Sunteți pe pagina 1din 5

ModtJlul/I'/I/IfI('/lHlI or culturUsocicti\tltIndusll'tultZrHl'

1111 Hllpll 11'1111 dmwollnlt',


n1t\ntulsuperior de lungtl durattl, tnvt\tt1mAnHIIPtJIIIIIIIIVt'l'lIlta.r,tnv~tAml!lnlul
obUgntorlu cuprlnde invtltt\m!ntul primar §l glml1l1zlul,tnvl\tlhndnt de zl. Fomlek respinge conduct" (lAhlllllllllll'~1l-voluA"dpe "axa rationalidltlt teorct!cl!" (vl:zIDfll1!el
Bell,1973) In t~l1dllllV",,-1,1,,111e'lontl
politic devine doar un organ de execu~ie al unci
de organizare ale Inva~a:mmtului sunt: de zi, seral, eu frCcvclltil.redusa §iInvl1~Aml\nl
inteligen~e ~tlll1~fl1et'uMI'FIsd\ meritocratie Insa, dincolo de atuurilc sale cxclustv
la distantl1,Sistemul na~t)nal de inva~amant din Romania, care are un caracterdeschl.~ I

tehnice, este formRtn dORcorldin exper~i care nu cuhosc realitatea social!l pe care 0
cuprinde unita~ §i instituw de inva~amant de stat §iparticu1are (vezi Titlul II, capitolul1,
art. 15 §icapitolul IX,art.57). !(:~
reprezinta, aetion!nd doar ca "savan~i cu frun~ile Inguste" sau ca "speciali§ti CUl'(' 183
82 decupeaza §i dezintegreaza problemele generale §i fundamentale" (vezi Jurgcn
Huberman, 1973; AlvinToffler,1995; Edgar Morin, 1996). Aplicatla educa~e/instruire,
Capltolul 11 acest modellntre~ne 0 alta categorie de riscuri majore: inegalizarea §anselor de reu~itl1
MANAGEMENTUL §colara; precipitarea orientarii §colare §ichiar profesionale; Incurajarea artificiaHI 1.1
SISTEMULUI DE iNVATAMANT problematicii categoriilor speciale (lnva~amant pentru: deficienti - supradotati);
supramotivarea externa a Inva~arii In regim de competi~ie; reducerea educatiei In
Acest capitol continua analiza sistemului de Inva~amant din perspectiva structurH con~nuturile sale intelectuale; Incurajarea unor structuri elitiste, care dezechilibreazll
>-
r-I Aalede conducere care evolueaza In direc~ia adoptarii modelului managerial, tipk procesul formativ (vezi raporturile dintre continuturile §iformelegeneral~ale educa\iei). . -1
J
cultttrii societa~i postindustriale, informatizate. Obiectivelepropuse vizeaza: definiren :)
Modelul managerial elaboreaza 0 axa de ra~ionalizare sociala a conducerii care IJ
.)
~I conceptului pedagogic de management al edttca~iei, aplicabilln activitatea de depa§e§te dar §ivalorifica, In alt sens (corespunzator culturii societa~i informatizate), n
u cOl1ducerea sistemuluide inva~amant; identificarea §ianaliza func~or §ia StructurilOl' acumularile istorice ale birocratiei (necesitatea unor structuriformale puternice) ~i ()
()
n1l1nagerialeangajate la.nivelul sistemuhii de Inva~amant; elaborarea unui model dt! ale tehnocratiei (necesitatea unor structuri tehnice putemice). lerarhia administrativC1.,
conducere manageriala, a sistemului de Invatamant. birocratica §i cea elitista, tehnocratica, sunt Inlocuite cu ierarhia functionalCt ~i
reprezentativa / participativa - manageriala.
~ CONCEPTUL PEDAGOGIC DE MANAGEMENT AL EDUCATIEI Conducerea manageriala corespunde astfel func~iilor generale angajate la nivelul
Intregului sistem social In vederea eficientizarii depline a activita~or sale, eu abordtlri
Managementul educap.eireprezintaactivitateade conduceresuperioara- globalll,
specifice In cazul educatiei §i instruirii. Din aceasta perspectiva, exista 0functie de
-
optima, strategica a sistemului de inva~amant, aplicabilala toate nivelurile acestuin, maxima generalitate - pe care 0 putem numi functie centrala sau fundamentalCt a
pe baza func~ii1or generale de planificare-organiza~e, orientare.fndrumare, reglare-au-
managementului educatiei - care vizeaza conducerea globalii, optima §istrategicC1. El
toreglare §i a structurik>r institu~ionale corespunzatoare acestora.
tuturor activita~ilor proiectate, realizate §i dezvoltate la nivelul sistemului de
Ca parte fundamentala a structurii de functionare a sistemului de fnvatamdnt.,
Invatamant. Tot In categoria funqiilor generale - care au un caracter obiectiv pe axll
managementul educa~iei apare ca un model de conducere deschis, adaptabU hi
rationalizarii sociale manageriale - sunt plasate ~ifunctiile principale ale conducerii
cerin~ele culturii societa~ii postindustriale, informatizate. Este un model de rational
manageriale a sistemului de Invatamant: planificarea-organizarea; orientarea-fndru.
lizare sociala a activitafilor de educatie/instruire superior atat celui de tip birocratlc
marea; reglarea-autoreglarea.
cAt §i celui de tip tehnotratic. Cele trei mode1e, condi~onate din punet de vedere istoriQ.
Diferentele dintre conducerea managerialii §i conducerea administrativC!. sunt
coexista pana in contemporaneitate, in contextul specificevoluvilor sociale din ultimeh~!
determinante la nivelul modelului de seleqie a functiilor generale. Conducerea
decenii care imbina prc)Vocarile §i riscurile unor "valuri de dezvoltare" preindustriala.,
administrativii, dependenta de modelul birocratiei, prezinta 0 multitudine de functii
industriala, postind~striala (veziAlvin Toffler, 1973, 1983, 1995).
fad a opera ierarhizarea 101'.Functiile de planificare, organizare, comanda"coordo.
Modelul birocratic, corespunzator culturii societa~iiindustrializate timpur1l,
nare, control- concepute cafunctii administrative, de executie - sunt suprapusc
avanseaza principii de conducere (alegerea posturilor pe via~a;ierarhia func~iilor pt'
peste celelalte func~ii tip ice Intreprinderii industriale - func~ia de productie, functia
verticala; diviziunea muncii pe domenii inguste; promovarearaporturilor impersonalf'
contabila, funqia financiara, func~ia comerciala, functia de securitate (vezi Henry
intre conducatori §icorrdU§i(vezi Max Weber, 1969) cu riscuripolitice (de politiciill
Fayol, 1964; loan Jinga, 1993, pag. 25; Ovidiu Nicolescu,; Ion Verboncu, 1994,
educa~ei) §imetodologice greu de acceptat la nivelul§colii.Aplicatla nivelul educa~i~1I
pag. 46-49).
§i al instruirii acest m<Jdel ac~ioneaza ca ,,0 ma§ina educa~ionala"care promoveazl'l.,
Conducereamanagerialii, dependenta de modelul societa~iipostindustriale,
de fapt, ,,§coala de ma:sa care pastreaza chiar elemente ale societa~iipreindustrialeil,
oriendl.nd mai mult spre trecut decat spre prezel1t§iviitor (AlvinToffler, 1973). Estt
informatizale!,acordtlprioritate functiilorde conceptie angajatela niveluride maxlml1
0 IIxade ra~ionalitatesocialaformala,bazati1pt" ()conducerC! cxclusivadministradvl,
geneJ'/:11hlll(~ resurselor;orientarea.fndrwnarea
('/In' vlzuflz/1plcmificarea-organizarea
produ('~'I(1jI:nwlfl/r1111 sistemului de referint/1 prin actiuni clt'carcatclro.c/llz.
/l..llo/'I!,t<lm'ca
vulubiUltn condi~iileu,norsarcinirepet:!tlvt!,
Inuf1c1(!nt~
tnlln '11t:ontextul schimbarlle)r
1"I\huHllh,OI'fll!odn\('n1unagerio]o, runctllle ndmfnlsll'nl'lve, ('AI'"t~1
vol/.'Gftt',Pr 1111,.,1
1"lpldu, pl'Opl~Ul1ladluUut odl1(:uth!1.
plsu'eazt'lhnportanta lor in diferite sltuatii ~j cOlHII~1I('OII(~I'eto,slInt subordoontl1 . prlnclphtl pdlJlhiltll rllllvlti\cl1ol'lnovatoare,de conccp~h),tu rnpOlt ClIucrlvldl~nCl
tntotdeauna functiilorde eonceptie,ceea ce preintAu'I)\nlQfbh)cheazaoricetentatMt de rutinii, ell't'xl1l'u~h',('11
rt' 11'(~bule
subordonate celor lnovntoare, de conceptlc;
de birocratizare a activitatilor proiectate, realizate §idezvoltate la nivelul unul anum It . principlul pJ'lol'lt:ntltpJ'()lectelor deschise, de conceptie, in raport cu prolectclo
sistem de referinta (economic, politic, cultural, comunitar, pedagogic etc.). standardizate, de oxccutle, care trebuie subordonate celor deschise;

04
in contextul sistemului de Invatamant intervin urmatoarele functii managerial,'
generale, eu earacter obiectiv: a) functia centrala,fundamentala, de eonduceregloballl,
. pOOcipiul prioritapi solutiilor strategice in raport Cl!solupile punctuale care trab-ule
subordonate celorstrategice (veziWarrenBenis,1991, 1992); 108
optima, strategica a activitatilor specificeproiectate, realizate ~idezvoltate la toatc . principiul aplicariimanagementului educa~ieila toate nivelurilesistemulul de
nivelurilesistemului (de varf, intermediar,de baza); b) funetiile principale: planlfi. Invatamant.
carea-organizarea resurselor pedagogice existente sau pe cale de a fi dobandite (resurs(: Aplicarea managementului educatiei este necesara la toate nive1urile de conduc-ere
informa~ionale, umane, didactico-materiale, financiare); orientarea-IndrumareD ale sistemului de Invatamant, nu numai la nivelul sau de varf. Este un principiu de
metodologica a activita~ilor de educatie/instruire planificate In cadrul procesullli de politica a educapei, afirmat In contextul modelului cultural al societatii informatizl!I.te,
tl1vatamant; reglarea-autoreglarea tllturor activita~ilor prin actiuni de perfectionare care evidentiaza diferenta fundamentala existenta Intre condueerea administrativd ~l
,I de cercetare pedagogica. conducerea manageriala a sistemului de fnvatamant.
~ >
,,) Condueerea administrativa limiteaza exercitarea funqiilor strategic~ la ,J
,: J)
(
:1

::,

::1
~ ACTIVITATEA DE CONDUCERE MANAGERIALA eategoria cadrelor aflate efectiv In nomenclatura posturilor de condueere la niv~llll
ministerului Invatamantului, a inspectoratelor ~i a unitatilor ~colare (demnit~ri,
,)
n
q Activitatea de conducere managerialii angajeaza, In mod obieetiv, toate aceste ()
inspectori ~colari, direetori). Aceste fune~ii strategice sunt distribuite pe difetltc
functii generale care sus~in proiectarea ~irealizarea finalita~ilor educa~iei/instruiJ;U
circuite ierarhice eu aqiune exclusivverticala, cadrelor didaetice revenindu-le doar
la nivel de sistem ~ide proces. Dezvoltarea lor presupune interven~ia permanenta a.
sarcina Indeplinirii lor In anumite limite de adaptabilitate ~i ini~iativa meto-
unor aetiuni §i operatii manageriale care pot fi interpretate ~iIn sensul unor functU!
dologica. In sistemele sociale totalitare ~i autoritare - dar chiar ~i In cele pe cale
specifice. Ele intervin In mod explicit ~iimplicit In interiorul oricarui ciclumanagerial,
de democratizare, tributare Insa unor modele culturale revolute (de tip birocrl'!l.tic
in concordan~a cu anumite principii ale eondueeriimanageriale, cu valoare axiomatica
sau tehnocratic) - exista tendin~a concentrarii func~iilor strategice la nivel de "'Arf
proprie modeluluicultural al societatiipostindustriale / informatizate.
(ministerul Invatamantului) toate structurile subordonate acestuia Indeplinind doar
Actiunile manageriale semnificative sunt cele de: a) informare manageriala, care
functii administrative, executive.
implica functia specifica de control a starii sistemului de referin~a, necesara pentru
Conducerea manageriala - globala, optima, strategica - angajeaza toate nivelurl.le
obtinerea unor date esen~iale care trebuie prelucrate, stocate ~iopera~ionalizate in
vederea valorificarii lor; b) evaluare manageriala, care implica func~ia specifica de eonducerii: a) de varf (ministerul Inva~amantului, consiliul national al rectorilClr);
b) intermediar (inspectoratele ~colare teritoriale, rectoratele universitare; c) niv~lul
diagnoza a starii sistemului, realizabila prin operatii de masurare cantitativa §i
apreciere calitativa a datelor acumulate anterior (prin actiunea de informare, prin de baza (unitatile de Inva~amant, clasa de elevi; facultatea, seria/grupa de student!).
Sunt considera~i manageri toate cadrele didactice care, prin statut social §i roluri
functia specifica de control); c) decizie managerialacare implica func~iaspecifidi
pedagogice asumate, intervin la diferite niveluri ale sistemului de Invatamant, In 11lod
de prognoza (pronostieare) a directiilor de evolu~ie a sistemului (pe termen lung:
mediu, scurt) realizabila 1'00 operatia de comunicare pedagogica a rezultate1or,bazad\ specialIn cadrul procesului de Inva~amant,cafaetori de deeizie(veziStelianaTOIlla,
pe fndrumare pedagogica necesara pentru coreetarea, ameliorarea, ajustarea 1994). Practica manageriala presupune astfel valorificarea experien~ei de conduceJ:ea
structurala sau restructurarea activitatii evaluate ~ireluarea ciclului managerial la tuturor cadrelor didactice implicate In proiectarea, realizarea ~i dezvoltarea Ul.1or
un nivel superior de reu~ita sociala. activita~i pedagogice specifice, Intr-o perspectivaglobalii, optima, strategica. Ave11lin
Principiile eondueerii manageriale angajeaza clarificarea raporturilor dintre: vedere urmatoarele categorii de manageri §colari,exemplificarile, adaptabile in tirop,
a) func~ii ~i strueturi; b) munca de rutina, conventionala ~i munca inovatoare, tinand seama de situa~ia sistemului de Inva~amant din Romania (cu referint~ la
neconventionala; c) proiectele standardizate, Inchise ~iproiectele flexibile, deschisej Inva~amantul preprimar, primar ~isecundar):
d) solu~iile punctuale ~i solutiilestrategice. In acest context, la nivel de political a a) educatoare, fnvatator, institutor, profesor de diferite specialitati: conducerea
educatiei, eonducerea manageriala a sistemului de fnvatamant presupune respectarea actividl.tii didactice la nivelul unui colectiv (clasa de elevi, grupa de elevi etc.);
urmatoarelor principii cu valoare axiomatica: b) profi:,qo,..diriginte:
conducerea activitatii educative la nivelul unui colectiv (c11:1SA
.principiul priorita~ii functiilor generale de conduce re manageriala In ra,port eu
structurl1einstitutionalecare trebuiesa corespllndafunc~iilor(veziPhilipH. Coombs,
deelevl):
cunducerea procesului de dezvoltare a IImbnJululcopillor din
(:) p/,(!/iql.1IIIIJI/lI)~tI.
1968,1989); tnvAtlirIlAIIII..d
IIIrll'Wol.11I
,I pl'lmnr ~lde I1sistcnci1pRlhopedllgogldl spedrldl ~1CFldl'tllm
dldactke §Ip~dntllor, la nivel terltorial / judetean (cc/w'!llt'IOJl,opwlicc)~iinter~colal' Funcftl.1 C'!W1111itl
'/1lllIImmm t.(llil vlzenzA condllccrc!R mtll1ngartuU1glo/)(lllf, opti",(f
(cabil1ctclelogopedice); ~i strategiclf 1\IUum)1 ht.tlvlH'\tJlor pedagogice (de educatie, de instntlre, de prol~crHrtJ,
d) profesor-consilier:conducerea activitapi de asistent~ psihopedagogica a elevilor, de inspectle ~coltll'ft (lie,) eonccpute, realizate §i dezvoltate la nivelul slstemullli ~I al
cadrelor didactice §i parin~ilorla nivel teritorial / judetean (centrelede asistentCf proaesului de tnvl:\tl1ma.nt. Condllcerea devine efectiv manageriallf In m~sura tn care
psihopedagogica) ~iinter~colar (cabineteledeasistenti'ipsihopedagogica); aceast~junctie centrala,jundamentala, este exercitata, In mod adecvat, la toate celc
06 e) profesor-metodist: conduce activitatea metodica la nivel teritorial/jude~ean trei nivelllri ierarhice ale sistemului de inva~amant: nivelul de vdrj - nivelul interme.diar - 107
(casele corpului didactic) ~ila nivel(inter)~colar(comisii,catedremetodice); nivelul de baza.
f) profesor-director:conduce activitatea unei unitati de Inva~amant(gradinita., Conducerea globala vizeaza abordarea edllca~iei ~i a instrllirii din perspectiva
§coaU\.primara, ~coalagenerala, ~coalaprofesionala, ~coalaspeciala, liceu, grup tuturor elementelor componente ~i a interac~iunilor lor, prezente ~i viitoare,
~colar) la nivel global; angajate direct ~i indirect la nivel de sistem ~i de proces. Aceasta manierA
g) profesor-inspector :Jcolar:conduce activitatea de inspec~ie ~colara de diferite manageriaHi de conducere, nllmita ~isistemica, are In vedere toate: a) resUrsele
I"Ipurl(inspecpe ~colara generaliVteritoriala, inspec~ie~colarade specialitate, inspecpe pedagogice (acordand pondere specifica celor informationale ~i umane);
fcolara cu scop de perfec~ionare ~ide cercetare pedagogica), proiectata ~irealizata b) treptele, ciclurile ~i disciplinele ~colare / universitare; c) ac~iunile didacticc
~ >-
J hI nlvelnational (ministerulfnvatamdntului) ~iteritorial (inspectoratele:Jcolare); (predare-lnva~are-evaluare); d) structurile de baza ale oricarui proiect peda- J
JJ
~ 11)profesor-cercetator:conduce activitatea de cercetare pedagogica - la nivel gogic de tip curricular (obiective-con~inuturi-metodologie-evaluare, cu pondere )
)
I 3 ('~mtral (institut national de cercetari pedagogice) ~i teritorial/judetean (in reteaua specifica acordata obiectivelor); e) condi~iile de desfa~urare a activit~tii (§coU, n
0
q: "f1l1alelorteritoriale") - cu scop de reglare-autoreglare a sistemului ~ia procesului clase, elevi, colectiv didactic, baza didactico-materiala, poten~ial al familial ~.
de invatamant; ~i al comunita~ii locale etc. de nivel: foarte bun, bun, me diu, slab, foarte slab).
i) profesor-demnitar In ministerul fnvatamantului, consilii nationale, comisii de Conducerea optima vizeaza abordareaeduca~iei ~i a instruirii din perspectiva
specialitate(parlamentare,guvernamentale,prezidentiale) etc.: conducerea globala cunoa~terii ~ia valorificarii depline a condi~ii1orconcrete de realizare ~idezvoltare
a sistemului de inva~amant conform liniei de politica a educa~iei elaborata ~isuspnuta a activita~ilor proiectate la nivel de sistem ~ide proces. Aceasta maniera manageriall
la nivel macrostructural. de,.conducere, numita ~ipilotaj, presupune adaptabilitatea optima a activitatUor
Din perspectiva managementului educa~iei, conducerea ministerului Invata- proiectate la condi~ii de desfa§urare aflate Intr-o continua schimbare, situatie
ma.ntului, inspectoratului ~colar,~colii,clasei de elevi, solicita 0 abordare a problemelor valabila, In contextul culturii informatizate, sistemelor sociale, In general, celor
la nivelglobal (in ansamblullor), optim (valorificareala maximum a resurselor ~it\ cu obiective pedagogice explicite, In mod special. La toate nivelurile sistemului de
condi~ii1or existente), strategic (asigurarea liniei de perspectiva pe fondul unei Invatamant, managerii vor proiecta In mod diferit activitatile lor specifice, In raport
prospectari inovatoare), pe baza unor aqiuni de informare, evaluare (control-apre- de condi~ii1e concrete existente. Un proiect optim difera deci de la 0 clasa de elevl
ciere-decizie)~icomunicarepedagogicaa deciziei (vezirolul diagnozei-prognozeij la 0 alta clasa deelevi (foarte bun a, buna, medie, slaM), de la 0 ~coal~, la alta
vezi importan~a indrumarilor metodice asigurate de manager In calitatea sa de ~coala (din mediul urban-rural, din zone teritoriale diferite etc.), de la 0 institt:1tie
minis~ru, inspector ~colar, director, profesor, profesor-metodist, profesor-consilier, de conducere (de nivel teritorial ~ina~ional) la 0 alta institu~ie de conducere (de
profesor-cercetator etc.). nivel teritorial §i local) etc.
Conducerea strategica vizeaza abordarea educatiei §i a instruirii din perspectiva

~ FUNCTIILE DE CONDUCERE MANAGERIALA evolu~iei lor ascendente, a dezvoltarii lor pedagogice ~i sociale, pe termen me diu
~i lung. Aceasta maniera manageriala de conducere, numita ~i inovatoare,
Analiza functfUor generale de conducere manageriala a sistemului dll presupune depa~irea calitativa a situa~iei atinse In momentul proiectarii de
fnv4tamdnt permite aprofundarea problematicii managementului educa~iei, t11 organiza~ia sau institu~ia respectiva, indiferent de nivelul de reprezentare al acesteia
mod explicit ~i implicit. Avem In vedere analiza unor funqii cu caracter obiectivt In cadrul sistemului de Inva~amant (minister al Inva~amantului, inspectorat ~colar
care sintetizeaza esenta fenomenului studiat, definita ~iexprimata la nivelul unor teritorial, catedra/comisie metodica, unitate de Inva~amant, c1as~ de elevi).
cerinte de maxima stabilitate. Ele sunt desfa~urate gradual, la un nivel dl!~ Conducerea strategica valorifica func~ia managerial a central a la nivelul fina-
Inaxim~ generalitate (vezi funqia centrala a managementului educatiei), Carl!~ litatilor macrostructurale ale sistemului (idealul ~i scopurile educatiei) care
a.ngajeaz~ ca.teva directii mari de actiune sociaUi. (vezi functiile princili'ale Ilh" determinll!lkgcJreJa obiectivelor generale ~ispecifice, valabile pe diferite, trepte
mttmlgementului educatiei). Aceste dou~1sistt\lnu' clc!rCJferinta constituie cadhl,1 ~icialurl, tn (uu!h"ulunor discipline §isituatii particulare, adaptabile la condJ~iilt'
d<~ImU1ifestaJ~ea functiilor generale /1Ie't:(JII(hH'~I~I'IIIl"I~ll1ngtJri.ale
a sistemulul cll!' propril fl.l!Iall'lllliliu"lureJtIdl'lrl:ide (central, teritorial, 10ca1), ale fledlrcllnst1tu~1I
1nvn~_Inl\n t. sau m'gIH'II.r;"~1I '~'Ijli~rlll
Funcflile prtncipale ale acttvltc2tllde managementsunt ccntl'ate asupraplanlfi-
dtril-organizllrii sistemului;orientCfrii-fndrumariiprocesuluideinvlitlimfu.1t;reglllrii-ciu-
~ STRucrUFlU.p. OONDlJOdRII MANAGERIAL.e

toreglllrii sistemului§iprocesuluideinvatamant,la nivel devarf, intermediar,debazti. Structudltl ImI,Uls,,"'nlc ale sistemului de £nvdfdmdnt "trebuie sli corespundft
intotdeauna func~1Horu nsumate la nivel de politic! a educatiei (vezl Phllip, H., Coombs,
1ninteriorul acestor functii principale, generale,intervinfuncfiile derivatecare
1968, pag, 259), 1ncontextul afirmarii modelului cultural al societtitii informatizate,
sustin actiunile §i operatiile indispensabileactivitatii de management: informarea
structurile manageriale trebuie sa evolueze nu numai pe verticala ci ~ipe orizontaln
188 pedagogica,evaluareapedagogica(bazampecontrolpedagogic,aprederepedagogica/ .. 100
sistemului. Saltul "de la ierarhii catre retele" consemneaza "neputinta sistemului
diagnoza pedagogica, decizie pedagogica/prognoza pedagogica stimulativa);\
ierarhic de a rezolva problemele" intr-o societate din ce in ce mai complexti, Aceasta
comunicareapedagogica(a deciziei pedagogiceinsotita de indrumarea pedagogica
solicita retele pentru stimularea comunicarii interumane ~ia autoajutor!rii, "pentru
stimulativa care anticipeaza corectarea,ameliorarea, ajustarea structurala, restruc-
turarea activitatii evaluate). schimbul de informatii, pentru imbunatatirea productivitatii muncii §i a conditiilor
Functia de planificare-organizare implica valorificarea resurselor pedagogice de lucru ~iimparta§irea solupilor". La nivelul sistemului de invatamant sunt necesare,
(informaponale, umane, materiale, financiare) ale sistemului de invatamant, la nivel in mod special, retele pentru cunou§tere care faciliteazaobtinerea rapidii a informa-
de varf, intermediar, de baza. pilor, "care ofera ceea ce birocratiile nu pot oferi niciodata -legatura pe orizontal!l.".
::- In cadrul unor asemenea re~ele "informatia este marele egalizator (:..) care permite >-
J Planificarea activitapi angajeaza ,,0 reflecpe pedagogica" asupra acpunii viitoare, J
3.) conceputa cu scop prospectiv (planificare strategica) §i ameliorativ (planificare reactia umana a celor integrap in ele". Este una din cele "zece megatendinte care ne ~
)
n operationala) (veziNicolaeAndrei;Ion Dumitrescu,1983, pag. 44-83). transforma viata" (altituri de saltul proiectat "de la societatea industrializat!l. In n
q. Schema generala de proiectare presupune: realizarea bilantUlui critic al activitaW
societatea informationala"; "de la economia nationala la economia globalti"; "de In 0
perioadei anterioare - definirea scopurilor/obiectivelorgenerale - stabilirea perspectiva pe termen SCUrtla perspectiva pe termen lung"; "de la centralizare spre
obiectivelor specifice/pe domenii, sectoare - deducerea obiectivelor operationale/ cu descentralizare"; "de la democratia reprezentativa la democratia participativti": "de
rtispunderi concrete. 0 asemenea schema este valorificabila in procesul de elaborare la op~iunea exc1usivala optiunea multipla".. .), care impune promovarea conduccrU
a tuturor planurilor de activitate: planul general, planul de §colarizare, planul comisiei manageriale la toate nivelurile sistemului de Invatamant (vezi John Naisbitt, 1989;
metodice, planul catedrei metodice, planul cadrului didactic, planul serviciului vezi pag. 274-285),
administrativ etc. Promovarea retelelor de cunoa§terepe orizontala conducerii manageriale a
Organizarea activitatii completeaza planificarea prin crearea unor structul'i<§i! sistemului defnvatamant nu anuleaza importanta structurilor ierarhice verticale ci
fnstrumente decizionale care pot fi angajate pe 0 coordonam ierarhica liniara (autoritateai permite sustinerea 101'functionala necesara pentru utilizarea productivti a tuturor
birocratica, dirijam exclusivpe verticala sistemului) sau in retea (autoritatea funcponalti; capacitatilor existente, pentru sesizarea ~ivalorificarea informatiilor majore pentru
profesionala, extinsa circular pe verticala dar §ipe orizontala sistemului). optimizarea deciziei care poate fi invatata prin "plasarea solutiei la cel mai inalt nivel
Functia de orientare-fndrumare a procesului de fnvatamant vizeaza activitatea conceptual posibil" (Peter, R, Drucker, 1994; vezi pag. 174).
de baza organizata la nivelul sistemului, activitatea de instruire/educatie. Deschiderea sistemului de fnvatamant permite eficientizarea structurilor sale,
Realizarea sa presupune asigurarea saltului metodologic de la investigatia subordonate functiilor generale (de conducere globala, optima, strategicti; de
longitudinala (valorificata prinf4a de observatie) la investigatia transversalti, planificare-organizare, de orientare-indrumare, de reglare-autoreglare), structuri
valorificata prin fi§a de analiza-sinteza care consemneaza decizia managerialti proiectate ~idezvoltate institutional pe verticala §iorizontala.
prin caracterizarea urmatorilor indicatori: capacitatea cadrului didactic de Pe verticala sistemului de fnvatamant, structurile institutionalizate in raport de
proiectare a obiectivelor-conpnuturilor-metodologieidepredare-fnvatare-evaluare; functia manageriala centrala, de conducereglobald, optima, strategica,intervin la
randamentul §colar, corelatia profesor-elev. Aceastaf4a de analiza-sinteza este diferite niveluri ierarhice,responsabilede deciziacare trebuieluata in plan pedagogic
aplicabilti in evaluarea activitatilor didactice §i a activitatilor educative (cU! ~isocial: a) la nivel devaif (ministerul invatamantului, consiliul rectorilor universitari) :
anumite adaptari). b) la nivelintermediar(inspectoratele~colareteritoriale);c) la nivelde buza(unitatile
Functia dereglare-autoreglarea sistemului§i aprocesuluidefnvatamant vizead, de Invatamant: gradinite, ~coliprimare, ~coligimnaziale, licee, colegii, facult!l.ti;
pe de 0 parte, perfecfionarea cadrelor didactice - realizatti prin actiunile metodice claselede elevi,seriile/grupelede studenp), In interiorulacestorinstitupi,structurile
prolectatela nivel macro §i micro-structural, iar pe de alti!lparte, cercetareapedagogicll, decizionalel)rOpusetrabuie Sacorespundaprincipalelorfunctiimanageriale(planifi.
realizad\ prin inovatii proiectate special (la nivel mac/'O ~llllic"O.8tructural- vezi rolul: care-organh:arcljol'ltnt:,u'p..tndrumare;reglare-autoreglare) angajate diferentint,
Institutulul de cercettiri pedagogice; caselor c.:orpulu'l clhh!ll:I'II~1
ccJ\ntrelor de aslstentl tntr-un timp ~ll1pll~lu11l/1chlHogf<' determinat.
l)sihopl~dag()gicA dar ~i al cabinetelor metl:lc!lc,t' dln'i'mll.) 1)(Int:1'uopthnlzt11'ell Pe ortlllo'acllo .dll"IIHllul !Ill fllvt'ftt'fmc1nt,structurile construlte spacinl pcmtru
c()nl:ln\I~" act:lvldltll dldncdce/educatlvu (vt1r.1RUI"II'I
[:,'IIIIIIM,IIJQb). fun,hun~mtlll'(I/1 hlr(H'IIUI~lumd~,I II()clmUIn c1eclzltlor mnltflgl1!'I"lu, CO\'ospund
r(~rlntdol' Rctunle ~i de perspectiv~ referiton.r(' ItI d"IIHlnullznrca educatici/ pedagoglctlllllllwllf'l'ltol 1nl ('11 fUl1l.:tlede reglarc-autorcglare f\ slsl'el1lulul In plun
instruirii ~i la cl'e~terea standardelor de competentilll)(!dngogldL Democratizarca teritorial); J'C~t'torlltt!lf\
IIlIivl"J'lIll'fttllor
(organizate in sensul respectarii ~ial vnlorll1d\rlf
c:£IucatieilfnvCfrCfmdntului impune construirea unoI' institutii reprezentative, principiullll al/w/IO/lIld lIl1lvcrsitare);
legitimate din perspectiva politicii educatiei - consiliinationale, teritoriale, locale - structurl pmiectate, pe orizontala sistemullli, ca retele de cunoCl§tere,ang~ate in:
cnpabile sa implice mai multi actori sociali (cadre didactice, pihinti, studenti, a) fundamentarea tehnica a deciziilor manageriale la nivel teritorial (prin organizaren
PO elevi, alti reprezentanti ai comunitatii education ale - nationale, teritoriale, in teritorill a unorservicii ale institutului national de cercetari pedagogice, institutului 191
locale) in sustinerea unoI' decizii manageriale eficiente. Structurile insti- national de perfecponare, consiliului national de curriculum, consiliului national pentru
tutionale, realizabile pe circuitul unoI' rerele orizontale, pentru a putea sprijini formarea initiala 1}icontinua; serviciului national de evaluare etc.; prin alte institutil
efectiv deciziile majore necesare pe verticalasistemului, trebuie raportate la de nivel teritorial: casa corpului didactic, centrul de asisteritiipsihopedagogica, centrul
functiile manageriale principale care vizeaza: planificarea-organizarea, orien- logopedic; prin consilii / comisii de specialitate propuse de rectoratul universitll.til):
tnrea-indrumarea, reglarea-autoreglarea activitatilor realizate la diferite niveluri b) sustinerea sociala / comunitara a deciziilor manageriale (consiliul teritorial al:
(de va.rf- intermediare - de baza). educatiei; cadrelor didactice; piirintilor, studentilor, elevilor etc.).
Cre§tereastandardelor de competenrapedagogica, in perspectiva proiectarii
=- =-
J curriculare,impuneconstruireaunoI'instituttireprezentative,legitimatedin punct de lIl) La nivellocal (de haza): J
~ vcderetehnic- Institut de cercetiiripedagogice, Consiliu de curriculum, Consiliupentru -Unitati!ede baza aleinvatiimantului:griidinita,1}coalaprimarii,gimnaziul,liceul, -J
)

n
)
formarea initiala ~icontinua a personalului didactic, Serviciu de evaluare etc, - §coala profesionala, colegiul universitar, facultatea etc. - structuri proiectate , )
n
C) angajate (national, teritorial, local) pentru luarea unOI'decizii argumentate sociopro- ()
corespunzator functiilor principale ale conducerii manageriale: director coordonator,
fesional prin prezenta ~iactivitatea speciali§tilor / expertilor, care probeaza cunoa. directori adjuncti (cu sarcini specificecorespunziitor funcpei de: planificare-organizare
~terea profunda a problematicii specifice sistemului de invatamant. a resurselor pedagogice la nivellocal; de orientare-indrumare metodologicll. a
Din perspectiva conducerii manageriale a sistemului de invatamant, a functiilor activitatilor didactice la nivellocal); de perfectionare §ide cercetare pedagogic~ la
sale principale, pot fi propuse urmatoarele tipuri de structuri institutionale: nivellocal); (cu funcpe de reglare-autoreglare a sistemului in plan local); decanatele
1) La nivel national, de varf: facultalilor (organizate in sensul respectarii 1}ial valorificarii principiului autonomiei
- ministerul invatamantului - departament pentru invatamantul ~colar; departa- universitare) ;
ment pentru invatamant universitar; directii proiectate corespunzator funqiilor - structuri proiectate, pe orizontala sistemului, ca retele de cunoCl§tere,angajatc
pl'incipale ale conducerii manageriale: directia de planificare-organizare It in: a) fundamentarea tehnicii,a deciziilor manageriale la nivellocal (prin organizarea
resurselor pedagogice la nivelul sistemului national de invatamant; directia de unoI' servicii ale inspectoratului ~colar teritorial, ale casei corpului didactic, all'
orientare-indrumare metodologica a activitatilor; directia de perfectionare 1}ide! centrului deasistenta psih6pedagogica, ale centrului logopedic; centre ale profeso-
cercetare pedagogica - la nivelul sistemului national de invatamant; Consiliul rilor-metodi1}ti,centre de perfectionare §ide cercetare pedagogica aplicativa, cabinete
national al rectorilor (organizat in sensul respectarii ~ial valorificarii principiulul de asistentii psihopedagogicii §i de asistentii logopedicii; prin organizarea unoI':
Clutonomieiuniversitare); cabinete metodice 1}colare§i inter1}colare;prin valorificarea activitatilor la nivel de
- structuri proiectate, pe orizontala sistemului, ca retele de cunoG§tere,angajate comisie / catedrii metodicii, in plan disciplinar 1}iinterdisciplinar, in plan ~colar §i
tn: a) fundamentarea tehnica a deciziilor manageriale la nivel national (institut inter1}colar);b) sustinerea socialii / comunitara a deciziilor manageriale (consiliul
national de cercetiiri pedagogice, institut national de perfecponare, consiliul national local al: educatiei; cadrelor didactice; piirintilor, studentilor, elevilor etc.).
de curriculum, consiliul national pentru formarea initiala 1}icontinua; serviciul national
de evaluare etc.; c<?nsilii / comisii de specialitate propuse de consiliul national al Conducerea managerialii a sistemului de invafamdnt poate fi reprezentata prln
rcctorilor): b) sustinerea sociala/comunitara a deciziilor manageriale (consiliul intermediul unui model conceptual, analitic §i sintetic, care evidentiaza importan\n
national al educatiei; cadrelor didactice; parintilor, studentilor, elevilor etc.). subordoniirii structurilor institutionale functti1orprincipale angajate la toate nivelurile
(national, teritorial, local), realizabile nu numai ierarhic, pe verticalii ci §iin retea, pe
11)La nivel intermediar / teritorial: orizontalii,in scopul fundamentiirii optime a deciziilor,din punct de vedere tehnic §isocial.
- inspectoratele 1}colare teritoriale - direcrii / servicii proiectate corespunzAtol' Acest mode.!vnlorifidl integral resursele teoretice 1}imetodologice ale conceptulul
fUl1c\ii1or principale ale conducerii mano8orltlle: Inspectia §eolara teritoriaUi (ClI pedagogk dl.! IlHlIWHI'IIH'nt01 educatiei. Dinamica sa, dezvoltata pe vcrticaln ~I
flll1ctle de plunlficare-organizare a re:mrtllllO1I)('dll~OH1cl'In nivel teritorial; Inspectlll orizonrnla SISh'l1\uhtl tlrl 1l1vllttlmant,are ca repel' exlgcntcle soclnle proprlllllwl
~colfldl de speciulitate (cu flll1ctle d,~()J'It'III/IIII'tlldrtlUulrc:' IHI.:todologld\ a aClivldl\!lor OI:q(l"i~(I('f(
c(wlp/,,"'. Itllpl\11I111
'" l'I!lIlIzf\n:n(:f(~ctlvtl,dUl'abJU\fllIt1uIIllCIIICl8CIIWIII
(1I1I1I1:l'kl'If!nJV<'1t('I'hm'lnl) itn$pm~\ill fnlhlll' (11111'011dl' p~nfec\lonm'(" ~Ide ('OI'c(~t~m:! III ccrlfltt(lf.