ModtJlul/I'/I/IfI('/lHlI or culturUsocicti\tltIndusll'tultZrHl'
1111 Hllpll 11'1111 dmwollnlt',
n1t\ntulsuperior de lungtl durattl, tnvt\tt1mAnHIIPtJIIIIIIIIVt'l'lIlta.r,tnv~tAml!lnlul
obUgntorlu cuprlnde invtltt\m!ntul primar §l glml1l1zlul,tnvl\tlhndnt de zl. Fomlek
de organizare ale Inva~a:mmtului sunt: de zi, seral, eu frCcvclltil.redusa §iInvl1~Aml\nl
la distantl1,Sistemul na~t)nal de inva~amant din Romania, care are un caracterdeschl.~
cuprinde unita~ §i instituw de inva~amant de stat §iparticu1are (vezi Titlul II, capitolul1,
art. 15 §icapitolul IX,art.57). !(:~
82
Capltolul 11
MANAGEMENTUL
SISTEMULUI DE iNVATAMANT
Acest capitol continua analiza sistemului de Inva~amant din perspectiva structurH
r-I Aalede conducere care evolueaza In direc~ia adoptarii modelului managerial, tipk
J
cultttrii societa~i postindustriale, informatizate. Obiectivelepropuse vizeaza: definiren
~I conceptului pedagogic de management al edttca~iei, aplicabilln activitatea de
u cOl1ducerea sistemuluide inva~amant; identificarea §ianaliza func~or §ia StructurilOl'
()
n1l1nagerialeangajate la.nivelul sistemuhii de Inva~amant; elaborarea unui model dt!
conducere manageriala, a sistemului de Invatamant.
~ CONCEPTUL PEDAGOGIC DE MANAGEMENT AL EDUCATIEI
Managementul educap.eireprezintaactivitateade conduceresuperioara- globalll,
-
optima, strategica a sistemului de inva~amant, aplicabilala toate nivelurile acestuin,
pe baza func~ii1or generale de planificare-organiza~e, orientare.fndrumare, reglare-au-
toreglare §i a structurik>r institu~ionale corespunzatoare acestora.
Ca parte fundamentala a structurii de functionare a sistemului de fnvatamdnt.,
managementul educa~iei apare ca un model de conducere deschis, adaptabU hi
cerin~ele culturii societa~ii postindustriale, informatizate. Este un model de rational
lizare sociala a activitafilor de educatie/instruire superior atat celui de tip birocratlc
cAt §i celui de tip tehnotratic. Cele trei mode1e, condi~onate din punet de vedere istoriQ.
coexista pana in contemporaneitate, in contextul specificevoluvilor sociale din ultimeh~!
decenii care imbina prc)Vocarile §i riscurile unor "valuri de dezvoltare" preindustriala.,
industriala, postind~striala (veziAlvin Toffler, 1973, 1983, 1995).
Modelul birocratic, corespunzator culturii societa~iiindustrializate timpur1l,
avanseaza principii de conducere (alegerea posturilor pe via~a;ierarhia func~iilor pt'
verticala; diviziunea muncii pe domenii inguste; promovarearaporturilor impersonalf'
intre conducatori §icorrdU§i(vezi Max Weber, 1969) cu riscuripolitice (de politiciill
educa~ei) §imetodologice greu de acceptat la nivelul§colii.Aplicatla nivelul educa~i~1I
§i al instruirii acest m<Jdel ac~ioneaza ca ,,0 ma§ina educa~ionala"care promoveazl'l.,
de fapt, ,,§coala de ma:sa care pastreaza chiar elemente ale societa~iipreindustrialeil,
oriendl.nd mai mult spre trecut decat spre prezel1t§iviitor (AlvinToffler, 1973). Estt
0 IIxade ra~ionalitatesocialaformala,bazati1pt" ()conducerC! cxclusivadministradvl,
vulubiUltn condi~iileu,norsarcinirepet:!tlvt!,
Inuf1c1(!nt~
tnlln '11t:ontextul schimbarlle)r
1"lpldu, pl'Opl~Ul1ladluUut odl1(:uth!1.
respinge conduct" (lAhlllllllllll'~1l-voluA"dpe "axa rationalidltlt teorct!cl!" (vl:zIDfll1!el
Bell,1973) In t~l1dllllV",,-1,1,,111e'lontl
politic devine doar un organ de execu~ie al unci
inteligen~e ~tlll1~fl1et'uMI'FIsd\ meritocratie Insa, dincolo de atuurilc sale cxclustv
I
tehnice, este formRtn dORcorldin exper~i care nu cuhosc realitatea social!l pe care 0
reprezinta, aetion!nd doar ca "savan~i cu frun~ile Inguste" sau ca "speciali§ti CUl'(' 183
decupeaza §i dezintegreaza problemele generale §i fundamentale" (vezi Jurgcn
Huberman, 1973; AlvinToffler,1995; Edgar Morin, 1996). Aplicatla educa~e/instruire,
acest modellntre~ne 0 alta categorie de riscuri majore: inegalizarea §anselor de reu~itl1
§colara; precipitarea orientarii §colare §ichiar profesionale; Incurajarea artificiaHI 1.1
problematicii categoriilor speciale (lnva~amant pentru: deficienti - supradotati);
supramotivarea externa a Inva~arii In regim de competi~ie; reducerea educatiei In
con~nuturile sale intelectuale; Incurajarea unor structuri elitiste, care dezechilibreazll
>-
procesul formativ (vezi raporturile dintre continuturile §iformelegeneral~ale educa\iei). . -1
:)
Modelul managerial elaboreaza 0 axa de ra~ionalizare sociala a conducerii care IJ
.)
depa§e§te dar §ivalorifica, In alt sens (corespunzator culturii societa~i informatizate), n
acumularile istorice ale birocratiei (necesitatea unor structuriformale puternice) ~i ()
ale tehnocratiei (necesitatea unor structuri tehnice putemice). lerarhia administrativC1.,
birocratica §i cea elitista, tehnocratica, sunt Inlocuite cu ierarhia functionalCt ~i
reprezentativa / participativa - manageriala.
Conducerea manageriala corespunde astfel func~iilor generale angajate la nivelul
Intregului sistem social In vederea eficientizarii depline a activita~or sale, eu abordtlri
specifice In cazul educatiei §i instruirii. Din aceasta perspectiva, exista 0functie de
maxima generalitate - pe care 0 putem numi functie centrala sau fundamentalCt a
managementului educatiei - care vizeaza conducerea globalii, optima §istrategicC1. El
tuturor activita~ilor proiectate, realizate §i dezvoltate la nivelul sistemului de
Invatamant. Tot In categoria funqiilor generale - care au un caracter obiectiv pe axll
rationalizarii sociale manageriale - sunt plasate ~ifunctiile principale ale conducerii
manageriale a sistemului de Invatamant: planificarea-organizarea; orientarea-fndru.
marea; reglarea-autoreglarea.
Diferentele dintre conducerea managerialii §i conducerea administrativC!. sunt
determinante la nivelul modelului de seleqie a functiilor generale. Conducerea
administrativii, dependenta de modelul birocratiei, prezinta 0 multitudine de functii
fad a opera ierarhizarea 101'.Functiile de planificare, organizare, comanda"coordo.
nare, control- concepute cafunctii administrative, de executie - sunt suprapusc
peste celelalte func~ii tip ice Intreprinderii industriale - func~ia de productie, functia
contabila, funqia financiara, func~ia comerciala, functia de securitate (vezi Henry
Fayol, 1964; loan Jinga, 1993, pag. 25; Ovidiu Nicolescu,; Ion Verboncu, 1994,
pag. 46-49).
Conducereamanagerialii, dependenta de modelul societa~iipostindustriale,
informatizale!,acordtlprioritate functiilorde conceptie angajatela niveluride maxlml1
geneJ'/:11hlll(~ resurselor;orientarea.fndrwnarea
('/In' vlzuflz/1plcmificarea-organizarea
produ('~'I(1jI:nwlfl/r1111 sistemului de referint/1 prin actiuni clt'carcatclro.c/llz.
/l..llo/'I!,t<lm'ca
1"I\huHllh,OI'fll!odn\('n1unagerio]o, runctllle ndmfnlsll'nl'lve, ('AI'"t~1
vol/.'Gftt',Pr 1111,.,1
 plsu'eazt'lhnportanta lor in diferite sltuatii ~j cOlHII~1I('OII(~I'eto,slInt subordoontl1
tntotdeauna functiilorde eonceptie,ceea ce preintAu'I)\nlQfbh)cheazaoricetentatMt
de birocratizare a activitatilor proiectate, realizate §idezvoltate la nivelul unul anum It
sistem de referinta (economic, politic, cultural, comunitar, pedagogic etc.).
04
in contextul sistemului de Invatamant intervin urmatoarele functii managerial,'
generale, eu earacter obiectiv: a) functia centrala,fundamentala, de eonduceregloballl,
optima, strategica a activitatilor specificeproiectate, realizate ~idezvoltate la toatc
nivelurilesistemului (de varf, intermediar,de baza); b) funetiile principale: planlfi.
carea-organizarea resurselor pedagogice existente sau pe cale de a fi dobandite (resurs(:
informa~ionale, umane, didactico-materiale, financiare); orientarea-IndrumareD
metodologica a activita~ilor de educatie/instruire planificate In cadrul procesullli de
tl1vatamant; reglarea-autoreglarea tllturor activita~ilor prin actiuni de perfectionare
,I de cercetare pedagogica.
~ >
,,)
(
:1
::,
::1
~ ACTIVITATEA DE CONDUCERE MANAGERIALA
q Activitatea de conducere managerialii angajeaza, In mod obieetiv, toate aceste
functii generale care sus~in proiectarea ~irealizarea finalita~ilor educa~iei/instruiJ;U
la nivel de sistem ~ide proces. Dezvoltarea lor presupune interven~ia permanenta a.
unor aetiuni §i operatii manageriale care pot fi interpretate ~iIn sensul unor functU!
specifice. Ele intervin In mod explicit ~iimplicit In interiorul oricarui ciclumanagerial,
in concordan~a cu anumite principii ale eondueeriimanageriale, cu valoare axiomatica
proprie modeluluicultural al societatiipostindustriale / informatizate.
Actiunile manageriale semnificative sunt cele de: a) informare manageriala, care
implica functia specifica de control a starii sistemului de referin~a, necesara pentru
obtinerea unor date esen~iale care trebuie prelucrate, stocate ~iopera~ionalizate in
vederea valorificarii lor; b) evaluare manageriala, care implica func~ia specifica de
diagnoza a starii sistemului, realizabila prin operatii de masurare cantitativa §i
apreciere calitativa a datelor acumulate anterior (prin actiunea de informare, prin
functia specifica de control); c) decizie managerialacare implica func~iaspecifidi
de prognoza (pronostieare) a directiilor de evolu~ie a sistemului (pe termen lung:
mediu, scurt) realizabila 1'00 operatia de comunicare pedagogica a rezultate1or,bazad\
pe fndrumare pedagogica necesara pentru coreetarea, ameliorarea, ajustarea
structurala sau restructurarea activitatii evaluate ~ireluarea ciclului managerial la
un nivel superior de reu~ita sociala.
Principiile eondueerii manageriale angajeaza clarificarea raporturilor dintre:
a) func~ii ~i strueturi; b) munca de rutina, conventionala ~i munca inovatoare,
neconventionala; c) proiectele standardizate, Inchise ~iproiectele flexibile, deschisej
d) solu~iile punctuale ~i solutiilestrategice. In acest context, la nivel de political a
educatiei, eonducerea manageriala a sistemului de fnvatamant presupune respectarea
urmatoarelor principii cu valoare axiomatica:
.principiul priorita~ii functiilor generale de conduce re manageriala In ra,port eu
structurl1einstitutionalecare trebuiesa corespllndafunc~iilor(veziPhilipH. Coombs,
1968,1989);
. prlnclphtl pdlJlhiltll rllllvlti\cl1ol'lnovatoare,de conccp~h),tu rnpOlt ClIucrlvldl~nCl
de rutinii, ell't'xl1l'u~h',('11
rt' 11'(~bule
subordonate celor lnovntoare, de conceptlc;
. principlul pJ'lol'lt:ntltpJ'()lectelor deschise, de conceptie, in raport cu prolectclo
standardizate, de oxccutle, care trebuie subordonate celor deschise;
. pOOcipiul prioritapi solutiilor strategice in raport Cl!solupile punctuale care trab-ule
subordonate celorstrategice (veziWarrenBenis,1991, 1992); 108
. principiul aplicariimanagementului educa~ieila toate nivelurilesistemulul de
Invatamant.
Aplicarea managementului educatiei este necesara la toate nive1urile de conduc-ere
ale sistemului de Invatamant, nu numai la nivelul sau de varf. Este un principiu de
politica a educapei, afirmat In contextul modelului cultural al societatii informatizl!I.te,
care evidentiaza diferenta fundamentala existenta Intre condueerea administrativd ~l
conducerea manageriala a sistemului de fnvatamant.
Condueerea administrativa limiteaza exercitarea funqiilor strategic~ la ,J
,: J)
eategoria cadrelor aflate efectiv In nomenclatura posturilor de condueere la niv~llll
ministerului Invatamantului, a inspectoratelor ~i a unitatilor ~colare (demnit~ri,
,)
n
()
inspectori ~colari, direetori). Aceste fune~ii strategice sunt distribuite pe difetltc
circuite ierarhice eu aqiune exclusivverticala, cadrelor didaetice revenindu-le doar
sarcina Indeplinirii lor In anumite limite de adaptabilitate ~i ini~iativa meto-
dologica. In sistemele sociale totalitare ~i autoritare - dar chiar ~i In cele pe cale
de democratizare, tributare Insa unor modele culturale revolute (de tip birocrl'!l.tic
sau tehnocratic) - exista tendin~a concentrarii func~iilor strategice la nivel de "'Arf
(ministerul Invatamantului) toate structurile subordonate acestuia Indeplinind doar
functii administrative, executive.
Conducerea manageriala - globala, optima, strategica - angajeaza toate nivelurl.le
eonducerii: a) de varf (ministerul Inva~amantului, consiliul national al rectorilClr);
b) intermediar (inspectoratele ~colare teritoriale, rectoratele universitare; c) niv~lul
de baza (unitatile de Inva~amant, clasa de elevi; facultatea, seria/grupa de student!).
Sunt considera~i manageri toate cadrele didactice care, prin statut social §i roluri
pedagogice asumate, intervin la diferite niveluri ale sistemului de Invatamant, In 11lod
specialIn cadrul procesului de Inva~amant,cafaetori de deeizie(veziStelianaTOIlla,
1994). Practica manageriala presupune astfel valorificarea experien~ei de conduceJ:ea
tuturor cadrelor didactice implicate In proiectarea, realizarea ~i dezvoltarea Ul.1or
activita~i pedagogice specifice, Intr-o perspectivaglobalii, optima, strategica. Ave11lin
vedere urmatoarele categorii de manageri §colari,exemplificarile, adaptabile in tirop,
tinand seama de situa~ia sistemului de Inva~amant din Romania (cu referint~ la
Inva~amantul preprimar, primar ~isecundar):
a) educatoare, fnvatator, institutor, profesor de diferite specialitati: conducerea
actividl.tii didactice la nivelul unui colectiv (clasa de elevi, grupa de elevi etc.);
b) profi:,qo,..diriginte:
conducerea activitatii educative la nivelul unui colectiv (c11:1SA
deelevl):
cunducerea procesului de dezvoltare a IImbnJululcopillor din
(:) p/,(!/iql.1IIIIJI/lI)~tI.
tnvAtlirIlAIIII..d
IIIrll'Wol.11I
,I pl'lmnr ~lde I1sistcnci1pRlhopedllgogldl spedrldl ~1CFldl'tllm
 dldactke §Ip~dntllor, la nivel terltorial / judetean (cc/w'!llt'IOJl,opwlicc)~iinter~colal'
(cabil1ctclelogopedice);
d) profesor-consilier:conducerea activitapi de asistent~ psihopedagogica a elevilor,
cadrelor didactice §i parin~ilorla nivel teritorial / judetean (centrelede asistentCf
psihopedagogica) ~iinter~colar (cabineteledeasistenti'ipsihopedagogica);
06 e) profesor-metodist: conduce activitatea metodica la nivel teritorial/jude~ean
(casele corpului didactic) ~ila nivel(inter)~colar(comisii,catedremetodice);
f) profesor-director:conduce activitatea unei unitati de Inva~amant(gradinita.,
§coaU\.primara, ~coalagenerala, ~coalaprofesionala, ~coalaspeciala, liceu, grup
~colar) la nivel global;
g) profesor-inspector :Jcolar:conduce activitatea de inspec~ie ~colara de diferite
I"Ipurl(inspecpe ~colara generaliVteritoriala, inspec~ie~colarade specialitate, inspecpe
fcolara cu scop de perfec~ionare ~ide cercetare pedagogica), proiectata ~irealizata
~ >-
J hI nlvelnational (ministerulfnvatamdntului) ~iteritorial (inspectoratele:Jcolare);
~ 11)profesor-cercetator:conduce activitatea de cercetare pedagogica - la nivel
)
I 3 ('~mtral (institut national de cercetari pedagogice) ~i teritorial/judetean (in reteaua
q: "f1l1alelorteritoriale") - cu scop de reglare-autoreglare a sistemului ~ia procesului
de invatamant;
i) profesor-demnitar In ministerul fnvatamantului, consilii nationale, comisii de
specialitate(parlamentare,guvernamentale,prezidentiale) etc.: conducerea globala
a sistemului de inva~amant conform liniei de politica a educa~iei elaborata ~isuspnuta
la nivel macrostructural.
Din perspectiva managementului educa~iei, conducerea ministerului Invata-
ma.ntului, inspectoratului ~colar,~colii,clasei de elevi, solicita 0 abordare a problemelor
la nivelglobal (in ansamblullor), optim (valorificareala maximum a resurselor ~it\
condi~ii1or existente), strategic (asigurarea liniei de perspectiva pe fondul unei
prospectari inovatoare), pe baza unor aqiuni de informare, evaluare (control-apre-
ciere-decizie)~icomunicarepedagogicaa deciziei (vezirolul diagnozei-prognozeij
vezi importan~a indrumarilor metodice asigurate de manager In calitatea sa de
minis~ru, inspector ~colar, director, profesor, profesor-metodist, profesor-consilier,
profesor-cercetator etc.).
~ FUNCTIILE DE CONDUCERE MANAGERIALA
Analiza functfUor generale de conducere manageriala a sistemului dll
fnv4tamdnt permite aprofundarea problematicii managementului educa~iei, t11
mod explicit ~i implicit. Avem In vedere analiza unor funqii cu caracter obiectivt
care sintetizeaza esenta fenomenului studiat, definita ~iexprimata la nivelul unor
cerinte de maxima stabilitate. Ele sunt desfa~urate gradual, la un nivel dl!~
Inaxim~ generalitate (vezi funqia centrala a managementului educatiei), Carl!~
a.ngajeaz~ ca.teva directii mari de actiune sociaUi. (vezi functiile princili'ale Ilh"
mttmlgementului educatiei). Aceste dou~1sistt\lnu' clc!rCJferinta constituie cadhl,1
d<~ImU1ifestaJ~ea functiilor generale /1Ie't:(JII(hH'~I~I'IIIl"I~ll1ngtJri.ale
a sistemulul cll!'
1nvn~_Inl\n t.
Funcftl.1 C'!W1111itl
'/1lllIImmm t.(llil vlzenzA condllccrc!R mtll1ngartuU1glo/)(lllf, opti",(f
~i strategiclf 1\IUum)1 ht.tlvlH'\tJlor pedagogice (de educatie, de instntlre, de prol~crHrtJ,
de inspectle ~coltll'ft (lie,) eonccpute, realizate §i dezvoltate la nivelul slstemullli ~I al
proaesului de tnvl:\tl1ma.nt. Condllcerea devine efectiv manageriallf In m~sura tn care
aceast~junctie centrala,jundamentala, este exercitata, In mod adecvat, la toate celc
trei nivelllri ierarhice ale sistemului de inva~amant: nivelul de vdrj - nivelul interme.diar - 107
nivelul de baza.
Conducerea globala vizeaza abordarea edllca~iei ~i a instrllirii din perspectiva
tuturor elementelor componente ~i a interac~iunilor lor, prezente ~i viitoare,
angajate direct ~i indirect la nivel de sistem ~i de proces. Aceasta manierA
manageriaHi de conducere, nllmita ~isistemica, are In vedere toate: a) resUrsele
pedagogice (acordand pondere specifica celor informationale ~i umane);
b) treptele, ciclurile ~i disciplinele ~colare / universitare; c) ac~iunile didacticc
(predare-lnva~are-evaluare); d) structurile de baza ale oricarui proiect peda- J
JJ
gogic de tip curricular (obiective-con~inuturi-metodologie-evaluare, cu pondere )
specifica acordata obiectivelor); e) condi~iile de desfa~urare a activit~tii (§coU, n
0
clase, elevi, colectiv didactic, baza didactico-materiala, poten~ial al familial ~.
~i al comunita~ii locale etc. de nivel: foarte bun, bun, me diu, slab, foarte slab).
Conducerea optima vizeaza abordareaeduca~iei ~i a instruirii din perspectiva
cunoa~terii ~ia valorificarii depline a condi~ii1orconcrete de realizare ~idezvoltare
a activita~ilor proiectate la nivel de sistem ~ide proces. Aceasta maniera manageriall
de,.conducere, numita ~ipilotaj, presupune adaptabilitatea optima a activitatUor
proiectate la condi~ii de desfa§urare aflate Intr-o continua schimbare, situatie
valabila, In contextul culturii informatizate, sistemelor sociale, In general, celor
cu obiective pedagogice explicite, In mod special. La toate nivelurile sistemului de
Invatamant, managerii vor proiecta In mod diferit activitatile lor specifice, In raport
de condi~ii1e concrete existente. Un proiect optim difera deci de la 0 clasa de elevl
la 0 alta clasa deelevi (foarte bun a, buna, medie, slaM), de la 0 ~coal~, la alta
~coala (din mediul urban-rural, din zone teritoriale diferite etc.), de la 0 institt:1tie
de conducere (de nivel teritorial ~ina~ional) la 0 alta institu~ie de conducere (de
nivel teritorial §i local) etc.
Conducerea strategica vizeaza abordarea educatiei §i a instruirii din perspectiva
evolu~iei lor ascendente, a dezvoltarii lor pedagogice ~i sociale, pe termen me diu
~i lung. Aceasta maniera manageriala de conducere, numita ~i inovatoare,
presupune depa~irea calitativa a situa~iei atinse In momentul proiectarii de
organiza~ia sau institu~ia respectiva, indiferent de nivelul de reprezentare al acesteia
In cadrul sistemului de Inva~amant (minister al Inva~amantului, inspectorat ~colar
teritorial, catedra/comisie metodica, unitate de Inva~amant, c1as~ de elevi).
Conducerea strategica valorifica func~ia managerial a central a la nivelul fina-
litatilor macrostructurale ale sistemului (idealul ~i scopurile educatiei) care
determinll!lkgcJreJa obiectivelor generale ~ispecifice, valabile pe diferite, trepte
~icialurl, tn (uu!h"ulunor discipline §isituatii particulare, adaptabile la condJ~iilt'
propril fl.l!Iall'lllliliu"lureJtIdl'lrl:ide (central, teritorial, 10ca1), ale fledlrcllnst1tu~1I
sau m'gIH'II.r;"~1I '~'Ijli~rlll
 Funcflile prtncipale ale acttvltc2tllde managementsunt ccntl'ate asupraplanlfi-
dtril-organizllrii sistemului;orientCfrii-fndrumariiprocesuluideinvlitlimfu.1t;reglllrii-ciu-
toreglllrii sistemului§iprocesuluideinvatamant,la nivel devarf, intermediar,debazti.
1ninteriorul acestor functii principale, generale,intervinfuncfiile derivatecare
sustin actiunile §i operatiile indispensabileactivitatii de management: informarea
188 pedagogica,evaluareapedagogica(bazampecontrolpedagogic,aprederepedagogica/
diagnoza pedagogica, decizie pedagogica/prognoza pedagogica stimulativa);\
comunicareapedagogica(a deciziei pedagogiceinsotita de indrumarea pedagogica
stimulativa care anticipeaza corectarea,ameliorarea, ajustarea structurala, restruc-
turarea activitatii evaluate).
Functia de planificare-organizare implica valorificarea resurselor pedagogice
(informaponale, umane, materiale, financiare) ale sistemului de invatamant, la nivel
de varf, intermediar, de baza.
::-
J Planificarea activitapi angajeaza ,,0 reflecpe pedagogica" asupra acpunii viitoare,
3.) conceputa cu scop prospectiv (planificare strategica) §i ameliorativ (planificare
n operationala) (veziNicolaeAndrei;Ion Dumitrescu,1983, pag. 44-83).
q. Schema generala de proiectare presupune: realizarea bilantUlui critic al activitaW
perioadei anterioare - definirea scopurilor/obiectivelorgenerale - stabilirea
obiectivelor specifice/pe domenii, sectoare - deducerea obiectivelor operationale/ cu
rtispunderi concrete. 0 asemenea schema este valorificabila in procesul de elaborare
a tuturor planurilor de activitate: planul general, planul de §colarizare, planul comisiei
metodice, planul catedrei metodice, planul cadrului didactic, planul serviciului
administrativ etc.
Organizarea activitatii completeaza planificarea prin crearea unor structul'i<§i!
fnstrumente decizionale care pot fi angajate pe 0 coordonam ierarhica liniara (autoritateai
birocratica, dirijam exclusivpe verticala sistemului) sau in retea (autoritatea funcponalti;
profesionala, extinsa circular pe verticala dar §ipe orizontala sistemului).
Functia de orientare-fndrumare a procesului de fnvatamant vizeaza activitatea
de baza organizata la nivelul sistemului, activitatea de instruire/educatie.
Realizarea sa presupune asigurarea saltului metodologic de la investigatia
longitudinala (valorificata prinf4a de observatie) la investigatia transversalti,
valorificata prin fi§a de analiza-sinteza care consemneaza decizia managerialti
prin caracterizarea urmatorilor indicatori: capacitatea cadrului didactic de
proiectare a obiectivelor-conpnuturilor-metodologieidepredare-fnvatare-evaluare;
randamentul §colar, corelatia profesor-elev. Aceastaf4a de analiza-sinteza este
aplicabilti in evaluarea activitatilor didactice §i a activitatilor educative (cU!
anumite adaptari).
Functia dereglare-autoreglarea sistemului§i aprocesuluidefnvatamant vizead,
pe de 0 parte, perfecfionarea cadrelor didactice - realizatti prin actiunile metodice
prolectatela nivel macro §i micro-structural, iar pe de alti!lparte, cercetareapedagogicll,
realizad\ prin inovatii proiectate special (la nivel mac/'O ~llllic"O.8tructural- vezi rolul:
Institutulul de cercettiri pedagogice; caselor c.:orpulu'l clhh!ll:I'II~1
ccJ\ntrelor de aslstentl
l)sihopl~dag()gicA dar ~i al cabinetelor metl:lc!lc,t' dln'i'mll.) 1)(Int:1'uopthnlzt11'ell
c()nl:ln\I~" act:lvldltll dldncdce/educatlvu (vt1r.1RUI"II'I
[:,'IIIIIIM,IIJQb).
~ STRucrUFlU.p. OONDlJOdRII MANAGERIAL.e
Structudltl ImI,Uls,,"'nlc ale sistemului de £nvdfdmdnt "trebuie sli corespundft
intotdeauna func~1Horu nsumate la nivel de politic! a educatiei (vezl Phllip, H., Coombs,
1968, pag, 259), 1ncontextul afirmarii modelului cultural al societtitii informatizate,
structurile manageriale trebuie sa evolueze nu numai pe verticala ci ~ipe orizontaln
.. 100
sistemului. Saltul "de la ierarhii catre retele" consemneaza "neputinta sistemului
ierarhic de a rezolva problemele" intr-o societate din ce in ce mai complexti, Aceasta
solicita retele pentru stimularea comunicarii interumane ~ia autoajutor!rii, "pentru
schimbul de informatii, pentru imbunatatirea productivitatii muncii §i a conditiilor
de lucru ~iimparta§irea solupilor". La nivelul sistemului de invatamant sunt necesare,
in mod special, retele pentru cunou§tere care faciliteazaobtinerea rapidii a informa-
pilor, "care ofera ceea ce birocratiile nu pot oferi niciodata -legatura pe orizontal!l.".
In cadrul unor asemenea re~ele "informatia este marele egalizator (:..) care permite >-
J
reactia umana a celor integrap in ele". Este una din cele "zece megatendinte care ne ~
)
transforma viata" (altituri de saltul proiectat "de la societatea industrializat!l. In n
societatea informationala"; "de la economia nationala la economia globalti"; "de In 0
perspectiva pe termen SCUrtla perspectiva pe termen lung"; "de la centralizare spre
descentralizare"; "de la democratia reprezentativa la democratia participativti": "de
la op~iunea exc1usivala optiunea multipla".. .), care impune promovarea conduccrU
manageriale la toate nivelurile sistemului de Invatamant (vezi John Naisbitt, 1989;
vezi pag. 274-285),
Promovarea retelelor de cunoa§terepe orizontala conducerii manageriale a
sistemului defnvatamant nu anuleaza importanta structurilor ierarhice verticale ci
permite sustinerea 101'functionala necesara pentru utilizarea productivti a tuturor
capacitatilor existente, pentru sesizarea ~ivalorificarea informatiilor majore pentru
optimizarea deciziei care poate fi invatata prin "plasarea solutiei la cel mai inalt nivel
conceptual posibil" (Peter, R, Drucker, 1994; vezi pag. 174).
Deschiderea sistemului de fnvatamant permite eficientizarea structurilor sale,
subordonate functiilor generale (de conducere globala, optima, strategicti; de
planificare-organizare, de orientare-indrumare, de reglare-autoreglare), structuri
proiectate ~idezvoltate institutional pe verticala §iorizontala.
Pe verticala sistemului de fnvatamant, structurile institutionalizate in raport de
functia manageriala centrala, de conducereglobald, optima, strategica,intervin la
diferite niveluri ierarhice,responsabilede deciziacare trebuieluata in plan pedagogic
~isocial: a) la nivel devaif (ministerul invatamantului, consiliul rectorilor universitari) :
b) la nivelintermediar(inspectoratele~colareteritoriale);c) la nivelde buza(unitatile
de Invatamant: gradinite, ~coliprimare, ~coligimnaziale, licee, colegii, facult!l.ti;
claselede elevi,seriile/grupelede studenp), In interiorulacestorinstitupi,structurile
decizionalel)rOpusetrabuie Sacorespundaprincipalelorfunctiimanageriale(planifi.
care-organh:arcljol'ltnt:,u'p..tndrumare;reglare-autoreglare) angajate diferentint,
tntr-un timp ~ll1pll~lu11l/1chlHogf<' determinat.
Pe ortlllo'acllo .dll"IIHllul !Ill fllvt'ftt'fmc1nt,structurile construlte spacinl pcmtru
fun,hun~mtlll'(I/1 hlr(H'IIUI~lumd~,I II()clmUIn c1eclzltlor mnltflgl1!'I"lu, CO\'ospund
 r(~rlntdol' Rctunle ~i de perspectiv~ referiton.r(' ItI d"IIHlnullznrca educatici/
instruirii ~i la cl'e~terea standardelor de competentilll)(!dngogldL Democratizarca
c:£IucatieilfnvCfrCfmdntului impune construirea unoI' institutii reprezentative,
legitimate din perspectiva politicii educatiei - consiliinationale, teritoriale, locale
cnpabile sa implice mai multi actori sociali (cadre didactice, pihinti, studenti,
PO elevi, alti reprezentanti ai comunitatii education ale - nationale, teritoriale,
locale) in sustinerea unoI' decizii manageriale eficiente. Structurile insti-
tutionale, realizabile pe circuitul unoI' rerele orizontale, pentru a putea sprijini
efectiv deciziile majore necesare pe verticalasistemului, trebuie raportate la
functiile manageriale principale care vizeaza: planificarea-organizarea, orien-
tnrea-indrumarea, reglarea-autoreglarea activitatilor realizate la diferite niveluri
(de va.rf- intermediare - de baza).
Cre§tereastandardelor de competenrapedagogica, in perspectiva proiectarii
=-
J curriculare,impuneconstruireaunoI'instituttireprezentative,legitimatedin punct de
~ vcderetehnic- Institut de cercetiiripedagogice, Consiliu de curriculum, Consiliupentru
n
)
formarea initiala ~icontinua a personalului didactic, Serviciu de evaluare etc, - §coala profesionala, colegiul universitar, facultatea etc.
C) angajate (national, teritorial, local) pentru luarea unOI'decizii argumentate sociopro-
fesional prin prezenta ~iactivitatea speciali§tilor / expertilor, care probeaza cunoa.
~terea profunda a problematicii specifice sistemului de invatamant.
Din perspectiva conducerii manageriale a sistemului de invatamant, a functiilor
sale principale, pot fi propuse urmatoarele tipuri de structuri institutionale:
1) La nivel national, de varf:
- ministerul invatamantului - departament pentru invatamantul ~colar; departa-
ment pentru invatamant universitar; directii proiectate corespunzator funqiilor
pl'incipale ale conducerii manageriale: directia de planificare-organizare It
resurselor pedagogice la nivelul sistemului national de invatamant; directia de
orientare-indrumare metodologica a activitatilor; directia de perfectionare 1}ide!
cercetare pedagogica - la nivelul sistemului national de invatamant; Consiliul
national al rectorilor (organizat in sensul respectarii ~ial valorificarii principiulul
Clutonomieiuniversitare);
- structuri proiectate, pe orizontala sistemului, ca retele de cunoG§tere,angajate
tn: a) fundamentarea tehnica a deciziilor manageriale la nivel national (institut
national de cercetiiri pedagogice, institut national de perfecponare, consiliul national
de curriculum, consiliul national pentru formarea initiala 1}icontinua; serviciul national
de evaluare etc.; c<?nsilii / comisii de specialitate propuse de consiliul national al
rcctorilor): b) sustinerea sociala/comunitara a deciziilor manageriale (consiliul
national al educatiei; cadrelor didactice; parintilor, studentilor, elevilor etc.).
11)La nivel intermediar / teritorial:
- inspectoratele 1}colare teritoriale - direcrii / servicii proiectate corespunzAtol'
fUl1c\ii1or principale ale conducerii mano8orltlle: Inspectia §eolara teritoriaUi (ClI
flll1ctle de plunlficare-organizare a re:mrtllllO1I)('dll~OH1cl'In nivel teritorial; Inspectlll
~colfldl de speciulitate (cu flll1ctle d,~()J'It'III/IIII'tlldrtlUulrc:' IHI.:todologld\ a aClivldl\!lor
(1I1I1I1:l'kl'If!nJV<'1t('I'hm'lnl) itn$pm~\ill fnlhlll' (11111'011dl' p~nfec\lonm'(" ~Ide ('OI'c(~t~m:!
pedagoglctlllllllwllf'l'ltol 1nl ('11 fUl1l.:tlede reglarc-autorcglare f\ slsl'el1lulul In plun
teritorial); J'C~t'torlltt!lf\
IIlIivl"J'lIll'fttllor
(organizate in sensul respectarii ~ial vnlorll1d\rlf
principiullll al/w/IO/lIld lIl1lvcrsitare);
- structurl pmiectate, pe orizontala sistemullli, ca retele de cunoCl§tere,ang~ate in:
a) fundamentarea tehnica a deciziilor manageriale la nivel teritorial (prin organizaren
in teritorill a unorservicii ale institutului national de cercetari pedagogice, institutului 191
national de perfecponare, consiliului national de curriculum, consiliului national pentru
formarea initiala 1}icontinua; serviciului national de evaluare etc.; prin alte institutil
de nivel teritorial: casa corpului didactic, centrul de asisteritiipsihopedagogica, centrul
logopedic; prin consilii / comisii de specialitate propuse de rectoratul universitll.til):
b) sustinerea sociala / comunitara a deciziilor manageriale (consiliul teritorial al:
educatiei; cadrelor didactice; piirintilor, studentilor, elevilor etc.).
=-
lIl) La nivellocal (de haza): J
-Unitati!ede baza aleinvatiimantului:griidinita,1}coalaprimarii,gimnaziul,liceul, -J
)
- structuri proiectate , )
n
()
corespunzator functiilor principale ale conducerii manageriale: director coordonator,
directori adjuncti (cu sarcini specificecorespunziitor funcpei de: planificare-organizare
a resurselor pedagogice la nivellocal; de orientare-indrumare metodologicll. a
activitatilor didactice la nivellocal); de perfectionare §ide cercetare pedagogic~ la
nivellocal); (cu funcpe de reglare-autoreglare a sistemului in plan local); decanatele
facultalilor (organizate in sensul respectarii 1}ial valorificarii principiului autonomiei
universitare) ;
- structuri proiectate, pe orizontala sistemului, ca retele de cunoCl§tere,angajatc
in: a) fundamentarea tehnicii,a deciziilor manageriale la nivellocal (prin organizarea
unoI' servicii ale inspectoratului ~colar teritorial, ale casei corpului didactic, all'
centrului deasistenta psih6pedagogica, ale centrului logopedic; centre ale profeso-
rilor-metodi1}ti,centre de perfectionare §ide cercetare pedagogica aplicativa, cabinete
de asistentii psihopedagogicii §i de asistentii logopedicii; prin organizarea unoI':
cabinete metodice 1}colare§i inter1}colare;prin valorificarea activitatilor la nivel de
comisie / catedrii metodicii, in plan disciplinar 1}iinterdisciplinar, in plan ~colar §i
inter1}colar);b) sustinerea socialii / comunitara a deciziilor manageriale (consiliul
local al: educatiei; cadrelor didactice; piirintilor, studentilor, elevilor etc.).
Conducerea managerialii a sistemului de invafamdnt poate fi reprezentata prln
intermediul unui model conceptual, analitic §i sintetic, care evidentiaza importan\n
subordoniirii structurilor institutionale functti1orprincipale angajate la toate nivelurile
(national, teritorial, local), realizabile nu numai ierarhic, pe verticalii ci §iin retea, pe
orizontalii,in scopul fundamentiirii optime a deciziilor,din punct de vedere tehnic §isocial.
Acest mode.!vnlorifidl integral resursele teoretice 1}imetodologice ale conceptulul
pedagogk dl.! IlHlIWHI'IIH'nt01 educatiei. Dinamica sa, dezvoltata pe vcrticaln ~I
orizonrnla SISh'l1\uhtl tlrl 1l1vllttlmant,are ca repel' exlgcntcle soclnle proprlllllwl
OI:q(l"i~(I('f(
c(wlp/,,"'. Itllpl\11I111
'" l'I!lIlIzf\n:n(:f(~ctlvtl,dUl'abJU\fllIt1uIIllCIIICl8CIIWIII
III ccrlfltt(lf.