LUMEAELENlCA' GANDITORII GRECl' ZEI Sl EROI' RAzBOlUL TROIAN • ACROPOLA • COLONIZAREA GREACA • JOCURILE OLIMPICE • TEMPLUL • T~TRUL • SCULPTURA

SI PICTURA • ALEXANDRU CEL MARE

v'

CORINT

.f CORINT

Titlul original: GRECIA (GREECE)

Seria: GRANDES CIVILIZACIONES (ANCIENT CIVILIZATIONS)

Text: Eva Bargall6

lIustratii: Marcel Socias

© Copyright PARRAMON EDICIONES, SA, World Rights Published by Parramon Ediciones, SA, Barcelona, Spain.

Edltura CORINT

Difuzare ~i Clubul Ciir~ii Splaul lndependentel nr. 202 A, sector 6, Bucuresf

Tel.: 319.88.22, 319.88.33, 319.88.77 Fax: 319.88.66

E-mail: vanzari@edituracorint.ro Magazin virtual: www.edituracorintJo

Traducere:

Lia Decei

Redactare:

Mihaela Zarneseu Enceanu

Tehnoredactare computerizatii:

Cristina Aprodu

© 2007. Toate drepturile asupra acestei edi\ii 'sunt rezervate Editurii CORINT, parte

componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ,

Descrierea CIP a Bibliotecii N~ionale a Romaniei BARGAUO, EVA

Civiliza~ii anlice: Grecia I Text: Eva Bargall6 trad.: Lia Decei. - Bucuresti : Corinl, 2007

Index

ISBN 978-973-135-141-4

I. Decei, Lia (tract.)

008(38)

Format: 8/61 x 86 Coli tipo: 4

Tiparil Tn Romania

4

Originile civilizatiei occidentale

Lumea elenica

<f." .

Fabuloasa Grecie antics

., 10

Ganditorii greci

,~ .

. Izvorul lntelepciunii

'I'~,i

12

14

18

22

26

......... ~~~ ~.~ ~.~.~.i .

La 'inceput, a fost haosul

Rc'izboiul troian

Intre mit ~i realitate

Acropola

Mai aproape de zei

.. ~.~.~.~~.~.~~.~~.~ .. ~~~.~.~~ .

Mediterana, un mare imperiu

.. ~.~~~.~i.~.~ ~I.i~.p~~.~ .

Alesii zeilor

.. !.~.~P.~.~.~ .

Matematica 'in slujba artei

De la drama la comedie

...... ~.~.~.~.p.~~~~ .. ~.~ p.~.~~~.~~ .

Perfectlunea forme lor

.~

~~«-~r;:;~~~':';~~:~~:;_mm:

30-32 Glosar. Cronologie. Index

................ ,., , , __ __ , , .

In urma cu aproape trei mii de ant intr-o zona intinsa, scaldata de apele Marii Mediterane, a inflorif, pentru 0 lunga perioada de timp, 0 civilizatie care a avut 0 mare influenta in istoria omenirii - civilizatia qreaca, Cultura aceasta a fost extraordlnara nu numai prin frumusetea si malestria capodoperelor sale artistice

si arhitectonice, dar ~i prin filosofia, cunostintele stiintifice ~i nivelul ridicat al dezvoltarii politice ~i sociale. Din toate aceste motive, dorim sa Ie prezentarn tinerilor cititori caracteristicile principale

ale acestei civilizatli pasionante. Lucrarea incepe cu 0

introducere, sub forma unei succinte prezentari cronologice a celor unsprezece teme care vor fi dezvoltate in restul cartii, Aceste teme sunt tratate in felul urmator: 0 prezentare pe scurt, orqanizata in jurul unei ilustratii centrale, care are rolul

de a explica, In mod concis si dar, diferite aspecte ale culturii

sl istoriei Greciei la care se refera ilustratia, Alte desene au menirea de a dezvolta continutul si a oferi mai multe informatii.

Pentru a facilita lectura ~i a combleta inforrnatiile din text, ' ultimele doua pagini ale cartii cup rind un glosar ~i 0 cronologie,

in care sunt prezentate principalele evenimente politice ~i culturale din istoria Greciei.

In selectarea temelor ~i dezvoltarea continutului, am optat pentru atractivitate, in detrimentul unei tratari exhaustive.

Principalele noastre obiective au fost sa trezim interesul tanarului cititor pentru istoria marilor civllizatii, fara sa-l coplesirn cu date istorice,

si, in acelasl timp, sa tl incurajarn sa studieze mai departe,

ORIGINILE CIVILIZATIEI OCCIDENTALE

CIVILIZATIA CRETANA SAU MINOICA Acum mai bine de patru mii de ani, populatii de origine indo-europeana, in cautarea unor conditii geografice mai prielnice, au pornit pe mare ~i au fondat una dintre cele mai stralucitoare sl surprinzatoare culturi din bazinul Marii Mediterane: cultura cretans sau minoica. Locuitorii Cretei, 0 insula scaldata de apele maril care a asistat la nasterea multor civilizatii, au construit mari

palate, in jurul unor curti interioare. Palatele erau bogat decorate cu fresce, in care apar dansatoare si acrobati. dar ~i animale in miscare, realist reprezentate, Aceste edificii enorme, cu labirinturile

lor, nu adaposteau numai familia reqala. ci ~i 0 rnultirne de functionari, artizani ~i servitori,

Sapaturile arheologice ne permit sa datarn aceste palate si sa observam existenta a doua etape: prima etapa,

care a durat pana in anul 1700 LH" a luat sfarsit odata cu distrugerea palatelor, datorata, se pare, unui dezastru natural; a doua etapa, In care palatele regale au fost reconstruite sl apoi au disparut, probabil in urma expansiunii rniceniene.

Palatels din Creta

au fost decorate cu fresce;

aiei, un detaliu al unei picturi datate intra 1400 LH.·si 1380 LH.

MICENIE.NII: UN POPOR RAzBOINIC $1 CUCERITOR

In Grecia exists vestigii care au apartinut unei civillzatii razboinice. Aceasta civilizatie, care a reusit sa construiasca mari fortarete si palate intarite. dateaza din jurul anului 1600 I.H. Unele elemente arhitectonice care au supravietuit pana in zilele noastre ne permit sa compararn aceasta culture cu aceea rninoica, desi se pare ca asemenea structuri de aparare nu au existat in societatea rninoica. Cercetarile efectuate la Micene, cea mai importarrta cetate care a sl dat numele acestei civilizatii, au scos la iveala morminte regale cu plan circular ~i cu acoperis boltit. Obiectele din interior ~i bijuteriile au fost confectionate din metale pretioase, de exemplu masca de aur atribuita lui Agamemnon.

. ... Intra rea de la nord

............................ Scara

" Prapilee

: Carida!

Schi13 a planului palatului de la Cnossos, care seman a cu un labirint; camerele sunt grupate Tn jurul unei curtl interioare centrale.

10 PERIOADA LUNGA DE PESTE IPATRU SUTE DE ANI

heenii care s-au stabilit In Grecia ontinentala si Creta au fost cuceriti e a alta populatie razboinica, "orienii, care au distrus Micene.

. eenii, care au asimilat cultura inolca, au fost obliqati sa se

e Iraga din calea dorienilor ~i sa se stabileasca In insulele din Marea Egee ~i pe coastele Asiei Mici.

trecut mai bine de patru secole • ainte sa apara 0 noua civilizatie. _€ cunoaste foarte putin despre aceasta perioada, numita perioada . tunecata sau Evul Mediu elenic. s:.apaturile arheologice ne permit sa

::':2."ta Leilor de la Micene este construlta din blocuri uriase

- : "at'ra. Deasupra intrarii, S8 afl3 un bloc in care au tostsculptatl 3. separati de a coloana centrala

Doamna din Auxene. Simplitatea formelor, stilul hieratic, lipsa m i~di.rii ~i frontalitatea acestei siluete corespund caracteristicilor scupturilor antice.

ajungem la concluzia ea invaziile de la sfarsitul secolului al XIII-lea I.H. au fost tnsotlte de parasites ~i

,.'" .: distrugerea majoritatii palatelor si cetatilor miceniene, dar nu au fast urmate in mod necesar de stabilirea invadatorilor.

incet-incet, amestecul populatiilor a creat 0 culture infloritoare, care se

manifesta lncepand cu secolul al VIII-lea I.H.

LUMEA GREAcA: 0 LUME iN CONTINUA MI~CARE

Tntre secolele al VIII-lea ~i al VI-lea I.H., a fost lntemeiata 0 civilizatie care a revolutionat nu numai domeniile artei ~i literaturii, ci si gandirea abstracta. stiinta si politica. Aceasta perioada, numita arhaica, a dat nastere unei perioade de mare Inflorire, epoca cia sica, urmata de perioada elenistici. Cea din urrna reprezinta punctul culminant, dar si 7nceputul decaderii unei civillzatii care, chiar sl astazi, este 0 components importanta a mostenirii culturale occidentale.

II

Templu .. · .... :

:LL---JLJ

.

; ~

• <.: • • • • .;. • • • .. • .. • .. • • ". . .; - I

_" D I

~! DB D\

~rn

, Stoa

Buleuterion ...... :

Agora

gli ~c;:;:~e:;;4~~[l~

'~

~ ....... Poarta de est

L Poarta

de vest

: .... ···Terme

De-a lungul aeestor seeole, greeii, a carer eeonomie era bazata pe aqricultura, cresterea animalelor si cornert, s-au raspandit In bazinul Mediteranei ~i au fondat colonii In locuri lndepartate, precum Ampurias, Odessos si Naucratis. in acelasi timp, au purtat razboaie lungi ~i crude intre ei ~i cu reprezentantii altor culturi, cum ar fi persli. Personalitati precum Pericle ?i Alexandru cel Mare au adus gloria tarii lor. Alexandru cel Mare a extins hotarele lumii qrecesti dincolo de cele la care predecesorii lui -nici nu visasera, forrnand un irnperiu-imens, care, din nefericire, a durat seurt timp. Dupa moartea lui, imperiul a fost impartit intre eei mai ambitiosi generali ai sal. Aceasta Impartire a fost principala cauza a declinului clvilizatiei elenistice.

OMUL, AXA SOCIETATII

Omul se afla In centrul preocuparilorln aceasta noua civilizatie mediteraneeana. EI este eentrul Universului, iar mintea sa a devenit obiect de studiu. Stiinta, literatura, arta, arhiteetura si religia se concentreaza in jurul omului, iar punctul de pornire II reprezinta qandurile, pasiunile, nevoile si corpul fiintei umane. in filosofie, s-a Incereat definirea naturii

Agora din Assos - plan. ln iurul pie1ei,

unde se Intalneau cetatenii, sa inaltau cele mai lmpnrtsnts edificii publice ale Ilolisului:

Buleuterionul sl Stoa.

La teatru, actorii 19i acopereau fata cu masti, care aveau adesea trasaturi grote9ti.

lumii; pornind de aiei, s-au dezvoltat matematica, astronomia si alte stiinte, Ulterior, bazandu-se pe tnteleqerea naturii umane, grecii au Incercat sa qaseasca normele potrivite pentru comportamentul individual si social.

Religia juca un rol foarte important in viata cotidiana a grecilor; fiecare cetate era patronata de un zeu si In cinstea acestuia se organizau multe serbari, In plus, aveau loc numeroase evenimente la care participau toate cetatile qrecesti, de exemplu Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus sau serbarile dionisiace, In cinstea zeului vinului si al fertilitatii. Zeii aveau infatisare umaria, iar miturile, povesti ale aventurilor ?i relatiilor dintre ei, reflecta pasiunea si suferinta oamenilor.

in ceea ce priveste organizarea politica, a aparut ideea polisului, cetate-stat independenta, care I?i extindea dominatia asupra locuitorilor din zona inconjuratoare. Uneori, mai multe cotati-state se aliau pentru a se apara de pericolul extern, cum s-a intamplat In timpul razboaielor medice, sau luptau intre ele, cum au tacut Atena si Sparta, de mai multe ori. De-a lungul istoriei

Greeiei, eele mai importante institutii oolitiee au fost monarhia (statui este

ondus de 0 sinqura persoana), oligarhia (statui este eondus de cateva persoane), aristocratia (statui este eondus de nobili) ~i democratia (statui este eondus de popor).

NA$TEREA UNEI STELE $1 DECLINUl UNEI MARl CIVILIZATIl

In urrrra eueeririlor lui Alexandru eel Mare, abil conducator militar din secolul al lv-lea I.H., lumea elenistica a fost influentata de culturile din Orient. Arta a devenit mai expresiva si a capatat dimensiuni colosale, iar formele artistice au evoluat catre un stil original;

contactele eu alte scoli filosofice si eu bogatele cetati din Orient au alcatuit baza unor cuceriri In

domeniul stiintei, Ineununate eu descoperiri notabile, ~i dezvoltarea filosofiei, eu diversificarea In scoli de qandire distincte.

Tn arhitectura qreaca ~i In arta In general, artistul nu mai este anonim ~i este espeetat pentru realizarile lui. onstructiile, seulptura sl pietura se stradulesc sa Intruehipeze armonia,

echilibrul ~i proportia, omul fiind asura tuturor lucrurilor. Silueta umaria este reprezentata la ineeput simplist, dar ajunge la iveluri elevate de

erfectiune a rniscarii ~i proportiilor. Cetatenii greci erau pasionati de teatru. Serbarile In cinstea 1 i Dionysos au dus la aparitla tragediei, stralucit

eprezentata de Eschil, Sofocle ~i Euripide, si a omediei, eel mai bun autor fiind eonsiderat Aristofan.

Insa visul imperial al cuceritorului maeedonean a fost Intrerupt de

, moartea sa premature, Vastul sau imperiu a fost irnpartit tntre generalii sai (diadohii); de acum Ineepe 0 lunqa perioada de declin, care a culminat cu incorporarea

Greciei in marele Imperiu Roman.

Asclepias, zeul medicineL

Este reprezentat de obicei ca un barbat gandilor, spriiinil intr-un toiag,

Tn jurul carula S8 tncolaceste un sarpe.

II

FABULOASA GRECIE ANTICA

In secolul al VIII-lea I.H., dorienii, ionienii ~i eolienii au invadat teritoriul Greciei si i-au silit pe locuitori sa se retraqa pe coastele Turciei de azi si In insulele Marii Egee, punand capat stralueitoarei civilizatii miceniene. Cateva secole mai tarziu,

pe acest teritoriu, cu tarrnurile scaldate de apele Marii Mediterane,

s-a dezvoltat una dintre cele rnai mari civilizatii occidentale, cea a Greciei antice.

Creta •.... Una dintre extraordinarele civilizatii preelenice s-a dezvoltat pe aceasta insula: cultura cretana sau minoica.

Delfi.······· In aceasta eetate se alia eel mai prestigios oracol antic, eel allui Apollo; vestigiile aeestui sanetuar au suprsvletult pana Tn zilele noastre.

Olimpia , ,.

Centru religios si cultural al Greciel antice; 0 data la patru ani, era transformat in capitala sporturilor, unde se celeorau Jocurile Olimpice panelenice.

Sparta •...........................................

Dupa Atena, cea mai irnportanta eetate-stat a Greciei antice; a mentinut 0 struetura socials foarte rigida 9i razbolnica

~ Micene

Gea mai puternica eetate

din Grecia continentals intra 1600 i.H. 9i 1200 I.H. Sapaturile arheologiee au descoperlt multe vestigii ale culturii rniceniene.

~tiari d. "alfabet" este un cuvant format din primele doua litere ale alfabetului grec antic? Grecii au inventat un nou alfabet, bazar pe eel Ienician, care a permis dezvoltarea literaturii §i care a contribuit la extraordinara dezvoltare a gandirii §i culturii grece§ti.

ALFA ~I BETA

~ Troia

::!. Aici s-a desfisurat razbaiul troian, care a fast zuqravit de Homer in lIiada.

..... ············ ...... · .. · ...... ···· .... · .. ··· ...... · .. ···· .. ···.Ionia

... Regiune din centrul coastei de vest a Asiei Mici, locuita de ionieni; aici au Tnflorit cetatl minunate, ca Milet si Efes.

IZVORUL INTELEPCIUNII

In cetatile-state qrecesti, exists 0 zona deschisa, numita agora, 0 plata

in care se tineau adunarile, iar cetatenii se lntalneau pentru a discuta probleme de interes pentru comunitate. Acest spatiu public a favorizat dezvoltarea unor discipline precum filosofia, matematica, istoria sl medicina

si fondarea unor scoli distincte, ale carer realizari constituie fundamentul gandirii ~i stiintei occidentale.

GUVERNAREA POPORULUI

Aristotel. Gandirea acestui mare filosof ~i Tnvatat grec, discipolullui Platon, a avut 0 mare influenta de-a lungul istoriei; el a fondat a scoala, Uceu/, unde a adunat 0 biblioteca lmpresionanta,

Dernocrapa s-a nascut In Crecia, datorita unor mari barbari: Dracon, care a intocmit primul cod de legi scris la Atena; Solon, care a creat 0 noua constirutie, §i Clistene, care a modificat constitutia ateniana, ficand-o §i mai dernocratica.

Hipocrate .' , ,., ,., .. ,." "'." " , ' ,.,.,', , .. ,., , ,.,., ,., ,., , .. , ,.

Considerat parintele medicinei, deoarece a pus bazele .... ".

stilntei medicale sl a stabilil caracterul natural al tuturor ...

maladiilor; a fost unul dintre primii lnvatati care a

separat ~tiin\a de reliqie.

.,:: , Herodot

. Istorie care a caHitorit foarte

mult ~i a strans informatii pentru faimoasele sale /storii.

Pitagora , " , , ...

Filosof ~i matematieian, fondatorul ~colii de gandire ~i al leoremei care Ii poarta nurnele.

-_ Platon

Discipol allui Socrate, fonda!orul scolii

filosofice Academia: \ sustinea ea oamenii ar \ trebui sa T~i toloseasca \ ratiunea pentru a cauta : ' binele, adevarul ~i

frumusetea

Principiullui Arhimede

Aces! mare matematician sl fizician grec a formulat urmarorul principiu; "Toa!e corpurile scufundale intr-un lichid sunt Tmpinse de jos Tn sus cu a fOl1a egala eu greutatea lichidului dezloeuit".

Socrate , _ " , j

cest filosof, faimos pentru :

2'firmatia: ,,$tiu ca nu stiu imic", a crezut Tn valoarea scutlel ca sistern de :lezvoltare a gandirii.

LA INCEPUT, A FOST HAOSUL

MISTERELE DE LA ELEUSIS

La Inceput, domnea haosul. ~i din haos au aparut prime Ie divinitati - Uranus (cerul) ~i Geea (parnantul), parintii Titanilor. Cel mai tanar, Cronos, ~i-a detronat tatal, devenind stapanul lurnii, Din unirea sa cu Rhea, s-au nascut mai multi copii, dar ei erau devorati de tatal lor imediat dupa nastere, Mama lor a reusit sa II salveze pe Zeus, care, [a randul lui, i-a eliberat pe Poseidon, Hades, Hestia, Demetra ~i Hera din pantece!e lui Cronos. Zeus l-a Infruntat pe tatal sau si l-a lnvins, devenind stapanul

universului ~i eel mai puternic dintre zeii din Olimp .

• Muntele OIimp

Cel mai tnalt munte din Grecia;

grecii antici credeau ca Zeus 9i ceilaltl zei locuiau pe culmile acestula

In Sala Misterelor din T elesterion, templul zeitei Demetra de la Eleusis, langa Arena, grecii celebrau culte secrete pentru , a dobandi nemurirea, Se CU110SC purine lucruri despre aceste rituri de initicre, Insa caracteristicile edificiului indica faptul d lumina juca un to! important.

• Antropomorfism

Religia elenlca era una antropomorflca zeilor Ie erau atribuite forme umane.

Poseidon :

Zeul marll 9i fratele lui Zeus; principalul atribut al sau era tridentul 9i era reprezentat ca un tJatran cu barba alba.

Atena :

Zelta lntelepciunii; legenda spune ca s-a nasout din capullui Zeus; atributele sale sunt lancea, scutul si coiful cu creasta.

Artemis .-

Zeita vanatorii ~i p rotectoarea femeilo r,

era sora zeului Apollo; usor de recunoscut du pa p rincipalele sale atribute: arcu I si sagetile.

Zeus :

..;ea mai puterniea divinitale a

",·,eeilar, slapanul zeilor; Tn ;;,neral, este reprezernat ssezat pe un Iron, tinand ~ Igerul intr-o mana ~i _ sceptru Tn JO'.alalta.

dita ..... · ........ · ...

:::=:a frumusetil, iubirii ~i fecunditalii; -""';orm tradi\iei, s-a nascut din

:::;:: _ a marii. Era reprezentata ca 0 sie loarte frumoasa

Oracolul zeilor

Sanctuar sau templu unde un zeu Ie comunica muritorilor ee Ie rezerva viilorul. Omul punea intrebari 9i aducea

of ran de, iar zeul raspundea prin inlermediul preotilor sau al Pythiei (prolelesa de la Delli). Gele mai importante oracole erau cel allui Apollo de la Delfi si cel allui Zeus de la Dadona. In desenul de mai sus: runele tholos-ulul din Delli.

• Eroii

Flinte rnuritoare, desl unii descindeau din zei; faptele lor

sunt povestite in legende .

• Politeism Grecii antici credeau Tn exlstenta mai multor zei; religia lor era polileista.

Apollo :

Zeul soarelui ~i al artelor; putea Ii Tnlati!?at ca un lanar eu a lira Tn mana sau, Tncununat de razele saarelui, intr-un car tras de patru cai.

Dionysos :

Zeul vinului !?i al eulariei; este reprezentat de abieei ca un lanar ce poarta a cununa de frunze de ledera sau vita-de-vie, ducand intr-o mana un toiag Tnfrunzit, un ciorchine de siruquri sau a cupa

INTREMIT ~I REALITATE

A fost 0 leqenda sau s-a petrecut cu adevarat? In lIiada, bine-cunoscutul poem epic, Homer povesteste lupta dintre greci ~i troieni, 0 poveste in care eroul principal este Ahile. Pana la descoperirea de catre arheoloqul Heinrich Schliemann a ruinelor Troiei, autenticitatea lstorica a evenimentelor descrise nu a putut fi dovedita, dar acum stlrn ca. inainte de nasterea lui Homer, a avut loc 0 armata intre greci ?i troieni. 5-a incheiat cu victoria grecilor si distruqerea cetatii Troia. in cele ce urrneaza, va prezentarn principalele personaje ale legendei .

Calnl troian

Mitul spune ca grecii au ca~tigat razboul pentru ca au construit,

un cal imens de lemn, ln care s-au ascuns conducatoriilor.' Troienii, curiosl, au dus ealulln eetate, iar greeii au profita.t

pentru a lansa un atae prln surprindere si a distruge. cetatea:

• Menelau

Fratele lui Agamemnon si regele

Elena a fast rapitii de Paris, a ..

unei armate greGe~ti pentru a razbtm'a~a@ii$t~iJig~ir~· ~i pentru a distruge cetatea

HOMER: POVESTITOR DE LEGENDE ~ICRONICAR

Faimosul poet grec a fost probabil autorul celor mai frumoase poeme epice ale Greciei antice: Iliada ii Odiseea. Primul poem nareaza aventurile lui Ahile §i desfisurarea razbciului troian; al do ilea descrie intamplarile prin care a trecut eroul Odiseu, regele din Itaca, §i cum

s-a razbunat pe top petitorii sotiei sale, Penelopa.

········.Zidul cetiitii

• Troia

Sapalurile efectuate de Schlie mann au

MAIAPROAPE DEZEI

In cel mai Inalt punct al polisului, adesea pe varful unei coline, 0 incinta sacra

era rezervata celor mai importa_pte edificii religioase si civice ale cetatii, In aceasta zona, au fost inaltate temple si teatre minunate, Impodobite cu statui splendide.

Acropola Atenei, cea mai importanta si mai inftuenta cetate-stat a Greciei entice, este dovada gloriei artistice, politice ~i culturale de care s-a bucurat cetatea

in timpul in care aceasta era condusa de Pericle. _ _/~

Templul Atenei Nike • Acesl mic ternplu ionic, slluat Tn apropiere de Propilee, a fost Tnalra! pe 0 platforma ~i are doua porlicuri, cu cate patru coloane pe liecare latura scurta

Atena .---.- .. ,'- ........ ,'----.--- .. ,.--_ .. ,_, __

In interiorul Parthenonului

exista 0 staluie

criseletantna a zeitei Atena, a!ribuita lui Fidias,

Propileele ...... ,.,., ..... --, .. , ... , .. ,., .. ,.--_.

Inlrarea pe Acropola Atenei -'-,

se tacea prin aceasta poarta monumentala a carei arhileclura este 0 slnteza intre ordinul doric si ordinul ion

• Fidias

Pictor sl sculptor grec care a condus lucrarile

de constructie a Parthenonului; pe langa statuia criselefantina a zeilei Atena,

a mai creat statuia lui Zeus din Templul din Olimpia.

• Panatheneele

Serbarl in cinstea zeitei Alena; procesiunea panatheneelor a fost minunat descrisa lntr-un basorelief care decora Parthenonul.

._ ..• Parthenonul

Templul principal de pe Acropola Atenei, dedicat zeile; Atena; este construit din marmura, in st;1 doric 9i ionic, si decorat cu multe sculpturi.

Viata spartana

Sparta era a doua cetate-stat ca irnportanta din Grecia, dupa Atena. Spartanii se supuneau unei discipline militare stricte, inspirand teama in randurile celor pe care i-au colonizat. Din copllane, erau pregatili Tn arta razboiului, iar viata particulara era bractic inexistenta, dat fiind controlul exercilat de starasupra cetatenllor

Epoca de aur a lui Pericle

Apogeul politic ~i cultural al Atenei corespunde anilor In care Periele a fost strateg (443-429 T.H.). Aeesta a poruncit reeonstruirea Acropolei ateniene 9i i-a adunat In jurul sau pe cei mai stralucitcr: artisti si intelectuali ai vremii.

Cetatea-stat -sau polis era 0 unitate independenra din punct de vedere politic ~i, dupi aparitia democratiei, poporul

participa la organizare §i administrare, Principalele edificii publice, cum ar fi pritaneul (sau caminul cetatii),

erau construite in jurul asa-numitei agora, cenrrul vital al cetatii. Cetatile-stare aveau Ii terenuri agricole, cultivate sau pa~uni,

§i erau situate de obicei in apropierea unui port.

· aracteristic acestui minunat templu este

" orticul cariatidelor, statui ale unor tinere care sustin acoperisul

MED ITERANA, UN MARE IMPERIU

Greeii erau buni navigatori; datorita acestui lucru, au reusit sa fondeze colonii In diferite locuri de pe coasta Marii Mediterane (pana in Spania de astazi) si chiar pe tarrnurile indepartate ale Marii Negre. Suprapopularea, putinele terenuri fertile si luptele interne au fost prineipalele cauze ale calatoriilor de explorare ee au dus la descoperirea de noi teritorii in care s-au stabilit sau cu care grecii au incheiat relatii comerdale.

Naviqatia, cornertul ?i atelierele producatoare de ceramics s-au dezvoltat, iar cultura qreaca s-a raspandit in bazinul Mediteranei si, in acelasi s-a imboqatit in urma relatiilor cu alte culturi.

THALES DIN MILET

Massalia ..

Numele coloniei ant ice grece91i pe IOGul cirela s-a Tnaltat ora~ului Marsilia din Franta de azi.

Ampurias (Emporion) ..

Cetate fondata de greci

pe teritoriul actual al Spaniei; sapaturile arheologice au seas la iveala ruinele orasulul antic.

Grecia Mare •...................................... ;£i;

Aces! lermen se refera la grupul de fondate in sudulltaliei ~i Tn Sicilia; cele mai importante erau Siracuza, Tarent, Agrigent ~i Neapolis.

Colonizarea a adus eu ea 0 reinnoire §i un schimb de idei §i cunostinte,

La Milet, a trait Thales, matemarician §i filosof genial din §coala ionica.

Se crede d a fost primul care a rnasurat exact tim pul cu aj utorul unui cadran solar, alcituir dintr-un stalp vertical,

a cirui umbra era proiectata pe 0 suprafata orizonrala plata.

Milet.·· ........ ··· .. ······ .. · ...... · .... · .. ····· .. · .... ~ Cetate din Asia Micii, populata de ; colonlsth greci: expansiunea ei comerciala a condus la fondarea

unor colonii pe tarmul Marii Negre (Histria) si In Egipt (Naucratis).

Aparitia banilor a favorizat dezvoltarea econornca ~i comercala a Greciei. Primels monede au lnceput sa fie folosite spre sfaJ~itul secolului al VIII"lea I.H. ~i s-au raspandit eu rapiditate Tn bazinul Mediteranei.

Drahma a fost cea mai utilizat1i. unitste rnonetara

Metropola .

Gelatea din care erau

ja guvernare.

ALE~II ZEILOR

Ati auzit, cu slquranta, de Jocurile Olimpice. Prima Olimpiada a avut loc In cetatea Olimpia in anul 7761.H. Grecii antici credeau In disciplina trupului ~i a mintii. lata de ce, odata la patru ani, aveau loc jocuri sportive

in care se intreceau eel mai buni atleti din toata Elada.

Aceasta sarbatoare panelenica, in cinstea lui Zeus, stapanul tuturor zeilor, nu se limita la sporturi; era si un festival al artei ~i culturii si Ii atraqea pe cei mai cunoscuti artist: ~i intelectuali ai lumii elene.

Templullui Zeus ..

In acest edificiu, era prestat juramilntul olimpic;

cununile de frunze de maslin oferite invingatorilor

erau pasfrats alci.

Gymnasium .

Aceasta zona era destinata exercififor iii antrenamentului atletilor care participau la locuri.

Palestra ..

In aceasta eladire, alcatuita dintr-o curte interioara, lnconlurati de porticuri, aveau loe concursurile de lupte; erau doua de Tntreceri: lupte libere ~i pu

care particlpau

la Jocurile Olimpice.

RENA~TEREA JOCURILOR OliMPICE

Buleuterion ;: .. ;}:, .. , .

LOG Tn care S8 Tntillneau sfatul batranilor (bule) sl consiliul olimpic.

Primele Jocuri Olimpice moderne au avut lac in 1896, la Arena, din inijiativa distinsului istoric francez

Pierre de Coubertin. 108 ani mai tarziu, capitala Greciei a avut cinstea de a fi din nou gazda Jocurilor Olimpice.

MARATONUl

I'hidippides, un atlet arenian curajas,

a alergar 42 de kilornetri de fa Maraton la Atena pentru a aduce vesrea victoriei repurtate de greci asupra persilor,

A alergat atilt de repede incat,

dup~a ce a anuntat vestea cea buna,

a cszut la pamant, rod viafa.

• Calendarul olimpic

Jocurile aveau loe prmavara ~i durau cinei zile; prima ~i ultima zi erau dedicate ceremoniilor.

• Ca~tigatorii Primeau 0 cununa din frunze de maslin ~i erau primiti cu mari onoruri, cum ar f dedicarea de statui !?i poeme serise Tn cinstea lor, la intoarcerea acasa

Era 0 Tntrecere care consta din cinci probe: alergari, arunearea discului, aruncarea sulltel, sarltura Tn lungime ?i lupte, In fieeare proba, participantii erau eliminati pana ce ramaneau numai doi atle1i, iar acestia se lntreceau In final

. ,pentru titlu .

. onul ; .. : ; : : ::"' ,; .. " "." :." "." .

~ 0 pista lunga, cu doua curbe stranse si 0 ~ e finis: Tn zona liniei drepte erau gradene. .iI;;;:r sveau loc diferite curse.

:. ..... " .... "" ..... " ..... ". Hipodromul Zona era destinata concursurilor hipice; acestea erau de doua !eluri: curse de care si curse de cai.

MATEMATICA IN SLUJBA ARTEI

La inceput, in Grecia antica. templele dedicate zeului patron al cetatii erau construite din lemn si cararnida: aceste materiale perisabile au fost inloculte cu piatra si, mai tarziu, cu marrnura, Din punct de vedere structural, casa zeilor era conceputa In raport cu fiinta umana: evldentierea frumusetii ~i armoniei, cu ajutorul perfectiunii matematice a formelor si dimensiunilor, a devenit principala obsesie a rnesterilor greci.

ADORAREA ZEILOR

Consta in of ran de ~i sacrificii de animale, rugi §i imnuri acompaniate de instrurnente muzicale. Of ran dele constau

de obicei din alimente §i obiecte, iar sacrificiilc din miei.

Capitel.···························

Partea superioara a coloanei pe care se sprijinea antablamentul; capitelurile doriee erau foarte simple; insa capitelurile ion ice ~i corintice aveau forme mai complicate,

Fus.····-· ...... ·,······ .. ·,· .. ··· .. · .... ·,···

Componenta a coloanei, Intra baza sl capitel; poate fi neted, cu striuri sau caneluri.

Opistodom. . - ,

Sala in partea din spate

a templului. opusa pronaosulu;, care nu comunlca cu naosul.

Peristil ,., , .. ----- , .

Galerie fermata din coloane, caractensnea unul templu peripter; Tnconjoara intregul perimetru al edificiului.

Naos -- ,

Gunoscut sl sub numele de cel/a; incinta sacra, in care au acces numai praotii ~i un de se inalla statuia zeului

:·········5

! 4

""--io_""~ .. O'1. •• : •••••••..... 3

T

Doric

~,

@~~Wl)······ .. ··3

····2

.

·····1

,i I

1. stilobat

2. fus

3. capitel

4. arhitrava

5. friza

DECORATIA TEMPLELOR

Era plasata in partea superioarii a fa~aclei, pe pererele principal ~i friza. Capitelurile, rnai ales cele clorice ~i corintice, erau decorate de obieei cu volute,

iar In cazul coloanelor corintice, cu frunze de acanta.

Cele trei ordine (stiluri) clasice

Ionic

Corintic

;tilurile doric, ionic sl corintic au trasaturi distincte, lndeosebi In ceea ce Irive~te cere trei elements arhitectonice: friza, coloana $i antablamentul.

....................................... Fronton

Zona triunghiulara de pe tatada templului, ornameotata eu basoreliefuri.

.......................• Corni~a

.......................................... Friza

Plasata deasupra arhitravei, este Tmpa~ita in triglife $i metope .

.................... Arhitrava

• Antablament Strucmra sustinuta de capiteluri, alcatuita din arhltrava, friza sl comi$a .

.......• Intercolumnium Spatiul dintre coloane; o colon ada poate fi picnostila (0 data ~i jurnatate diametrul coloanei), SiStil:l (de doua ori diametrul) sau diastila (de trei ori).

·······················.Baza

Plattorrna pe care este construit templul,

., Stilobat

TEATRUL

. v

DE LA DRAMA LA COMEDIE

La Inceputurile civilizatiei qrecesti, serbarile vesele In cinstea lui Dionysos, fiullui Zeus ~i zeul vinuluisi al viteide-vie, s-au transformat, cu timpul, In scenete prezentate In teatre In fata unui public dornic sa se amuze

~i sa se recreeze. Existau doua tipuri de spectacole teatrale: tragedia si comedia.

Aceste spectacole aveau loc In teatre, spatii arhitectonice alcatuite din trei componente: theatron, orchestra si scena.

Avanscena (proskenion) - .

Platforma din spatele orchestrei, unde aveau loc dialogurile dinlre personajele d ramei.

TRAGEDIA ~I COMEDIA

Eschil, parintele tragediei, a adus pe scena

un nou persona], un actor angajat intr-un dialog cu zeii, crcind forma tragica a dramei.

Serbarile care aveau IDe dupa strdngerea

recoltei au dus la aparitia comediei.

Aristofm a fast unul dimre cei rnai imporranti , maestri ai acestui gen.

Scena (slrene) .

Nu era scena din zilele noastre, ci peretele sau constructla din fundal, unde se schimbau aclorii.

Orchestra •............................................................ .,.: "J .

Spanu circular unde evolua corul; ln centrul acestuia se afla altarul lui Dionysos.

Publicul.······· Speclatorii stateau pe locurile lor ~i S8 implicau Tn acnunea derulalii pe scena, dialogand cu acto

Bancile (lheatron) .

Zona circulara, in trepte, unde staieau speclalorii; era Tmpartita Tn diferite sectiu ni si un pasaj concentric 0 separa de orchestra.

• Tragedia

opera dramanea In care pasiunea sau soarta TI conduce pe protagonist, In general, spre catastrofa

• Co media Drama critica, moralizatoare sau satirlca al carel final ests fericit.

Dionysos era zeul vitei-de-vie

si al recoltei. Prmavara si toamna, Tn cinstea lui aveau lOG serbarl.

Efigia lui era purtata prln cetate, urmata de un alai de tineri costurnati Tn satiri, tovarasl' lui. ln tata altarului zeului, acestia cantau un imn (ditiramb). Un barbat GU tata acopenta de 0 masca II interpreta

sl dialoga cu satirii.

• Ma,tile

Actorii si membrii corului aveau fetele acoperite

cu mastl grotesti.

• TemeJe

Sculptura greaea are 0 natura eminamente religioasa

~i cornemorativa; sculptorii se inspirau din mitologie ~i din viata cotidlana; reprezentarea tinerilor atleti, luptele dintre razboinic: sau lemeile cu copii erau temele cele mai comune.

• PraxiteJe

Acest mare sculptor a ramas nemuritor datorit1i laptului ca a stiut sa redea pertectiunea tineretii ~i a trumusetii, iar personajele sale se caracterizeaza printr-un profund

PERFECTIUNEA FORMELOR·

Grecii antici au excelat in arta sculpturii ~i a picturii. Din nefericire, au supravietuit putine originale ale statuilor lor; cea mai mare parte a celor cunoscute astazi sunt copii romane. Cu toate acestea,

au ajuns pana la noi multe basoreliefuri

care impodobeau frizele ~i peretli frontali

ai templelor ~i ai altor edificii.

Acelasi lucru este valabil ~i pentru pictura rnonumentala, plerduta aproape In Intregime; totusi, datorita muncii arheologilor,

astazi ne putem bucura de ceramica

decorate cu maiestrie.

CORPUL UMAN

Grecii i-au acordar mare importanta Ii a fast minunat reprezentat. Este evidenta evoluria de la prirnele sculpturi din perioada arhaici, In care silueta esre

imobila Ii ramane hieratica, la lucrarile din epoca elenistica, cand reprezemarea rniscarii §i expresivitatea ating ..' -:,' puncrul culminant,

• MateriaJeJe

Materialul eel mai des utilizat era piatra (calcar ~i marrnura), mai ales jn basorelieluri, dar sculptorii foloseau 9i bronzul, teracota sau lemnul, iar pentru statuile eriselefantine, aurul ~i filde~ul .

• Decoralia

Sculpturile In piatra erau de obieei pictate, iar piatra colorata, sticla sau fildesul erau lolosite pentru redarea och ilor.

• UneJtele

Sculptorii utilizau diferite tipuri de dalti.

Scenele ..

Supratata vaselor ceramice

a fost lmpodobita GU scene organizate In benzi

orizontale paralele.

Evolulia

forme lor picturale •

La inceput, vase Ie erau pictate eu motive geometriee foarte simple, dar odata cu trecerea timpului, au capatat volum ~i au fost Tnfrumusetate cu reprezentarl de plante, animale ~i, Tn cele din urma, de siluete umane.

• Arti~ii

Doi artisti realizau vasul: olarul ~i pictorul;

vase ca acesta purtau adesea semnatura celor dol.

Temele .

Predominau scenele mitologice; dar erau reprezentate ~i concursuri atletice sau evenimente militare ~i scene din viata cotidiana.

Utilitatea •

Utilitatea acestor vase era variata, Tn functie de forma lor. Puteau fi folosite pentru pastrarea alimentelor sl a bauturilor sau pentru sacrificiile rituale.

Canonullui Policlet

Canonul era un ansamblu de reguli care stabileau propcrtile ideale ale corpului uman ~i raporturile Tntre pa~ile acestuia. La Policiet, Tnal\imea ideala a unul corp era egal8. cu de

sapte ori Tnal\imea capului.

• Amfora

Vas mare, cu doua toarte, folosit pentru pastrarsa alimentelor sl a biluturilor.

• Krater

Vas foarte mare, In care se amesteca vinul cu apa,

• Hydria

Vas cu trei toarte, Tn care se pastra apa.

• Pelike

Vas asernanator cu amfora, dar cu a baza mai mare ~i nu la fel de inalt.

• Lekytos

Vas de forma alungita, cu a toarta.

• Pithos Vas mare, folosit la pastrarea uleiului si a boabelor

CELMAI MARE CUCERITOR

Unul dintre cei mai mari comandanti militari greci a fost Alexandru eel Mare, fiullui Filip al II-lea, regele Maeedoniei. El a eueerit Imperiul Persan si, in fruntea armatelor sale, a ajuns pana departe, in Egipt ~i India, intemeind unul dintre eele mai mari imperii din istorie. Dupa moartea sa, fara un rnostenitor care sa conduce vastul imperiu, acesta a fost lmpartlt intre generalii sai, ceea ee a dus, in eele din urrna, la declinul si la disparitia civilizatiei elenistiee .

• Educa~ia Tanarul Alexandru a fast discipolullui

Aristotel, unul dintre cei mai mari filosofi ai tuturor fimpurllor.

• Alexandria

Cetate in Egipt fondata de Alexandru; dupa fnfiintarea celebre' biblioteci, a devenit eel mai important centru cultural al Orientului elenistic.

• Filip alll·lea

Regele Macedoniei ~i !a!iillui Alexandru; a test asasina! de cane Pausanas.

• Nodul gordian

Un oracol spuses8"caAsia va-f cucerita de eel care va piJteadesface nodul care leg a jugulde oi~tea car~lui . consacra! de Gordian lui Zeus, Alexandru a talat qadul ou sabla ;;i a fost sarb3torit.c~ un emu,

•

• Dinastia ptolemaica

Aceasta dinastie macedoneana a domnit in Egipt dupa moartea lui Alexandru eel Mare.

• Dinastia seleucida

Una dintre eele mai puterniee dinastii

ale lumii elenistice, a domnit in Siria si in alte teritorii ale fostului imperiu allui Alexandru eel Mare.

• Dinastia antipatrida

Regatul macedonean, format dupa moartea Cuceritorului, a lost condus de catre aceasta dinastie, intemeiata de Cassandru, fiullui Antipater.

• Cultura elenistica'

in aceasta perioada, civilizatia greaca a atins punctul maxim, marcat de . rafinamentul ~i somptuozitatea tormeler,

dlversltatea stilurilor artistice ~i . ,

Laocoon

o FORMATIE DE LUPTA IMBATABILA

De ce au fast arrnatele

lui Alexandru imbatabile

pe campul de luptii? Datorita falangei, Iorrnatie. de lupta alcatuita din infanteristi - ~aisprezece siruri de soldari 111arma"}i

eu sulite -, pe care lntreprinzatorul macedonean a raeut-o mai rnobila reducand numarul ~irurilor la opt.

• Roxana

Sotla lui Alexandru ~i mama fiulUi sau; amandoi au fast asasnati de Cassandru

Acanta

Agora

Antropomorfic Aristocratie

Basorelief Buleuterion

Canon

Cariatida

Cklopic

Elenic

Lintou

Mitologie Oligarhie

Ordin (stil)

Panelenic

Propilee Pythia Sculptura criselefantina

Sfinx

Stoa

Strateg

Terme

GRECIA

GLOSAR

planta ale cikei frunze mari, lobate, au fost reproduse ca motiv ornamental pe capitelurile corintice.

plata publica in cetatile qrecesti: aici se aflau principalele institutii ~i se adunau cetatenil.

cu trasaturi umane sau semiumane. Zeii grecilor erau antropomorfi. forma de guvernare tn care puterea este concentrate Tn rnainile claselor superioare, nobile.

sculpture cu fig uri scoase in relief pe 0 suprafata plata, cu care fac corp comun. edificiu in care se Tntrunea Bule, adunarea celor 500 de cetateni, care juca

un rol important In conducerea cetatii.

ansamblu de norme care reqlernenteaza proportiile ~i simetria In arta. Aceste norme permit stabilirea armoniei Tntre fiecare din partite unei lucrari si Tntreg, bazandu-se pe anumite valori, Tn concordanta cu idealul de frumusete al epocii

statuie reprezentand 0 femeie care sustine, ca 0 coloana, un anumit element arhitectural.

element al unei constructii de proportii uriase. Zidurile cetatii Micene erau ciclopice ~ erau construite din blocuri uriase de piatra,

termen referitor la greci; grecii I~i numesc tara Hellas (Elada). Acest termen este folosit in leqatura cu insulele, continentul ~i coloniile qrecesti,

element plasat In partea superioara a unei deschideri pentru a suporta greutatea zidului de deasupra.

ansamblu d-~ povesti fabuloase referitoare la eroii ~i zeii din Antichitate. forma de guvernare in care puterea este concerrtrata in rnainile catorva oameni.

in arhitectura, ansamblu de elemente dispuse si proportionate dupa anumite requli, alcatuind un tot armonios. In Grecia antica, au existat trei ordine sau stiluri arhitectonice: doric, ionic sl corintic.

din toate regiunile Greciei.

intrare rnonurnentala intr-un templu sau palat.

preoteasa a zeului Apollo care oficia Tn sanctuarul din Delfi.

sculpture realizata din aur si fildes,

personaj mitic cu cap de femeie, corp Tnaripat ~i labe de leu.

clad ire cu portic construita ln agora cetatilor-state qrecesti pentru a-i proteja pe cetateni de razele soarelui ~i vreme rea.

in Antichitatea qreaca, conducatorul armatei. Incepand cu Clistene, termenull desernneaza pe fiecare dintre cei zece membri ai comitetului lnsarcinat cu conducerea afacerilor militare si diplomatice.

bai publice.

20001.H. 18001.H. 16001.H.

13001.H. 11001.H. 10001.H.

8001.H.

7761.H.

7531.H.

730-650 i.H.

6001.H.

500 i.H,

490 i.H.

336U-:'

323i.H.

300 l.H, 200 i.H.

Civilizatia rninoica.

CRONOLOGIE

Primele asezari la Troia.

Hegemonia regatului cu centrul la Cnossos. Fortarete la Tirint si Micene.

Razboiul troian. Cnossos decade.

Micene decade. Incepe perioada intunecata. Primele colonii qrecesti In Ionia.

Cresterea populatiei in Grecia. Perioada principals a colonizarii, Aparitia alfabetului, imprumutat

de la fenicieni. Primul templu de piatra.

Primele Jocuri Olimpice. Primele vestigii ale sanctuarului din Olimpia. Fondarea Romei. Epoea poemelor homejice,

Apogeul politic al cetatii-stat, Sparta domina PeloponezuL ineeputurile dernocratiei qrecesti, Ineeputul perioadei arhaice. Primele temple decorate cu sculpturi.

Stilul doric arhaic. Primele temple de dimensiuni

colosale in Ionia. (eramica eu fig uri negre.

Primele monede grece?ti.

Asirienii ajung pe tarrnurile Marii Mediterane.

Inceputul razboaielor medice, impotriva Imperiului Persan. Atena controleaza Liga de la Delfi.

Epoca lui Periele. Inceputul perioadei c!asice.

Templullui Zeus de la Olimpia. Parthenonul sl refacerea Aeropolei din Atena. Tnceputurile urbanismului In Grecia. Ceramica cu fig uri rosii, Tnceputurile teatrului;

tragedia si comedia.

Batalia de la Maraton.

Domnia lui Alexandru eel Mare. Expansiunea teritoriala maxima a Greciei. Moartea lui Socrate. Platon. Aristotel. Praxitele. Primele manlfestarl ale ordlnului corintic tholos (templu circular).

Moartea lui Alexandru eel Mare. Inceputul epocii elenistice. Teatrul din Epidaur.

Biblioteca din Alexandria.

Razboaiele macedoniene. Inceputurile puterii romane. Marele altar al lui Zeus din Pergam. Venus din Milo. Victoria (Nike) de la Samothrace.

GRECIA

INDEX

A Cassandru, 29 Homer Olimpia 8, 20
Academia 10 cetati-state 6, 9-19, 16-17, Iliada 9, 14-15 temple 17,31
acanta 30 30-31 Odiseea 15 oracol 8, 13, 30
Acropola din Atena, ciclopice, ziduri 30
16-17,31 civillzatia rninoica 4-5, 8, P
Afrodita, zeita 13 31 lliada (Homer) 9, 14-15 Panatheneele 17
Agamemnon 4, 14-15 (I istene 10, 30 imperiul grec Paris 14-15
agora 6, 10, 17, 30 Cnossos 4, 31 colonii 8,18-19,30-31 perioada arhaica 5, 26, 31
Ahile 14-15 corintic, ordinul 22-23,- constitutie 10 perioada tntunecata, 5, 31
Alexandru eel Mare 6-7, 30-31 cultura ~i istorie 3, 5, 7, Pericle, epoca. de aur a lui
28-29, 31 Coubertin, Pierre de 20 9,16,18,20 6, 17, 31
Alexandria, 28, 31 Creta 4-5, 8 economie 6, 19 Phidippides 21
alfabet 9, 31 criselefantina, statuie 30 monede 19, 31 Platon 10-11, 31
Ampurias 6, 18 cunostlnte stlintiflce urbanism 31 Pitagora 10
antipatrida, dinastia 29 progrese 3, 5-6, 10-11 Imperiul Persan 6, 21, 28, 31 Policlet 27
antropomorfism 31 Cyrene 18 Imperiul Roman 7, 26, 31 polis 6,16-17,21
Apollo, zeul 8, 12-13, 30 ionic, ordinuI16-18, 22-23, politeism 13
Arhimede 11 Pontul Euxin 19
arhitectura 3, 6-7, 24 D 30
Delfi 8, 13, 30 ionica, civilizatia 8-9, 31 portic 17, 30
antablament 23 Praxitele 26, 31
baza 23 Dionysos, zeul 13
capitel22 serbari in cinstea 6-7, J pritaneu 17
ptoiernaica, dinastia 29
curte interioara 4 24-25 Jocurile Olimpice 6, 8, 10, Pythia 13, 30
friza 23, 26 Doamna din Auxerre 5 20-21,31
fronton 23 doric, ordinuI16-17, 22-23, R
fus 22 30 L razboaiele medice 6, 31
intercolumnium 23 drahrna 19 lintou 30 razboiul troian 9, .14-15, 31
opistodom 22 Liceul 10 religie 6, 12-13, 19, 26
ordine 16, 22-23, 30 E
naos 22-23 Egipt M Roxana 29
peristil22 Elena 14-15 Macedon 28-29 5
pronaos 22-23 epoca clasica 5; 31 Maraton 21, 31 Sala Misterelor din
stilobat 23 epoca elenistica 5-9, 12, Marea Egee 5, 8 Telesterion, Eleusis 12
Aristotell0, 28, 31 18,20, 26, 2~-31 Marea Neagra 18-19 Schliemann, Heinrich 14-15
arta 3, 18, 20 Erechteion 16 Marea Mediterana 3-4, 6, seleucida, dinastia 29
basoreliefuri 23, 26, 30 8, 18, 31 Siracuza 18
ceramics 27, 31 F Massalia 18 Socrate 11, 31
literature 5-6, 9, 13 fenicieni 9, 31 matematica 6, 10-11, 18 Sparta 8, 14, 17, 31
materiale 16, 26, 30 Fidias 16-17 ~i arta 22-23 Stoa 6,30
picture 4, 7, 9, 16, 26-27 Filip al ll-lea, regele 28 Menelau 14-15 strateg 30
sculpture 5, 7,16-17,26, filosofie 18, 28 Micene 4
29-31
statui 16-17, 26 dezvoltarea 5, 7, 10-11 cultura 8-9, 15 T
teatru 6, 16,24-25,31 natura lumii 6 cetatea 30-31 Tarent 18, 31
Artemis, zeita 12 Poarta Leilor 5 templu
Asclepios, 7 G prabu~irea 5, 31 circular 31
Assos 6 guvernare 19-20, 30 Milet 9,18-19 constructia 22-23
Atena, zelta 12, 17 cod de legi 10 Muntele Olimp 12 decoratil 16-17,26,31
Atena Nike, templul 16,18 dernocratie 10, 17,31 trireme 18
Atena, cetatea 7-9, 12,31 lnstitutii 7 N Troia 9, 14, 31
Naucratis 6, 19
B H nodul gordian 28 Z
Buleuterion 6, 20, 30 Herodot zei 6, 12-13,22
Istorii 10 0 Zeus, zeul 6, 12-13, 15, 28,
C hieratic, stilul 5, 26 Odiseea (Homer) 15 31
calul troian 14 Hipocrate, 10 Odiseu 15 serbari in cinstea 20, 24
canon 30 Histria 19 oligarhie 7, 30 templul lui 20 In urrna cu aproape trei mii de ani, intr-o zona tntinsa, scaldata de apele M~hii Mediterane, a inflorit, pentru 0 lunga perioada de timp,

o civilizatie care a avut 0 mare influenta in istoria omenirii - civilizatia qreaca, Cultura aceasta a fost extraordinara nu numai prin frumusetea

?i rnaiestria capodoperelor sale artistice

?i arhitectonice, dar ?i prin filosofia, cunostintele stiintifice ~i nivelul ridica al dezvoltarii politice ~i socia Ie.

ISBN 978·973·135·141-4

Jljl~I,lllll~"II!

www.edituracorint.ro