine, urdini~,

lar celalalt capat seapropie de ureche; Pentru a apr$Oia.starea~i . tamiliilor de albine sefolosel?te de asemenea_ "foaia de contror . ~ - un carton·G8··se'~~ pe funduJ stupilor ~,pe care'cact albinele moarte "ru~ deceara prQvenitdin descapAcirea mierei din fagun,consumata de.albine. . _

Legat dereZlMtatele observatiilor, se apreciazA felul fn care decurge Jsmarea slse iau masuri imediate,pentru 'nlaturarea cauzeJorcareinfJuenteazl'",ta~&rQbiCiEJrnarea . albinelor~ Astlel zumzetul·foarte slab;a§emlrlAtOr cu ~"

76

frunzelbY me-ara, ~ra.,CI'fiatiIliresuht lipsite de Completarea' rezervelor de'·.hrani.se realizeazA cu fagon sau cu iahar~ Astfef;tft~UI.Jste"i unor rezerve miere Tn faguri, '8Ce~ se~I~)",emut de iemare, o parte ~1' de alta a acestuia. tn ~.;fftOurilor cu miere adminiStreazlfamitiilor llpsite de hranl:"'~ de zahAl' miere preparatA din patru pAttI zahlr pudtli$i 0 parte lichefiatl, care $8 toaml, pestezaharul·pt.Idri '$I Se tr~n"~ntI pAna'la consistentaakJatului. p~a de' zahlr' cu miere adminiStreazl sub formA de turte de 1-1.5kg:tnvelite Ttl sau hirtie perforatacare se .azl deasupra ramelor ghefr1ulde iemare~

Tn lwnirea albinelor se fol~ecurezultatebune siropul de zahAr. in proportie de 2:.1 {doul plrttzahAr~' 0 ' apa).Siropot clldot-~~irtiStr'eaia'_neIor in fagtJri.

MminiStrarea hr8neise eX~~afari din ~i numai incazulgerurilor puterniceaceastl operatie sa laadipOst.ln camere incllzite. Pentrut:a'atbtnele sa nu il'l1p~ prin came~ 1t1 timpullucrlrilor.s8·f~

~·iar hranas8 administreazi citmai f'eIJ_:JiE_aaClminisitrare hranEH~farniliile sa aduc 1ntr-o carnera .... ClfzitA albir'lEHe SA se Uni~easoa~abia aoo~.~;_~orta ZUfrizetul pLiterniC$i e'l dstEmta".Jftrtiit' stupilcJra albinelor moarte avimer __ MIlt albinele sum pe cale'de

77

de curltire., pentru'ca albinele sA-~; gofeasca it'itestlnul gros supralnclrcat.

Asemenea zborurt de cura.tire saexeeuta inaer tiber. in ariee zi insontA ~cllduroasl din tirnpul iernii.Tn cazul in care zborul de curatjr~ nu se . poate efectua atara -din cauza" temperaturiiseAZute. se reeurge la zborut de' curatire,ftl camera.

Clnd la eontrolulfamiliifor.de'albinedinstupinA sa con .. ' s~.zurozet prelungit,neurliform .. in,jnt~hsitate ~ .it()r.

indica absenta mateii din stupe .

, FamiliileramaseOff~ primesC,o.ma~,de".~ iei1l8tBjn afarag~~ija"cJe~seuM~Up nucleucumatca

Exeesul de LJmiQitat~ '«tprEij:intt~ea~mene~o,.,-e anormalA ~·seC()~pFin ·pr~tema,~ •• Joaiad$·Q9flttOl~ albjnelor moart97m~~]flcazIJJ e~~1Ui tte~fJ'lidi,tate, f~urii ll1ucegAiesc,iar miereCl d~apacitlde catreatb[l$',~:, subti~~ ~i sealtereaza. provQCAnd imbolnA~ireaalbinelor,d$ diaree.

Umi(titatea excesiVA se. intaturA' prin. mutates. famiHilOr de,~~;unloc lnsorit din vatra stupinei~lmbun_ea. ae~~il'HO~rul stupului.

~~~u&.puternie ~i nelini~tit alalbinetor,precum ~i prezentf1.,~~~ ,e;ontroJ a albinelor roase,tarA C$9te ~ia e:xc~el'ltelqr ~~arata 'Ga aeesnaau J)Atrunsln stup un~(30nSumlpr;~~;miere~,pastura, degraeJeaza fagurii l?i neUni,tese albine~., pr~d imbolnavirea aeestora de diaree.

-

78

CRE~TEREA ALBINELOR

79

PeAtru,~Jn,~~~~k'$UPW ~~e. se desface euibul, se ornoara soarecii, tniaturAndu,,:seneajunsurile provocate de ace~tia. Atunei cAnd este necesara. insa luarea masurllor imediate detndreptare a starilor anonnale, aceasta aqiune contribuie la liehidarea Pierderilor in timpul iernii ~} asigura in primavara 0 dezvoluue normala a famUiilor de albine.

o varianta. aiiWtiaffi matCUo1'''nftuclee ~apo$tffi%tAturi de familia de baza, consta in iemarea nueleului pe 2-3faguri, alblne, matca~i rezervele de hranl, intra dou4 famiJii ptitemic8 adaposnte intr-un stup orizontal, avAnd fleeare urdini~uri

separate. > '

. lern,area mitellor in nuel •• adipostlt. in atupl compartlrner)ta1l se practica in cazul in'13'8in ~ stupinA urmeaza sa. fieiemat un "umar mal mare de mata.Tn vederea adapostirii nuereelor eu mata se fotosesc stupi gai, corpurisau magazine ee se eompartimenteaza etans eu diafragme desPartitoare. Recare compartiment este prevAzutcu un spcl1iu. in care se introdue 2-3faguri cu 0,400-0,600 kg albine, matca sl 4-6 kg rezerve de hrana, Tn stupii astfel cornpartimentati, avand urdini~urile separate, nucleele se organizeaza perechi, de 0 parte ~i de alta a diafragmei desp8J1itoare, pentru pAstrarea caldurii necesare pe timpul iemii. Astfel organizate, nucleale se pastreaza pana in primavilra, cAnd matate de rezel'Va se '

folosesc in stupina. .

o vananta a iemani mateilor in nuelee adApostite in stupi compartimer:tta~ 'consta in tnloeuirea diafragmelor etan~ cu diafragme pertorate, prevazute eu piasa de sarma prin car., albinele ~i matca nu pot trace dintr-un compartirnent in altUt ln fiecare compartiment seintrodue cAte 1-2faguri eu 0,2-0,3 kg albine,matca ~r 1,5-3,0 kgJezerve de brana, Nucleeorganizate In acestfel formeaza pe timpul iemii un ghemdeiemareCOI11\Jn,

Care asigura un regim de temperatura imbunatalit. .

Iernarea.mai muHol' mitel inaceea,1 familia dHlblne. este un procedeu experimentat in diferite variante de nu~r •.

apieultori. . .

3.10. lernarea mitclior de rezervA

Necesan.d de mltci de rezerva Tntr-() stupinA reprezinta . 10-15% fata. de efectlvul de familii. Procentul mltcilbr necesare spore~te ~i mai mutt Tn cazul folosirii procedeelor de Tntrelinere a familiilor de albine cu matci suplimentare.

In vederea asigurarii stupinelor eu mAtcile necesare

primavara, aeestea sunt erescuteln cursu! sezonului $i se pastreaza peste'iama. folosind mal mutte proeedee.

lernarea mltcUor in nuelee adlpostlte allturl de milia debazlse fol~te aoesea in stupinele din tara PAstrarea mAteHorpe timpul iemil se faceastfel: toamna dupa ineetarea eulesului, matca de rezerVa, eu 3-5 faQuri sl eantitate de 0,400-0,700 kg albine ~i4-7 miere se intr-unstup alaturi deo familie puterl'l\cA de carese UGi;»JCU printr-odiafragma etan~. Familia ~i nuCleul au urdini$1.Iri rate. Pentru ca intimpul iemil farnilia~i'nucteul\sAformeze singur gl1emdeiernare, culbut acestora seorganizeazA parte ~i alta a diafragmei. Pe timpul iemU, atAtnueleulCtJ M"''''''~ cat ~i farniliase protejeazA cu materiale izolatoare. Tn' obi~nuite, procentul de matci pierdute este de 5-25.

i

80

~J~catade~$8bazeaza pe

ca tn timpul iemii, c&nd nu erase pt.I~t, familiile de tolereCIZa inghemul de iemare.mAtciprovenitede I~ alte

.. rna,.. m'-cilorin afflra.gbemuluUn carner. procedeu eficient de iemare a mAtcUor.· 0upA acest pr~Ce<:fiee matciiE! trlsotite de50.-7Qcdbine carese.sdlimba·pe ce ~~ uzeaza, iemeazain/cu~. adlpostite, in dulApioare· lemncese ~.azA in camerede Iocuit. C~le de confectionatedin material plastic sau dintabla seectliPElaz;il interior cu cAte unfi.gu~ de culoare inchisa ~.se fixeaza

ceara defundul ~i. .. ,

. Pentru hrana~nelor se foI~temiere nee. :ristalizEl1

. desalcArn· sau provenita din hrl1nirea albinelOr cu zahar, vederea iemarii uneirnlltci pe 0 perioada de 4-5Iuni, Sa lOI01S$! 150 .. 200 g miere ~i 30-40 g albine, socotindca datorita albmetedin cu~ti1e deiemareSe schimbade 4--6ori.

Pentru inlocUirea albinelor uzate se fotosesc provenite dinfamilii putemice, cu multe albine tinere; c-a·r\at,,\'!IIe!

asigorate· din toarrtna timpuriu curezerve de miere~1 polen Matdle seintroduc la iemara spre ~IIunii tv'"tnlTlhri.4

incePutOI lunii nOiembrie. ln aceS! seop.niAtcile se scot stupt ~ sa introducin eu~tHe de 'iern~~insowe de proveflind din famifiile dincareau fostrk$iCate matcile. populare, 'afiecare cu~seapliclc4te·lJfl· hranitor cu Astfe' pregatite,c~te cu matcise ~reaza tn dulapiorul lemare. Pe timpul .. femii se .• urma:reiI~;;tarea matcllor a1binelor din cusf la interval de !'9zile~ Cu ocazia vermes mooului in care decurge lemareamatcilor, din cu~ti se

81

albinale moarte ~I sa compfeteaza hranitoarelect,J miere:

Datorita uzurii, albinele din cu~tl se schimba dupa4-$ saptamAni. Tnlocuirea 'albinelot $e9tectrta astfel: se seoate matca dinc~ca de iemare ~ se pastread intr-ocuti&d6' chibrituri in dulapiorul de iemara; sescutura apei din cU~CcldEl iernare albinele uzate, dupa care aeasta sa curAtA ~ise populeaza dIn nou cu albine luate" direct de pe fagurii famltfei pregatite din toamna tn acest scop. C~titecualbirt. SilasAla rece 15-20 mintrte, dupl1 care se aductneamerac8tdA, unde se introduc matcile iemate. Pentru a evita eventuate pferderi, inainte dea1VintrodusEHncu~" m4teile s& nactliesc.in miere~ In continuarsa iemllrii, albinele din cu~ti Sa lntocuiesc, pe masura ce se uzeazacu alte a1bine.

Prooentul de ml1tci pietdute intimpul iemii, in caw! folosiiii acestui procedeu, estede10-120k.

Folosind metoda de iemare a matcilor In afaraghemului In earners cu mijloace· red use . si.la un pret de cost sca.zut!. poate fi ierp~unnumar toarte. marene matci. Fata de procedeele ~nuite de ~eroare, iernarea matcHor inatara ghemuluiJn ~ere se realizeazl1 doarcu 4% djn_consumul normal de.hrana ~ 7% din nece$8l"UJ'deaJl)i"

~

3.11. fntretinerea famillilro de albarlein clfferl" sisteme d$stupi .

Produetivitatea,famniilor de a1bine. estestrAns legMA~, volurnet stupilorfn careaoesteasunt adApostite.VotumorrniV"~ al stupilor. asigurafamiliilor spatiUI necesarpentructe~Sre.'

82 puietului ~ dep<n:itarea n$Ctarului~prei'ntAmpinA aparitia roitului; dA posibilitatea sa fie folosite numeroase metode intre~nere a albinelor. TinAnd seamade ava~tajele pe prezintA stupii devolum mare, Tn tara noasna, folosirea acesto Tn productie a fast generalizatA.

Tntre~nerea familiilor de albine in aceste sisteme de se face diferenliat, in functie de caracteristicile culesului . numArul, defamilii debazA sau cu rnatca ajutatoare care

adApostesc intr-un stup.

3.11.1.lntretinerea famiHilor de albine in stu~i

Volumul mare al stupului orizontal ~i folosirea unor sol constructive avantaloase permit apllcarea a nu procedee de Tntretinere a familiilor de albine, care """"~"''''' obtinerea unor productii ridicate de miere.

Intret1nerea In stupl Qrizontall a famllillor de

. cu 0 slngurA matcl. Procedeul obu$nuit de intr.t:Jtin't:lrt:l (ami/ii/or de albine tn stilpi orizonta/i. Dezvoltarsa familiilor albine in acest sistem de stup se realizeazA pe Unie

(de la 0 margine a stupului la alta), prin adAug~rea de faguri, masura cre~terii puteril familiilor de albine ~i culesului.

PrimAvaracuibul'familiilor'se organizeam .astfel: fiecare perete lateral al stupului se lasA cAte,unfagure cu ~iunfagure cu pAsturA, iar la mijloc se~A fagurii cu Pe mAsurA ce numArul de albine din familii sporeste ~i se incAlz~e, cuiburile sa !Argesc prin introducerea de

83

clAditi intre fagurele mArgin~~i cel cu puiat. LArgirea cuiburifor . se.continuA in funetie de dezvoltarea familiilor, introducAnd fagurii pentru cre~terea de puiet in mijlocul cuibului.

inalnte de inceperea culesului principal, cuiburile fal111fiitor de albine puternice se complsteaza cu faguri goi ~i faguri artificiali, iar in cuibul familiilor mai puftn dezvoltate, 'in functie de puterea acestora, se introduc fagurii necesari pentru cresterea puietului ~i depozitarea nectarulyi. DopA pregAtirea cuibului, la familiile de albine puternice .pentru a UfOOlcircufatia albineJor in perioada culesurilor mari, se de$Chide .. 81 doilea urdini~ cucare este prev6zutstupul orizontal.,

Pe mburA ce fagurii din stUP$EHJmplu~u,miere. Se~ec spre partea lateraiA a stupului (opusA cuibului),Jarin locullor

se introduc lagori goi~i faguri artificiali. ,

La familiile de albine foarte putemice, in cazul~urilor de mare intensitate, pentru a mAri spafiul necesar depozitArii nectarului, sa pot folosi magazine speciale confectionate pentnJ dimensiunile stupului orizontal, echipate cu 18-20 faguride

magai:in. ,

Pentru.a men~ne familiile de albine in stare activA,.', familiile care au tendinta· sA, intre in frigurils roitUlui, se ridicl faguri cu puiet pApAcit gat~ de eclozfonare ~i 8tblne flnere ~i S& folosesc la TntArirea familiilor slabesau la fo~marea de famiift noi.

CAnd culesurile de varA sa apropie de sfA~it, se ~

" '.

In cuib rezervele de hranA necesera pentru iemare~' se extr.

mierea care prisoseste, iar cuiburile famifiilor S& reduc la numArul defaguri ocupa~.de albine.

84

CRE~TEREA

tn ultima parte a sezonuluif~lJni~periji de se scot din stupi, jar cuibul familiilor., se .impacheteazA materi. izolatQare;- PenttuevacuareavaporilQrde api din petimpuliernit scAndurelele de podi~ din mamirleacuilt>ultl se lasii depiirtate. ,

,

FamiliUe astfel pregAtite iemeazA afarain aer liber.

P!.oceclBul Layens de intrefinere a albinelor tn orizontaH sa bazeam pe reducerea la maximum a de lucraridin cursut semnului. Astfel, de la1nceputul

. .

cuibul familiei de,albine sa organizeaza la unufdin eele

urdini~uri ale stuputui infelul urmator: laperetete stupului aseazadoi fagufi, din care unul cu miere ~i unul cu miere pastur!, apoi fagitrii care contln puiet datoate varsteie, faguri cla-diti goi, fagurii cu miere, iar spatiul ramas liber in sa Cofnpleteaza cu faguri goL Familiilede albine avand organizate in acest fefnu se mai controleaza panA la culasului, cand sescot fagurii cu miera,iar cuibul organizeazA la unul din urdini~uri ~ sa stramtoreaza la fagurilor ocupati de albine.

Pentruininu~ireafamiliilorla care sa aplica orocedeu acestea sa impart 1n doliaprintl'-o diafragma stanss; diviziunearamasaortana i~i creste mateadin botcl UQ,~Vc:u, , Aplicarea procedeului creeaza posibilitatea numArutui de fam"ii de albine ce pot fi intretinute de un Procedeull<cat in euib" de intrefinere a familiilor de. ' in stupi onzontsll, poarta aceasta del1umire pentru ca organizaiea familiilor pentru cules, _ compartimentul.' pe

85

depozitar~a nectarului corespunde cuibului din care matca.~ rostscoasa ~ansf~rata inpartea opusA a stupului.

La familiile de albine .ta carese aplica proce~~I. intretinerea familiilor de albinese practicl dupat~nica obi~nuita.Cu 14zileinairrtealnceperii culesului sa cautAmatca ~i impreuna cu 4-6 faguri,. din care 2 faguri cu ouA ,~ pUiet '. necApAcitse transferA in partea opu&a stupului ~i se izolea%l de restuJfamiliei printr-o diafragma ~ p'revAzuta~ suprafata cugratie Qesp8r11toare. ~~fagUri .. se,~.Jn pat cald fata de,restuiramelor din stup care@~tn.I~. Fagurii cu puiet de dupa diafragmA sEl' organizeazltn.~ ca puietul tan~r sa fie tangl diatragma cu gratie desplftitoare, dupa care sa urmezepuietul varstnic ~Jagurii. goi~ntru depozitarea ne¢tarulu,i. Prin restrangerea oatului-mAtciiorin timpul culesului, majoritateaalbinelor tiners afJmetn ~p.~ transforma in albine culegatoare participand la varOri.ficarea nectarului. in acel~ timpactivitateamatcii in stup asigura rnentinerea puterii famillllor de albine pentru culesurUe urmatoare,

Nectarl)lrecoltat este .depozltat in • fagurii goi" dirt compartimentul de stransura ~i in faguriidincare aeclozionat puiet\ll.L~~ incetarea culesului mare Sa ridic&diafragma prevAz~.~u .. griltiedespartttoare, tar matea se a$eaza, Impreun4.cuf~~urii cu puiet, intre faguriiextra~i .din

compartimenM,~;~·

PregatireiJ fllniJjiIQf.,t?~l'ltrui~n'Ulre~J iernarea se organize~a'dupa.~_~~. '

• " . . . ,", , :' T' , ,-'. _ ' ;: _{;~:';- •

86

Procedeul fami/ii/or unite tntrepnute in stupi separaf/ apllca numai In cazul familiilor de'atbine care In culesului principal timpuriu de lasalclm ,I, in cazuri mai de la tei sau fAneatA nu au ajuns la 0 dezvolta corespunzAtoareca sA participe la culescs familii

La familiile la care urmeazl sA fie folosit procedeul iau din vreme mAsuri ca acestea sA fie grupate perechi douA) la 0 distantlde eel mult 1 m una de alta.lntrucAt sunt stabe, lucrlrile de ingrijire in sezonulde urmAresc sA creeze conditiile necesare pentru t1A2'VDI1[are

acestora.

OdatA cu inceperea culesiJlui, cand zborul albinelor

foarte.intens, una din familii se schimbA pe unloc nou din stupinei cAt mai depArtat de locul pe care l-a ocupat, rAmasA se depla$eazA cu 50 cm cAtre locul pecare I-a anterior familia mutata. Prin aceastA operatte, culegAtoare din familia care a fost motatA, la tnapoiersa cules, negAsind stupul din care au plecat, populeazA siaM ~zatA in apropiere. Pentru asigurarea spatiului depozitArii nectarului, cuibul familiei care a primit cul49aAtoarei

'sa completeazAcu faguri.

Primind de la familia depiasatA toatealbinete CUI~~a[oar familia rAmasA pe loc devine puternicA ~ valOrificA "'U,'g~ .... conditii corespunzAtoare.

. Cuibul familiei ce a fost depiasatA, ramas fArA culegAtoare, sa restrAnge la numlrul faguritor ocupa1ide In timpul culesului aeeastA familie i~ reface CUI~~ltoclrele

87'

puietul cApAcit ramas ~i, datoritA condijiiJor favorabile, incepe sa se dezvolte.

Dupa incetarea culesului, pentru a preveni intrarea famiIiei . putemics in frigLJrile roitului periodic, se ridicA faguri cu puietcApAcit gata de eclozionare ~i se introduc in' familia de la care s-au luat culeg4toarele. in scurt timp puterea celor doua f~lji se echilibreaz4, acestea devenind suficient de puternice ca sa. va~orifiee culesurile urmltoare ca familii individuale. .

Procedeulnu se recomanda sA fie aplicatPentru valorificarea culesurilor tArzii din lunile iulie-august, deoarece dupA ineetarea acestora ech{Ubrarea ~ int4rirea familiilorpent.ru iemare se realizeaz4 cu greutate.

fntreJinerea in stupl orizontall a douA famllil de albine. ln conditiile din tara noastra intre~nerea a doua famifii dealbine in acetasl stup se practicA numai in cazul familiilor sl~.care nu au posibilitatea sa se dezvolte corespunzAtor pentru a valorifica culesurile timpurii. Tntretinereain aeela~'i stupa doua familii de albine in zonele cu mai multe culesuri nu este economlca, deoarece productiile realizats de aeeste familii nu de~esc productia uneifamilii polemiee intretinute singurA intr-unstup.

ProcecJeul fami/ii/or unite intrelinute 111 ~Jlqfstup se

c.

toloseste in zonele caracterizQte printr-un singur •. ~ prin-

cipal de Ia pom; in zona de dealsau dela salcAm in zOna de. stepa. Proc6deul sa aplici astfel: intHmstupbrizontaldesp4t1lt printr-o diafragmA etan~ mobilA. ierneazl douA. familii.· FiecarEl' familia are urdin~uJin peretele din fatA al stupului, rarne'efli~, a~ezat&in pat ieee. Din primAvarA ~i pAnA.la ouIesUl~f;f

88'

famiJiile de albine se tntretin individUIt~Qu3'ziJe tnaintea irv"'le:.na culesului matca varstnica sa suptit11il;;'iar· matca tanArA faguri cu puiet necapacit ~i tezerve.timna: se izole~a. diafragma mobitAla peretele lateral '''''~pufui prevazut urdin~: Cafe doua fatniliiunificate, avlhtfbn numAr mare albine cutegAtoare dar fAramatcA,tormeiZlo familie ce participA la valorificarea culesului. 1n tirilpLJlculesului, in milia farA rnatca SeihtrOduc 1 -'2 botci ptov~nind dintr-o

cutnsu~ri valoroase. .,

,

Pentru cules, deasupra famili~i se .aza un

prevAzut cu 18-20 rame, in care albinele depoziteaza DUpa. incetarea culesuluis~ ridica fagurii cu miere ~i cuibul organizeazcl sa inainte de un_ificare. P~atirea familiilor: iemare~iiemarea se face ca ta familiile Individuale.

In conditiile unul singur cules principal C1\JllvC11 procedeului asigura obt,nerea unor proquctii sporite de marfA, ~i reinnoirea anuataa 50% din mAtci.

Procedeul fami/iilorunite, intrefinute in 8C8/afji stup. cuiburile desparJite, se aplicA folosind p$ntrv , nectaruJui culegatoarele a douA famitii tarA ea acestea sa CUiburile unna.

Sk,pJ1 incaresunt adApostite femiliile este Dreva2:uU

, ,

cite un urdin~ pe peretele dint .. ~ fiecare familie

interioreste impA~ in douft jum_Jil,,"e printr-d tii!:lilfr!:lil'l'n! in ambele compartimente. Sa ~cAte 0 familie de. dupa proc$deele cunoscute,iar'fttaintea inceperii v"".:NtUf deasupra cuibului S9 a:;;eazA ·cite d gratie despa.rtttoare .

89

magazin comun echipatcu t&-2O rame. Cele douA famiW~'

neetarul ~i-I depoziteazA in magazin. "'_0

Tntretinerea a douI farnilliintr-un stup avAnd cuitlUriIW", deSpartiteptezintA avantajul cA necesita On vOlumde mIJI~;< redus ~i poatefi apHcat cu re:zultate bune pentru valorificarea culeSiJlui principal. tInlpuriu;

tntret1rierea in sbipi otizomaH a uAel f8mllll~~ ,i a a.nei mitCl ajutfdoare. Procedeefede.fntre~1bacefa;t stup a unei familii de bazA ~a unei mAtci~~sit~ cu scopuIde a crafte eontingent$SUpU~~albih&care sa cOntribO~'la mmirea' puterii ·familUlcW' d$·baz~in· vederea valorifiCitii tnrnai bUne&nditii a CuteSurifor principale ~ ~ In~reascA familiile de baza cu aIbi..,e in vederea iemarii.

Procedeul mata/Or ajutl.toare . vrfJmelnice sa' aplica in vederea Cf9$ferii de a1bine suplimentare pentru valormcarea culesurilor tarzii sau pentru inlarirea familiitor de bazA inaintea iernarii. TotodatA, priMa pncarsa procedeuluise asigurA prevenirea roitutui ~i Schimbarea 'planificata a mAtcilor din familiile de bazA.

FamulR&. ajutatoare vremelnice seformeaza la sfar~ul culesuluidesarcam.in ate$t8COp'dintamiliifeia care se apliCA procedeutse scot in timpw zHef ~3taguri CO ~~1 din care 1-2 fagOri cu puiet tapidtgata deeClOzi(>riare$f1taqura CU miere "polen, care sa despart printr-o dlaftctgmf etart~.de familia de bazA. Pentru ~2boru1 albinelorse deschide Urd~ul lateral.~amiUi1e nouformate primesc cate' 0 bOtCi gilta Qj eclozioriare "provenitA dintr-o familie '. dirl' _',UU11fli:l ••

Dupa. irnperecherea matcilOr farrlifiil4aaildoarll VJ-tm1eInlJCWlsa",

90

int~resc periodic cu faguri cu puiet cApacit luat din familiile bazA pAnA cand acestea ocup~ 8-9 faguri cu albine. P prelucrarea repetatA a fagurilor-cu puiet din familia de bazA prE;lintampinA-aparitia frigurilor roitului.

Pentru valorificarea culesull,Ji tArziu sa organizeazA nou compartimentul pentru matca ajutAtoare pe un spatiu de faguri, in care se introduce matca vArstnicA din familia de Fagurii ramasleu albine se unesc formandu-se 0 familie f""""",,,,:

putemicA.

- Toamna, dupA incetarea culesului ~i p~'mAsurA

mAtcile inceteazA ouatul, familia ajutAtoare se uneste cu milia de bazA formando familie care iemeazA euo

matca.

Procedeul m4tcilor ajut4toare permanente se toloseste

tn ved~rea valorificArti tn mai bune condi~i a culesuril.or cre~terea tn tot cursul anului a unui numar mare de suplimentare. Procedeul se aplicA tn doua etape: 0 pregAtitoare - anull ~i etapa de folosire a mAtciior """+"""".0

In anii urmMori.

ln primul an de aplicare a procedeului, termeneJe la

sa executA lu_cririle ~i tehnica folOsiti sunt acele~i ca famitiile. ajutAtoare vremelnice. Spre deosebire tn$A de . vremelnice, famUiile ajutAtoare permanente nu se II ... i·~I"'!!I

toamna cu familiila de ~~iiemeazA ca familii individuale. acestscop sa·iau misuri ca famitiile ajutitoare sa sa dm~ltg '. la un nivelcorespunzitor, jn vederea iemAni 0,7-0,8 kg ~i sa fit;lasigurate cu 7,0-8,0 kg miere. Pentru lemare. familiei de balA $i ajutAtoare se organiZeazA de 0 parte ~i

91

alta a diafragmei care separA cele douA familii. pentru ca gher:rlul de iamara sA pAstre:ze mai bine caldura 1n timpul ;emiL . '

Tn anul doi de aplicare a procedeului, tncepAnd din pFinleIe zile de primAvarA, se urmAr~te intensificarea cr~erii de pU~ inambele familii. Tn acest scop. familiile ajutAtoare sa inWesc periodic cu fag uri cu pulet cApAcit din familiile de b8zA.

La Tnceperea culesului principal. familia debazl sa tJr\ificA cu familia ajutAtoare, iar matca famBiet ajutatoarecG. 3fagOri cu albine, din care un fagure cu miere ~i 2 eu pui~, sa IzoleazA cu ajutorut diafragmei despArtltoare 1a urdfni~uJ'I~eralal . stupului. Tn cazul in care in cuib nu 6xistAspatiu suficient. deasupra stupului se a~eazA un magazin pentru depozitarea nectariJlui. DupA cutes sa extrage mierea ~; se reiaactivitatea de intensificare a cre~terii puterii famlliilor' de albine pentru valorificarea culesurilor urmAtoare. Toamna,.famili~ de ~A ~i familia ajutAtoare se pregAtesc pentru lernare ca ~i in C!lZul anutui intai de aplicare a procedeului.

Procedeul familiiler ajuMtoare cu m~tci iemate in afars ghemului, ca ~i procedeul familiilor ajutatoare permanente, urrl'lare~te crestsrea de albine suplimentare in vedirea valo~ttnrnai bune conditii aculesurilor. Ca ~i in cazul proc~·fail1ilinor ajutAtoar~ cu mAtci lernats in atara ahE~m\.rUi.:_r·8I'uca rn doul1 etape. Astfet, in primul an, dupa , fornieaza din familiile

92·

CRE~TEREA ALSINELOR

familiitor din stupina~ seoblin matCHe t~tenecesare folosirii acestora in prlmavara seZonuluitJt'mltor. DupA zborul de curatke de la inceputul $9Zonului. cAnd altJinele nu se mai afla prinse in ghem. din CUibui Cf:lIor mai puternice famiUi din stupina sa rid1ca 2-4 faguri cu puiet ~ miere,la care sead~uga ;

o matca imperecheatl.iemata in afara ghemulUi ~ sa .

o famnie ajutatoare care sa. izolazl de restul tamHiai diafragma etan~. Oupa tormarea tam.iliilor ajutatoare. urmare~teintarirea acestora cu puiat cApacit luat de la de wa. In vederea valo~rii ~lesunlortirnpOrii de nAl:rar. cat ~i a culesurilor de l@I'a. sa procedeazl ca ~in cazul.. . ajutAtoarepermanente. Toamn~familiile,debala sa unesc. •. famUiile ajutatoare. pastrandu-se in stupmatcile tinere. Matcile· varstntoe se scot din SWPi ~i ieme~ in atara ghemului.

Procedeul familiilor temporare, constituie un miiloc ofil'llAnI' de sporire a produ.qiei stupinelor~ La aplicarea procedeului disting doua etape: in primul an - etapa pregatitoare ~i urmAtorii ani - etapade. valorificare a procedeului.

in anul intai de aplicarea procedeului se toioseste aceeast fehnica de lueru ca ~i incazul 'p~eului fanlim~:>f ajutatoarecu,l11atci iernate in afar~ ghemului. In etapaa de vaforificareaprocedeului,'prirnav~ dupazborul~de ....... , .. .,.. folo~indmatcl(e lemateJn afara g~ului, pe lang! farT1iliile baza 'put$micese forrneaza 0 familia temparara ridicand· f~din apeSte familii 2-3 faguri acoperiti cu albinedin

> un fagu~e .,(;lJ .puiet capacit. un fagure cu miere~i , u~1 acoperire:FamiUile tempo!are saadapostesc in stupi alaturi de famiUile de bazA. Urdin~urile familiilortemporare

93

orientttazi/ in directieopusa urdini~urilor familiilor de baza. .... Familiile temporare sa formeaza in funcpe de caracteristette cuJesului din zona: mai putemice in cazul zonelor caracteriz8te. prin culesuritimpurii ~i maislabe in .cazut zanelor caracterizate-

prjn culesuri de varl. , .

Ingrijirea familhlor temporare sa· executa dupa'tehnfcB - ~uita asiguraoou-se conditii optime de dezvoltareatamllOr de baza ~i temporare pentru valorificareaculesul'ilor~{n cursu, sezonului. atatfamiliilede albinede_.cat.~, valorifica culesurile ca familii.de .""i$tAtitQ_Iri.'z.ot1ele caracterizateprin ¢uIE$J' Pri~.(j(!.f.~·s.~~:--urmat de culesuri devara stabe ~t.t{les;gu~e~i incazur unorCOOditii nefavorabile in sezonul d~ prin,~vara. care determina dezvoltarea Ia un. nivel n~resp~nzatQr a farniliilQrtemporare pentru cules, ac8stea sa u"ificaCLi fainiliileQe~pe toata perioada culeSului ~i sa rafae imediat dupaTncetareaCJ.,tfesutui. Familiile temporare suntingrijiteln eontinuare.:C~tfamitii incJepeOctertte. in perioada de roire naturala saiaumAsuripentru schimbarea mafcilor'din familiile ternporare folosind.in aeest. scop botci sao tnafciimperecheate proveriind din ceIe maibl'J.Je familiidin stupina. . - .

Dupa recoltarea mierei ~i iRCetarea cr~ter:ii de ~ ..... toarnna -' familiilede albine temperare sa unesccu f~ •. baza, din care au fost formate,iar matcile familiilor t~.' sunt iernate in afara ghemtilui. Unirea. familiifor de •• ~ familiile 1emporare seface dupa 24 or$ de la QRaf'li;.ea familiilor temporare.

94

Pentru iemarese iau misuricai,~mile unite sA asigurate cu rezervele de hranA necesareiernArii (20-25 miere).

Tn funqiede planulde prodUClie stabilit,famUiile te.m .. Iparare. foarte bine dezvoltate, sa potopri in stupinl~ famlln ... sportreaetecnvulul sau pentru inlocutrea famll,,1 necorespunzAtoare.

3.11.2JntJ'81lnerM famllillor de albine in stupi

cu do. corpurlsuprapuse, I,

Volumul stupului vertical cu douA corpuri . asigurA conditii corespunzMoare pentru dezvo~~a . de albme ~i depozitarea nectarului. invederea folost procedeelor de intra1inere a !amiliilor de a!bine cu m suplimentare este necesarA utilizarea u~U1. corp ~e suplimentar ~'i executarea de amenajarl spacla~e i echir;>amentut obi~nuit al stupilor verticali cu douA corpun.

lntrettnerea in stup. vertlcall· ell dpuA suprapuse a tamll,liIor de alblne cuo stngurA Familiile de aJbine intr91inute in stupi verticali cu doua iemaazApe un singur corp. PrimAvara, dupAzborul de sa iau misuri. ea ~i tn cazul stupilororizontali, de in+'~f'\C!itil'~i:U: a cre~teriipuietului in • fel ca la sfAn;itullunii april~ in sA existe 8-10 faguri cu puiet, iar albinele sa ocupe bme corpulstupului. CAnd familiile de.albineajung·la acest de dezvoft$re, sa ~ aI doilea corp.ln aoest $COp, di~ de los, sa scot5 faguri, din care 3 faguri co puiet ~i 2faguri

miere.~ PisturA cu care se incadreazA fagurii cu puiet. TotodaUi se introduc ~i 2 faguri clAditi goL Corpul al doilea sa ~A deasupra primului corp. Fagurii din ambele corpori sa str4ng spre peretele lateral al stupului ~i sa izoleazA cu diafragma desp4rtitoare, iar spatiUl rAmas gol in ambele corpuri seocupA . cu materiale izolatoara.

Pe masura dazvoltarii familiilor, in corpul c:te sus~.", faguri cIAcJiti ~i faguri artificiali pentru a asigura mitQile( .patitd necesar pentru depunerea oualor~ inapro~euJe$t.tI"'i" principal, c4nd incorpuJ ~ sus numlrwlf~~;de albine alUQge la, 12, faguriicu puiet n~pIcit.,s,c;lJl'corp.at de jos, urmifiodu-se ca-a~,corpSl~.~.~.\ .. corpulde sus, in care. sa ·gAsescfaguri. Q.f.PUitt~{. compieteazA cu faguri cladifj ~; faguo artificiali.ll'l~. tara noastrA familiile de albine trebuiesA aitJngA .J$ ,.~.

~ '\

dezvoltare la inceputul qulesuluiprincipal. ,DupA recoltar~

mierei, in stupi se introduc faguri cl4diti ~i faburi arti~ati pentru completarea cuiburilor in vederea culesurilor urmAtoare.

DUp4incetarea culesurDor de nectar ~ipe mAsurlce _. mAtcile nu mai QUA, fAmiliile sa reduc la un singur corp 1n .~

se introduc fagurii cu pUlet ~j fagurii cu rezervele de hranA n$CeSare iemaril PregAtirea famJliitor jlentru iemare ~ iemarea

se organizeaz4 ca ~i la familiile de aJbine Tntretinute in stupi orizontali ..

ProcsdeaJ fami/Hlor unite intre!inute tn stupi separS/i se aplicA asemAnttor Co folosirea procedeului la stupii. orizontali,

cu deosebirea ea in-mementol unificarii calor dQuA familii; cuit)ul familiei~re a primit culegAtoarelese IArge~teadl~4rtd

96 deasupra.corputui cu puiet una'.'GOfP cu faguri ciAditl' intercalali cufaguri artificiali,ln caRt~i,tmpulculesului depozitat neetarul.DupA ineetareaOtlhrsului familiile reorganizeazA' ca!?i in cazutstupilor ~j,

lntr_lin.rea in ·stupi verticaIJ: .... ·-ctoua

_ suprapus8 a famlliel de baza fi a utWI-"'1 .llIlidftl.r"".

procedeele de intretinere in stupi vertiC8fi CO douA suprap~ afamitiei de baza !?i a unei mMei ajutfrtoare cum sunt: procedeul mltcilor ajutatoare vremetn~e, .

matcilor ajutAtoare permanente, procedeulfarmUilor ajutAtoare

cu mAtei iernate tn afara ghemului $iprocedeul famUiilor •• ' temporarese aplicA dupa principiul folosirii acestor prodU$& . stupii orizontali cu deOS9bireaca fal'11i1ia ajutAtOare intr-uri corp de stup saparat,' cars se .aza deaSupra. dOuAcOrpuri ale famiUei debaz8 de care se despart nnr,'r~1

pod~fprevAzut cu urdin~ ..

3.11.3. intre"nere8familiHor~albine tn-stupl . cu magazine

Dezvoitarea fammnorde albine in stupi vetticali cu 10-1 fame tn cUib.datoritA nurMrulUi redUSd&fart1e~nate crE~~terea' puietului, ~te.limitatapentruconditine din

noastrA; in schimb, posibiUtateadea .mArivolUmul .

adAUgarea de mag~ine deasupra ~ •• asigur'a tDrY!titilU

spatiul necesar pentruaCu~ular~j~flQf~ali man d" tar. La acest ststsm de SluP, fOlosi.~ magazinelor posibititatea oblineriirmerei mo~f'or~~catitate

97

IntretJnerea in stupivertlcall cu rnagaine a famlllilor de .,blne CU 0 slnQuri matca. Tn acestscop sistem de stupi. dezvoJtarea familUlor de albinese realizeazA ca ~j 'Ia familiH,e din stupii orizontali, pAnA tn momentut tn care tn cuib'surn 8-9 !ag~ri cu puiet, iar atbinefe ocupl. complet coJl)U1de stup. lnalntea inbeperii culesului, in vederea asigurAriiTn cuiba spaliului neoesar .pemru'depozitarea nectaruJui, deasupra fagunlor din cuibse ~ un magazin w7 fagun 'cI~i thtre care sa irne!cal~ ~i 2-4 fagun ar1ificiali. ln tirnpulculesului, pe mAsurA de 'agurii din magaziri se uroplucu mief$ ~aIbineJe incep 8-0 capAce~, deasupra cuibwui ~i sub magalinul cu mier.ese ~A gel de-al doilea magazin, echipat cu faguri artificiali. incazul in care ~i. acest magazin este umplut cu miere ~i culesul.continllA, deasupra cuibutui ~i sub magazinele cu miere se a~Acel de-.aJ treHea magazin.

OatotltA faptujui'c~ rarn~e din' magaZ;~suntdi$tantate intr~.ere ~ au celulele alungfte, mitc;~ nu-~ extindo~tuJ in acesn faguri ~i, ca urmare, la t~tafeaculesUluirniElr. din fagurii. din ~ag~in este de~Uta~e superioarA ~P9atEt.~ valoHficatA In totafltate. DupA recoltarea fagurilOr co rm,re,1n functie 'de puter~fiecArei familii, deasupra ctJibului se Ia$a 1-2 magazine pentiu a a$igura spaliuf necesar adipqstirii

albinelor tnstup. "-

lrtvederea prevenirii frigurilof roitul4i sefolose~~~' procedeul aplicat Ia stupUorizontali privind ridicarea perio.d~ din cufbul familiitot care sepregAtesc sAroiasca, af~gurilof' CjJ pulet cA~cit ~i albine tinere ~i se folosesc pentru torn1aread8

famili; noi sau intanrea familHior ramase in urmA:cu' .

98

Tn cazul Tnceperii unui nou cul~s, nurnarul magazi pentru fiecare familie de albine poat~fi sporit dupa

Dupa tncetarea culesurilor, magazinele se ridica de stupi~i sa, verifica rezervele de hrana ~xi$tent~ ~~ fiecare , DatoritA faptuluica Tn timpul cules~nlor famtlllie de alblne tendinta de a depozita nectann Tn fagurii de magazin, sunt . cand rezervelede hrana pentru iernare trebuie Gompletate sirop de zaMr sau cu faguri cu miere luati de la familiileia rezervele de hrana depa~esc necesarul.

Lucrarile de pregatire a familiilor de albirfepentru ~i iernarea se executa casl la stupii de tip ~rizont~1. ,

Procedeul (ami/ii/or unite lntrepnute In sttJp/ ~/ -_rr_-, se aplica ca ~i ta stupii verticalicu doua corpuri, cu cain momentul unificarii familiilor, volumul stupului care a culegatoarelese mare~te adaugAnd 1 .. 2 magazi~e cu

Intretlnerea in stupi vertlcall cu magazine a de bazt " a unel mltcl aJutatoare. Procedeele ~e I ",rn::,.Tln .. in'stupi verticali cu magazine a familiei de baza ~I a unel ajutatoare cum sunt pl'ocedeul matcilor ajutatoare procedeul mAtciior ajutAtoare permanente, procedeul ajutatoare cu matci iernate in atara ghemului, ~i .... r,.."'o"' tamtllllor temporare se apllca asemanator cu folo procedeetor la stupii verticali cu doul corpurl, cu dec" )set),.

ca pentruadApostireafamiliilor ajutatoare se .

dotia magazine care alcatutesc un corp, cu stupce ampIaseazA deasupra familiei de baza de care se separa mijloc prev~ut cu urdini~:

99

3.11.4. Intretlnerea familillor dealblnetn stup. multietaJali

Tntretinerea familiilor de albine in stupi muttietajati ptezintl avai'rtajul ca volumul stupilor poate fi marit dupa neces'it~~ 'prin. adaugarea de corpuri cu faguri, asigurAnd condi~ile ~s~,.e dezvoltarii familiilor in tot 'cursul sezomJlui, PHn folosirea corpurilol' pentru depozitarea nectaruluise realjzeazl pf'qductii . mari de miere ,monoflora de calitate superioarA, Sapo! aplica procedee variate de' intretlnere a faQliUilor de al~ne potrivit, caracteristicilor cuJesului,. iar ingrijirea .famillilQr sa ,.,*eazl manuind corpurile ~i nu ramele, ca in cazul altor tipuri de ~., fapt ce contribuie la tidicarea productivitA~i muncii Tnapicu~ra,

intretinerea instupi mUltieta)atia familillor de alb'ne cu o.sirigurimatcA este procedeulobi~nuit deTntre~nere a familiilor de albine cu 0 singura matca, FamUiile de albine adaposute in stupii multietejati lernsaza pe doua corpuri suprapuse.ln corpuf de sus se gAsesc fagurii cu miere ~i polen, iar in corpul de jos faguni sunt Tn genetal liJ;>si~ de provizii. in aceasta perioadlfamifiile de albine ocupa trf:'irnea inf~riQar~ a r fagurilor cu . miere din corpul de sus., SPatiul IibetdintreOele douAcotpuri precum si jumatate din faguri; corpului de j()$~ln timPlJl.iEtrnii.pe masura ce a1binele consuma rf3zervadehranA din cotpU1di:l sus, matcaTncepe sadepuna oua Tn acestcorp, Asttel citaJncef.>utul primaverii aproape intreaga fami·lta se

afla in corpurcJe~. . .; '. i" •

Primavara, pernisura ce.ll1atci"~ intensifica depunerea oualor ~i'puietul obupA.~ritatea fagurilor din corpul de sus, albineJe sunt silite sa coboare 1n carpoide jos. CAnd matcile

I 100

CRE$TEREA ALBINELOR

Incep sa depuna oua In treimeasuperioara a fagurilor din corp~1 de jos, pentru a intensifica erestereada puiet, corpurile stupilor se inverseaza (corpul de sus se ~~a j)e fundul stupului, lar corpul de josdeasupraacestuia). in urma operatiei de inversare a corpurilor, albinele tind sa ocupe repade corpul de sus In care ura si matca. Pe rnasura ce faguriidin corpuJ de sus sunt • bine ocu~ti de puiet capacit, larve l?t oua ineorpul de jos, fagu se elibereaza treptat prin eclozionarea puietului. Pentru a stimula in continuare dezvoltarea familiilor de albine, operatia de inversare a corpurilor se repeta,

in cazulin care in aceasta perioada in~pe un cules abundent de nectar, iar corpurile sunt bine ocupate cu albine~i puiet, deasupra corpurilor existente seadauga allreilea corp cu faguri claditi, inter~a~ cu 3-4 fagori artificiali, in care albinele

depozlteaza nectaru!. _ '

A treiainversare a corpurilor cu puiet se executa la 12-14 zile dupa a doua inversare, cu scopul de a stimula in corninuare eresterea de puiet. Pe rnasura ce corpul al treilea se umplecu miere, intrecorpul al doilea l?i corpul al treilea se,' adauga al patrulea corp cu fagun artificiali, pe care albinele tl eladesc l?i tn care continua sa depozlteze nectarul, In timpul verii, asigurarea spatilJlui necesar dezvoftarii familiilor prin adBug~rede noi corpuri l?i inversareain eontinuare la timp a corpmfor cu puiet contribuie la me,ntin~reil de albine in 'stare 'activA l?iprevine intrarea acsstora 1n frigurile roituJui. ,.

Dupa valorificarea cu!esurilor de vara.l?i recoltarea mierei, cuiburile familiilot~e rest~ng Ia numarulcorpurilor ocupate de albine. Spre sfarl?itul verii, se executa ultima opsratle de,

101

inversar .... a corpurilor cu puiet, care asigura deblocarea cU1bUl1fdr de miere, In vederea intensificarii cresterf de puiet. Pentr\t Blmare, in corpul de sus se concentreaza fagurii de c~~'iNthisa, plin; cu miere, spre partile laterale ale corpului l?ifa'OtiHicu mierel?i Paten in partea din centru. Tn corpul de jos, s,.,re parfile laterale, se lasa cate.un fagure cu miere, iar in mijloe iaguriicti p~n polen. in corpul de jos l?i 0 parte din fagurii cumiere din corpul de sus. La inceputul iernii POOil?orul stupilor muftietajati se inverseaza in asa fel, ca fa corpul de sus sa se formezeun urdinil? de aceeasl parte cu urdinil?ul din tata pentru evacuarea din stup a vaporiJor de apa. Familiile de albine adapostite in stupi multielaJati lemeaza in aer fiber.

Procedeul Demaree de prevenire a roitului la familiile de albifle intrefinute in stupi multietaja!ise r:>ractica 1n mai multe variante,care se'bazeaza pe trecerea matc;; l?i a unei parti de albine1n sitl:latia roiuJui natural.

}ntretinerea familiilor de albine adapostlte in stupi executa dupa acest procedeu pana in perioada roiriit1i."ate a8ibinelor, dupa tehnica obil?nuita.

,.,,"", OIoiVJ.IUI de a preveni roirea naturala a famifiilof, matca

. , \.,

fan_reh 1-2 faguri cu puiet necapacit se izoleaza printr--o

·(fe~lrtit:oal"e de restuJ familiei cu matca l?i albine,'pusa unui roi natural.-se completeaza cu faguri capaciji l?i

ftifkriali. Peste corpul cu matca se al?eaza corpul pentru nectarului, iar deasupra acestuia cele doua corpuri puiet l?i albine tinere.pentru corpurile de deasupra se deschide un urdinil? special. Albinale corpuri ingrijesc puietul, cresc 0 alta matca l?i

102

continua dezvoltarea familiei pentru cule~ urmatoare. toata. aceastlperioadl albinele comunicl t~. trecand gratia desp4t1itoare, dar familia nu-roai ~.

La ivirea untJi.nou cules se ridiclgratiadesplrtitoare cuibulsereorganizeazA, in familie r~ numai tAnarl, deoarece in ,mod obi~nuit;matca vArstnica Ol'l'lorAtA. Intretinerea tn continuare a acestei fam.ilii se eXtK,,'UI,C&'

dupltehnica~a . . ~. .

proc;edeu#familiilor unite intretinu,te In stupl separafj

pra~dupa teht:1ica f?k>Sitala celelalte sisteme de stupi, qeosebirea cl ~,asigurarea spatiulu,necesar nectarulU', ~i ad~tirea ,albinelor, ,familia care a pri

~~f#Qar~e se~~aQU un altreilea corpcu .

intercatati ou faguri~an. .• .... -- .' •

- .Jritreth')e"""'.~lnllJltIe~"'1 .'IJ1I1~tde,~. aune' mitei ajuUIOare.prQC8de~;,~mtrelinere ,I?

mtJltiet~ati,~ f~rni1i~~!~a ~ia, tJn~im~ei~utatoare sutit::proced~ul' f~mU,iitQ~.C\iu~tQar~vr~~Jllle~,O,1 'OCE~u' familjilor ajot!toa.re~at1gnte.~~~~Klor p~nlatci .. iemab~tnat~r~$Jhemuluil

t~lTlp<)fare.' se,~!,!ca"ea:.'t'~,~~Pii . ., ..

fl1atca~~tit~~~ree~te ~tit~ dEf .... pra famili~,d,e"b~".~:~r~ pod~$~ator.. . , .,~ .: ' ....i

". 'p(()C8deui iamilinot ajutitotl't! fJftJr..I:iI1if8a

timpVf'fUIe~uluiqU fa",ina.de~aziJ SE' ~ •• ~ asem~a.toare. procedeului mAtcnot ajOtAtoare ........ ·' ...... t.n.ant.a

in afara ghemului. Procedeul sa deosebeste de celelalte prht faptul ca, in vederea valorificarii eulesurilor, familia cumai~ ajutatoare nu sa unifica efectiv cu famUia de baza, Familia de baza se tntare~te nurnal cu albine, primind treptat culegatoar$le familiei ajutatoare, pe masura ce se rriaturizeaz!. La apUc~ea procedeului se folos8$te un pod~r separator, care intra in echipamentul obi~nuit al stupuluimultietajat. Familia ajutatoare se formeaza deasupra familiei de baza ~is&dezvQlta ca' familie individuata. La ineeperea culesuluu principal se urmare~t~ intarirea famUiei de baza cuaibineJe culegAtoare luate de la familia ajutatoare. ln aeast scop,cAndzborut albinelor este mai intens, se tnchide urdini~ul familiei ajuta.toare ~i se deschide urdini~ulde dedesubt, care corespunde cu familia de baza in care patrund eulegatoarele familiei ajutatoare. Pentru a asigura eireulatia albinalor din familia ajuUitoare, aeestuia i, sedesehide uri alt urdini~. Oatorita acestei opera iii, , albinele tinere din ramiUaajutatoaresunt fortate.saiasa lac:ules, tqpt care gr'abe~e transformarea lor lnalbine eulegatoare. Operatta d$ ridicare in continuare a a1binelor curegatoare din' familiaajutitoate. prjn manipularea urdinisurilor, se repsta dupa 7 zile. Tre96f_ a1binefor eulegatoare din familia ajutatoare tn familia de bazl transform a pe aeeasta din' urma tn'tr-o familie puter~ee valorlflcA culesul de nectar in cele mai bune eonditii.

Tntlrirea familiilor de baza cu albinele familiei ajutatoare se pOCite repeta ~i la culesurile urmatoare.

~atiretfpentru iernare ~i iernarEta familiei debazt~i a famiHeilutltoare se executa du,pa unul din procede9le fofO$ite la Tntritinerea famHiilor de albine cu matei aj~tatoare

104

(vremelnice, permanente sau cu mAfCi iernate in ghemului):

3.12. Ameliorarea alblnelor

Sl,Ib influentaconditiilor de mediu,aIbineIe au suferit, generalie in generalie,. modifica.ri, urmare cArora s-au ClUClIJUII condi\iilof caracteristice de clima ~ cules din zonele de Cu toate cA afbinefe sunt bine adaptate condiliilor carlectE~ristia zonelor in care trAiesc, sub raportul tnsul?irilor biologiee·

. ",

economiee, pr94SintA totul?i 0 mare_variabilitatEl. AStfel,

de a1bine care .realizeazA an de an produC\ii maril?istabile 50-70 kg miere, spre deosebire dealte familii de arbine care corespund, sub raportulproductillor realizate, ecenomloe. AceastA variabiUtate a familiilor de albine, raportul·produC\iei, a determinat inter~nlia omuluiin pentru reprodlqie a familiitor de albinecu indicii eei mai .,,,,,I,'\rn4!l in -, scopui dezvoltArii ~ consolidArii caracterelor Datoma aceste aqiuni s-a reul?itsa se inmutteasci a~le dealbine ale caror insul?iri prezinta un maimare interes

v

nomic.· .,

. .. Indicil ce se urmii'esc Ia alegerea fam~ilor de ~b]J ~uctte. ProcJucfia de miere$lcearcl~ DOsibillta1 de apreciere asupra potentiatului productlv~ familiitorde l?i constituie indicele principalcareSEJ.u~e~te·la <>JO,r'I£lf! acestora pentru prasila. Produc.ti.aQl()bala demiere,

de. ofatniJiedealbine; se stabi~teprin ln$U ,.._ ..... !!!Otil

miereextra~la diferite.culesuri,mierea pASfr$~a in rezervA !?i roierea rAmasain wb. La produC\ia glc:Sbala de

105

a familiei de albine seadaugA l?i mierea prodU$l de roiul artificial provenitde la familia respectivA.ln cazul ca familia de a1bine a primtt in cursul anului miere de la a1te familii, aceasta sescade din totalul ob\inut l?i diferenta constituie prodUC\ia d~ miere a famifiei.

ProdUC\ia dell'1iere extrasa, realiiatA de fiecare farn!lie de albina, se stabilel?te cAntarind fagurii cu miere inainte ~ dupA extraC\ie. Diferenta rezultata eonstitOie. produqia d.e rnieremarfa a familiei. Pentru determinarea mierei car~ se gAsel?te in cuibul sau in magazinul farniliilor de albine l?i care nu se extrage, se iolosel?te rarria net, impArtftA prin fire deatAln . PitrAlele. Un pAtrAler cu miere pe 0 singura fata a fagureltii avandlatura de 5 cm conline 44 9 mierecApacitAsau 25-g miere necApAcita, iar un pAtrAlel cu latura de 10 cm cu ,!"iere cApAGitA pe ambele fete contine 350 gmiere. Prinapreciere, . cantitatea de miere din faguri se determina astfel: 0 rarnA STAS, . OGupatA in intregime eu miare capAcita Pfj amb,ele fete, conline 3,&4,0 kg miere; 0 rami de stupmu!tietajat contine 2,5-3,0 kg miere; iar 0 rarna de magazin -1 ,$ .. 2 kg mier&~

Productiaglobala de. ceara realizatA de 0 ,familiede~ se stabife$e prin insumarea cantltAfii de cearA.rezuttam·'din c4pAcetelefagurilor din care s-ae~ mierea,ceara provenita din cur~e de pe rame, peretii ~i funduJ stupului, csara din ramele.i,~AQitoare l?i ceara adA .... ~ta de albine la.clAdirea fagUltpf',1Jf'ti~ciaH. Astfe!" pentrufi~(fagure artificial cIld!t,

albineleadauga urmatoarele ca~li·· . 79.g ·PEmIDJ

fiecare rAma STAS;35 gpentru ramada gpentru

'_'.' " . . '.' ,'_ ,.,

rama d~ s!!JP mlJltietaj~t. .

106

CRE$TEREA ALB

Pro/ifiatattia m~tcilorsau cantitateade oua pe care o depune tntr-un sezon este unul din .. factorii principali determina . ritnn," de dezvoltare a familiilor de albine in setonului. Pentru- zbnele caracterizate printr-un cules pal de la salcAm se aleg pentru pr~sil~ famiUile de albine care tnregistreaza un ri~ de dezvoltare foarte intens In prima a sezonulul, in asa feJ ca s~ ating~ maximum de dezvoltarela •. , c~lesul principal.1ncazultn cars culesul principal estetArziu (de lei zmeur~), S$ aleg pentru pr~iI~ familiile fare la inceputul sezonului au ritm.de clezvoltare mai lent, dar care seintensifica pe masura apropierii culesului, in asa fel ca_dezvoltarea maxima. a famiUitor.~ fie atlnsa de, asemenea in preajma culesului princip~I,.

Cantitatea cIt,QUa pecare 0 matca odepune lntr-un ~"'I"V' se' stabil~l?te ~~e.ciindfdin 12l?i 12 zile,de la -.-----. primaverii .l?i pApa toamna tArziu, cantitatea de puiet cas*~ existent in fiecare familia de albina. Determinarea se CAICI\.IUl'Cl_cu ajutorul ramei net, scconnd cAte 100 celule cu puiet pentru, fiecare patr41el culatura de 5 em. Matcile care depun in cursul ' unui sezon peste/1SOOOO oua. saapreclaza camatci prolificitateridicata.

RezistentaJa ieInare a familiUor de albfne se stabil~tE:t

- _

funoti&de:mortalftatea,albiMlor in timpul iemArii, consumul

hrana.inperioagade- iemare ~starea generafa a famniilor albine la i~tu1primaverii.

Mo~'teasalblrietOr' sedetermina prin -Dnl'6"iAl'~:"!CI cantita.~ alblneg4sit8 moartepe fundul stupuJui 18 o~oalEtie

107

pe~ din timpul iemii ~ primavara,inaintea zboruk.fi de cu~.

Consumul de hranAtn ~ de iemare. se stabilefte q!ndiferenta dintre cantitatea de proviZii IAsatii tn stup Ia ~ toamnei l?i aceea~prima.vara tnainte deinceperea a_em intense de puiet

Starea generaiA a familiilor' , de albine sa apreclaza In functie de prezenta sau lipsapetelor de diaree ~i a umezelii din

7' - • •

cuib.

Sa consider-Afamllii de albine rezistente Ia iemare .~ 58 aleg pentiu reproductie-aceie fargilii care, pe IAngA mortalitate scazuta, au un consutn redus de hranA pe timpul iemii.

Rezist6n(a labdi a.aJbinelorse ~e.urmlrindintot eur,sul anului stareadt:l~a familiilor de albine. p.entru tucti,He de ameliorate:se,aleg numai'familiile; deaJbine sAn'toase ~i rezistente la>trnbotriAviri.' Parniliite dealbine

. bofNye seelimmadela reprodUqie $I se iflfatorA dirl ~

let_sa.~ tUcrarile_ ameliOfare. 'YF ••

81~ndBtea albineloreste'O ins .. re deosebit de apreciata taP9PllIa~ife dealbintaatOJ1tone;PrirtblAndetea albin~:~ i~einsuwea,.careoau ~iliitedealbi"e dea nus.. iniaintilllPut~_ e~"'demalriiire~a.aCf)$l'Qf.~,);j'''-ii St.ttlconsiderate ~iliin~aceteala care $8 •• _/ •. ' 1~.~;Mn fum',i farA;masca.'~rea ~ repl' __ f' af~.9r ~eaJblne, ~r~e ~tribuie fa crei$t'.~f~> pr~itAtii .muilCii tnapicuJtura.~

·.\,,~~af~~Acjeindi¢ii~.(aaleQer.fam.(d8,"~, ~.f~prQ(Jucti .. ~ .• fne;·~.ama."i·.;filIte 1n5~

108

CRE$TEREA

caractenzeaza familiile de albina, ~um sunt: predispozilia roire, intensitatea zborului albina/or in timpu/ intensitatea zboru/ui stblnetor Tncondifii atm netavorabile, caracterul depozitarii miereifn cuib, ,..,..,,"n.I"'lrl!.:t1'DJ albine/or pe faguri in timpul manuirii ramelor preeum sl lnsuslri, in funqie de obiectivele muneii de selectie.

cunoaeterea amanuntita a insul?irilorfamiliilor de creeaza posibititatea analizarii muftilaterale a aeestora alegerea pentru reproduqie,a familiiJor eu indicii eei mai

"

3.13. Cre,te.-e8. mAteilor Oresterea produqiei familiilor-de albine este strans de ealitatea sl nurnarul rnatcnor valoroase folosite. MilllGlil neeesare in stupina pot fi obtinute pe doua cai: pe cafe

. I

rata, cand albinele erese sinqure.rnatcl, tara 0 preaanfJ

speclala a familiilor; l?i pe cafe artiticia/a, cand albinele rnatei in urma luerarilor organizate tnacest scop de .......... 'wu,,' ....

3.13.1. Obtinerea mAteilor pe calenaturali

Familia de albine are tnsuslraa de a crel?te matcl pe . naturala in cazul cand se pregatel?te sa rOtasca, cARd "',....,.irnl matca sau cand a rAmas orfana.

Obtinerea matellot din famllitle care se pregateae ~ rolasea. in perioadacand familiiJe de albine se preigal:es(~J roiaSdAl?i cladesc un numAr mare de botei, apicultorii aeestebotci Tn vederea obtinerii mAtcitor necesare in Aeest mijtoe de a obtine matcileda rezultate bune in

109

eu cond~ia ea rnatcne de reire sa provlna din familiite dealbine

eu ~Ie mai valoroase tnsuslrl, _

ln vedereaobnnera rnatcilor de roire nurnai din famiJiile de.alblnecu indiei valorost, aeestea sepregatese inca din primava~a timpuriu pentru provocarea frigurilor rOitului.ln aeest seop, familiile care urmeaza sa procuca mateile sunt hranite stimulent l?i se lntaresc periodic eu fag uri cu puiet eapaeit, iar euibul se stramtoreaza l?i se - proteieaza pentru me"lirierea caldurii. In scurt timp familiile de albine in'tra in fiigurile roitului l?i incep sa cladeasca boteL Pe masura cesunt caP4cite ~ ajung la maturitate, se aleg boteile eelemai mari, sedetal?eaza de pe faguri l?i se folosese in stupina.

Obtinerea mateilor din familii care schimbi IIni,tit matea. La schimbarea linil?ti!a a mateilor, familiiJe de albine cladesc ineeputuri de botei in care matca.depun~oua .. Albinele erase aeeste botei in prezsnta 1nateii initiale. Cand. botcile eapaeite ajung la maturitate. se seleetioneaz~. se decuPeaza eu portiunl din faguri sl se folosese in stupina.

Obtinerea matelfor din familii. rimase ortane. Un nurnar redus de matei se peats obtine l?i de la familiile dealbine care .~u· pierdut matea. Cand boteile de salvare pe care ;:-~ cfadit albinele sunt gata de eerozionare, se afeg 1-2botci din eele mai mari l?i se lasa in famUle. iar restul de botei se d.ecupe~za l?i se folosese in stUBina. Mateile obtinuu".io asemeoea famnii sunt de calitate necorespunzatoare d~ in numeroase cazuri, albinele transtorrna in botei ceJulele de

'., " . c· . ' -', .:'. _~":" '

fagurjJn care se gasese larve varstniee:dincare nupat rez:ulta

mat(:j ~ castate. - '

110

3.13.2. c ...... a~amMcilOr

Cr~eaartificialA a.mAtcilor Se;~eazA pe fa~ilii1o[_de aIbine de a ~e mAtd din QUI sau larv~, cand suntorfanizate sau cArld printr"9 anumitA organizare cuibului se creeazl 0 stare de ·f~ orfanizare. ,

". Perioada optimi pentru cr~amAtalor ,.,..r':II~nl

perioadet de mire naturall a aIbineIor,care sa prin: dezvottarea aa·maxit'n\Jm a familiitor de a1bin~, exiisteinta

in cub a unui numlr mare de albine tinere-d.Oici ~i precim ~i a unor rezente abundente de midre. ~i polen ..•. aceastl perioadA in naturA albinele gAs~ cules de nectar polen, tar tim~' ~e clIdul'O$.· tn . condqiile. din lara perioada optimA pehtru e~erea matcifor estein lunite .

ionie."

Cre~erea ma.talor se poate organizS insa ~i in mai-august.in aesst scop i~ in vedereaoblinerii .......... ,,.. .. '" de ·calitate, familiite care sunt foloSite·la WArile de. CI r&s1lere mAtcilor se imaresc cu alOne tinere ~. sa hrAneSC cu simp de za~r ~i turte de poif)n CllJniere.tn·FuI in care ..

timpul cre~terii mA~lor apaf.periOade mai r_iluna mal inceputullunii iunie), pentrupisnl'eacatchJrii cuibul cr~re se isnpa.chet~cu·materiSl8tzol~are.

LucritI .. cJe~a trAntorii<M'fA incep cu 15 tnaint~lucrAsitOr de~e arnl.tCilot.·~8rniIiiIede aIbine sa folosest pentru prcducerea~$ipoartA "famitii-~.·. seprega.tesc dintirnP·~· 8Cest.scop, tnt11&~rea.rnaturiZareaseXti1llatrantOrilor f?i existAo . cftferentAde 15 zil$.·lrtCtBPAnd cre~rea· ... Arwtriri

111

inaintea cresterf mAtcilor la data cand mAtciJe neimper8cheate ajung la maturitatea sexuata, In stupina exista ~i trantori apti pentru Impereehere.

. cresterea trAntoriior In stupina lncepe primAvara, 0 data

cuincaJztrea timpului.ln acest scop, In mijlocul cuibului familiilor crescatoare de trantori se introduce, la interval de 7 zile, cAt un fagure inchis la euloare eu celule de trAntori. Pe rnasura ce fagurii cu celule de trAntori sunt ocupatide ouA ~i pU!,et, se scot ~i se repartizeazA la alte familii din· stupinA. Paralel cu introducerea fagurilor cu celule de trAntori, familiile se hranesc stimulant eu sirop de zahar ~i turte de poleneu miere.

Tn cazul in care mAtcUe oeolesc fagurii cu celule de trAntori, mAteile se izoleazA pe asemenea faguri intr-o rarna izolator, . prevazutA cu gratii despArtitoare ~i se intensifica hranirea stimulentaa familiilor crescatoare de trAntori. ~

lucrArile de cr~e·re a trAntorilor $$OOrmnul in functie de n~eesarul de trAntorf pentruimperecherea mateilor ~i ineeteazA cu 21 de zile inainte de a se.da in ~tere ultima serie de larve pentru producerea mAtciior neimperecheate.Se recomandAea pentru fieeare50-1 00 matci destinate imper8cherii sA existeo familie eredtoare de tr8.ntori.

C .... terea. mltcllor. Pentru luerArifede cre~ere a mAteilor api.Cultoriifolosescdooa categorii de famifii de albine; fam"ii de prAsilA (mame) care furnizeazA larve tinere din care se crase ma.tci.~i familii crescatOare (dotci)care hrMesc$i tngrijesclarvele viitoarelQr mAtei.

PregitireafamiliHor producltoare de lamtPtmtru

,

Cl'.rea mitcilor SEt foIosesc numai larve'in vAfSti..''2.l3t3

ore .. Larvele de a~ vatsta sa pot obtinepe douA!cAiti}

112

_ matea din familia mamAseinchide pe un fagure intr ·ramA izoIatdr.,pre11azutA peamb8fefete cu gratia de~~1itOl~

in care mateadepune ouA. DupAo perioa~ de 4 zile, pe se vorgAsi larve de 0 zi, care sa foiOsescin1ucrArile de crelstet'lt

a mAtcilor;

- in lips_1 de izolator, euibul faRliliei marna

stramtoreazA, l~ndu-sanumaifagurii.pine ocupati cu ·polen ~i puiet,·avAndeAt mai puVne celule goale. 1n rniilil'VN·'('<

euibului astfeJ p,8gatit, sa introduce un fagure.~u celule

in care matca depune ouA. DUpa 4 z.ite de lainceperea ..

ouAIQr, fagureleseridicA ~i larvete sefolosesc pentru cre~rea

mAteilor.

-:Pregfltlrea tamiHilor cresc6toare. Familiile erescAtoare . suntacele famiUi de albirtein caresunt hrAnite, ingrijite ~i .. ctescute larvate ceurmeazA sA deVinA mAtei.

Pentru r~ita tuerArilor de cre~ere a mlteilor este neeesaf cafamiliile crescAtoare sA aiba on numAr mare de. •... albine tinere (doicQ ~i pro"izii bogata de miere ~i pAstura.

. 1n "ederea ere~terii matcltor, organizare<1 famil

-.; < C',,' . ,'-...;_" " . :~ ... ",

crescitoare se faCe aStfel:

1nairit&."k-atrodlJ99fea larveJorpeolrU (:I'e~~rea se sQat •. difl familia· cr9$CAtoare .. f!latca~i ."toVfaQuriicu c.~ ,I l'lecApAcit, iar cuibul farou~.~. str~o~pe faguri.eu rniere ~i pAsturA. in • fel ca~ ~4i.lCUpati ..

-uealbine,f?@milia ~,preg~A r~~i~ d\Apa

ore~JntrodUc" 45-f)Olarve, .car~urm~t sj -

in m4tcL

113

Tn cazul in care _ familia orfaniz~" se fol()ss,te nyftlai pentru acceptarea larvelor, Qup8 carei;1cestea se repartizea,.6 Ia altefamiti;, in familia crescAtoare sa introduce un numAr mal·· . mare de larve, pentrua fi luate incre~e,e (120. t80), opera~ ce sa: repetA inca. 1-2 ori, pe mAsuraacceptArii larvelor.~

--j ','c

trecerea lor in familiile neorfanizate. BQlcile acceptate sa

introduc in familii neorfanizate (c~ mateA) in rame iiolator, prevAzute cu gratii despArtitQal'e~i se a~a;A intre fagurii.cu puiet ai familieL Pe timpul cat botei~ sunt introduse in izola. sa urmAr~e ca familia crescAtoar~ sAn.u aibt botcipe ~ sau mAtci tinere neimperecheate. tn fiscare fam.iliel1tQl1arlizatA se introduc cate 15-30 bote; neCAPacite.Oupa .cjpidrea botcilor, in familiile neorfW'i?ate. sa pot ,otrodue~.,pentru a fi capacite, alte 15 .. 30 botei.

Familiile crescAtQare sa hrA~scperiodie eu150-200 g sirop de zahAr ~i polen.

PregAtlrea laIYelor pentru cr8flerea mfttctlor. Tehn~ preg4tirii larvelorin vederea cre~t~rii"m4tcilorse folose~te in functie de utilajele ~i materiale1e de car~. dispune sWpina eat.~ . de califi~reaapicu1torului. Pr~1e maiUnportantefok>site lapregatirea larv~se t)aze,azA" n:nrtarea laevelor dincelu~ lor in botel artificiafe sau'fara mutarealevvtlor din celute.

"",", ',," .... ""," '," , .. .. '_ ,', C",' .. ,c _ ._ ':',.

Dintreprocedeele . de pregAUre a larvelor

trativazarea acestora din eelule, maisimplu ,i~r de aDlicat·'· e.procedeul prin decuparea larvelor.· To acest scoo fCiIOUlrt1&'·'\ cuttlfVe de aceeasi v4rsta .sescoatedinfamiliCi (~~i seaducetntr-ecarnera calda.Cu...· .. ~r.nr .... 1 aScUJt; incAlzit in apa, sa taie 0 por1iune defagure

114

CRE~TEREA

o zi. Pe una din fetele fagurelui, unde seg~sesc larvele.' .

se scurteaz~ la jum~tate din iniftirhea lor. Din pornunea fagure astfel pregitit~ se taie f~lrde cAte un rand de celule din aceste fal?li sa sectioneaz~ celulecucAte 0 larv~. a usura manuirea bOtciior ~p~cite I?i fo1o$irea lor, celulele larve se fixeazt pe nil?te pene de lemn de form~ cu baza lata de 1,5"Cm I?I lung~ de 3 cm:

Penele cu celulele fixate pe ele se infig cu partea intr-o rarna cu fagure mai vechi ce are putinA miere in partea de sus. Penele sa tnflgpe ambele fete ale fagLU'~lui in randuri, la distant~ de 3 em una de alta.. Primul rand de pene cu celule " se".azi fa 8 cm de leatul de sus al ramei, ia~ aI d~ilea rand ~a • 6 cm mai jos de primul. Fagurele astfel pregAtit se Introduce In mijlocul cuibului familiei crescatoare, .

Penele folosite pentru fixarea. celulelor cu larve pot f. "inlocuite cu dopuri de .Iemn sau masa plasti~ dup~ care se. al?eaz~ pe nlste Ieaturl cu g~uri ce ~e prlnd in~r-:o " . -crescatoare. Folosirea supcrturllor pentru botcl . avantajul ~ botcile pot fi izolate in cul?ti de eclozionare Tar

eclozionare mAtcileSe folosesc in stupinA. . _ ..

1n scopulcr~erii mAlcilor dupA procedeul mutAnt l~ru'Rlnr" este necesa.r sA se confectioneze botci .artifici~le cu unui~bton,rotund din lemn, lung .de·1 0 C~l?i 9ros de . .

al ~ruicapit sa scufundA de 'cAteva on ,n\ ceara top~

calitate supel1oarA. . .... . .... ." ,

TnAlttmea botcilor listfel co"f~niilteeste d~ -5-7 Botcile sa lipaSe apoi dedopurile de~tere a m~tctlor .. de a transvaza larVelein botcile' artifi2i~le confection~te

115

cearA acestea se, introduc pentru cAteva ore in cuibul familiilQr doici pemru a fi pregAtite de ~bine pentru primirea larvelor.

- Mutarea larvelor din celulele fa9urelu;in· botcifeartifici,a1e' se e~utA cu ajutorul unel spatule pentru transvazarea iarveIor, -I?i TndoitA lavArl ca 0 lopAtic~.Pentrutransvawe sa ateg larve foarte tinere. Tn vederea executArii operatfej de transvazare, fagurele in pOrtiunea cu larve Sa reteazA la jurnAtate sau Ia 0 beirne din inaltimea ceIuIeIot. La transvazare, spatUla se introduce sub larvA dinspre parteadin~e a.Jarvei. ~i cu atentie se ridicA dincelulA, introdO~u-se in botca.arti,.JiciaiaO data cu larva sa varidica ~i -lApt~orul cu care aceasta este . hnlnitA de a1binele doici. Ime.diatce larva atinge 10ndul batcii artificiale, spatula se trage lnapoi 1na1?8 fel . ca larva sa alunece. de pe spatulA. Dupa ace(lJstAIYcrare dopurite de cr&fIere se fixeazA Tn .Ieaturile pentru botcicare se pond de rama CrescAtoare~i se introduc 1n familia cre~toare pregititA dinvreme. Pe fiecare leatse prind 14-16dopuri .. cu botci,iar intr-o ramcl crescatoare se introduc opi~uit_c&tEt.2Ieaturi cu -botCi.

Un procedeu folosit cu re~ultate foarte bune in 'uarlIrite· de.~ere a matcilor Sfilbazeaza pe dUbla..tranSvatar, a taveIOr. LucrariIe privind foIosirea acestui pdocedeu sa e~" ca. fi in cazul ~erii mAlcilor printransvazarea si._; .

IarveIorCUdeosebirea ~ dupA 8-14 .' ore- dela •. acc~ larvelor acestea se inlocuiesc cu larVa foarte tinere,";~ •.

fIimIRldi>PrlisIA "care.S8lransVaz$az1ipe ~" ;.,; au fost· hrinite Pritnele farve. ProcedeUlprft~~l.:' •. :·· larve'e .intrOdusein botcj cu laPti,or~~;~~(4ti" ...

:::~" .',

"."'".' ... »<., .•.. "

116

CRE~TEREA ALBINELOR

l,

eliminandu-se In acest fel perioada de fl~manzire ta care .sunt . supuse Iarvele pan~ cand sunt luate In cre~tere. de albinele doiei, situatie ce se constata la folosireaprocedeulUl de crestere a m~tcilor priri simpla transvazare a larvelor.

A zscea zi de la mtroducerea larvelorpentru cresterea rnatcilor in familiile crescatoare botcile se triaza. Cu aceasta ••.. ocazie botcile mici l?i cele cladite neregulat se inlatura di~ fa- . milia crescatoare, Dup~ triere, botcile pot fi folosite in stupina .•.•. Pentru obtinerea matcilor neTmperecheate botcile s~ izole~~ ': tn custt de eclozlonare ~i se introduc in conti~are 10 famllule

crescatoare ~teptandu-se eclozionarea matcilot .

La 16 zile de la inceperea depunerii oualor decatre matca familiai de pr~sil~ sau dupa 12 zile de la transvazarea larvelor in familia crescatoare, m~tcile eclozioneaz~.

Dupa eclozionare m~tcile se trtaza din nou ~i se matcile cu defecte (fara ariphcu membre insuficient nQ~'\Inllt~h:H cat ~i matcile mici.

. Marcarea matcilor. Cu scopul de a cunoaste. mateilor, susa din care au fost crescute ~i pe~t~ a Ie ; ... _ ... +if·l" mai user in familii, matcile se marcheaza aphcand pe tata

salaa toracelui un semn distinctiy. . .

Tn pepiniere, matcile se marchaaza inain.te de _ a . introduse in nucleale. de imperechere sau cAnd sa Introduc cu~tile de transport, iar in familii,pe masurace sunt .

In vederea marcarii, matcile se introduc tntr-un disom~i1

special in care sunt imobilizate. }m~lizarea ft

mareare sepoate face.~i cu mana, pnnzandu-se mtre

mare $i aratator '~I mainii stangi partite !aterale ale +" ... .",.."" sau picioarele. In ca.~ul cand matcile sa mareheaza

117

fagurs, acestea se imobilizeaza cu. ajutorul unui capac~1 prevazut cu piasa, sau CU mana, prinzand intre degetul mar$

~i arat~tor portiunea dintre 'abdomen ~i toracele matcii. .

Pentru marcarea matcilor se tol08esc placute de opafit seu toite de staniol de forme diferite, cat ~i anumite Sorturi de

lacuTi l?i vopsele. .

La fixarea placutelor de opalit sau staniol se fO'Ose$te solutia "Lipinol", diluata cu acetona Sol':ltia de lipit sa apnea CU ajutorul unui'ac cu g~maJje·pe toracefe mAteii, peste care se fixeaza pfacuta de! staniol sau opalit. DLJ~ marcare, matca se pAstreaza imobifizata 2-3 minute, panl'ce'marcase fixeaza

bine de tor ace. .

Tn cazul marearii matcilor cu laeOri sau VopseJe, se aleg ace lea care se usuea Intr-un timp sctJrt~i nu su~t toxiCa pentru matei ~i albine.

Vopselele se aplica pe toracelemmcii cu ajutorul um..i ac cu gamalie, sub torma unui punct de manmea gamaJieiacuioi. Dupa marcars, matcile se mentin imobilizate pant lau~ vopselii. TntrucAt soIutiile pentru fixareaOpalm.,lui.sau a ~i cat ~i vopselele. folosite la marcarea matcilor degajA mirosUri puternice care irita albinele, pentru a evita pierdetile derf1'itci. acestea se'introduc dupa marcare tn nuclee seu tamilii ..•• bt protectia coJiviilor de introdus matei, din cars aJblneted& elibereaza tara pierderi, dup~ 2-3 ore:

3.13.3. imperecherea _!I1itcllor

-'-"

M~tcile tmperecheate se obtln introducand 1n

orfane sau in nuclee pregatite ~ial bOtci gatade eclozic.,.;

118

ItciIor . a mA1tcikllf':

sau mAtci neimperecheate. Folosire~ m. . .".

neimperecheateprezintA unele avantaje" dezavantaje.

boteile sunt mai u$or acceptate in nuclee. 1n =,e

mAtcile neimperecheate, dar de Ia introdUQH'e8 . "

.~ . •. A .......... -at ... sunt necesare 18-20

la obtin~reamatcllOF Imper~lt'g rnai

spre deosebirede mAteile netmperecheate, care sunt

aqceptate,dar pentru acArorimperechere sunt~ .

12-15:zHe. ,

In cawl foklsirii roatcilor netmperecheate se ea nu~~rulaeestora. sA depl~e,asca. cu 1.0;~ 5% nUcleel6rde irnpefeCherepentru a 9xistaun ~'bIl de

eu care sa fie lnloCuite mlteile or11orAte la,:ntroducerea

pierdut8 laimpeJ'~e.' . . •

. .. lrnperecher .. mitellor tn famllU ob'fI'uite

numain ca:zul stupineloreu un numar redus de familii de

'" ~Qa.r,,!$.au .censtatat lal1'liliio.rfan" sa~ C~. .

~~Jn~QbIinern .. Iucrare.AstIeI,

~Ii~ ~~$I!<lCIal p<>nttuaeeasIA ... .. . .

l~ilill$~sad.~toate .• ~11e ""= 'rl'lar'rn~ln~n

n8eoie$pUntatoare'di~familii sa .ornoari,. . .. ,. .. • ..•

orfa1le.·lnfartMliil~'astfet pregAtit~se i~ pe .fagUri.1 , . .....• .. .., •...•... . • . ..•.. . .••. &..~ atade eaozlOIlare

puiet'tltlmijtoclJl cuib.l!tuic4te q ~"'f .g.(, . . •• .'. • sitfi~~~in.cetOleteJagureltJi affat~de~·pu~I~. matea nelmperecheata, folosind tebnlca obl~nuita

C introducerea mateilor. . .'. .' • ' .. "

A I A re nu sunt ~e~ fam11i,le se

In eazu .m ca •.• " .. ,.'" "'~l!irii .. ~i se introduc

din nou se inlltura ca~e e ne~~ 'y . r.>,

botei S~1J ~ matci ne~mperec~~ate,' ~upa 12-20, z,lkt '

"

119

intr9duCerea ~i aecelltareaboteilorsau a Olateilor nelmp~reeheate se obtin matei imperecheate,~e ineep sa

depunaoua, .

'rnPereeherea mateilor 1n, nuelee. Nueleale sunt famUii

' ,..

de albine miei, in care se. pastreaza mateile neim~recheate pana ajung la maturitate sexuala, se im~reeheaz~ ~j fncap sa depuna oua,

Pentru fmpereehere~ mateilorse.Jolos~sc nf,IClea de diferite marimi~i modele,. in functie de utilaju!~ care-l are la dispoz~ie ~i. calificarea apicultorulUi, .

Dupa dirnensiunile lor, nueleele pennu impereeherea mateilor sunt de patru categOrii: nueleede tip m~re,nuclee de timp mijloeiu, nuelee mjei~i mieronuelee.

Nuclee mari$i mijlocii se fofosese pe scaraJargain stupinele apieultorilor eu 90spodarii personals, IntruCit sa pot

amenaja eu ~urinta in stupi eompartimentati, COrpuri de ~upi sau magazine. Asemenea nuelee se formeazainstupt de dimensiuni reduse, avAnd 2-4 compartimente, eon$Uiti special

in acest seop (lad ita transport-rai eu rame standard cu.,2 compartimente ~i corp de stup multietajat eu 3-4. com.rtimente). La form area nuclealor marl se folosesc obi~nuit 3-4 faguri standard, iar pentru nucleelemijlocii 2 faguri destt.,lp multietajat.

Tehniea de lueru folosita pentru formarea nucleelQr",ari l?i mijlocii esteasemanatoare, Astfel, pentru formareantJCleelor . se folosese Q.3-0,06 kgalbine, 1--2 f~uri eu pui~t .• capAcit •. " 1.:'

. . - .. .. .

fagure eu .rezerve de hrana ce se ridica d~nfamilijle pute,m~ ....

din stupina in orele cand majoritatea albinelor cuiegAtoare .sunt

120

plecate din stup ,i S9 introduc in adaposturlls amenajate, fiecare ~in eleav&1d urdini, ~ podi,or ......... ar:l'l Spreseam, 1n fiecare nudeu sa introduce cata 0 botc(l gata eclozionare sau 0 matca neTmperecheatA. Introducerea nuclee a botcilor sau mMcilorneTmperecheate Sf:J'8XecutA tehnica foiositA la -Tmperecherea mAteflor in fan1itli OtipA ce mAlcite seTmperecheazA ,i Tncep sA depunA oua, scot din nucfee ~ sa folosesc dupA nevoie. Tn locullor, in 1\A.IIlgv .. se introduc alte botef sau mAtci neimperecheatEl_. Cu de a reduce timpul necesar pentru accepUfrea mAtcilor, nuclee se introduc douA mAlci: una IiberA pe faguri, iar matcAprotejatA Tntr-o colivie. DupA ce matca l~tA ~i~rA imperecheazA ~ sa ridic(l din nucleu, matca din cohvle imediat $Iiberata. ~iacceptatA de albine, in coIivie, in locul introducB.nclu-se 0 altA. matca neimperecheatA.

. Nucleele intArite cu puiet ~i albine tinere luswde normale potfi folosite pentru formarea defamiHi noi, pAstrarea mAtcilorimperecheate de re:erv~ pe ti".'~ul pentru formar-ea de famiNi noi sau pentru '"tAorea familulor .

dinstupinA. _ .

De~ de Ia fleeare nucleu mare ~ mijlociu .. sa· pot 3 .. 5 matci "imperecheate, prefuJ mAtcilor obtinute asIa mare, datorita costului ridicat al materialului biologic-foltlSit formarea nucleelor.

Nucleelemici, la formarea carora sa folose~te mm materialbiologic, comparativ cu tlucleete mari $i mijldcii, intrebuintate co rezuftate tJunein unMtfte specializate

121

de craftere a mAtcilor, contribuindla reducerea pretuJui de cost al mAteilor imperecheate obtinute.

Sa tolosefte cu rezultate bune nucfeul dimensionat pentru o rarna de stup muJtietajat, sectionatA Tn douA part' agate. Nucleele svnt ~ezateintr-un adApost compartimentatin pattu, fiecara nucleu avAnd urdini~ulpe unul din pere~i adApostului. Fagurii nucleului, imbina~ cAte dor· tOrmAnd 0 ramA de stup multietajat, seintroduc in cele ma' putemice famiUi dinstupinA cu 19-21 zife inainte de tormare nucleelor~ Tn.~ faguri m4IciIe depun oua ~ se dezvolt4 puiatu!. DupAintroducerea fagurifor in famitii se incep luerArite de cre~re a mAtcilor, in • fet ca eclozionarea puietului din faguri sa coincidA cu ecIoZionarea m4tcilor.

Operatla de formate a nucleeloi eonsta in- ridicarEfa fagurilor cu puiet ~i albine din familii ~i intrOClucerea.acestora in nuclea. Pentru fiepare nucleu se ~te 0 jum4tate rarn4 de stup multietajat CLi puiet.gata de eclozionare ~ albine. La 3-6 ore de fa formars, in nucleu se introduce 0 rama hranitor CLI miere, serbet sau sirop de zahar ~I 0 matea neimperecheatA, protejata intr-o colivie. Tn continuare, luer4rile de ingrijire~i tOiosife a nucleelor pAnAla sfA~itul sezonului se executa<lupi tehnica folositA la nucleale mari ~i mijlocii.

Micronucleele se folosese pentru imper9cherea {Jlitciklr.· , cu seopul de a realiza economn de arbine, puiet ~h~ fl1 vederea formArii unul micronucleu se folosesc 75-150' •• ~i 25-30 9 miere. ln productie sunt cunoscute norhero_f modele de micronuclea. Sa folosesc, cu rezultatebU"'~>_ '. deiemare' a tnAtenorin atara ghemutui, introduseCAte;~.

122

intr-un adapostconfectionatdin lemn,prevAzut·cu un corp cu douaurdini~uri,~i capac. Fiecare adapost cu micronuclee arnplaseaza peteren fixat pe un supert. din lemn .lna It 125 em. Testareaimperecherii matcilor serealizeaza pe baza. ..•. semnului deimperecherece se observa la. matci dopa zborul' de irnperechere.

imperecher. controlatia mltell,or, se practlca cu " scoput de a eun~t~ " cuexact,itate identitatea tra.ntorilor cu .... care s-au trnperecheat rnatclle, Obtlnerea matcllor

.. .... ., t.

imperecheate CU anumiVtrantori are 0 importantad.eosebita in

lueranle de ameliorare a albinelor. Pentru controlul imperecherii rnatcilor punctele de imperechere controlate sunt cel mai mult folosite. Tn acest $COp,' matci1e imperecheate se introduc in miclee de Tmperechere fara trAntori slse transporta lntr-un loc izolat, in care a fost deplasatA-o familie''1ata'' cutrantort cu origine eunoscuta, cu care seimperecheaza matcile dinnlJclee. Pe 0 raza de 10"15kmin jurul penctululde-lm controlata, in 'afara familiei tata nu se gasesc alte familii

,albine. \

La imperecherea eontrolata a mateilorss folosesc

mici de constructie~iata.~ binl!·.amenajate pentru Dintre modelele cunoscute, nucleul de tip ~ndet este raspandlt, Nucleul propriu-zis este prevazut cu

compartimente: pentruhrana, albine ~i matca. Dupa ..,." .. , ...

nucleale sa introdup intr:,unaQ~ pentnl doua nuclee. transport. se folosesc la.d~espeqi.alet.cu capacitate ~ 8 .

123

Popularea nueleelor seface eu albine provenind din familiile crescatoare de mItCi, dupa ce·ln '.preaIabif albinele au ., fost trecute printr-ogratiec:fespaqitoare, tnvedereaseparlrii trAntoriIor.ln fiecare,ntJcleuse introduc 100-150galblr1e,dupA ce,au.~separate.detrantori. Pentruca la popuIarearlucleelor albinele sa nu zboare,·.sestropesc CO spa. Dupapapulare, in fiecare nucleu, princompartirrieRtur r:rentru matCa.;>au pe urdjn~, se introduce cateo matafnetm~l.ftt~ultn care la popularea/ nucleelorsefolosesc slbine pt'ow,nlnd din 8Ite familii, malcile se introd~ in nuelee. sub protectiacoliviei 1n care au ecloiionat . ..Nucleek! seintroduc apoi in ·.,tife de transport ~i se exped~la punctoI deimpereChere controlata.

Pistrarea ,I. transporto. mit~IOI" imperecheate: Tn caiuli., , care se ~treazl ea rezetv4 pentru nucleate de imperechere ~i nu pot fi folosite imediatin-~~cauza tinlPUh,li .• nefavorabiJ, a lip~ei de. spatio din n.jb1~1e de i~8(:here. a inta~riilucr4rilor depreg4tire ~ familiilor in C81'911rmeaza sa fieintroduse sau nu patti expediate din liPtJ de~~fici~r, .atAtmateUetmpereeheate -cit ~i cefe ~r$Cheate se·.·p4str~f4ra sI.S8 .degradez:ein' cu~ d$··~,·amatcilor.

_ 'Pe~ e~rea matcilor sefolosesc ~e.de_ port de tip Benton, in' Gars I'natca se introduce in~.~l$ aJbine~.eSteasiguratlicuhtanl·alCatuitadintr_unami8tecd8·'·' zahar~r4~imiere.· J3entru ~;gtirarea\.entjtt1tfE!i, f'1 ~JSar,&,

124

custlle sunt aeoperite cu 0 piasa de sarrna deasa. cusca eu matea este in solita de un certiticat de origine, in este notat: numarul rnatoll, susa din care a fost crescuta, ~i data ineeperi ouatului. ln vederea expedierii, eu~tile ambaleaza pentru transport, se noteaza adresa

~i a exp~itorului. Astfel pregatite, mateile se ex ~ .benefieiarilorprin posta sau, in cazul distantelor foarte man, eu avionul.

II .

,

I

Capltolul4 PROD USE APICOLE

4.1. Mierea

Mierea este un aliment valoros format din substante zaharoase, produse de albineprin transformaiea .enzimatica a neetarulUi floral sau a sucurilor extrafloraJe, urmata de depozitarea ei i~.eelulele fagurilor ... Mierea pOate fi c1asificata.

dupa mai multe criterii:

-

" - Dupa originea nectarului sausucului din care provine,

inWnim miere florala sau extraDorala. Cea floralA poate sa fie. monoflora, candprovine dintr-o singura specie. de pJant$ melifere,cumeste mierea de salcam, mierea de tei, rnierea -de zmeura, mierea defloarea-soarelui etc., sau poliflora, cand provine din mai multe specii meHfere. ca de exemplufuierea

~. .

de fan~te etc.

126

La rAndut ei,mierea extrafloraIA sau mierea de poate fi deorigine animaIA sau vegetaIl.ln mod~, rniArDSiI de manA se ctasificA in funqie de specia de plante de ~ . se recoIteazl:·miere ~ brad. miere.de pin, miere de :Mt::IIC:lI •. miere de prun etc. - Du~ modul de prelucr~ ~prezentare poate fi: extrasj sau .mere tn faguri. AtAt una cit ~ atta poate fi sau cristalizatA. 'Aprecierea mierIi sun raport calitativ se faee pe

urmAtoareior caractere~ organoleptice: culear~, miros, gust etc.

Culoarea este caracterizatA de gradul·de absorblie at. luminii decAtre eiemet1tele constitutive ale mierii. Di"","".., .. ·.+i;

tipul carotenului, cIorofilei ~ attor substanle in stare COIIOlo;wa; sum resporisabili de culoarea mierii. Sa pare CA oIicloellemlen1te1e' influenteazA de asemenea acest caracter.

Culoarea deschislla miere este .prefEnatA eelei . de catre eonsumatorl. ExistA metode speciale de sortare .

de culoaredeschiSApe bazA denuantA.

_ ProprietAlHefizice principafe ale mierUde Calitate'

confinutul tn ap8 ~ v~it8te. tn mod natural,.· Clnd continesob·2O% api, albineleo;caplcesc, dAnd 1n felul semnatulei-produsul estefinit ~ poatefi eXtt'as. nat'G"""'li ... "". continutulOi de apAeste:-foane irnportarltlatAt pentru ulterioarA a sCazamAntuIui mi8tii,cIt'$f datoritA faptulll!i'" miereacuun contiOOt· marede spa (peSte1SOk) fftrl""almA1.~

in fuf1Ctie detemperaturi~urnk'.Itit88mediului in,.,nnh mierea pb8te sA piardA sau: sa-.iMce conttnuttJItn

127

CondWile optime de pastrars a mierii se realizeazAla temperatura de 1 0-12°C ~i Is 0 umiditate de circa 60%.

Higroscopicitatea mierii reiese ~i dindatele care atestA faptul ca menpnereaei timp de 3 IUQi in condijii natui"a1ede umezealA (100%), duce la cresterea continutului in'spAde la

17Ia52%. •

Aroma mierii este determinatA de uleiuriJe eteriee prezente in neetarul floral. Aeestea sunt specificate speciei de plante melitere din care provine nectarul ~. datoritA prOprietAtilor lor volatile ~i termolabile, cu timpul sau prin incAlzire 59 pierd.

Gustul mierii este in general dul~ cu nuante diferentia!e perceptibile de la un sort de miere la altut Mierea aste toarte higroscopicA (absoarbe apa), motiv pentrucare trebuie luate masun in timpul conservArii ~i condi~onArii ei. Tntr-un mediu cu umiditate mare, procentulde apA din miere cre~te ~i poate dauna sub raport calitativ. Greutateaei specific4 ~ste mai mare ca a apei ~i variazAln functie de contintitul inapA. Tn prezent sunt 0 serie de metode fiziee, ca metoda luminii·poIarizate, a indicelui de refractieetc., care dau indicatil asupr~naturii zaharurilor ~i asupra proce.ntlJ1ui de spa din miere.

, Compozipa chimi9A a mieriivariazA in tunelie de plantele melifere, de inteQsitatea.culesulu~ stareatimpului etc.fn medie, ~%. dincon~nutul mierii iI formeaza substanta uscat4~.17% ~~ .. tJlier~ CU IJncontinut mai mare de apA, pastratAlao tel11peratur4mai ridicatA. va.avea 0 v4scozitate ell vato.ri mi~rate. Vascozitatea Sau rezistenta la SC;urgere.depinde de conpnutul. inapa, d~ tem.peratlJrA ~ de@01POz:ijia,chiJ:llicA ~. mierU. ,Co,ntinutu.I,·lncol()izi, de)i(triqe, s~W'i.m~~efa.e

128

- influanteazA ascpra gradutui de vArscozitate al mierii; • expliCA faptu' em in ace~~i conditii de temperaturA$i mierea de salcAm'se prezintA ftuidA"iar cea de Mlam;!-S()ar~!h sau de tei mai vAscoasA. Procentul de'apA variazl in """n .. mll tarii noastre in limite destul de largi de la13,3-22,4%. in apA a mierii cre~e de la ses spre munte, acestlucru detelminat ~de abuncfen1a'precipita,ilor. Din $ubstanta " a mieni, 80% 0 formeazAzahariJrile, din care circa 70% it ocupl ••• glUcoza~i fructoza. Aceste zaharuri ,seformeazA prin invertirea'·. enzimatiem a zaharozet Nectarul contine zaha.rozA care, in

, urma"procesului amintit, se inverte~e aproape 1n totalitate· Zaharozaeste admisA1n miere pAnA la 5% ~i in miereade manA pAnA la 10%. Natural, cercetAriIe care s-au fAcut cu la compozitia chimiC4 a mieri; au identificat prszenta ~i a sorturi de zaharuri in cantitAti mici sl, tn -speclal, a poIizaharide. Substantele minerale din miere sum: nnt.a~ILJ_j fostor, calciu, clor, suit, magneziu, fier $i altele, 1n car,Wlti fc)arl:e" reduse. lnmierea de manase gAsesc sarruri minerale cantitati maimari. Este necesar sa. subliniem em daem acesta. ~ un anumit prag timita, din utile se tra~orma.1n , Acast aspectse petrece'~ in'cazuhnieriiflorale', unde miner. prezente'in eantitAti mici suntindispensabite, in

ce prezeritalot in ~rea de mana peste tirmta flZioloQK:Q este dAona.toare. Mierea de albine ~ $i 0 serle de vitamin

, din 'complexul B, vitamina C, precum $i' 0 sene de cr~ere. Vitarninelese ga.sesc in cantltllifoarte micHn suficiente lnsApentru a',;,i spari vafoanaa alimentarA, dietetilDi terapeutica~ Dintre enzimeleprezente1n miare

129

~ fi diastaza •• Prtmulterrn.nt·~ zaharoza·tn gIucozA.~iarat,dORea-~'PoIizaharidele in Zahan.tri simpte.

) ·FIecoIbueefl' .... .., ..... II. Fagurii cu miere se recoIteazA din stup tn~~; .... estesuficient dematuratA IuAndu-sedteptCrtti!lrili~prezenta coroariei CU·miereclplcitiliR~~~ Jndepirtarea 'albinelorde faguri seface" . ·~1n~mici .

pe , . .pm, . .-.-':' . -, ,"

prth intermedtul unorsubstante chimro.t8$kf fenic,

'benzaaldehida.etc.)'in stupinele dettP 'Industrfal

Este recOmandab1lcafnair1te.inc:eperei~ •• "miere.fagurii sa fie gfUP81i dupl cutoare.pentrUa~difertkt soIuride mierelnfunctie"cw,acest~:'F8ourtsau corpuriIe ~. fagurii cu m;ere se transpol1i CU''!'ullrOnJI pemfu ~. se . pretntAmpina pierderea~i aIifnent.,·"$&intrOdt.IcT~~ camera. cu aer caId pAnlla35OC, care ~exttactia. 58 ttece apoi lad&scApAcireafagurilor; 1JrftI8Il'de 'extragerea

prqJriu-Zisa a mierii. ,

¢amerelesimpl&d9 extractie·trebu!e'$a.ffe-btl1e,izotate p8ntru a Tmpiedica pA1rundereaaJbinelori~'~ ttebtde,~

_ '.l><,

contini: un:.extractor,' rnecanic sau electric, CUtft8 p8ntJu

~,care se pot TncAl%iin.apa fierbint8>satJ cu curent eleCtric. unvasdesclpiCitor eu sitl··pentrusepararea cIpIoeIeIordemiere, un vas pentru recoItarea mierilflt_ zAcAtor.pentru depozitarea ai.

-DoPa sortare~fagurii$e desoApAcese: Ctl~ 'tiitt8,: incl1zit,apoise introduc in extractor. Turatia.aeesttlt8·i~ ~·~,pAnhe.pereepe·fo$netuf~"""',;

130

dinpro!.~r~~ mieriipe ~~tii,V8§UIUi~i, C!~.CQ,~ am'~ial c~fs.-aeXtrasc;ircaJu_mAt'tedin mier~~ d~peq ~rt~, sa schlrhoA 'peritru'a' se coniinuaeXtractia pe pa', 1~i:'lCEltil~~

Operatia serepetA pentruasigurareaunei~tragEtrt rnieriidintaguri ': fnfel~I, aeesta seprevine. rUperea incident Care cauzeazA mUlte neajuilsuri' ~picultoril~r.

. : Pentruextrager,a cehtraUzi!tla mierii 'sau' stupiheleMari sefolosesc sistememOderne, 1n care r~lT,al" descApacite rAmAn lrlcattiri ~acesteaseintroduc in .... V1'r·""'~'''" de' tipindustrtal direct .: Aici, ,irttreg procesuJt.tehnOlogic'de sortare; descapAcire~ftftrare,dep6zitare, arnbalare etc. ' automat. Randamentul aeestor ~gregate este'mare $1 aytl'~l'tli~ mierii se asigurA in condijii sanl!are corespunZAtoare.

Condit1onar-ea mierii cuprincJe" totafitatea 'prCllcetieE~IOI' tehnice menitesa 'asigur~ pUrificarea,sortarea Qi t'·rvrtl'\'I'I~!:trl:.lIII diverseJortipuri'demiere, in cOhditiile pAstrArii optima proprletAplor et fizico-chimiee, ~i' biologice in nerlo,am conservAril.Jnitialaretoc 0 fUtrare a impurltatitorrnaimari, Sf! reaUteaz,Aodatacuextracpa prinsita.dispusA.a scurgere a mierii din extractor. DupA aceea. m'fnaturalOf.aI IqcolimpozU:e .. mjeriiL~rpurile straO$,seseparade d,tqrit~gr~t"or.~fige;;QifeJ!~fC$le mat,grele·,se f~;"Cl$UlJ)il ~~~~;~~re .selr1OK:8'lilstJDnltat8Vja8U1 T~tu~,~lJ!ijiifl~~teP~~re~m, ~et1llftnrlQ(l~ ~r~i "rin.mo~:Uf,i~f~.con.si§tent".;~tE!'i~. co~pr'luWJ,.,!!"::~~~,~ ,mier~. est~ '. "~El 1,,80/0 ~,e' deshi9r~tar~a fifJtJfl,fi;\gur~ car~·~,lifl'O~;q,C8IT1~.j eu.

_",__ __~:' .. ~. -',' " '_'.. ~ _', ,', , .'_ .. ' •... _ .. __ . " .. ",'., _'C .. .'.. ," "',_ •

de Cl~~tfl~~i~j(~~~~09)?,'ie~ifrTl~r~~as.~.~ alU'[Ol'iUIU.

" , J;

131

instaJatll speciale detIpuJ evapor8toruloi cuvid. "Aces. uttim J)roCedeu de tnaltatehniCitate $8 poate r&alza numaiin centreIe

marl de&xtracpe anierii. r :

AdesEtOrise 'tntlrnpII ea miereasl cristalizeze~, cu aceastA ocazie, iff SChimbI~· Acest fenomenfiziC' este dictat de suprasmurlvea mierii cu ,gIUcozl' ~i' ~e un

proces~. Cristalizareamiertreste 0 ~firea8cA a eI, PutAndfi,fntAlnitA aw larnierea din tagUncAr$i dupI extragerea eidinfaguri. Cristalizarea nu c:tenatUreazi'c8Iit8tea mierii, definijia de zaharisire foiositA adeseorf eSte irnptoprie, deoarsce 'aceastaimpUcl 0 degradare aprodusutul. Cristalizarea survineln urmaevaporiirii apei, ~ mai ales, sedatoreazA tns~in1orgluCozett.te a forrriacristaie. Cristarazarea se produce infunctie c:te raportuJ dintre gIUcoz;A ~ fructozi, 'de prezsnta cristalelorprimare- $1 de'omiditatea metiiuh.ii inconjurator. Dupa dirnenSiuniJe cristaleJor,se pot~'m~i; multe 'feluH de crista.izare: 'mare 'cAnd ~ 0;5 mm tn diametru, micA, cAnddiametrul cHstaJUtui este de O,S;mrri ~

ca 0 pastA. sub 0,5 mm. '

Cristalizarea ~tefi ctrijatl atAt inceeacepriV~ dirnensiunife, cAt $I vIteZa~ reaHzare, prin adlugareaunei

~demlere~IfzafA'cu dim8l1$i~'doriiefavolunluL de mieredestinatcristallzArii ~ •. mentiner&aaceSteia in ~

de umiditate fi ~ favorabile acestui pr()ces. PeF1trij;

unete~sorturi demier8,ma; ales CAndse cere acest tucruJ)8nttU' export, se poat~ executa 0 cristalfzatedirijatl, ceo ~ a bobUJu;, de, cristale dupJ dorinta consumatOru~ui.procesul

132

cristalizArii are toe mai r~J)id la .unele,sorturi d~ miere~ de flo~rea7sgareIUi. de .• Pi!dA, =: ~i.ca~~eaz~o • ' comercial~ a acestul prod~s: Cristali;Zc1lrea .~te influentatl de continutul unor fermenti. prezenta lJl1O" bacterii. igienice tn care se con~erv~ ~ in pnmulrlnd,ar mema sa amintM temperatura ~i umiditatea.'~ecemierea ~"g ~'"

~i apreciatl mal.mult tn starenecristaUzaUi de consumatori, s, folosesc astlzi pe scarlJarg! metode prsvenire a crisWHzArti:. pasteurizare~ tratare .cu

. ..: " 1',

filtrare, oltrafiltrare etc. Metodele fizice de prevenire a cristaltzMJ

au 0 oarecare aeliune negativlasupra unor consntuer (vitamine, hormonl)"P!9CUm ~i asupra g_ustului ~i aromeL cazul eand cnstalizarea mierii a avut loc, se . lichefierea ei, procedAndu-se tn felul urmator: este introdusA ,

, vase tnchise intr-o inclpere care se incllze~te, treptat par temperatura de 40°Cj apoi deai9i sa t~ece. tntr-o alta mcaoen unde circuil curenti ,de aer mal cald (60-70~C),unde pastreaaa tn vase deschise. Pe masura ce IichefiazA, se scurge din vasele respective ,i ,se ambal!e~ din nou, tn vedereacol1lercializArii.,

. f:l9gjmW)Qienico~sanitar de. cc;m~~are a mieni respeqtat custri<#~e,de<>arlC8 dU~CVrTl se~e. est(i)u~r 'aiterabil. VflSel~~nqare se~aza tf9buie sterile~em~itate, de ~.$8\I. de. material ~,iartem(:~~ din depozit .. ~~.nu .. depA~aa~1~~<?a.rul sA fie u.g~O;&'.J posibiiitAti ~<>8re de vefltU~tie.

. . '," .. '. ,"

133

4.2. Ceara

Ceara' este un produs de origi~ animal!, secretat de glanqele ceriere ale c;lIbinelor, servind ca materieprima pentru constiuirea fagurUor. Se intrebuinteazA in numef'oase- ramuri ale ind~riei,tn cercetirt~ntiflC8,precurn~ pentru prepatarea !aourilQr artificiali alAt de ~ari d$zvOltlrii sectorului aplcC>l.

.compoz~ia chimicl a cerii _complexa, fiind formatA, tn liniigenerale, din 'diverse timpuri dealcooli, e$eA.hidrOCar'buri, caroteni etc. Printre proprietatile fizico-chimice ale ceriiamintim: - punetul de tapire, care este de 62-65°C;

. -:- pucntul de sofidificare este de 6O,5-64OC;

- coeficientul de duritate la temperatura de 20°C, care este de 8-131a ceara seursa din faguri, 3,61a cearaobtil"lutA prin presare ~i de 1 la cea extras! chlmlc,

Ceara de aJbine este insolubil! in apA sau alcool race, sotubilA la cald in aloool, eter,benzini, sulfurll de carbon, tetraciorurA de-carbon, acetonll ~i uleiurieterice.

Apa dura favorizeazAformareasde emulsie prjn s!rurile metafioe pe care Ie contine ~i anume: efflulsie de apa in cearA .

~f

cu matate monovaienterum ar fipotasiul $isodiut, sau ernulsie

de cearA tn apl cu metate btvaJente, cum ar fi catciul.

EmulStasubprimaforma nu se recunoasts la vedere, insi infll.Jenteazl coeziunamofeeulelor cerii $i, ca urmar~,' scade'duritatea cerii,emulsia sub. forma -adoua nu ~ai seamArlAeaceara, ea formeaza un sediment la parteade jos a blocului· de ceara, subcaretormase pierdE;) 0 cal1titate

.,

apraciabilA la prelucrarea ~i conditionarea cer;;.

134

Fagurii din care Sa extrage in mod practicceara cu atAt mai muM ceart purA cu cAt sunt mai proaspeti. mAsurAce se invechesc ·,iparticiplla cr~ unui· . mai mare de generaliide puiet, lagreutatealor se aUG"'\IQ serie de substahte neceroase, de tipul invelitorilor

. eantitatea de· cearA· scade pe .: unitateade mAsurl. obtinerea onef(:erl diferentiatecalitativ, s8recomandl.,.nl'9~rcu:I fagurilor 1naintedeextragerea cerii. A$tfeI, pentnJ calitatea I grupeazl faguril de coJoare alba sau chihHmbari&cu lransparentl OfIiforMA,uscati, flrA plsturA, dintqare se extratgfl circa7o% cearil'ptlti.Pentru catitat8a a II-a sa reoarm~ea.~a

f~gurii deculoare bruni cu diferite nUante' dar care au tnca ~()arltransparentit usca~,flrl impu~carepot d~ asemen&a.o eantttate aproape similarl.de cearl cu eel

. categona t. in fine~1n a .III .. a categorje intrl faguni vechi~ culaare1nchisl, ~e,opresc. tracerealumini! prin at ~i din ~e.poateextragecirca 40% cearl purl. Extractia . cedi reali~eazA prin mai·multemetode:topitorsolar, djferite

de.P':esare, ptecu~ ~ pe;caIe~imicl. . .

. . Cu 'ajutoruJ. t(jpituluisolar se obtiffliceari de IUQI \V"""o.tl

~itat~,' dar pentruaces1lucru ..• ~. pr~A o.umaifagurii caiitateal.FagLlriimai vechi·~ .. tQpesc>pat1iaI1tl topitorul

- 'L~.procf)ritfOf;lrt~rkjic~t de ~a.ritnee~as# ~tiOA.Extr~iaperii prill presare .~ .• P.Oat& ~ Joarta chiar1n.condiCii .. d~ ,Si\JRinl.~",-se 1nf",01 .e': sorteaz2l •. fagUrii P8. Ciltegorii, apoi· se~.separat .• ~8$elTlailatl~ fO<!sfab ~.CUaplde ploaie (m~ ~a~in minerclle), MasCI de cearl, topitA se toa~ ~i ~n

Pr~sare,in care se'puneo bucatA ete pAnza de sac cu tesAtura rar~ sise impacheteazabim~, DupA ~ge~a s~a~eaza capaeul presei impinsprogresiv prlhintermediuf;~qrObLliui.Presa este dispusa pe un vas de lemn in care sa asigurAscurgerea qpei ~i acerii. In aceste conditiicearClse$j~t~, ~i set:ecolteaza ~i Sf) Jt*0pe~t~pentru.:purifi~ sa,ulittlpezirea.~LAcflasta ~cti~.me . dure~A c~t~ya. zile ~l S'~~«4t~ nvmai In vase emailate, izolate termic cu vatA sau cu a1te.;JT1at~riale~C~ypul b data format se~coate~i se e4min~Parte~imeri()ara~nd~~ gasesc di.ferite in,lpuxitati,J~rrest~1 s~,pa~treCiZ~ .. ~t~t ~~a mijloace modem~ de extrag~rea ceriJ qin fagvri,<~i ~i bq~~i[\~

pe-cale,chimic~t:il" "'" ;.. . .. ' .....•...... ".

•. . ; Dupa' cum se $tie,fagurH a,riiflciali sunt foi de cf3,Clra in c~resunt matritate fur;duri de' celufe hex~gonaJe, A~este fOi; p~ , cear~ imprim'ate fOrmea2a:de fapfpereteie median aff~gvrel~i, ccire 'introdus in cuibul familiei de albina, este claditpe i;dnbele

'.- - _' .:': " -,~,-- ---~-'- .': ;_:,' -. ,,". :,',"; --.----~.: -~~

p!irtL Se pr6duci~p~ezent mal rnultes~rturi d~f~gup~rtifician:

pentru magazin ~i sectiuni (fOI mai s9fjtiri), Pentru cyib (circa

18foiA<g)~i arm~ti.(15foi~g), '

Fagurii artificiali ,annati suntmai practle], fiind mai rezist$n1Haextragerea mierii~ipentfu stuparitpastoral.

... Fagurilartificiali, d,nplmctQeVedere rnacroSC()pic,trebuie saJj~;translucizi, uniformi, cu cell)lebine imprimate W de culoarecAtmai deschisa(albi, ga.lbw deschis, grj peschis),

. C()nfecpon,area tagurilor artificialise f~pe 01) aJutorul unor agregate speciale, care. se bazeaza inp(inSiPiu peCintrep~{;la, ceriitop.te-pe ni~te. talllburi cu. siste.m_~~~iat .d~ r4cire, s~q fgrmA'defa~ii, bare apoi t~ec printr-un sistem'de ~alturi pentru

136

Imprirnarea celuIeIor hexagohaIe.p80 parte l;i pe .'$ireZultA fagun artificiaIi.· ..

·~'obtil1Ufi"laaJara,tiatatil"8Ibisau gaIbenA desChiS. 'C8IupuI de·c8ari 'este Umpezitde cuioareadoritl, sa inlnXtuc& in8gtegatuldepA:)luct'ar8afagoolorSau,maip8CiS. tnbUinui detOpire~:oe 8id cearatopitAse scurgetreptat,rJrin ~ •. niveI.pAniintr-un baZin cucearitOpltl,ln cate se gisesC angriInaJ unut sau 'Inai rritiJti·t8mburi preWzutleu sIstem ~ rlcirepe bIza'.de'burent de apl. DfOritAdiferent~

. de ~'Pe·tarnbUr se angreneazl un ~ subth'& ~ ceid~ caRf 9St8 spa! J,rel_ printr-ooststem de .rIZ~ire~ dirijatin~ de~, din carerezultA 0 bandA decearl cu 0 grosim~ de.··4-5~m'~cu lIlimea dorita··Banda de cearA trace·~ prirnr-o, _CU,apI,de ul1de ajunge in

, , ,',): " " - __ ._ .' "" / c,··,. . .. . . ",_ ,',,' - . - ,

~U,ttAoo ,0 ,.., .n:taisubtire. de.1-'1,5 mm, care se UIOC-.a.,

. sub formA de ,bobinA in volume diferite. Aceste .·bobine introduse tn. at doilea .agregat ~. fixate ,in baja·cu apI...aalUu. (40~ indiSPOZitivul dederuiare, deunde suntantrenat_e vattumea'dOOA "cOrnpreSOaf'8'*care priA,rotire vin in contact, Rl

impriinlCetulepe~ deee.a3.zuItA in felul :acesta artHfaati,caresoht~,:at1tren81i'~d8poziti\i pe 0

. fonnA speaatl sulftOrma de sliVi" ' ,.

lotftuxul tehrloloQic at prodUCariifagUtuor artifiCiaii ~utomat,iar agfegatUl eStedeiTlai,ttiiire ~, .............. uo;>

;-,';"

.fil'l~ de calitate ~upen()arA.

'':>;~: .: ' . ;, . -; ,~ __ ' c

137:

4..3 •. VertIrM.d

. , -.'. ". ~ -.. '. _-. ~ .~ .. "

VEminul de albine este 0 substantA compIexl,secretatI·· . de·gIande·speciaIizate,care cOncurA fa formarea~

. ~aI.aIbirlei.. "eninutde:aIbine se caracteriz~pm IJI'IlIIIoareIe ~fizice:este.un Iichid. incoIor. cutllSt'amar- . , aqd,,~. cu ~ partieuIar.euil'lSUfireadea·cristaIiza repede. Este CQmPUS' din.~ sIrud mitWaIe -', ..

.' ':.,.... '. :'.': ••. ; ...•.• c;,., .~._ '. '.' , . e~lR\8,

hor'r11Qr!~, ~ ~".aIt~S1Jbstant8 VQIatIIe.

Mai binede jumitate'dio'v8l1icaJ1~~ bruteste'for .. · mat din proteinl aCtivAcare~ Ia ~ ~; ~mai_ . fracPuni:m8Iitina, fosfolipaza~ hial~.~~_ . '. 'fIllqiuni in aciziarnillatl aste ,extraOrdinarA fiin8PeaafaJ

me1itinei. .

Biologia secreti&i devemn are~~,~. de venin variiOO de Ia,Q raslia alta, iar'tri sAnul ~ rase de tao popuIatie Ia alta fi chiar delaoo individlaaltul.lnoepAnd dUpl2~zile deja ie$irea atiheler din ceue,cantitateade

- ~ secretatdeglande1eanexeal$apai'atului vuInerant¢r'89te . de 180,04 mgPAnA laO.3'mola v~de2-3sAptAmanLDe

obicei, dupl varstade 20 ziJe. de venin

sa atrofiaz~ fi.inmoc::tfiresc:, venin scade ..

DatoritA~terapeuticeale de.~,

aoesta a fOst foIositde mai bine~ 100 de ani atecfiuni .

:fi mai~. ins.timularea fJ.lOct~ de apArare a otgi8lli:Sklldui, urm~re.a !nfluenteiveninuluiajun"s in nmlaniieft'l lAlI,lnr!l:l sisteroului neuroendOcrin.

Observatiile s-au fAcut initial~, din obIigatii de da un prim sprijin oamenilorsau animalelor intepate de albina, .

·.

138

CRE$TEREA AlBINElOR

ccnstatandu-se cu aceasta ocazle cd nutoate 'subiectele intepate reaClioneazA Is fel, pe deo patte,iarpede~M parte, ~Jnele afectunidi$_pareau mfi repedein urma inteparii cfepAtre albine.Pornindde laaceSte eonstatan, in medicina populara, s-au folosit 1n special Tn afectiunile reumatice intepaH directe cu ajutorul albinelor,apoi 'S-8 trecut la o etapa superioar~~e extragere avenmului de albine ~ s6~r~ din ce'in fee mal larga. in ultimete decenHV&nk1U1de afbine -sreti' aplbiiie mal larga in teraJjeuticamedtCara$rse" apnCa'sub i di~~rseforrne farmaeeutice.Cea "maio n10cferna cale de'recoltare'avemnului de albiftectiriSta infdloslrea unor aparateprlO car~ tr~Cecu.r~nt electric continuu sau alternafiv, de [oasa tensiune~iCc:lre. sa apliedlaurdlni~;in contact cu a.lbmeIe excita' ~i Ie det~rmina

eliminarea veninutllL .. ' . . .... . .. '

. Printrf3 afeqiunifein C care veninuf deafbirie a d~t bune rezultate'amintim: bolil~" reum'aiice, artrite'~' infectio~se,

c ' ..•. '.' .. ' .. ' ..... ':'.' c."/· •.... . .. ', '.>

spondHoza, diferiteboli al,e sistemului nervosperif~~ic, anurn,~~ .

afedtiunl Chjr~gical~ '. infil!"~tH·inflamat~ri~Ja!ect!uni. va~9ul~r~,

afectiuni oculare, ~tc./ . . "

FOlosirea'vepirfului qealbine este,contraindi~t~ 1Q.·\

majorit~t~a,b9li\9'l~f~iQase(t~berQuloza.~ep$titalle~emie; '. preculTI ~i' in,..b6li1e (fefi9at, rinichi.,l?a~re,as, in soc .. ~nafilacti,c ' ..•••.

:" _'_ ,,' .. ;)~: . _.' :,: ' " ' _, ,-'_"'~ "" ':',:- .; c '. , , "

etc.),

--' ,if' , --> , '

.,90' toatep!ogreselef~ute .pelinia studierii veninului de .

al~ sub raportul.piol~iei. comp€>,zitjQi-.cOimice.actiunji f~rmacqdi~.l8CQltarii,QOn9i1iq"'lii. g~.~ apm~iqi

/1n diferite bali, sunt inca necesare studii de adAncire. .

/ .

/

, 139

produs bioJogie 1'1leIM., toatlate'llia sa fie $diat ~ ca adjuvant in prepararea unor yaCCinuti.

Recoltarea. dozarea $j admini$trarea vtmillu1ui dealbine S9 PQflte face m.unai 'c:tecatre special~ti:f~oi", ~ umani ~ vetetinari ..

j'

4.4 .. L.AptIfOruI de ,..._.

~de matcAe$te un~de$ecretieaglandelor faritlgiene ale atbinelor I~itoare. de$_hrlnil1ilarv~ in prirneIe 3 ~He, alarvelordematca pe team petk)ada ~a~. Are 0 consiStentA crem<.laSA;-eSte de' cu10ar& a~,':cu gust acri~.

.- Efecrul extraprdinaralacestui alimel'ltasupra~'

puietului de albina, asuprad8terminiriiform~i.~ pyietUlui .~. 81bine, ·asuj)ra. d~erminlrii formAr!i.~ilQr. din~~~ t.clrVe din care"dacaseintr~aqrpinlstr~a Juidifl,\'_il~ ~. ecloziune,' sa 'formeazl..aIQi~e,I~~~tt,,~,~,·.~ ~ecrul surprinzator p.e C!l~1J arex~Upra~it'l~oada dePunetii~aI()I' a~~ti~rtJfdtf-!"at~~eentruI atenti~· ~suficientsaamintim aici,.ca}n se%~,ac.tiv.o,ma~poate depune intr.:o' sfnQ~ra~:.9.~d~;~care dep~~te greutatea ,eicorpor$ll.~;ffl~ estCj~tvanita exclus,v CU lapti~rde Olat~,~.e~de,fapf' e.ste resp<>nsabiJ de ~isrnufextraOf'fJjfl.~re .. eIQC inorganismUj;mitCii.

Compo;zi1iCl;'9himicA~ll~ti~orului' a fast 'stu~a ~e nurner~ cetf:e .. qti!;~bfir1iindu~faptUI caeste b9Q*.,!" ~. vitami,..,.,~"i,· ~eriti· factori de ere$tereetcl., ..

CRE~TEREA AlBINElOR

Sunt rnca nurtier~i component' ai IApti$orului de matca care nu au putut fi identificati.cu precizie.Tn'ultimul timp, seacorda o mare atentie aciduluihidroxi-deciFJoic (AHD), precum ~ altor compone.nti cu acpune asupra grandetor endocrine, ~i, in primul rand, asupra corticosuprarenaleJor.

Problema conservArii componentilor activi ai,IApti~orului de matcaprin folosirea unui stabiHator optim .ste tnel departe dea fi realizatA. Tn interesul folo~rii. ra~onale a IApti~orului de matca, in. terapeutica m.edi~lase facln prezent studii in care poate fi tolosit ~i" dOzeJe tn care, se administreaza sub stdcta indrumare medicaJA.

- 4.5. Propollsul

-,

Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro-pentru

polis=cetate slarputea fi tradusuberca un complex de substante destinatpregAtirii cuibului, mai ales in vederea iernarii. Albinele 11 recolteaza de pe diferite plante' (cire~, v~in, plop: brad, molid etc.}$i tI aduc sub forma de tncArcAtura incuib. Cu ajutorul propoJisului'albinele 8COperA crApaturiie stupilor ~i inconjoara cadaVreledAunatorilorpe care ii rApun. A atras ataRtia Tnmodd~ebit faptUfca uhdAunatorca soarecels de exernplu; 'olTlQrAt de albine, dupa ce atost aeoperit cu nrrinn: •. .j lis, procesete de putref~e care frebUiau sA aibA loc in el fost 'oprit&~f cadavrula ,. fostasffel rnumifiat. De -aceea

-, anali~8t compoziti8chirnicaaacesttn produs ~i s-a constatat, cll-este'oogatinr'A$mi vegetale, uleiuri'eterice, c. •• f',.t!:llntd' deroase care, in 8nsarribfO,lIirnprima printrealtele'~ n,.,..,nr'iill:rtMi antibiotice.

141

PropoUsuleste 0 s~~~tcyJqar~,QJ;Unl-d$SChis, cu nuar)te panA la brun-tnch~ ~ u,neorL,Aurrntex8V&r:zui putin. solubil in api, dar perfect solubil in e.ter, ~" ~fXX>!~ Pu~1 sau de topire este de 60-70°C, fa teOlP$l'atura" c;I,iJ), 'iqterlqrul stupului este . maieabil,. iar la temperatura rnedjului ~mbia.ntdevine casant. De la 0 familie de albine, in conditiile tarii noastre, sa pot recolta peste 100 9 propolis, care sa pAstreazA in vase inchise pAnA la extragerea principiilor activi.

in trecut a fost folosit mult la lustruirea.mobilei ~i in special a viorilor. AstAzi are 0 largA aplicare tn terapeutica rnedicalA ~i tn special in oolile de piele, in,ooli'chirugicale etc. Sa poate folosi sub formA de' extract afcoolic sau sub formA de unguente.

4.6. Polenul

Polenul este recoltaf de catre albinele cu~Atoare de la plantele polenltere.st, cu ajutorul unui colector se poate obtine incantitAti mai mari.pentru folosirea lui in alimenta~a omUlui ~i a animalelor.

Colectoarele de.poIen se apl~ numai 0 perioadatbnitatA, ' perm~ tn felul acesta ca familiile dealbine sa-~ poatAasigura necesarul de polen pentruhranA ~i pentru rezervel&(ieiemare. Chiar in perioada cAndo este aplicat colectorul, nu se.op .... e tntreaga cantitatede polen cu care sunt tncArcate albinele.

Compoz~ia chimicA a polenului 1ndreptAte,te folosirea lui tn alimentatie ~i chiar in terapia unor a.tectiuAi. Estebogat 1n vitamine, proteine, lipide, glucide, sAruri minerale, precum ~i 0

142

CRE$TEREA At..8INa.OR

serle ~ fitOnckfe. fn mod speciarprotetnefe ,i vitamin8le se gIseSc am abund8nt1. ·Ointie vttamine mintiOOAm vltaniinele C. B1. 82. 86, PP,'O, aacsua folic'etc.

Adrninistrar8apolenulUi tn·hr8na oamenilor sau tn terapia ,

uner afeetluni,se recomandl numai sub indrumarea

sPeciaI~·

Capitolul5 BOLILE At.BINELOR

Solile au pricinuit neajunsuri man familiilor de a,lbine In decursuJ timpurilor sl, In mod deoseblt, eele infecto-contagioase.

Astazi, pe acelasi plan cu bolUe infecto-contagioase,se ~ueaza lntoxicatiile albinelor cu suostante insecticide, uneori caurmare a pagubelor mari pe care Ie pot provoca lntr-un timp

":C. .. - ",

relativ scurt, am putea spune ca Ie lntrec cu multpe primele.

Acest aspect rneritasa fie evi~enliat in mop ~sebit, m~i ales datorlta faptului ca substanteleinsectic.idesunt manipulate direct de catre om ~,in consecinta, ~rile provocate albinelor POt fi recuse la minimum. Pagubelesunt. in majoritatea cazurilor, urmarea neglijentei celor carefolosesc aceste suostante chimice, tara sa respecte legea privind protecna aibinelor sau datornA ~~i apicultorilor, nepasare generata de nscunoasterea legisfatiei .in vigoare ~i a masurilor care se recornanda in astfel de situatii.

, 144

CRE$TEREA AlBINa OR

BotHe infecto-oontagioase'sunt cauzate, de germem' pe care nu-i manevreazl omuldr8ct, fUnd deci mai PL4incontrolate' deilC8Sta,1:far lotufi, prin mastui r~ona1e deorc:finbiologic ,i zooigienic, efectele lor diunAtoare'pot fi,prevenite.Cu cAt familiile de ~e dintr--o stupinA sunt maiputemice,mai bine ingrijite '~, aIimentate, cu mAt fac mai pulincu,..,.·cu aceste bOn. Din contrA. familiile de albine slabe, subatimentate, sau hrAnite~caIitativ~ cantitativ, constituieun teren foarte favorabil pentru imbolnAvire.

BoUIe aJbinalorsunt impAl1ite.1n:2 mltr'i categorii: molipsitoare (infecto-contagioase) ~ molipsitoare.' Cele 'molipsitoare, la rtnduf lor, sunf grupatein mai multe categorii, 1n functie de natura cauzeicare Ie provoacA:bacterlene (toea ~ropeani,1oca americanA, septicemia,paratifoza ~.), viraJe, (puietUJsaciform, sindromul estival dedepoputare'- paralizia albinelor, boaIaneagrA etc.), miCQpce(puiet pietrificat, puiet vArzos, meJanozA etc.),.parazitare -- interne (nosemcza, amebi~a, acarioza},exferne(brauloza;" senotainioza, triung~ etc.).

, BolilenemoHpsitoare.pOt fi de asemeneadMzate in: tulbur4titiziologice (puietracit~ diar8e etc.)~ anomaIii~JntoxicaJii

. (alil1}8ntare.rnediccl~ntoas.,~imice). ,.-

, ,~,pagubele'deo$ebite pe "care If) produc albinelor.

rrieritlsl fie subiiniateanumitebollmaiitnppJtanteca: europeaJ'll, lopa-aroericanA.',nO$8fY1oza, .. 1i1toxicatiile~. " , Penttua v4mi "" sprijinul~\in,sensiJl ....... ...5."

cun~iboliloraibiAelort: a~C¥tsunt l"'$Zentate pe sub formA de tabele1n ordiFl$acategollei de albine atectata

JlnAndcont,rnai pOtir1 de natura originii etioIogice,'cJ8t tiJOO fapful cAseadreseazA pracUcienlJOr.

'Combatereabolilor albinelor estetratatA'sep8rat,avAnd 'fO -vedereimportanta acestei probleme,pentru apicuftorii Pl'acticieni in luptalor peritru sporirea productief apicoIe ~' dezvoltarea sectorului apicoI.,~ dau e~mpIe practiCe privind . ~ul,de aplicare ~ tratamentului, careeste privit muitilateral, ~ic ~Tn continulrernnoire~ Til sensUlmAririi 'efIcacitAtH lui prin adaos de noi produse medlcarnentoaS8. . ,~

Patologia insectelor, in general, OJ a'~"jll ~,:

. '1' .... , .~JU'

este extrem de dinamicA, asemAnAndu-se din'.'muIte puncte

devedete cu patologia rnedicaJIi. umanA~'veterinart, 'firA trisA' sAcunoascA complexitatea aCestora~ ,'Pentru obtinerea Qnor rezultate terapeutice, cAt maibune, este 'necesar'slsefjni seamade particuJarimtile specifice ale acestei patoJOgii, asUpr8 acestul aspect insistandu-se'in partea de comb8tere a 6olifOf"'

afbinelortocmai pentru atirigerea obiectivuluipropus. .

Pe aceastAlinie estasuficient sln.e-gAnd'm -la longevitatea familiel dealbine, exceptAnd mAtCife, li9r'adlJl de . dezvoltarea 'sistemulullor nervosj' lafapfufclin caeul sistemului defenis\I al acestor: insecte dOm,ol'factoriide rezistentA n8SpecificA, iat <* denatlJrl'~manilestA 0 fragiJitate extrern de mare etc".pentrua~ea Tn linii generale ~ tabfoual particularttatifor pa~'ipicole.

Combaterea' boIHbrlil albinese' bazeazA' pe mASOri . compJexede ordin:~,'fgieniC $imedicamentos. Aceste masun -au 'wacter ~~terap8uti6, adlcl se'instituie .: cu SCbpUI preVenirii;~·&Iiforsau altratAriiloro"(Jatl

146

CRE~TEREA ALBINELpR

aparute, Apicultorii trebuie sa acorde 0 mare, at~n~e masuruor d~ pl'evenire a futiforJa albine,deoare~se ~tm>caeSte mult mai u$()rs~ faeiace$t lucru cf~sArediti 8anatatea 0 datA pierdlltain urma apariliei uriei't?on: Aeest prin6rPiu,tndeo~~~ cunoSclJtin'fn$dicina umana $i veterinarA, estevatabit ihtegral

~i in pmolbgia ins9cfefor. .

,- . "MliSLirlte depfevenire abolUorlaatl)ir'lese bazeata, in linn generale,pe ~rmAtoarete: intte~nerea tr'lstupi' a unor familii de> albina" pOterriice cu m~tci setec\ionate, create pe baZade Ifnii· consangvinizateeare sa'mariifeste 0 rezisteRl~sporita fata deboli,o.prolificitate,men~rie(eafamitiiJor de atbihe in stare aciiva ihtotsetonulapieol pri" prevenirea roituh,Jinatural ~i prln aslqurarea uriui cules"Continuu pe toataperioada. Asigurarea ". unui . cules continuu, ,. prinstuparit. pastoralsl prin cultivarea unbrpLarite furajero-melifere tn jurulstuplnelor, creeazadonditii fiziologice optimede"devoltarea familiilor de

albihe: "

Rezistenlafatade bo'fafamitmoide~lbineputemige este lin faptcorffirmat pe deplin de practlca.. Familfiie de albine slabe, netngtijtte·oorespurizator,.·men~nuteih;stareaCtivA .... constitUfe 00 t~ten fav~iabilpentro aparitia bolilor~i .. on"o"'iinta uhpetYcblpentru: stupinEl~edin zona de zbOr, d.~oarece adeseotifocarede60ala '~i s~rsede rAsPAmjire a .inf9ct.iilor.

ProviZiite de-nrani aestinate'1emmii trebuiesAfie de' calitate$i" $ufieiente .cantitatiV:' 'OO~':§Unl' sff.~~;'m'· ··IISreta mana 'tep(~ZifltA un penootpentrulernarea ilJbi' ununndiee aed;gestibflitatescazut,~.elin .. l?HLJtDurltrildrpe care feealJze~1' lli niVelul trad9s'OIui

~ } :':; i", • t ": ~

. . . .'

nat, tulburlri deordif1tUnctionaJ $i otganiccare faciRteazl . apartIIa ~ei $I'ambiazel.agraVAnd fotodata evoIUfia ~or bOIi. De aceea se recomandl ca fa ~ lunii autJUSl"sau inceputul lunii septembIi8. sa fieanaliZ. ptovlziife

de hrana sub raport ~ " .. exclusa integral mierea de mamA stAt de dlunItoareSlnltaJii aJbineIor, alr8 este in ~ limp un produs, natural folositor in hrana omului. Realizarea acestui .scop.. este sirnpll prin recottareaunei _ de miere

" ". ',. ," .» ..... -',' " ,

~a eii'J plrti agate cu aPadistlfatl" ~Ia 0 parte de miere diluatA a 9 pIrtf de aItoof absoIut.lntr~epiubeta

sterila.Se agM u~r pentru: soIubilizar& ~i omogenizare$l, in cazul mien; de manAaparn,. ffocoane de dirnerls;uni <f"$rite

• . .• ,',' __ . . _.' , _ :_":""" , "'. . _ _'_ J

car~ I.mpnma 0 tu~e ~. ~el1~nifonT1~ a soJutiei

a~lntite._ Tn cazul ideritificArii mierii. de manlTnpfnvitiile de h~a pentruiarna, Sa recomandl extragerea ettni~!pi completarea acestora 'cu rame cu miere floralA ciPlcitA··.o cu Siro,? de zahar in concentratiede2:1 ~. . . . •....•.

c .•. ' .: Stupii ~i inventarul apiCoItrebuie dezfn1ectaflperiodiC, in vederea diS!rugeriiaoentJlorpatogeni care s~.put&a eventual gAs; la ac9st niveL FagUrii dereZelvA'si '.~ sA Ie dezin~in flecare an cuacid gtacNdf~8JaUcu anhidridA ~uroasA,. dupl cum. uimea.zI: $tt.Jnfroct~·intr~un stup ~ontaI sau intr-o ladAde .leftlntfedtmeJ1Siutu apropiate eca

. 2Or;am&. de rezervl,. iardeasl.l.,r~ lOr, sub ~Qe acoperire, ~~A un vas e~. cu vata imbIbatA cu 250 mlacid acetiC ~aI.l-ada cu~.~it1ehid eta"" mentin4nd fagUrii sut_,ac.Jiunea dezinfectaliUJUi~~rnp de 6 zile: Dupi ac8astl

periOadl:, suficiehtl ~Qistfugerea agentilor patogeni ai '.

148

CRE~TEREA ALBINELOR

multor boli (spari;d~ Npsema ~i d~;~aJpigham~,,~~A de gAselnitA~tc.), S9 recomandAca~e,le \inute la aer tiber 3-4 ziJe pentru inlAturarea urmelor de substante dezinfectante. Acidul acetic glacial ~a~azA obtigSltoriu deasupra ramelor, datoritA faptuluiCa. vaporiipe care ii degajA sunt mai gfel decAl aerul ~i au tendinta ~a CQborfspre baza stupului. infell,.!l acesta se asigurAo dezinfectare uniformA de sus tn [os,

ln cazul c4ndnu se gase~te acid acetic glacial, se peate foioSislllful sauformolul. Sulful S8 toloseste, in linii -generale. asemAnAtor cU,aciQul. acetic glacial,in sensbf cA ramele se introduc in a~i laditA sau stup, apei batoanele de suit sa introduc tntr-un vas care, de data aceasta, Sa aseaza dedesubtul ramelor, pentru faptul cA vaporii degaja~.de sulf sunt . maiusori decAt aerol ~i se conoontreazA in partea

a incaperii. Ramele s~ stropesc CO apA inainte de a fi intr'odlJSe la.dezinfectat, pentru faptul cAsulful. prin combustle, uV1.jlaJ"'" bioxid de suit care se combinA cu apa ~i dA nastere la . substantA de~infectantA nurntta acid sulfuros. Ramele men~n sub,aC\iunea subatn1~i d~zinfectaote limP de 3_ ore, se descl;tide stupul sau cutia sl, . dupA 3 ore se rEtJ)8tA de 4 consacutiv.

FormQJutse fol~ein concentra\ie de 4-5% ~ clAdite Se ~n1'O minute io'C()ntact cu $oIlJ1ia de formol, ACEHeCi mburi.se fecoman<iJ $I iO cazu1f0fTT'K?l\llui, precum ~i a dupl terminareaactiunii de dezinfeotie; ca ~i incazul acetic glaciat.Qe a fimenliRl.tt~ rarne,le laaer liber/. indep~rtarea. urmelor df:t dezinfectant~i' pentru ,

. ln sitUa1ia~ndnl,.!se-iaaceastA masurA, sepotintAmpla

accidente, ca ~r~are.~ prezentei substanlelor d~zinfectante cu un grad mal rmc sau mal mare de toxicitate 'Pentru alt:>ine. .' . 0 altA mAsura importantAesteaceeacare sa refera fa schlmbarea periodica a vetrelor stupinelor ~i dezinfectarealor

cu clorura de var l?i amplasarea lor in locuri lipsitede t'

.. i. . . zgomo .

. , C~nt~olw sarutar al familiilor de albine se face in mod

obIigatonu, IOfleCare an, de cAfre mediciiveterinan E .

tx .. • ' , • xamlnarea

Sam sarutara a familiilorde albine se faCe num' t'

f ' if . '- '. • -. at pe Imp

avorab .cand nu ploua, nu este vam l?i temperatura t . te

15°C E '. '. ,8$ epes

. xamlnatorul trebuie sa aibA Tntotdeauna $ursa de I' '. ."I

A . '. umlna

In spate, pentru a fi proiectatA direct in celulele cu puiet creAnd

in felul acesta cond~ii optime pentru executarea co:,trol I' •

. - . UUI

samtar,

ln funqie de n~tura su.bstantelor insecticide sa reOOm~nda urmatoarele masun practice, menite sa protejeze albinele: tran.sportar~alor, dupA 0 Pre9atirel?realabila, la cel putln 5 kllornatn de zona unde se exeoutltratamenteh' ..

. . ...... ..... '.' c Imlce.

Trebuie neaparat sa se tinA. cent. de~ .•.... ' '.' 'a dincar.' e bat' A. t I

'. - . ""'!gvp., •.•. evan u,

deoarece particulele de insecticide~fitransportate de acesta

chiar 1~ di~ante de peste 10 kilometri.canct,Suprafala tratatA este mica, lar ~ubs~anta insecticiqa are 0 ~~ntA redusa, se recomanda IOchlderea temporari a famiUiJorde alb' In'

. .•.... '.' e, cu

Juarea urmAtoarelor masuri: IArg .... cuiburilor, asigurare unei

~une ventlJalii, asigurarea unei cantititfsuficiente de hranA ~i, In mod special, introducereatn fiecare familie ~e albine a cel

pu~n 2-3 litri de spa. '

Urdinil?ul. familieiQeCil,.' .. b. in. eseTnchide dimineata An . it

.' .• , .. ·.··t ,I aln e

de ra~ritul, soarelui, ~i sed~scbideseara. fnainte de a trace la

.,

150

tratamentul spScific alfleclrei bQll in parte, subliniem faptul este necesar sa fie luate~ rnasurile pentrutntArirea de albine prin unificlri sau prin adaos'de rame cu puiet cas:~It.:i prownit din fainilii indemne de boall.· Toate aqiunile apiCO~EJ~ trebuie ex~ in conditii de perfectA igien4, res·P8C:tanlCl regimul igieniro:saDitar indicatde legislatia vetemarA.

In cazul aparitiei locel europene,se recoman indep4rtarea rametor cu mult pulet bolnav ~i aoncar urmMorultli tratamerltcolecti'l: 'streptomicin4500.000 Ulla 1 de simp de Zahl(, din carese admlnistreai4 ,\~a'i, la . de 4-6 zite, 1n .~ de. gradu) de dezvottare a fidrei -dealbine.· Ratia de .$irop m9dicanientos-se c:alculeaz4 numArul de intervale cu albina, revenind100 mtslrop fi~reintefVaI.Astfel, de exemplu, Pentru 0 familia de 1 intervale de atbinese'a~ministreata'1 .. 1 de ~irop odat4: Tn .:

, de hereu~ in •• ceeace prv8$te actiu,nea de vindecare

ajototolstreptomicinEri, se poate folosi. cu relultate.

eritrornicina •. ~u teramici~a, in concentratii asem4n4toare ... ceaastrepl()fTlicinii. Farmliile de .albif.18.f4r4 semns de din$tUpinainfectam,se tfafeazA pmfltaCtic cu . eoncentrati& deg~~ooo UII~1 I Si.rop •. adic4 un flacon de

_biotic fa 4 fitrid8sJrop.Ratiite. serepet4laace~i interval . aCeea$f.canfitateca~lncazultraiarTHmtLlluiCUrativ. ,

, etiropeanAa apArufprim4vara inaintea culesului de

se recOtnancla repetarea tratamentufui lastupina o' . QlnclYj peribadaceluimai mare gol de culesdin cursul prim4varaafluIuj vitt9'.Toatestupine~dispusepe 0 km in jurul t6carUIui in ,oare a i%bucnit boala sunt 0bI~

I

I ,

151

~~e9·uie~qtJata,me,n(prq~jlactic .• custr~ptomicinA, in

con~,~!ra,tla de ~50~OOO H' ~J, }itru de sir()p. ,

, ' Ttata~e~tul cuan~ib,"ioti~. at~tcurativcat ~i preventiv, ~~,tace sU.b In~~umar~Ci~i 9,~n~roh.dmedicilorveterinari, .pentru a nu se "fOIO~!. '"rn09.~t>pziYc:lceste biopreparate care pot ppvoca In as~el d~~it~aVf multe neajunsu~i.' S-a e:Qnstatat ca totQSire~. antibioticelorln hrana albinelor~atQaSE) creeazaun de;zec~~"bru ~a nivelul intestir:lIJluiac~~to_rClr~ceeci se'pr!ve~te' ff~ra .mlcroblana~i ll1icot~ca~ favor'i;zArid a:pa{j~Ci-4Qor boU ~J~henE! destulde 9~eu. de tr~tat, Cutoat$. acestea: in. cazul 1;~bucnirU IOC~i europene, instiiuire~ tratamEmruJuf6u arltibiotice

~ste obligatorie.· .'..

, Loca a~erk~~na ~e'~rat~acusulfCitiazOI tn c~J1Ceritratie

de 111000, ad.ca 0 fiolade,~:qm3~qluti~ ~2%ICi J)itru d~ sirQP. Se~~uleaza ralii d~ sirop me<:!icaO'1en~o~tq f~rictiede puterea f~mlhel, .100 ml pentrU fiecareil'ltervalcu.al9i~e,de70ri la.3 zlJe,Jn fome'79rave deflQCila,s~; re~~nQ~)r1.d~partarea ramelo~cu p~letbolnav, inl~uirea lorg~ram~ ,yt.lpuiet caPacit, provemte dln familH cfe,Cllbin~. ~arlatgas.e, .Pentru marirea rez.~st.antei. nespecifice a familiaL CAh~fJ1UmaruJneindita desfiintarea lor, lar .restuI.fam'iliiforPe·albifl.e .•. sus·pecte de cQ.ntClminar~. se. trCite~a.c~ .~irpede, ~.~ar ,'Cu,sulfatia;zol. Concentr~~a medicarnentH'yj ~tet.terapeYtiC.cat ~i proflJactic

este.ldentlca. "

t;zolCirea familiilor deal~ atin~e:de 1008 americana este nece~Ci~a.sub~ fOflTlA de>l~~~t~~Cinitar~ iar cand.acest lucru nu .~,p,o~ibi~~Jm~nf3 r~~~area.cu. striptete a regulif(>r, de Igienl sra c.rculatiei Materialului biologic ~i a produselor

152

apicoIe.lnventarutcafe apartinefamlffltor de aIbine, boInave. . .... ~rn:~ uneIteIe CO care~a tucrat to aceste familDnupotfi .: . . folosite ~albine~1tc>a$e fIrI o deziofectie preafabill.·

'locOmbatereaseptioerniei putebJlui sacIform~ paratifozei./ . depopufiriiestivaleetc .• se racomal'1dl foIoSirea extractUlui t'M'

~ inediCinaleio UI1TlItoarea PfOPOr1ie: su~20 g %.. ... ~eI,10g'L,mentl10g %o s : gIIbeoeIe 10g~. cOada·.

~ulul.10gL. ,

. Modul de ",.".,are: Produsul vEHJetal·. cAntlrit .58 8mesteci$f Sf) tnacer8a%A cu aplrece 10% tirrtpde 10rninut$, apoiseadaugiaPactocotitAp4na la 1.litru. Se amesteaifl sa last Clcoperit 1CJ mfnute. Se fierbe apoi Tn contiOOare .. 5- to mlnute.duplcare s8 tasA in repaus circa 15 minute, vasuldu continutut vegetal fiindtot.timpul acQperit. Contitlutuf caId fittreazlprin . tifon, .• compIet~IJa· cantitatEta' de 'extract •.•..

. ~. adici Ia 1 Iftru! prin spAlarea reziduului cu &pi Pentru prepararea unoi 1itru de sirop·cu extract de dlbenl8l$. medicinale la 650 ml soIUCie aStfelpreparata, seadaugl650 zahi~ ~i sa omogenizeazipAniladizofvare. Oupirlcire

3?OC)S$ adauQamediCamentul dorit. ,

Ptmtru cornbaterea ~ozei ~i amibia%ei sa fok>Se.$t ~ extract de plante lacarese~ FumidBB 0;1 gl1

. adicAun flaCon de antibiotic fa 2501itri~ strop. Fiecare de atbineprim_'~i d& '~'fl11 strop famiHi'de albir)e de t()ca 'americanA estemic (1-3),se. riledicamentos

timp de 20 de %ile sau500 ml de 1 ()ori~.laintetval, de,2 familie de atbine Pri",",e iritotal.S titri de,strop med~~mtcl

Cu ajutorul Unut ffac::or1d, FtmiidO ~'Clrui ~ teuill&lJti

fI·~este-~de8xtraclul depkmte,potfi tratate . '. ,5Odetami"i de aIbine.~ PIantete din carese extrage substanta

., . aoHvl-J)C)t fi foarte'UfOrrecoltatei8fa cum8-a amintitde cItre . ~ apicultor in cursut ~ activo TnHpSa FumidHului'

. ·1, "·poate a(1iugaoaltl ,sUb$tantl· .medlcamentoaSI, .:

denumltl Saprosan', proQt.td pecale tInteticI in tartla noI, in :~ntratie de 0, 1911000,tl'lacelafiextractde plante fi' cu adaos de vitamina C 200 mg11000. Ratiilede sirap ·m,edicamentos sunt asemAnAtoarecu ..,.. folosite 'in cazuI Fumidilufui B. Rezuitatele terapeutice; cu SaprQMn,sunt.

~ede CeIe·obIinute CU·FumidiI B. '.

Tn formele grave de f1OSemozI Ia extraduI'de plante ~amintit se adaugl Fumidl8 tn concentratie de ~5 9 L, adcI:-tftacon la 50 I sirop, din care $8 trateazl1 0 familideal6inecu

/~i ra~i ~ intervale de adminlstrare. .

L/ in timpul iernir Fumidilul B sa ·admInisteaza·ln pasta. de -~ (800g zahlrPudri + 200 gmiere) sub formA de turtile, /.inconcentratle de 2 g~.

•.•••.•... -, ~ ~urtitele- cu Fumfdil· B suat de circa. 250 9 ,ise admintstreazl de 2-3 on pe lunA. Be se .aza df)asupra rametor sub podi~.

·Tratamentuf·oricIrei boll infecto..con~ se face sub .$tricta lndrumarea.rnec:ficiIOr veterinari, pe baza. unui diagnosttc clinic completat eu. examenul de laborator, in vederea. . 'asiglJrArli unei eficacitati. maxime din puna de vedere terapeutic

· ... 'i.vnei cheltuieU minknejpCHltrua CQntribui la reducerea (j1elJUieti'or de combater.e·a· boIilor ", in felul.acesta,in mod Jnc;li~,)a reducarea PrefU1uiproduselor apicole.

154

CREl?TEREA ALBINELOR

Pentru combaterea brautoze! se obtin rezultate bune cu ajutorul fumului de tutun, timolului' ~I santoninei. Tutunul··!?i santonina se introduc in afumAtor ~ degajAsubstanta activA prin combustie, larttmolul amana substanta actlva in. psrmanenta, pentruacest motiv sa introduce tntr-o fe~a de tifon in interiorul stupului.

BIBLIOGRAFIE

'\

.:'y.; .Cre$terea albine/or": EBacuta

,·;{·;~i. Tngrljirea $i exp/oatareaalbilJ6lor- D. Marin8l1 ~.?:§' . Stup4ritul tn Rom~nia - N. Va;siliade ~~~XTehnica cre$terli albinelor-P.Alaxandru

i~·~ ~,rehnologia cre$terii $i explot'rJi..albineior .... LiaC.$pAtaru, .Atexandru, I. Barac, V.Gh. Dan, N.NicoIaide, Tr. Votcinschi Cartea apicultoll.llui - E. Mirza. AI.Popa_'

CUPRINS

Capltolul1: Crel?t~rea albinelor : 5

1.1 Cuibul albinelor 5

1.2' Hrana albinelor ~ 7

13Actiitt ·d·····1 lb'

. v a ea l?1 IVIZlunea muncn a a me ~ 9

1 4 V' t f T'de lb' A I I'

.: ia a ami lei a me In cursu anu UI ,.~ 12

Capitolul 2: Inventarull?i constructiile apicole ............•.......... 18

Capitolul 3: Crel?terea l?i ingrijirea albinelor 27

3.1 Tngrijirea familiilor de albinein perioada pregAtitoare

a culesului •......•.............. ~ ·29

. 3.2 Tngrijirea familiHor de albine in perioadaculesuritor 38

3.3 Tnmultirea albineior ......................................•................... : 39

3.3.1 Roirea naturaiA 39 .'

3.3.2 Roirea artificialA 42 •.

3.3.31ngrijirea roiurilor 51 •.•.

3.4 Vaforificarea culesurilor prin practicarea stuptiritului

pastoral .........•.................... .•......................•.................. 52

3.5 Producerea mierii in sectiuni .. ; .

3 6Spori . rod Mi • d .x t .

. rea .p u .. t'el e ceara n stuptne .

3.7 Tngrijirea familiilor de albine tn perioada de pregAtire

pe-ntru iernare ...............................•................................

3.8 Men~nerea puterii familiilor de albine l?i eresterea

de albine tinere in vederea iemArii .

3.9 Tngrijirea familiilor de albine in perioada de lama : ..

3.10 lemarea mAtcilor de rezerva : .

3.11 lntre~nerea familiilor de albine in diferite sisteme

de stupi ..............•.......•. ~.......... 81

3.11.1 lntretinerea familiilor d~·~~~·~~··~~~~i···············

orizontali 82

3.11.21ntretinerea familiilor de ~~bi~~·~~·~~~~;·~~~i~ii·cu

douA corpuri suPfapuse 94

3.11.3 lntre~nerea familiilor de albine instupi verticali

cu magazine 96

3.11.4 Tntre~nerea familiilor de albinein stupi .

m Ireta' t'

UI 1al 99

3.12 Ameliorarea albinelor ...........................•.•............... " 1 04

3.13 Orestersa mAtcilor 108

3.13.1 O~nerea mAtcilor pe cale natu·raIA ~ 1 08

3.13.2 Crel?terea artificiaiA a mAtcilor 110

3.13.31mperecherea mtitcilo.r 117

Capitolul4: Prod use apicole 125

4.1 Mierea 125

4.2 Ceara : 133

4.3 Veninul 137

4.4 lAptil?orul de matca .139

4.5 Propolisul : ...•............. : .........•.... 140

. 4.6 Polenul 141

Capitolul5: Bolile albinefor ': 143

8ibliografie .....•........................•. : ......•....•..........••.....•.•.....•.... 155

Aliment Produsele apicole 0 Energizant Medicament

Anemie, stimulent de crestere, revitalizant, afrodisiac, tratamente interne (ciroza, ulcer, gastrita ... ), tratamente externe (negi, reumatism, cataplasme, lrnpachetarl, ma!jti cosmetice, rani, arsuri ... ).

in stup, in cutie, in lada, in butoi, in scorl~ura, albina traleste, produce ~i se Inmulteste,

Nu neceslta aSistenta zllnlcall!

ISBN 973-85452-2-6

Jllll~~ll~ ll~~~~~

Gospodiria de milioane

Pre,: 80.QOO lei 8 lei noi

EDITURA Alex Alex

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->