Romania in Cifre 2009

ROMÂNIA
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
ROMÂNIA ÎN CIFRE
- breviar statistic -
Bucureşti
- mai 2009 -
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
Satu Mare BOTOªANI

MARAMUREª
SUCEAVA Botoºani
SATU MARE Baia Mare
Nord - Vest Suceava
BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est

Zalãu
NEAMÞ Iaºi
Oradea SÃLAJ Bistriþa
CLUJ
BIHOR Piatra-Neamþ
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD Centru
ALBA MACROREGIUNEA UNU
Alba Iulia MACROREGIUNEA DOI
COVASNA MACROREGIUNEA TREI
Deva BRAªOV
Timiºoara SIBIU Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI MACROREGIUNEA PATRU
Sibiu
Vest TIMIª Braºov Focºani
HUNEDOARA Galaþi
PRAHOVA BUZÃU
Reºiþa ARGEª Brãila
Râmnicu Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Buzãu TULCEA
CARAª-SEVERIN Târgoviºte
Ploieºti
VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Turnu Severin
IALOMIÞA
Legendã: ILFOV Slobozia
Oraºe MEHEDINÞI CONSTANÞA
BUCUREªTI
Sud - Est
Municipii Slatina CÃLÃRAªI Cãlãraºi
Craiova
Reºedinþe de judeþ Constanþa
DOLJ GIURGIU
Judeþe Alexandria
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare OLT TELEORMAN
Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

CUPRINS Pagina
Prezentare generalã ................................................................................................................................ 5

Populaþie .................................................................................................................................................. 10
Piaþa forþei de muncã .......................................................................................................................... 17
Veniturile populaþiei ............................................................................................................................ 25
Câºtiguri salariale .................................................................................................................................. 26
Cheltuielile populaþiei .......................................................................................................................... 28
Consumul populaþiei ............................................................................................................................ 29
Locuinþe .................................................................................................................................................... 30
Protecþia socialã a ºomerilor ............................................................................................................ 31
Asigurãri sociale .................................................................................................................................... 32
Asistenþã socialã .................................................................................................................................... 34
Sãnãtate .................................................................................................................................................... 35
Educaþie .................................................................................................................................................... 37
Culturã ...................................................................................................................................................... 39
Preþuri ........................................................................................................................................................ 41
Conturi naþionale .................................................................................................................................. 43
Investiþii .................................................................................................................................................... 47
Agriculturã ................................................................................................................................................ 48
Activitatea întreprinderii .................................................................................................................... 51
Industrie .................................................................................................................................................... 52
Energie ...................................................................................................................................................... 54
Construcþii ................................................................................................................................................ 55
Transporturi ............................................................................................................................................ 56
Comerþ internaþional cu bunuri ...................................................................................................... 59
Comerþ interior ...................................................................................................................................... 65
Servicii de piaþã ...................................................................................................................................... 66
Turism ........................................................................................................................................................ 67
Justiþie ........................................................................................................................................................ 69
Statisticã internaþionalã ...................................................................................................................... 70
PREZENTARE GENERALÃ
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de
Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în
interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu
ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la
100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu
Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

LA 31 DECEMBRIE 2008
Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2860
Numãrul satelor 12956
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
Breviar statistic. 5
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care
corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor, cea joasã care corespunde câmpiilor,
luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea
(31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor
majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în
Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea care strãbate þara în partea
sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã
Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief,
de la cele glaciare în zona muntoasã (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele
fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0
Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) La nivel normal de retenþie.
2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6 România în cifre
Principalele lacuri
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

( ha ) (mil. m3)
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol, gaze naturale, cãrbuni, în
special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit, minereuri feroase ºi neferoase, zãcãminte
de aur, argint, bauxitã, mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape
minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Arii protejate, în anul 2007
Denumirea Numãr Suprafaþa (ha)
Rezervaþii ºtiinþifice 79 100574

Parcuri naþionale 13 315857
Monumente ale naturii 190 18220
Rezervaþii naturale 671 136537
Parcuri naturale 14 737428
Rezervaþii ale biosferei 3 664446
Notã: Datele pentru anul 2008 vor fi disponibile în luna iulie 2009.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2007

Denumirea Judeþul Suprafaþa
rezervaþiei (ha)
Total 664446
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000
Retezat Hunedoara 38047
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Temperatura aerului 1), în anul 2008 grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã

Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare 10,9 34,3 14.VIII -16,5 17.II
Suceava 9,2 33,0 15;16.VIII -23,0 5.I
Oradea 11,8 37,6 15.VIII -10,0 17.II
Iaºi 11,1 36,3 16.VIII -20,2 5.I
Cluj-Napoca 9,7 34,4 7.IX -14,0 17.II
Târgu Mureº 9,9 35,9 16.VIII -18,7 4.I
Bacãu 10,6 37,0 16.VIII -23,2 5.I
Timiºoara 12,3 38,3 15.VIII -11,8 4.I
Deva 10,9 36,1 7.IX -14,7 17.II
Sibiu 10,3 34,2 15.VIII -18,5 4.I
Vârfu Omu -1,8 17,9 14.VII -27,4 17.II
Galaþi 12,5 37,9 16.VIII -15,3 5.I
Târgu Jiu 11,5 36,3 16.VIII -12,8 13.I
Buzãu 12,4 38,4 16.VIII -13,4 5.I
Calafat 12,7 38,0 16.VIII -18,6 5.I
Turnu Mãgurele 12,4 38,4 15.VIII -15,2 4;5.I
Bucureºti-Filaret 12,8 39,0 16.VIII -13,0 5.I
Constanþa 13,2 31,6 5.VII -11,1 5.I
1) Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice1) în anul 2008
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 835,0

Suceava 883,2
Oradea 546,5
Iaºi 673,7
Cluj-Napoca 675,0
Târgu Mureº 644,9
Bacãu 600,9
Timiºoara 589,6
Deva 581,2
Sibiu 707,8
Vârfu Omu 1088,7
Galaþi 352,2
Târgu Jiu 744,7
Buzãu 386,2
Calafat 536,4
Turnu Mãgurele 472,1
Bucureºti-Filaret 434,8
Constanþa 423,9
1) Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
POPULAÞIA
21504442 locuitori, la 1 iulie 2008;
Densitatea populaþiei: 90,2 locuitori / km2, la 1 iulie 2008.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1943981 locuitori, la 1 iulie 2008), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad
Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-
lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi
cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,

Braºov, Ploieºti, Brãila.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu
Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi,
Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa

(“Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare,
Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare,
începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal
pentru un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: “Leu”, cu subdiviziunea “ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de
referinþã fiind euro. În anul 2008 cursul mediu de schimb leu/Euro era de 3,6827.
POPULAÞIE
Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie
milioane locuitori
2005 2006 2007 2008
Total 21,6 21,6 21,5 21,5
Pe sexe
Masculin 10,5 10,5 10,5 10,5
Feminin 11,1 11,1 11,0 11,0
Pe grupe de vârstã
0-14 ani 3,4 3,3 3,3 3,3
15-59 ani 14,1 14,1 14,0 14,0
60 ani ºi peste 4,1 4,2 4,2 4,2
Pe medii
Urban 11,9 11,9 11,9 11,8
Rural 9,7 9,7 9,6 9,7
La 1 iulie 2008 populaþia României a fost de 21504442 locuitori, din care 10,5 milioane bãrbaþi
(48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele
ale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada
2005-2008, cu aproape 119,4 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta
specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii,
care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea
ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2005, în anul 2008 se
remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,6% la 15,2% ºi creºterea
ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,2% la 19,6%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 65,2% din total, în scãdere cu 52,1mii persoane faþã de
mijlocul anului 2005. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 30-34
ani ºi 50-59 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 25-29 ani ºi 45-49 ani.
Vârsta medie
2005 2006 2007 2008
Vârsta medie a populaþiei 38,6 38,8 39,0 39,2
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 38,6 ani (anul 2005) la 39,2 ani (anul 2008), vârstã
medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de
40,7 ani, a fost ºi la 1 iulie 2008 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.
POPULAÞIE
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2008
Vârsta (ani)
100
Masculin 95 Feminin
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
mii 300 250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 mii
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în
structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai
mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor
resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã,
populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).
Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002
Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Etnia Numãr % Religia Numãr %
persoane persoane
Populaþia Populaþia
stabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0
Români 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8
Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7
Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2
Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5
Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9
Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9
POPULAÞIE
Primele zece oraºe ale þãrii dupã
numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2008
Nr. Oraºul 1) Numãrul

crt. locuitorilor
1. Bucureºti 1943981
2. Iaºi 313994
3. Timiºoara 311481
4. Cluj-Napoca 308763
5. Constanþa 302242
6. Craiova 297539
7. Galaþi 291608
8. Braºov 278712
9. Ploieºti 229258
10. Brãila 212981
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
67,4
2003
74,8
67,7
2004
75,1
68,2
2005
75,5
68,7
2006
75,8
69,2
2007
76,1
69,5
2008
76,7
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,5 ani la bãrbaþi, 76,7 ani la
femei) fiind superioare celor din anul 2005, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia
femininã, cât ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,3, respectiv 1,2 ani.
Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,2 ani decât bãrbaþii.
POPULAÞIA
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
143,3 141,8 146,6 149,4

150
134,0
120
90
60
33,1 35,2 33,2 32,7 36,3 35,7
30
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cãsãtorii Divorþuri
Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea româneascã în limitele tradiþionale specifice

modelului cultural naþional.
Acest model se caracterizeazã prin universalitatea cãsãtoriei, ritmul destul de rapid de
încheiere a cãsãtoriilor ºi celibatul definitiv scãzut, relativa precocitate a cãsãtoriei, o relativã
stabilitate a cuplurilor, exprimatã printr-o ratã moderatã a divorþurilor ºi printr-o pondere
foarte scãzutã a divorþurilor de rang superior. Constituirea uniunilor consensuale, deºi a
devenit mai frecventã, nu deþine o pondere semnificativã ca formã de convieþuire a populaþiei.
Faþã de anul 2005, numãrul cãsãtoriilor a crescut în anul 2008 ajungând la 149,4 mii. România
se situeazã printre þãrile europene cu o nupþialitate mai ridicatã decât media europeanã, dacã
avem în vedere cã rata nupþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2005 de
4,88‰ (valoare estimatã). În anul 2008 s-au înregistrat 35,7 mii divorþuri, cu 2,5 mii mai multe
decât în anul 2005. Rata divorþialitãþii a fost de 1,66 divorþuri la 1000 locuitori. Nivelul
divorþialitãþii se menþine relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene,
având în vedere cã rata divorþialitãþii în UE-27 a fost de 2,0‰ (valoare estimatã) în anul 2005,
ceea ce confirmã caracterul de stabilitate al familiei în societatea româneascã.
POPULAÞIA
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2005 2006 2007 2008

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)
Nãscuþi-vii 221,0 219,5 214,7 221,9
Decese 262,1 258,1 252,0 253,2
- Decese la o vârstã
sub 1 an 3,3 3,1 2,6 2,4
Sporul natural -41,1 -38,6 -37,3 -31,3
Cãsãtorii 141,8 146,6 189,2 149,4
Divorþuri 33,2 32,7 36,3 35,7
Rate (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,2 10,2 10,0 10,3
Decese 12,1 12,0 11,7 11,8
- Decese la o vârstã sub 1 an1) 15,0 13,9 12,0 11,0
Sporul natural -1,9 -1,8 -1,7 -1,5
Cãsãtorii 6,6 6,8 8,8 6,9
Divorþuri 1,5 1,5 1,7 1,7
1) La 1000 nãscuþi-vii.

17 Natalitate
16 Mortalitate
15 Spor natural pozitiv

14 Spor natural negativ
13
12
11
10
9
8
1985 1990 1995 2000 2005 2008
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, dupã ce în ultimii

doi ani cunoscuse o uºoarã scãdere. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate
aºtepta ca migraþia externã ºi mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii
demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate
acþiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã
duratã.
În anul 2008, numãrul de nãscuþii-vii (221,9 mii) a crescut faþã de anul 2005 cu 0,9 mii, iar rata
natalitãþii a ajuns la 10,3 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.
POPULAÞIA
Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România.
Scãderea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare
din perspectiva redresãrii evoluþiei demografice a României. În anul 2008 s-au înregistrat 253,2
mii decese, cu 8,9 mii persoane mai puþine decât în anul 2005, rata mortalitãþii generale, în
scãdere faþã de anul 2005, ajungând la 11,8 decese la 1000 locuitori. În anul 2008 s-au
înregistrat 2,4 mii decese sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 11,0 ‰ (în scãdere faþã
de valoarea înregistratã în anul 2005). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama
diminuãrii mortalitãþii infantile neonatale, neonatale precoce ºi a mortalitãþii postneonatale,
atât în mediul urban, cât ºi în mediul rural.
Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre cele
mai mari din Europa.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie
2005 2006 2007 2008
Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 6 7 6
300000 – 499999 19 19 18 19
500000 – 699999 10 10 10 10
700000 ºi peste 7 7 7 7
Municipii ºi oraºe - total 314 319 320 320

Sub 5000 20 20 19 21
5000 – 19999 189 194 199 198
20000 – 49999 59 59 56 57
50000 – 99999 21 21 22 20
100000 – 199999 14 14 13 13
200000 – 999999 10 10 10 10
1000000 ºi peste 1 1 1 1
Comune - total 2850 2854 2855 2860

Sub 1000 66 68 73 75
1000 – 1999 554 568 573 587
2000 – 4999 1766 1769 1758 1743
5000 – 9999 443 428 429 432
10000 ºi peste 21 21 22 23
În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din
populaþia þãrii.
La 1 iulie 2008, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,
reprezentând 18,3% din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã.
Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,4% din populaþia urbanã.
La 1 iulie 2008, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane reprezentând 45,0% din populaþia
þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat 81,5% din
numãrul total al comunelor.
În anul 2008 ºi-au schimbat domiciliul 389,3 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 18,1
schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori.
Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari
ponderi în structura migraþiei.
POPULAÞIA
Migraþia internã
2005 2006 2007 20081)

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 272604 334025 374156 389254
Din rural în urban 60195 75275 80235 78671
Din urban în urban 76645 100825 95431 107277
Din rural în rural 55032 64001 80253 78478
Din urban în rural 80732 93924 118237 124828
Total 12,6 15,5 17,4 18,1
Din rural în urban 5,1 6,3 6,8 6,7
Din urban în urban 6,5 8,5 8,1 9,1
Din rural în rural 5,6 6,6 8,3 8,1
Din urban în rural 8,3 9,7 12,2 12,9
1) Date provizorii.
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

numãr persoane
2005 2006 2007 20081)
Total 10938 14197 8830 8739

Pe sexe
Masculin 4110 5341 3088 3069
Feminin 6828 8856 5742 5670
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani 765 963 1003 1214
18-40 ani 7767 9924 6041 5829
41-60 ani 1900 2621 1442 1419
61 ani ºi peste 506 689 344 277
Dupã naþionalitate
Români 10301 13296 8589 8485
Maghiari 460 693 167 194
Germani 93 85 12 18
Evrei 48 54 21 27
Alte naþionalitãþi 36 69 41 15
Dupã þara de destinaþie
Australia 78 125 83 82
Austria 421 581 313 345
Canada 1220 1655 1787 1738
Franþa 343 529 372 431
Germania 2196 3110 1902 1788
Grecia 114 134 72 85
Israel 64 128 57 50
Italia 2731 3393 1401 1098
Spania 139 330 138 238
S.U.A. 1679 1982 1535 1591
Suedia 29 37 2 7
Ungaria 1013 900 266 354
Alte þãri 911 1293 902 932
1) Date provizorii.
În anul 2008, nivelul emigranþilor legali a scãzut la 8,7 mii persoane, respectiv 0,41 emigrãri la
1000 locuitori.
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã.
Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin
menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului.
Pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate, de
peste 11 milioane persoane.
Odatã cu noul mileniu, se constatã un declin uºor, dar fluctuant. În anul 2008, populaþia activã
numãrã aproape 10 milioane persoane, din care 95,1% aparþin grupei în vârstã de muncã
(15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)

mii persoane
2005 2006 2007 20082)

Populaþia activã - total 9851 10041 9994 9944
- Feminin 4420 4515 4479 4418
- Urban 5361 5595 5494 5471
Populaþia ocupatã - total 9147 9313 9353 9369

- Feminin 4136 4239 4237 4212
- Urban 4889 5115 5072 5101
ªomeri BIM 1)- total 704 728 641 575

- Feminin 284 276 242 206
- Urban 472 480 422 370
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Populaþia ocupatã a prezentat o tendinþã crescãtoare pe parcursul ultimilor ani. Dintre

persoanele ocupate, aproape 55% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei
ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începând din anul 2003, cea mai mare parte a
populaþiei ocupate (54,4% în anul 2008) are domiciliul în mediul urban. Categoria salariaþilor
predominã în rândul populaþiei ocupate (67,4% în anul 2008).
Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a înregistrat o traiectorie oscilantã

ajungând în anul 2008 la 575 mii persoane, faþã de 704 mii persoane în anul 2005, tinerii
(15-24 ani) reprezentând 30,8%. Proporþia bãrbaþilor este majoritarã (64,2% în anul 2008).
Aproximativ douã treimi dintre ºomeri îºi au domiciliul în municipii ºi oraºe (64,3% în anul
2008).
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2008 1)
11,9%
Salariat
19,4% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
Lucrãtor familial
1,3% 67,4% neremunerat
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

mii persoane
2005 2006 2007 20081)
Total 9147 9313 9353 9369
din care:
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 2) 2943 2843 2762 2694
Industrie 3) 2269 2296 2259 2198
Construcþii 507 557 679 746
Comerþ 968 1049 1151 1178
Hoteluri ºi restaurante 151 143 137 154
Transport, depozitare ºi comunicaþii 450 492 489 508
Tranzacþii imobiliare ºi alte servicii 232 281 282 298
Învãþãmânt 413 410 400 397
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 353 379 375 396
1) Date provizorii.
2) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.
3) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
Repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionale aratã cã, în ultimii ani,
sectorul serviciilor s-a înscris pe o curbã ascendentã, proporþia persoanelor ocupate crescând
de la 37,5% în anul 2005, la 39,8% în anul 2008. În contrast, sectorul agricol a înregistrat un
declin, ponderea persoanelor ocupate scãzând de la 32,2% în anul 2005 la 28,8% în anul 2008.
În ramurile neagricole, în anul 2008, persoanele ocupate se regãseau în proporþie de 28,9% în
industria prelucrãtoare, 17,7% în comerþ, 11,2% în construcþii ºi 7,6% în transport, depozitare ºi
comunicaþii.
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale
%
100
90 Servicii
26,0 27,8 28,7 29,5
80
Construcþii
70 6,5 7,1 8,5 9,4
60
Industrie3)
50 26,3 26,4 26,1 25,7
40 Agriculturã,
vânãtoare ºi
30 silviculturã2)
20 41,2 38,7 36,7 35,4
10
0
2005 2006 2007 2008 1)
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: “privatã”, “cooperatistã” ºi “obºteascã”.

1) Date provizorii. 2) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 3) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
Tendinþele economice pozitive sunt reprezentate de creºterea constantã a ponderii ocupãrii în

sectorul privat, de la 76,6% în anul 2005, la 80,0% în anul 2008.
În anul 2008, din totalul populaþiei ocupate din sectorul privat, 64,6% îºi desfãºoarã activitatea
în industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 58,8% în anul 2005.
Stabilitatea relativã a economiei a determinat, începând cu anul 2000, o scãdere

nesemnificativã, relativ constantã de la un an la altul, în ceea ce priveºte numãrul mediu de
salariaþi. Comparativ cu anul 2005, în anul 2007 s-au înregistrat creºteri ale numãrului mediu al
salariaþilor, în principal, în activitãþile de: comerþ, construcþii, sãnãtate ºi asistenþã socialã, în
timp ce în activitãþile industriale, numãrul salariaþilor a scãzut.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2007 aratã cã, 56,0% se regãseau în
servicii (sectorul terþiar).
În sectorul secundar lucrau 41,4% dintre salariaþi, cu 2,9 puncte procentuale mai puþin decât în
anul 2005. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole
(sectorul primar) a fost de numai 2,6%, în scãdere cu 0,3 puncte procentuale faþã de anul
precedent.
Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
2005 2006 2007
Total 4559 4667 4885
din care:
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã1) 147 136 127
Industrie 2) 1672 1632 1615
Construcþii 348 352 406
Comerþ 677 739 798
Hoteluri ºi restaurante 90 93 107
Transport, depozitare ºi comunicaþii 319 327 336
Tranzacþii imobiliare ºi alte servicii 240 286 325
Învãþãmânt 381 383 394
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 321 328 343
Notã: Pentru anul 2008, datele vor fi disponibile la sfârºitul lunii octombrie 2009.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Continuarea procesului de privatizare a produs mutaþii în ceea ce priveºte repartizarea
salariaþilor pe forme de proprietate. În anul 2007, ponderea salariaþilor din sectorul integral
privat a fost de 64,4%, în creºtere faþã de anul 2005 cu 3,8 puncte procentuale, creºteri mai
mari înregistrându-se în servicii (5,4 puncte procentuale).
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
1600
1438
1400
1249 1239 1258 1273 1286 1282
1200 1127
1000 949 984
800
600
400 305 350
263 257 290
200 82 74 90 84 78
0
2003 2004 2005 2006 2007
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã1)
Industrie2) Construcþii Servicii
Notã: Pentru anul 2008, datele vor fi disponibile la sfârºitul lunii octombrie 2009.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie
mii persoane
2005 2006 2007 2008
Total ºomeri 2) 523 460 368 403

din care: femei 219 191 167 187
Primar, gimnazial, profesional 418 370 290 312

din care: femei 161 141 121 132
Liceal ºi postliceal 85 73 62 71
din care: femei 47 40 36 42
Universitar 20 17 16 20
din care: femei 11 10 10 13
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerior înregistraþi a scãzut în mod constant de la un an la altul în perioada

2005 – 2008. Scãderea a fost de 120 mii persoane la sfârºitul anului 2008 faþã de anul 2005.
ªi numãrul femeilor ºomere înregistrate la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de
Muncã a scãzut (cu 32 mii la sfârºitul anului 2008, faþã de anul 2005). În totalul ºomerilor
înregistraþi, bãrbaþii reprezintã majoritatea (53,6% la sfârºitul anului 2008, respectiv, 58,1% la
sfârºitul anului 2005).
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane %
1000
10
800 7,4 8
6,3
6,8 5,9
600 6
5,2
5,6 4,4
5,2 4,0
400 4,6 4,4 4
3,9
659 558 523 460 368 403
200 2
286 235 219 191 167 187

0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - total1)
înregistraþi - total
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - femei Rata ºomajului - femei1)
1) Anul 2008, date provizorii.
La sfârºitul anului 2008, rata ºomajului a fost de 4,4% faþã de 8,8 % la sfârºitul anului 2001.
Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)
2005 2006 2007 20082)
Total 7,2 7,3 6,4 5,8
Sub 25 ani 19,7 21,0 20,1 18,6
25 ani ºi peste 5,6 5,7 4,9 4,4
Masculin 7,7 8,2 7,2 6,7

Sub 25 ani 20,5 21,6 21,1 18,8
25 ani ºi peste 6,0 6,6 5,6 5,3
Feminin 6,4 6,1 5,4 4,7

Sub 25 ani 18,4 20,2 18,7 18,3
25 ani ºi peste 5,1 4,7 4,1 3,4
Urban 8,8 8,6 7,7 6,8

Sub 25 ani 26,3 27,3 24,7 23,2
25 ani ºi peste 7,0 6,9 6,2 5,3
Rural 5,2 5,6 4,9 4,6

Sub 25 ani 13,9 15,6 16,3 14,7
25 ani ºi peste 3,9 4,2 3,4 3,3
Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii o
valoare de 5,8% în anul 2008, faþã de 7,2% în anul 2005. Pentru femei s-a înregistrat o ratã a
ºomajului de 4,7% (comparativ cu 6,4% în anul 2005), mai micã decât cea pentru bãrbaþi, care
a fost de 6,7% (faþã de 7,7% în anul 2005). Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte
semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2008: 6,8% faþã de 4,6%).
Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în
anul 2008, rata ºomajului a fost de 18,6% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate
pe medii (23,2% în mediul urban, faþã de 14,7% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a
fost de 4,4% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2005 2006 2007 20082)
Total ( 12 luni ºi peste ) 4,0 4,1 3,2 2,4
masculin 4,6 4,7 3,6 2,9
feminin 3,4 3,3 2,7 1,8
urban 5,2 4,7 3,9 2,9
rural 2,7 3,2 2,4 1,7
Tineri (6 luni ºi peste ) 13,1 14,2 13,3 10,5
masculin 14,0 14,9 13,5 10,5
feminin 11,7 13,1 13,0 10,5
urban 18,2 18,0 15,9 12,7
rural 8,7 10,9 11,1 8,6
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în
populaþia activã) a fost de 2,4% în anul 2008 (faþã de 4,0% în anul 2005). Pe sexe, acest indicator
a înregistrat valori de 2,9% pentru bãrbaþi ºi 1,8% pentru femei, iar pe medii 2,9% în mediul
urban faþã de 1,7% în mediul rural.
2) Date provizorii.
ªomajul de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri BIM 1) -
2005 2006 2007 20082)
Total ( 12 luni ºi peste ) 56,2 56,0 50,0 41,3

masculin 59,0 57,4 49,9 42,9
feminin 52,2 53,8 50,1 38,4
urban 58,4 55,3 50,3 43,4
rural 51,7 57,5 49,4 37,5
Tineri (6 luni ºi peste ) 66,5 67,4 66,1 56,3

masculin 68,4 69,2 64,2 55,6
feminin 63,5 64,7 69,5 57,4
urban 69,1 65,9 64,3 54,6
rural 62,4 69,8 68,5 58,6
2) Date provizorii.
ªomajul pe termen lung (pregnant în rândul bãrbaþilor în perioada 2005-2006), a înregistrat în

anul 2008 urmãtoarele valori pe sexe: 42,9% pentru bãrbaþi ºi 38,4% pentru femei, iar pe medii
de rezidenþã: 43,4% în mediul urban ºi 37,5% în mediul rural. Pe parcursul ultimilor trei ani,
fenomenul înregistreazã o tendinþã de diminuare, de la 56,2% în anul 2005 la 41,3% în anul
2008.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2005 2006 2007 20081)

Rata de activitate
Total 62,4 63,7 63,0 62,9
Masculin 69,5 70,8 70,1 70,6
Feminin 55,3 56,6 56,0 55,2
Urban 60,3 62,6 61,6 61,7
Rural 65,3 65,2 65,1 64,5
Rata de ocupare
Total 57,7 58,8 58,8 59,0
Masculin 63,9 64,7 64,8 65,7
Feminin 51,5 53,0 52,8 52,5
Urban 55,0 57,2 56,8 57,5
Rural 61,6 61,1 61,5 61,2
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).
1) Date provizorii.
Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2008 de 62,9% ºi a
înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,6%, faþã de 55,2% pentru
populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,5% faþã de 61,7% în mediul urban).
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã, în anul 2008 (59,0%) situeazã România la o
distanþã de 11 puncte procentuale faþã de obiectivul stabilit la Lisabona pentru anul 2010
- rata generalã de ocupare de 70%, iar rata de ocupare pentru femei (52,5%), la o distanþã de
7,5 puncte procentuale faþã de obiectivul Lisabona, stabilit la 60%.
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
2005 2006 2007 2008
Total 1,65 1,78 2,06 1,94

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 1,99 2,30 2,54 2,33
Pescuit ºi pisciculturã 1,65 0,23 0,37 0,15
Industrie 1,46 1,57 1,82 1,58
Industrie extractivã 0,43 0,27 0,42 0,28
Industrie prelucrãtoare 1,64 1,77 2,04 1,78
Energie electricã ºi termicã,
gaze ºi apã 0,46 0,39 0,52 0,46
Construcþii 1,81 1,33 1,54 1,44
Comerþ 1,03 0,84 0,75 0,65
Hoteluri ºi restaurante 0,60 0,68 0,72 0,71
Transport, depozitare ºi comunicaþii 0,54 0,64 0,60 0,61
Intermedieri financiare 1,89 2,43 2,82 2,53
Tranzacþii imobiliare ºi alte servicii 1,55 1,56 1,31 1,31
Administraþie publicã ºi apãrare 4,54 6,13 6,76 6,01
Învãþãmânt 1,10 0,82 0,91 1,36
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 3,11 3,88 5,94 6,01
Celelalte activitãþi ale
economiei naþionale 2,06 1,96 1,77 1,55
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
2005 2006 2007 2008

Total 1,65 1,78 2,06 1,94
Legislatori, înalþi funcþionari
ºi conducãtori 0,88 1,05 1,28 1,17
Specialiºti cu ocupaþii intelectuale
ºi ºtiinþifice 2,63 3,15 3,21 3,17
Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 1,29 1,50 2,08 2,13
Funcþionari administrativi 1,45 1,59 1,82 1,68
Lucrãtori operativi în servicii,
comerþ ºi asimilaþi 1,38 1,38 1,64 1,57
Agricultori ºi lucrãtori calificaþi
în agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2,23 1,70 1,71 1,72
Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,63 1,54 1,81 1,64
Operatori la instalaþii, maºini
ºi asamblori de echipamente 1,51 1,68 2,02 1,64
Muncitori necalificaþi 1,85 1,85 2,05 1,94
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2005 2006 2007 20081)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Venituri totale 1212,2 1386,3 1686,7 2131,7
- procente -
Venituri bãneºti 79,6 80,7 81,1 83,1
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiarii
de prestaþii sociale 3,1 3,3 3,1 3,1
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 17,3 16,0 15,8 13,8
1) Date provizorii.
În perioada 2005-2008, structura veniturilor totale ale gospodãriilor se remarcã prin ponderea
mare a veniturilor bãneºti în continuã creºtere (de la 79,6% în anul 2005 la 83,1% în anul 2008).
Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în
anul 2008 la 13,8%, pe seama contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse
proprii.
Structura veniturilor bãneºti, în anul 20081)

- total gospodãrii -
4,8% Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
26,0% Venituri din agriculturã
Venituri din activitãþi

neagricole independente
3,5% Venituri din prestaþii sociale
3,0% 62,7% Alte venituri
1) Date provizorii.
În anul 2008, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie
de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (62,7%).
O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile
din prestaþii sociale (26,0%). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi
independente ºi cele din proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale
gospodãriilor.
CÂªTIGURI SALARIALE
Câºtigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranziþiei (1991-1993), precum ºi
în anul 1997, atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul
anului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câºtigului
salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008 (date provizorii; au fost excluse din sfera de
cuprindere unitãþile economice cu 0-3 salariaþi), care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 46,1
puncte procentuale (127,6%).
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt
aceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi
economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul
de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal,
de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt
încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al
femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi,
respectiv, 7,8% în anul 2008.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,

pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat
2005 2006 2007 20081)

Total 746 866 1042 1282
Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã 531 622 748 927
Pescuit ºi pisciculturã 404 505 586 699
Industrie 2) 735 825 975 1153
Construcþii 628 710 881 1064
Comerþ 575 651 823 1038
Transport, depozitare
ºi comunicaþii 957 1063 1244 1535
Intermedieri financiare 2065 2260 2617 2991
Tranzacþii imobiliare
ºi alte servicii 720 831 1106 1372
Administraþie publicã
ºi apãrare 1163 1575 1997 2147
Învãþãmânt 829 1067 1175 1470
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 676 823 948 1267
Celelalte activitãþi
ale economiei naþionale 667 743 883 1046
1) Date provizorii, câºtiguri realizate de salariaþii din unitãþile economice cu 4 salariaþi ºi peste.
Sursa: Cercetarea statistcã privind costul forþei de muncã.
CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100
% 127,6
130
120
110 111,8
97,4
100
90 81,5 78,3
80 70,8 72,7 89,5
70 63,9
59,1 58,4 59,4
60 70,8
66,5 62,4
50 58,9 56,2 57,0
~
30
2007
2008
2005
2001
2002
2003
2004
2006
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Notã: Anul 2008, date provizorii.
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
lei / salariat
1600
1500 1468
1400 1312
1300 1222
1200 1095
1100 1037 1062
1000 981
891 922
900 796 803
800
689
700
600
500
400
300
200
100
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2005 2006 2007
bãrbaþi femei
Notã: Pentru anul 2008, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2009.
Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de

cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente
2005 2006 2007 2008

Total economie 87,0 90,1 88,9 92,2
CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2005 2006 2007 20081)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Cheltuieli totale de consum 863,89 962,50 1104,70 1365,36
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice 44,2 42,3 41,7 40,9
Bãuturi alcoolice, tutun 5,8 6,0 6,5 6,5
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,2 6,2 6,8 6,7
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili 15,6 16,4 15,5 15,6
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea
locuinþei 3,8 4,0 4,6 4,8
Sãnãtate 3,8 4,1 3,9 4,1
Transport 6,5 6,7 5,9 6,1
Comunicaþii 4,9 4,9 5,1 5,0
Recreere ºi culturã 4,2 4,4 4,6 4,5
Educaþie 0,9 0,8 0,8 0,8
Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,1 1,1 1,2 1,4
Diverse produse ºi servicii 3,0 3,1 3,4 3,6
1) Date provizorii
În anul 2008, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o

pondere de 35,9% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii,
ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 36,2%, iar cheltuielile pentru
servicii au înregistrat o pondere de 27,9%.
În perioada 2005-2008, produsele alimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut o pondere

ridicatã în totalul cheltuielilor de consum. Totuºi, acestea înregistreazã o tendinþã
descrescãtoare, dacã sunt asociate cu creºterea cheltuielilor cu locuinþa, dotarea ºi întreþinerea
acesteia (de la 19,4% în anul 2005 la 20,4% în anul 2008), a celor pentru sãnãtate (de la 3,8% în
anul 2005 la 4,1% în anul 2008).
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20081)

- total gospodãrii -
27,9% 35,9%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
36,2%
1) Date provizorii.
CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2005 2006 2007 20082)
Carne proaspãtã kg 2,534 2,693 2,905 3,070
Preparate din carne kg 0,958 1,003 1,050 1,111
Grãsimi kg 1,292 1,264 1,247 1,238
Lapte litri 5,962 5,850 6,067 6,151
Ouã buc. 13 13 13 13
Zahãr kg 0,819 0,798 0,775 0,759
Cartofi kg 4,028 3,705 3,639 3,614
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 6,769 6,987 7,036 7,305
Fructe kg 2,560 2,705 3,082 3,312
Apã mineralã ºi alte bãuturi
nealcoolice litri 3,067 3,437 4,259 4,833
Bere litri 0,797 0,919 1,081 1,201
Vin litri 0,984 0,824 0,905 0,933
Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,232 0,213 0,213 0,224
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut
comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe
o persoanã a fost, în anul 2008, de 3,1kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la
4,2kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 50kg pe o persoanã.
În anul 2008, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o

persoanã 4,8 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,2 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã
ºi rachiuri naturale. Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai
mari la: apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice (cu 57,6% faþã de anul 2005) ºi la bere (cu
50,7%); în timp ce la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale, consumurile s-au redus (cu 5,2%, respectiv
3,4% faþã de anul 2005).
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
2005 2006 2007 20081)

Aparate de radio 2) 83,0 85,6 86,1 86,1
Televizoare – total 98,3 118,5 124,1 132,0
Frigidere ºi congelatoare 94,6 89,6 86,0 83,1
Combine frigorifice 18,8 24,7 30,8 36,8
Maºini de gãtit cu gaze 91,0 92,2 93,1 94,1
Maºini electrice de spãlat rufe 61,3 64,8 67,1 70,8
Aspiratoare de praf 49,3 52,6 55,1 58,7
Maºini de cusut 20,6 20,2 20,3 20,3
Biciclete 19,0 21,6 23,3 24,7
Motociclete ºi motorete 0,5 0,9 0,7 0,9
Autoturisme 21,7 23,4 23,1 27,1
1) Date provizorii. 2) Inclusiv radioreceptoare, radiocasetofoane ºi combine muzicale.
În perioada 2005-2008, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut

la majoritatea produselor. Din anul 2005 pânã în anul 2008, înzestrarea gospodãriilor cu
televizoare a crescut cu 34 puncte procentuale, iar cea cu aspiratoare de praf ºi maºini electrice
de spãlat rufe cu 19 puncte procentuale.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe
piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.
LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2005 2006 2007 20081)
Fondul de locuinþe (mii) 8201 8231 8270 8329

- proprietate majoritar privatã (mii) 8004 8036 8079 8138
Camere de locuit (mii) 21153 21273 21428 21638

- proprietate majoritar privatã (mii) 20792 20918 21082 21294
Suprafaþa locuibilã (mii m2) 312020 314542 317834 322205

- proprietate majoritar privatã (mii m2) 306217 308852 312309 316685
Locuinþe terminate - total 32868 39638 47299 67255
- din fonduri private 27742 34782 43000 61171

1) Date provizorii.
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8329 mii locuinþe
la sfârºitul anului 2008. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ
existent la sfârºitul anului 2008 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã
(97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii 67,3
70
65
60
55 Total
47,3 locuinþe
50 34,7
terminate
45 39,6
40 Rural
32,9
35 30,1 23,5
29,1
30 20,8
25 17,4 Urban
20 14,6 14,2
15
10
14,5 15,9 15,5 18,8 23,8 32,6
5
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
În anul 2008 au fost date în folosinþã 67,3 mii locuinþe, cu 20,0 mii mai multe decât în anul
precedent. Pe medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în
mediul rural (51,6%).
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2005 2006 2007 2008
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj 236 259 321 401
Indemnizaþie de ºomaj
pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 160 162 180 238
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
Indemnizaþie de ºomaj 76,1 78,5 82,3 78,6

Indemnizaþie de ºomaj
pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 51,6 49,1 46,2 46,7
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã.
În anul 2008, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 401 lei, cu 69,9% mai
mare faþã de anul 2005 ºi a reprezentat 78,6% din salariul minim brut pe economie.
În anul 2008, indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (238 lei) faþã
de salariul minim brut pe economie a reprezentat o valoare de 46,7%, faþã de 51,6% în
anul 2005.
În anul 2008, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au
deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (47,9%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2008
Indemnizaþii de ºomaj 1)
47,9%
43,7% Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
Alte cheltuieli 2)
4,3% 4,1%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã.
2) Inclusivplãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi
stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru
combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
ASIGURÃRI SOCIALE
U.M. 2005 2006 2007 2008
Pensionari de asigurãri sociale1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 6042 5785 5726 5685
Pensia medie lunarã lei / pers. 246 298 389 573
Pensionari de asigurãri sociale de stat

Pensionari de asigurãri sociale – agricultori

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)

Pensionari beneficiari de ajutor social 2)

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte
ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
În anul 2008, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5685 mii persoane,
în scãdere cu 357 mii persoane faþã de anul 2005. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri
sociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 1,1% faþã de 2005.
În anul 2008, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 573 lei, mai
mare cu 132,9% faþã de cea a anului 2005.
În anul 2008, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 593
lei, în creºtere cu 122,1% faþã de anul 2005.
ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale
1990=100
%
120 112,1
110
100
90
80 74,3 83,6
68,1
70 63,1 61,4 63,1
56,3 57,7
60
49,2 48,2 62,3
50 55,0 44,0
50,3 51,6
40 47,2 46,6
~
0
30
2008
2007
2002
2006
2003
2005
2004
2001
1996
1995
2000
1997
1999
1998
1994
1991
1993
1992
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2005 2006 2007
Bilete - total mii 321,7 321,2 313,8

Tratament balnear mii 276,3 272,7 261,8
Odihnã mii 45,4 48,5 52,0
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1) mii lei 242130,5 265062,3 314729,0
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
2005 2006 2007
De la bugetul de stat 1844673,8 1857611,2 2635757,9
Alocaþii de stat pentru copii 1727500,3 1745660,8 2535967,9
Alocaþii de încredinþare
ºi plasament familial 70707,3 71314,5 54907,8
Alocaþii pentru copii nou-nãscuþi 34091,7 36217,4 37877,9
Ajutoare pentru soþiile de
militari în termen 410,6 190,0 1)
Ajutoare de urgenþã 2) 11963,9 4228,5 7004,3
De la bugetele locale 533190,1 466279,0 420558,1

Ajutoare sociale 524644,6 449233,0 396615,9
Ajutoare de urgenþã 8545,5 17046,0 23942,2
1) Începând cu 1 ianuarie 2007, nu se mai acordã.
2) Inclusiv ajutorul financiar acordat în baza Legii 366/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 118/1999, privind
înfiinþarea ºi utilizarea Fondului Naþional de Solidaritate.
Sursa: Ministerul Finanþelor Publice.
Alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-au situat pe o curbã ascendentã în

perioada 2005–2007, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2007, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat mai
mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale
(86,2%).
În anul 2007, comparativ cu anul 2005, alocaþia de stat pentru copii (inclusiv celelalte alocaþii
acordate familiilor cu copii) a înregistrat o creºtere de 1,4 ori, în timp ce cheltuielile de la
bugetul de stat pentru ajutoarele de urgenþã au reprezentat puþin peste jumãtate din totalul
celor din anul 2005.
Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în
anul 2007, o pondere de 94,3% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la
bugetele locale.
Cantine de ajutor social 1)
2005 2006 2007

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 114 124 121
Numãrul locurilor 28203 32486 30722
Notã: Datele pentru anul 2008 vor fi disponibile în luna octombrie 2009.
1) Finanþate de la bugetul local.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
2005 2006 2007 20081)
Spitale 433 436 447 457

Ambulatorii de spital ºi de specialitate 386 393 403 443
Policlinici 249 260 263 269
Dispensare medicale 224 211 208 214
Centre de sãnãtate 59 53 46 47
Sanatorii T.B.C. 7 7 5 5
Sanatorii balneare 9 10 92) 82)
Preventorii 6 5 4 4
Unitãþi medico-sociale 57 60 66 66
Centre de diagnosit ºi tratament 23 26 27 30
Centre medicale de specialitate 136 120 133 156
Cabinete medicale - total 18492 19697 21311 22224
Cabinete stomatologice - total 9081 10395 11008 11496
Farmacii ºi puncte farmaceutice 5823 6209 6906 7252
Laboratoare medicale 5243) 1840 2296 2549
Laboratoare de tehnicã dentarã 14213) 2047 2158 2129
Creºe 291 273 272 273
1) Date provizorii.
2) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
3) Numai sectorul privat.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi
sanitare (spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În
anul 2008, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 457 spitale, cu 24 mai multe decât în
anul 2005. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte
farmaceutice, astfel, în anul 2008, numãrul acestora a fost de 7252 unitãþi, cu 1429 mai multe
decât în anul 2005.
Paturile din unitãþile sanitare
2005 2006 2007 20081)
Paturi în spitale 143027 142034 138025 137984

Paturi în preventorii 2) 555 495 420 420
Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2260 2365 2823 2717
Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 1437 1437 909 918
Paturi în creºe 143102) 132202) 131352) 13454
1) Date provizorii.
2) Numai sectorul public..
SÃNÃTATE
Numãrul cadrelor medico-sanitare
2005 2006 2007 20081)

Medici 2) 47388 46936 48199 50238
Locuitori la un medic 456 460 447 428
Medici la 10000 locuitori 21,9 21,7 22,4 23,4
Stomatologi 10249 10620 11651 11898

Locuitori la un stomatolog 2110 2032 1849 1807
Stomatologi la 10000 locuitori 4,7 4,9 5,4 5,5
Farmaciºti 9283 9932 11108 11747

Locuitori la un farmacist 2329 2173 1939 1831
Farmaciºti la 10000 locuitori 4,3 4,6 5,2 5,5
Personal sanitar mediu 123455 126613 136353 132342

Locuitori la un cadru mediu 175 170 158 162
Personal mediu la 10000 locuitori 57,1 58,7 63,3 61,5
Personal mediu la un medic 2,6 2,7 2,8 2,6
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
În anul 2008, sistemul sanitar a beneficiat de 206,2 mii cadre medico-sanitare, faþã de 190,4 mii
cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2005. În anul 2008, la un medic (excluzând
stomatologii), au revenit în medie 428 locuitori (456 locuitori în anul 2005). La un stomatolog
au revenit 1807 locuitori, cu 303 locuitori mai puþin faþã de anul 2005, iar la un farmacist au
revenit 1831 locuitori, cu 498 mai puþin decât în anul 2005.
În anul 2008, la 10000 locuitori, reveneau: 23,4 medici; 5,5 stomatologi; 5,5 farmaciºti ºi 61,5
personal sanitar mediu.
EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2005/ 2006/ 2007/ 2008/

2006 2007 2008 2009
Numãrul unitãþilor pe niveluri de educaþie

Total 11865 8484 8230 8221
Populaþia ºcolarã (mii)
Total 4361 4346 4405 4325
în învãþãmântul:
Preºcolar 648 649 650 653
- sector privat 9 11 11 12
Primar ºi gimnazial 1901 1842 1790 1752
Liceal 767 781 792 785
Profesional ºi de ucenici 284 250 220 189
Postliceal ºi de maiºtri 44 38 46 55
Superior 716 786 907 891
- sector privat 203 265 381 411
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)
Total 76,0 77,3 79,7 79,6
Pe sexe
Masculin 74,1 75,3 77,2 77,4
Feminin 78,0 79,5 82,3 82,0
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor
care revin la un cadru didactic
Preºcolari 18 18 17 17
Elevi 14 14 14 14
Studenþi 23 26 28 28
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori
Elevi 1386 1349 1322 1293
Studenþi 331 364 421 414
Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din

sfera educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Ca urmare a mãsurilor din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada 2005-
2008, numãrul instituþiilor de învãþãmânt a scãzut cu 30,7%.
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi

cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional
de calitate. Populaþia ºcolarã cuprinsã în învãþãmântul preuniversitar a scãzut în fiecare an, în
anul ºcolar/universitar 2008/2009 fiind înregistraþi cu 7,2% mai puþini elevi decât în anul 2005.
Este de menþionat cã învãþãmântul superior este în continuã extindere, numãrul studenþilor
majorându-se în perioada 2005-2008 cu 24,4%, datoritã în principal sectorului privat.
Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere a crescut anual, înregistrând valori
diferite pe sexe (77,4% pentru bãieþi, respectiv 82,0% pentru fete, în anul ºcolar/universitar
2008-2009).
EDUCAÞIE
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul
superior, în anul universitar 2008 / 2009
1,1%
Grupe de specializãri:
21,2% tehnice
26,4%
medico - farmaceutice
5,4% ºtiinþe economice

juridice
universitar - pedagogice
14,3%
artistice
31,6%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul

universitar 2008/2009, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la
specializãrile: ºtiinþe economice (31,6%), universitar-pedagogice (26,4%) ºi tehnice (21,2%).
În învãþãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru
studenþii care studiazã ºtiinþele economice (43,6%).
2005/ 2006/ 2007/ 2008/

2006 2007 2008 2009
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial 231,8 219,5 207,8 …
Învãþãmânt liceal 185,3 187,6 218,2 …
Învãþãmânt profesional
ºi de ucenici 150,2 133,8 113,1 …
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri 15,9 12,7 13,0 …
Învãþãmânt superior 112,2 125,5 232,9 …
Personal didactic (mii persoane)
Total 281 277 277 275
Preºcolar 36 36 37 38
Primar ºi gimnazial 144 142 139 138
Liceal 62 62 62 61
Profesional ºi de ucenici 6 6 6 5
Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 1
Superior 32 30 32 32
… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor scade continuu în
învãþãmântul gimnazial ºi profesional, cu excepþia învãþãmântului liceal ºi postliceal, unde
s-au înregistrat creºteri cu 16,3% respectiv 2,4% comparativ cu sfârºitul anului ºcolar
2006/2007.
La sfârºitul anului ºcolar 2007/2008, cel mai mare numãr de absolvenþi se înregistra în
învãþãmântul superior (peste 232 mii persoane).
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în

perioada 2005-2008, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor
didactice a scãzut cu 4,2%.
CULTURÃ
2005 2006 2007 20081)

Numãrul bibliotecilor 12455 12081 12366 12359
-proprietate privatã 493 426 397 367
Numãrul cinematografelor 2) 85 73 72 74
Spectacole (mii) 105 96 100 128
Spectatori (milioane) 3 3 3 4
Numãrul instituþiilor de spectacol 3) 146 155 156 156
Spectacole ºi concerte (mii) 17 19 20 20
Spectatori ºi auditori (milioane) 4 4 4 5
Numãrul muzeelor - total 667 666 679 688
-proprietate privatã 72 79 81 79
Vizitatori (mii) 10488 10135 11255 10687
1) Date provizorii.
2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.
Numãrul bibliotecilor care au funcþionat în anul 2008 a înregistrat o scãdere cu 96 (0,8%)

biblioteci mai puþin decât în anul 2005.
Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,0%),
bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 3,0%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2008 a cuprins 74 unitãþi cinematografice,

în scãdere cu 11 (12,9%) unitãþi cinematografice faþã de anul 2005. În anul 2008 a crescut
numãrul spectacolelor cu circa 23 mii faþã de anul 2005. Numãrul spectatorilor la cinematograf
a crescut cu circa un milion comparativ cu ultimii ani.
În anul 2008, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de
156, înregistrând o creºtere de 6,8% faþã de anul 2005.
Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2008 a fost de circa 20 mii, în creºtere faþã de anul
2005 (cu 17,6%), numãrul spectatorilor a crescut la circa 5 milioane.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2008 a cuprins 688 unitãþi, cu
21 unitãþi mai mult faþã de anul 2005. Aceastã creºtere a fost determinatã de creºterea
numãrului muzeelor ºi colecþiilor private deschise publicului. Astfel, numãrul muzeelor ºi
colecþiilor publice proprietate privatã a înregistrat o creºtere de 7 unitãþi în anul 2008 faþã de
anul 2005.
CULTURÃ
Producþii mass-media
2005 2006 2007 20081)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2)
Titluri – total 2124 2261 2400 2400
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice

(mii ore-program) 3) 119 121 122 131
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 109 144 170 170
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice

(mii ore-program)5) 35 35 35 36
Difuzate de posturile private
(mii zile-program)4) 38 43 52 52
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
2500
2000
1500 Titluri - total

Cotidiene
1000
Alte peridiocitãþi
500
100
~
0
2003 2004 2005 2006 2007
Notã: Pentru anul 2008, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2009.
În anul 2008, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu 10,0% mii
ore-program faþã de anul 2005, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu
57% mii zile-program faþã de anul 2005.
În anul 2008, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut cu
circa 2,9% mii-ore program faþã de anul 2005. O creºtere semnificativã a timpului de emisie
înregistreazã posturile particulare de televiziune (36,8% mii zile-program faþã de anul 2005),
ca urmare a creºterii numãrului operatorilor privaþi pe piaþa televiziunii.
PREÞURI
Dupã anul 1989 mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de
fenomenul inflaþionist.
Odatã cu liberalizarea preþurilor, începând cu anul 1990, rata inflaþiei a înregistrat niveluri
ridicate - în special în anul 1993, când preþurile de consum au înregistrat o ratã anualã medie
de creºtere de 256%. Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998,
ajungând ca în anul 2006 sã fie înregistratã, pentru prima datã dupã anul 1990, o ratã medie
anualã a inflaþiei cu o singurã cifrã (6,6%).
2005 2006 2007 2008

Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 109,0 106,56 104,84 107,85
Mãrfuri alimentare 106,1 103,84 103,89 109,22
Mãrfuri nealimentare 111,3 108,47 104,99 106,36
Servicii 110,5 108,20 106,63 108,57
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
Total 0,7 0,4 0,5 0,5
Servicii 1,0 0,4 0,7 0,6
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
lei / euro 3,6589 3,4141 3,5289 3,9153
lei / dolar SUA 3,0836 2,5834 2,4247 2,9026
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale

ºi ai cursului de schimb mediu anual
% an curent / an precedent
150
Indicii preþurilor
de consum - total
125 Indicii câºtigurilor

salariale reale1)
Indicii cursului de
100 schimb mediu
anual - lei/euro
Indicii cursului de
schimb mediu anual
75 - lei/dolar SUA
2003 2004 2005 2006 2007 2008
1) Anul 2008, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor

producþiei industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice
relativ mediocre înregistrate de agenþii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale,
reevaluarea gradualã a activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a
monedei naþionale etc. au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei
industriale.
PREÞURI
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total
(piaþa internã ºi piaþa externã)
2000 = 100
2005 2006 2007 2008
Total 267,2 298,11 322,18 373,10

Extracþia ºi prepararea cãrbunelui 208,4 220,88 245,10 257,66
Extracþia hidrocarburilor ºi
servicii anexe 360,0 461,14 539,63 608,93
Extracþia ºi prepararea minereurilor
metalifere 227,5 415,30 484,68 c
Alte activitãþi extractive 233,0 253,51 271,12 299,99

Alimentarã ºi bãuturi 251,6 267,84 291,29 342,73
Produse din tutun 308,5 366,92 417,09 462,39
Produse textile 262,0 285,52 308,39 333,70
Articole de îmbrãcãminte 293,2 332,67 376,03 439,73
Pielãrie ºi încãlþãminte 284,8 322,83 358,77 410,39
Prelucrarea lemnului ºi a produselor
din lemn (exclusiv mobilã) 285,1 315,37 336,60 373,68
Celulozã, hârtie ºi produse din hârtie 179,3 184,45 194,20 225,39
Edituri, poligrafie ºi reproducerea
pe suporþi a înregistrãrilor 205,3 221,99 256,27 269,15
Prelucrarea þiþeiului, cocsificarea
cãrbunelui ºi tratarea combustibililor
nucleari 310,9 412,40 436,84 560,62
Substanþe ºi produse chimice 243,3 255,70 267,01 330,17
Produse din cauciuc ºi mase plastice 255,7 278,05 287,40 303,18
Fabricarea materialelor de construcþii
ºi alte produse din minerale nemetalice 277,6 293,41 312,54 346,01
Metalurgie 224,7 245,65 258,63 325,68
Construcþii metalice ºi
produse din metal 269,6 283,92 316,51 383,05
Maºini ºi echipamente (exclusiv
echipamente electrice ºi optice) 252,8 274,70 289,65 319,98
Maºini ºi aparate electrice 231,3 262,83 291,66 332,16
Echipamente pentru aparate de radio,
televiziune ºi comunicaþii 189,9 187,94 c c
Aparaturã ºi instrumente medicale,
de precizie, optice ºi ceasornicãrie 198,0 211,56 234,32 249,48
Mijloace de transport rutier 253,2 270,89 284,93 316,71
Mijloace de transport neincluse la
cele rutiere 240,1 265,02 275,52 301,45
Mobilier ºi alte activitãþi industriale
neclasificate în altã parte 240,6 255,06 269,28 299,19

gaze ºi apã 330,2 356,18 383,08 410,09
Producþia, transportul ºi distribuþia de
energie electricã ºi termicã, gaze
ºi apã caldã 327,8 343,66 364,55 388,53
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 345,3 435,31 500,17 546,41
c = Date confidenþiale.
CONTURI NAÞIONALE
Dupã o perioadã de declin (1997-2001) a Produsului Intern Brut (PIB), creºterea economicã s-a
relansat începând cu anul 2002. Creºterea a fost determinatã, în mod semnificativ, de mãrirea
volumului de activitate din domeniul serviciilor, construcþiilor ºi industriei. În ceea ce priveºte
agricultura, caracterul sezonier precum ºi influenþa condiþiilor meteorologice au avut o
influenþã ambivalentã asupra dinamicii Produsului Intern Brut.
Consumul final efectiv ºi, în mod special, consumul final individual al gospodãriilor, au
cunoscut o creºtere puternicã determinatã, în mod deosebit, de majorarea volumului
desfacerilor de mãrfuri prin comerþul cu amãnuntul, precum ºi a prestãrilor de servicii pentru
populaþie. De asemenea, formarea brutã de capital fix ºi, în mod special, volumul investiþiilor
au marcat creºteri substanþiale.
Creºterea economicã înregistratã dupã anul 2001 a fost afectatã de majorarea substanþialã a
deficitului contului curent, ca urmare a creºterii mai accentuate a volumului importurilor de
bunuri ºi servicii, comparativ cu cel al exporturilor.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

milioane lei preþuri curente
2005 2006 20071) 20082)

ºi silviculturã 3) 24291,8 26861,9 23474,2 32566,4
Industrie 4) 71731,2 84556,0 98648,6 115192,2
Construcþii 18865,2 25547,8 36919,6 52893,9
Servicii 140344,5 167304,1 206924,3 249216,4
Valoarea adãugatã
brutã (VAB) 255232,7 304269,8 365966,7 449868,9
Impozite nete pe produs 33721,9 40380,8 46794,8 54089,8
Produsul intern brut (PIB) 288954,6 344650,6 412761,5 503958,7
Consumul final efectiv 251038,1 294867,6 342165,2 409226,7
Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor
populaþiei 226928,7 268441,3 310648,9 370617,0
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei
publice 24109,4 26426,3 31516,3 38609,7
Formarea brutã de capital 67286,6 91188,3 128385,2 158281,2
Formarea brutã de
capital fix 68526,6 88272,0 125645,3 167941,6
Variaþia stocurilor -1240,0 2916,3 2739,9 -9660,4
Exportul net -29370,1 -41405,3 -57788,9 -63549,2
Venitul naþional brut (VNB) 280463,8 333114,5 398962,3 483601,3
Notã: Datele pentru anul 2005 sunt revizuite, iar pentru anul 2006 sunt definitive.
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE
Indicii produsului intern brut (%)
2002 = 100
2005 2006 20071) 20082)
RESURSE
ºi silviculturã 3) 103,2 106,8 89,1 108,2
Industrie 4) 115,2 123,5 130,0 131,7
Construcþii 130,2 160,6 214,5 270,5
Servicii 121,8 130,2 139,6 146,8
Valoarea adãugatã brutã 118,1 127,3 136,0 145,9
UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 130,4 142,6 156,4 168,9
Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor populaþiei 134,1 149,7 164,4 178,3
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei publice 101,9 90,2 97,1 100,7
Formarea brutã de capital 132,6 167,2 214,5 230,5
Formarea brutã de capital fix 139,3 166,9 215,3 256,8
Variaþia stocurilor -57,6 124,9 134,6 -585,0
Exportul net 386,1 626,8 1121,5 1272,0
2) Date provizorii.
2005 2006 20071) 20082)

Produsul intern brut
- milioane lei preþuri curente 288954,6 344650,6 412761,5 503958,7
- modificãri faþã de
anul precedent (%) 4,2 7,9 6,2 7,1
Produsul intern brut pe locuitor
- lei 13363 15968 19165 23435
- modificãri faþã de
anul precedent (%) 4,4 8,1 6,5 7,2
- dolari (pe baza paritãþii puterii de
cumpãrare) 3) 9374 10494 11478 12579
- la puterea de cumpãrare
standard 7900 9100 105004) 113004)
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%) 46,6 46,3 46,3 46,2
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %) 26,8 29,0 34,3 37,3
2) Date provizorii.
3) Estimãri pe baza Programului Internaþional de Comparare (PIC) – runda 2005.
4) Previziune Eurostat.
CONTURI NAÞIONALE
Variaþia creºterii produsului intern brut
% anul precedent = 100

108,5 107,9
110 107,1 107,1
105,7 105,2
103,9
105 101,5 106,2
105,1 104,2
103,9 98,8 102,1
100
94,4
95 91,2
93,9 95,2
90
85 87,1
80
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Notã: Perioada 1990 – 2006, date definitive; anul 2007, date semidefinitive; anul 2008, date provizorii.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
2005 2006 20071) 20082)

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 8,4 7,8 5,7 6,5
Industrie 4) 24,8 24,5 23,9 22,9
Construcþii 6,5 7,4 8,9 10,5
Servicii 48,6 48,6 50,2 49,5
Valoarea adãugatã brutã 88,3 88,3 88,7 89,4
2) Date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut
%
80
70
60
50
40
65,6 68,0 69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,2 70,8
30
20
10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Notã Anul 2007, date semidefinitive; anul 2008, date provizorii.
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în

valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)
2005 2006 20071) 20082)
Produsul intern brut - total 70,1 71,6 72,2 70,8

Valoarea adãugatã brutã
în:
- agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 96,9 96,7 94,1 94,2
- industrie 4) 81,9 85,5 86,6 86,8
- construcþii 5) 99,7 101,0 98,0 98,0
- servicii 72,3 73,4 74,5 69,9
Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,

pe activitãþi ale economiei naþionale
%
42.6 45.2 50.4 49.7 51.8 48.8
100
Servicii
90
80 42,6 45,2 50,4 49,7 51,8 48,8 Construcþii
70
60 Industrie4)
50 9,5 9,9 Agriculturã,
9,1 10,5 12,1 14,5 vânãtoare ºi
40
31,2 27,7 silviculturã3)
30
28,8 29,3
20 28,7 28,1
10 16,7 17,2 11,7 10,5 7,4 8,6
0
2003 2004 2005 2006 2007 1) 2008 2)
1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.
3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
5) În anul 2006 întreprinderile din sectorul public au avut o valoare adãugatã brutã negativã ca
urmare a pierderilor înregistrate.
INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2000 = 100
2005 2006 2007 20081)
Total 163,0 195,1 235,9 276,2

Construcþii noi 242,6 257,6 262,5 320,3
Utilaje 132,8 166,3 239,7 273,5
Alte cheltuieli de investiþii 79,6 163,2 120,8 128,8
1) Date provizorii.
La sfârºitul anului 2008, investiþiile realizate în economia naþionalã au înregistrat o creºtere

remarcabilã, cu 176,2% faþã de anul 2000.
Pe elemente de structurã, cele mai importante creºteri s-au înregistrat la investiþiile

concretizate în lucrãrile de construcþii noi (220,3%) ºi la investiþiile concretizate în utilaje ºi
mijloace de transport (173,5%).
Investiþii, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
%
100 Servicii
90
80 46,9 45,1 49,2
Construcþii
47,2 44,6 44,9
70
Industrie 2)
60
Agriculturã,
50 9,6 9,3 vânãtoare ºi
14,5 15,0 24,3 16,9 silviculturã
40
30
20 37,6 40,1 32,4 32,5 27,7 33,7
10
0 5,9 5,5 3,9 5,3 3,4 4,5
2003 2004 2005 2006 2007 2008 1)
1) Date provizorii.
În anul 2008, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a
fondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã,
gaze ºi apã (33,7%) ºi în domeniul serviciilor (44,9%).
AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
2005 2006 2007 20082)
Total 46540 50650 47700 67389

Vegetalã 27959 31327 28723 45626
Animalã 18186 18849 18292 21056
Servicii agricole 395 474 685 707
1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
Din punctul de vedere al structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale
este predominant, deþinând, în anul 2008, aproximativ 68% din totalul producþiei, faþã de circa
31% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi circa 1% serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã

mii tone
2005 2006 2007 20081)
Cereale pentru boabe 19346 15759 7815 16826

din care:
Grâu 7341 5526 3045 7181
Secarã 49 36 21 31
Orz ºi orzoaicã 1079 773 531 1209
Porumb boabe 10389 8985 3854 7849
Leguminoase pentru boabe 81 72 36 62
Cartofi 3739 4016 3712 3649
Sfeclã de zahãr 730 1152 749 707
Plante oleaginoase 1803 2050 1047 1942
din care:
Floarea soarelui 1341 1526 547 1170
Legume 2) 3625 4139 3117 3820
Fructe 3) 1647 1486 1086 1179
Struguri 3) 506 912 873 1010
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
3) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
Producþia de cereale obþinutã în anul 2008 a fost mai mare decât în anii 2006 - 2007 ºi mai micã
decât în anul 2005.
Comparativ cu anul 2005, considerat un an normal al producþiei, la majoritatea culturilor, în
anul 2008 producþia vegetalã a scãzut la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe,
cartofi, sfeclã de zahãr, fructe ºi a crescut la: plante oleaginoase, legume ºi struguri.
AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20000
Cereale pentru
15000 boabe - total
Grâu
10000 Secarã
Orz ºi orzoaicã
5000 Porumb boabe
100
~
0
2005 2006 2007 2008 1)
1) Date provizorii.
Producþia agricolã animalã
U.M. 2005 2006 2007
Carne - total mii tone

greut. în viu 1508 1401 1503
din care:
De bovine mii tone
greut. în viu 383 318 333
De porcine mii tone
De ovine ºi mii tone
caprine greut. în viu 114 101 110
De pasãre mii tone
Lapte - total mii hl 60614 64607 61048
din care:
Lapte de vacã
ºi bivoliþã mii hl 55334 58307 54875
Lânã tone 18390 19378 21025
Ouã mil. buc 7310 7429 6522
Miere extrasã tone 17704 18195 16767
Peºte 1) tone 13352 12576 15106
Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat.
Datele pentru anul 2008 vor fi disponibile în luna iulie 2009.
1) Sursa: Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale.
AGRICULTURÃ
U.M. 2005 2006 2007 20081)
Efectivele de animale La 1 decembrie

Bovine mii capete 2862 2934 2819 2684
Porcine mii capete 6622 6815 6565 6174
Ovine mii capete 7611 7678 8469 8882
Caprine mii capete 687 727 865 898
Cabaline mii capete 834 805 862 820
Pãsãri - total mii capete 86552 84990 82036 84373
- proprietate
majoritar privatã mii capete 85933 84310 81610 84355
Albine - total mii familii 888 891 982 998
- proprietate
majoritar privatã mii familii 887 890 982 998
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
6000
8871
8460
4000
7666
7594
6784
6543
6564
6163
2000
813
898
826
2846
2921
865
2809
858
727
686
797
2676
0
2005 2006 2007 2008
Bovine Ovine Cabaline
Porcine Caprine
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Numãrul întreprinderilor active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
Sem. I
2005 2006 2007 20081)
Total 433030 461812 499857 469285

Industrie extractivã 676 734 903 905
Industrie prelucrãtoare 57900 58878 59945 57741
Energie electricã ºi
termicã, gaze ºi apã 484 507 615 605
Construcþii 30372 36115 46925 44301
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul, repararea ºi
întreþinerea autovehiculelor
ºi motocicletelor ºi a
bunurilor personale ºi casnice 200380 205946 211537 195057
ºi comunicaþii 28916 32076 36487 35944
Tranzacþii imobiliare, închirieri
ºi activitãþi de servicii prestate
în principal întreprinderilor 74347 84005 95846 89722
Alte activitãþi de servicii
colective, sociale ºi personale 20726 22972 25510 24461
1) Date provizorii.
Numãrul întreprinderilor active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
Sem. I
2005 2006 2007 20081)
Total 431135 459972 498014 465594

Industrie extractivã 642 707 879 882
Industrie prelucrãtoare 56765 57835 58953 56742
Energie electricã ºi
termicã, gaze ºi apã 379 412 529 523
Construcþii 30204 35954 46740 44122
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul, repararea ºi
întreþinerea autovehiculelor
ºi motocicletelor ºi a
bunurilor personale ºi casnice 200246 205787 211358 194887
ºi comunicaþii 28810 31969 36379 35835
Tranzacþii imobiliare, închirieri
ºi activitãþi de servicii prestate
în principal întreprinderilor 74200 83828 95662 89541
Alte activitãþi de servicii
colective, sociale ºi personale 20685 22926 25451 22540
1) Date provizorii.
INDUSTRIE
Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie (%)
2000 = 100
2005 2006 2007 2008
Total – pe secþiuni 133,3 141,5 157,4 165,9
Energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã 85,5 100,0 98,8 118,0
Total – pe marile grupe industriale

Industria bunurilor intermediare 130,3 138,4 159,6 161,8
Industria bunurilor de capital 167,9 195,7 244,0 284,0
Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 189,5 207,1 239,4 249,3
Industria bunurilor de uz curent 130,1 131,3 141,0 140,7
Industria energeticã 112,2 117,5 111,1 121,0
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
Industria româneascã, aflatã de mult timp într-un profund proces de restructurare, în special în
domeniul extracþiei, rãmâne tributarã importului de materii prime, resimþind totodatã lipsa
investiþiilor pentru modernizare ºi relansare a producþiei.
În perioada 2005-2008, cifra de afaceri din industrie, precum ºi seria brutã a indicilor producþiei
industriale faþã de anul de bazã (2000) au înregistrat o evoluþie ascendentã, remarcându-se, în
principal, industria prelucrãtoare.
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: mijloace de transport rutier; produse din
cauciuc ºi mase plastice; prelucrarea lemnului ºi a produselor din lemn (exclusiv mobilã);
alimentarã ºi bãuturi; substanþe ºi produse chimice.
Indicii producþiei industriale

2000=100
%
160 152,6
151,6
150 142,4 Total
140 132,1
128,8 141,3 142,5
130 121,1 134,1
Industrie extractivã
120 125,1
122,7
110 116,5
101,6 101,0 103,5 103,1 102,7 Industrie
99,2 prelucrãtoare
100
99,9
90 95,4 94,9 94,1
92,3 90,9 Energie electricã ºi
80 termicã, gaze ºi apã
70
2003 2004 2005 2006 2007 2008
INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
Serie brutã 2000 = 100
2005 2006 2007 2008

Total 125,1 134,1 141,3 142,5
Extracþia ºi prepararea cãrbunelui 102,5 110,0 110,2 108,7
Extracþia hidrocarburilor
ºi servicii anexe 96,8 94,8 94,4 91,5
Extracþia ºi prepararea minereurilor
metalifere 80,5 62,4 12,1 2,9
Alte activitãþi extractive 140,5 172,9 206,8 234,3
din care:
Alimentarã ºi bãuturi 139,9 162,1 177,0 188,3
Produse din tutun 108,8 98,6 125,2 158,2
Produse textile 135,1 117,4 123,8 95,9
Articole de îmbrãcãminte 99,8 90,9 71,3 70,1
Pielãrie ºi încãlþãminte 97,0 99,2 96,2 98,4
Prelucrarea lemnului ºi a produselor
din lemn (exclusiv mobilã) 148,0 160,2 187,4 187,2
Celulozã, hârtie ºi produse din hârtie 124,3 132,9 146,6 131,1
Prelucrarea þiþeiului, cocsificarea
cãrbunelui ºi tratarea
combustibililor nucleari 136,9 132,1 127,5 122,0
Substanþe ºi produse chimice 137,1 156,3 169,8 171,1
Produse din cauciuc ºi mase plastice 166,4 168,0 191,6 194,0
Fabricarea materialelor
de construcþii ºi alte produse
din minerale nemetalice 119,7 133,8 152,9 162,8
Metalurgie 128,9 130,2 134,8 114,3
Construcþii metalice ºi produse
din metal 97,7 113,1 120,2 117,3
Maºini ºi echipamente (exclusiv
echipamente electrice ºi optice) 113,1 113,0 116,2 120,1
Maºini ºi aparate electrice 152,4 170,0 159,6 133,6
Echipamente, aparate de radio,
televiziune ºi comunicaþii 81,5 76,9 87,3 93,7
Aparaturã ºi instrumente medicale,
de precizie,optice ºi ceasornicãrie 120,4 113,5 116,3 124,0
Mijloace de transport rutier 200,6 243,1 288,8 296,1
Mijloace de transport neincluse
la cele rutiere 107,2 124,6 146,2 153,8
Mobilier ºi alte activitãþi industriale
neclasificate în altã parte 138,1 167,3 170,3 155,9
gaze ºi apã 90,9 94,9 94,1 99,9
din care:
Producþia, transportul ºi distribuþia
de energie electricã ºi termicã,
gaze ºi apã caldã 106,8 114,0 113,8 124,3
ENERGIE
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
2005 2006 2007 20082)
Resurse 47289 476303) 47460 48195

din care:
- producþie 4) 27090 27065 27300 27601
- import 17072 17605 17399 16118
Producþie 4) 27090 27065 27300 27601

din care:
- cãrbuni 5793 6477 6858 6446
- þiþei 5326 4897 4651 4645
- gaze naturale 5) 9536 9395 9075 8984
- energie electricã 3101 2961 32646) 4222
Import 17072 17605 17399 16118

din care:
- cãrbuni 2500 2359 3021 2064
- þiþei 5) 8686 8676 8531 8420
- gaze naturale 4233 4839 3904 3589
- energie electricã 200 85 109 79
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.
3) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
4) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
5) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 6) Inclusiv energie eolianã.
În perioada 2005-2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de

creºtere, ponderea importurilor pãstrându-se relativ constantã, în jurul valorii de 33%;
importurile de þiþei au reprezentat în medie 52% din totalul importurilor.
Producþia de resurse primare a crescut uºor, datoritã creºterii producþiei de energie electricã.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2005 2006 2007 20081)
Resurse 61,7 63,7 62,9 65,6

Producþie 59,4 62,7 61,6 64,6
- produsã în termocentrale 33,7 38,7 37,9 36,3
- produsã în hidrocentrale 20,2 18,4 16,0 17,1
- nuclearo-electricã 5,5 5,6 7,7 11,2
Import 2,3 1,0 1,3 1,0
Destinaþii – total 61,7 63,7 62,9 65,6

Consum – total 50,3 51,9 53,0 53,0
- în economie 40,5 41,3 42,0 42,1
- iluminat public 0,6 0,6 0,6 0,7
- populaþie 9,2 10,0 10,4 10,2
Export 5,2 5,3 3,4 5,2
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii 6,2 6,5 6,5 7,4
1) Date provizorii.
Producþia de energie electricã a crescut uºor datoritã creºterii producþiei de energie produsã în
hidrocentrale ºi a energiei nuclearo-electrice.
CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
2000 = 100
2005 2006 2007 20081)
Total 157,5 201,3 266,7 336,0

Construcþii noi 178,4 241,4 229,8 280,4
Reparaþii capitale 116,2 127,6 544,7 713,0
Întreþinere ºi reparaþii curente 134,1 153,8 187,8 249,0
1) Date provizorii.
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
2005 2007
22,4% 18,3%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
77,6% 81,7%
Notã: Datele pentru anul 2008 vor fi disponibile în luna noiembrie 2009.
Lucrãri de construcþii, pe forme de proprietate
%
100 94,2 95,4 96,6
93,0 92,0
80
60
40
20
7,0 5,8 8,0
4,6 3,4
0
2003 2004 2005 2006 2007
proprietate proprietate
majoritar privatã majoritar de stat
TRANSPORTURI
U.M. 2005 2006 2007 2008

Transportul feroviar
Locomotive 1) numãr 2061 1982 1986 1907
Vagoane pentru trenuri
de marfã 1) mii vagoane 59 56 55 47
Vagoane pentru trenuri
de pasageri 1) numãr 5523 5522 5326 5105
Mãrfuri transportate mil. tone 69 68 69 67
Parcursul mãrfurilor 2) mild. tone-km 17 16 16 15
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri 92 94 88 78
Parcursul pasagerilor mil.
pasageri-km 7985 8093 7476 6958
Transportul pe cãi navigabile interioare
Nave fãrã propulsie pentru
transportul mãrfurilor 3) numãr 1184 1207 1199 1221
Nave pentru transportul
pasagerilor 3) numãr 57 60 72 75
mil.
- proprietate majoritar privatã tone 16 15 15 15
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 5 5 5 5
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Parcursul pasagerilor milioane
pasageri-km 24 13 23 21
Transportul prin conducte petroliere magistrale
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 2 2 2 2
Transportul maritim
Nave pentru transportul
mãrfurilor 3) numãr 36 35 31 27
Mãrfuri transportate mii tone 65 77 49 -
- proprietate majoritar privatã mii tone 65 77 49 -
Parcursul mãrfurilor milioane
tone-km 140 221 109 -
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate
cu certificat de navigabilitate
aerianã
- pentru transportul pasagerilor numãr 44 57 62 71
- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -
Mãrfuri transportate mii tone 6 6 5 5
Parcursul mãrfurilor milioane
tone-km 7 7 7 8
Transportul naþional ºi milioane
internaþional de pasageri pasageri 2 2 3 4
pasageri-km 2093 2618 3984 4347
Transportul rutier
Mãrfuri transportate milioane
tone 307 335 357 365
- proprietate majoritar privatã milioane
tone 271 304 339 348
Parcursul mãrfurilor miliarde
tone-km 52 57 60 56
Transportul naþional ºi milioane
internaþional de pasageri pasageri 238 228 231 2974)
pasageri-km 11811 11735 12156 201944)
1)
2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.
Parcursul tarifar al mãrfurilor.
3) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.
4) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are
licenþã validã pentru transportul persoanelor).
*) Sub 0,5.
TRANSPORTURI
Transportul rutier a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2005-2008, din
punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu o creºtere de 2,2% în anul 2008 faþã de anul 2007
ºi de 18,9% faþã de anul 2005.
Transportul feroviar a cunoscut în anul 2008 o scãdere la majoritatea indicatorilor statistici

studiaþi, dupã ce se înregistrase o creºtere în anul 2004 faþã de anii anteriori.
Evoluþie negativã s-a înregistrat ºi în transportul maritim.
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2005 2006 2007 2008
Transport maritim 47694 46709 48928 50458

- încãrcãri 22609 22150 20298 20857
- descãrcãri 25085 24559 28630 29601
Pe cãi navigabile interioare 33648 29304 29425 30295

- încãrcãri 15138 12577 12710 7526
- descãrcãri 18510 16727 16661 22646
- tranzit ... ... 54 123
... = Lipsã date.
Transportul de pasageri al aeroporturilor
mii
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
3894
4484
4593
3937
2750
2183
2747
2156
1458
1715
1442
1691
500
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi
TRANSPORTURI
Transportul de mãrfuri al aeroporturilor
tone
18000 17758
16000 15851
15099
13902
14000
12656
12000
10377
10000 8928
8000 7041 7169
6324 6740
6000 5582
4000
2000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate
(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor
U.M. 2005 2006 2007 2008

Pasageri mii pasageri 4339 5497 7831 9077
Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 20226 22591 22268 26686
Miºcãri aeronave numãr 104915 120701 133646 150120
Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie

mii bucãþi
2005 2006 2007 2008

Autobuze ºi microbuze 39 33 34 42
Autoturisme 3364 3221 3541 4027
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 198 43 56 72
Autovehicule de marfã 494 457 502 645
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi
Înmatricularea Vehiculelor).
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
2005 2006 2007 20081)

Exporturi FOB
milioane euro 22255 25850 29549 33628
milioane dolari SUA 27730 32336 40471 49539
milioane lei 80663 91472 98579 123450
Importuri CIF
milioane euro 32568 40746 51322 56337
milioane dolari SUA 40463 51106 70414 82965
milioane lei 117946 144087 171319 206808
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -10313 -14896 -21773 -22709
milioane dolari SUA -12733 -18770 -29943 -33426
milioane lei -37283 -52615 -72740 -83358
1) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional a crescut an de an în perioada 2005-2008, în

principal ca urmare a liberalizãrii comerþului prin eliminarea barierelor tarifare ºi netarifare.
Creºterea exporturilor a avut o influenþã semnificativã asupra producþiei industriale, reflectând
totodatã ºi îmbunãtãþirea performanþelor economice. În anul 2008, cele mai cãutate mãrfuri la
export au fost: maºini ºi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus
sunetul ºi imaginile; metale comune ºi articole din acestea; mijloace ºi materiale de transport;
materiale textile ºi articole din acestea; produse minerale.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
milioane euro
65000
55000
45000
35000
56337
51322
25000
40746
33628
32568
29549
26281
15000
25850
22255
21201
18935
15614
5000
-5000
-5587 -7346
-15000 -10313
-14896
-25000 -21773 -22709
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC 2005 2006 2007 20081)
Export FOB E 22255 25850 29549 33628

Import CIF I 32568 40746 51322 56337
I Animale vii ºi produse E 196 211 252 266
animale I 662 707 870 1168
II Produse vegetale E 276 407 440 1190
I 437 538 1037 1211
III Grãsimi ºi uleiuri E 62 57 68 106
animale sau vegetale I 59 74 144 227
IV Produse alimentare, E 139 179 362 590
bãuturi ºi tutun I 864 1106 1288 1688
V Produse minerale E 2465 2702 2295 3158
I 5073 6033 6139 7837
VI Produse chimice E 995 1049 1130 1427
I 2436 3111 3873 4695
VII Materiale plastice, cauciuc E 864 1091 1454 1694
ºi articole din acestea I 1941 2526 3086 3237
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din E 202 223 233 228
acestea I 706 754 762 691
IX Produse din lemn, E 836 925 993 916
exclusiv mobilier I 321 386 579 583
X Pastã de lemn, hârtie, carton E 130 134 178 156
ºi articole din acestea I 644 768 866 954
XI Materiale textile ºi E 4219 4169 3932 3527
articole din acestea I 3332 3385 3629 3429
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1290 1384 1358 1229
ºi articole similare I 360 414 512 546
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã E 208 195 236 207
ºi din materiale similare I 613 737 944 1040
XV Metale comune ºi E 3296 3877 4815 4934
articole din acestea I 2876 4030 5675 6372
XVI Maºini ºi aparate, echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 3941 5245 6552 8084
ºi imaginile I 7630 9881 12852 13512
XVII Mijloace ºi materiale E 1767 2545 3577 4155
de transport I 3330 4711 7102 6971
XVIII Instrumente ºi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale ºi similare;
ceasuri; instrumente muzicale; E 134 178 232 309
pãrþi ºi accesorii ale acestora I 565 707 823 888
XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1098 1165 1362 1366
I 617 777 1027 1181
XXII Produse necuprinse în E 137 114 82 86
alte secþiuni din N.C. I 102 101 113 110
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Date provizorii.
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor de bunuri, în perioada
2005-2008, constau în principal în:
- majorarea ponderii în total exporturi, a mijloacelor ºi materialelor de transport, precum ºi
a maºinilor ºi aparatelor, echipamentelor electrice, aparatelor de înregistrat sau de reprodus
sunetul ºi imaginile;
- diminuarea contribuþiei în total exporturi a materialelor textile ºi articolelor din acestea.
În perioada 2005 - 2008, în evoluþia structurii mãrfurilor importate se remarcã urmãtoarele

aspecte:
- importurile de maºini ºi aparate, echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul ºi imaginile, precum ºi importurile de mijloace ºi materiale de transport, au
avut un trend ascendent, deºi în anul 2008 se înregistreazã o uºoarã diminuare a ponderii
acestora în total importuri comparativ cu anul 2007;
- importurile de metale comune ºi articole din acestea au înregistrat o evoluþie ascendentã pe
întreaga perioadã analizatã;
- importurile de materiale textile ºi articole din acestea, precum ºi importurile de produse
minerale au avut un trend descendent (deºi acestea din urmã au înregistrat în anul 2008, o
creºtere a ponderii în total importuri comparativ cu anul 2007).
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
anul precedent = 100
2005 2006 2007 20081)

Export FOB 109,5 108,2 106,0 103,8
Import CIF 105,3 103,6 98,2 103,4
1) Date provizorii.
Exporturile, pe grupe de þãri1)

milioane euro
2006 2007 20082)
Total 25850 29549 33628
Europa 22431 26041 29410
Uniunea Europeanã (UE-27) 18228 21269 23671
AELS 425 536 626
Alte þãri din Europa 3778 4236 5113
Asia 1960 2017 2273
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1229 1124 1339
Alte þãri din Asia 731 891 934
Africa 544 506 843
Africa de Nord 372 378 485
Alte þãri din Africa 173 127 359
America 886 934 1012
din care:
America de Nord 724 634 624
America Centralã ºi Caraibeanã 57 134 205
America de Sud 105 162 183
Oceania 7 43 68
Þãri nespecificate 3) extra UE 22 8 22
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine
pentru importuri extracomunitare. 2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2008 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
16,5%
Alte þãri
45,0% Italia
15,4%
Franþa
7,4%
Bulgaria Ungaria Turcia
4,1% 5,1% 6,5%
1)
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20081)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
16,3%
Alte þãri
48,4%
Italia
11,4%
Ungaria
7,4%
Turcia Franþa Federaþia Rusã

4,9% 5,9%
5,7%
1)
Date provizorii.
Importurile, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2006 2007 20082)
Total 40746 51322 56337
Europa 34618 44265 46854
Uniunea Europeanã 27995 36587 38937
AELS 577 459 513
Alte þãri din Europa 6046 7220 7404
Asia 4201 5212 7356
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 541 771 441
Alte þãri din Asia 3659 4440 6915
Africa 191 266 285
Africa de Nord 130 165 225
Alte þãri din Africa 61 101 60
America 1310 1433 1710
din care:
America de Nord 753 802 1023
America Centralã ºi Caraibeanã 63 79 78
America de Sud 494 551 609
Oceania 69 117 131
Þãri nespecificate 3) extra UE 357 28 1
1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine
pentru importuri extracomunitare.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale

Uniunii Europene, care, în anul 2008 deþin 70,5% din valoarea totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale
Uniunii Europene, acestea deþinând 69,2% din valoarea totalã a importurilor anului 2008.
Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 20081)
Exporturi FOB Importuri CIF

33628 milioane euro 56337 milioane euro
12,5% 16,8%
1,9% 70,5% 69,2%
0,9% 62,2%
15,1%
13,1%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1)
Date provizorii.
Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport

milioane euro
2006 2007 20081)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport
Total 25850 29549 33628

din care:
Transport feroviar 1284 1420 1852
Transport rutier 17266 19114 22357
Transport maritim 6220 6175 7551
Transport fluvial 399 277 419
Importurile (CIF) pe moduri de transport
Total 40746 51322 56337

din care:
Transport feroviar 2827 3237 3260
Transport rutier 28207 32774 37350
Transport maritim 6504 8015 10286
Transport fluvial 185 315 370
1) Date provizorii.
COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri
2005 2006 2007

Total 71504,3 84192,8 101023,8
Mãrfuri alimentare 33442,8 37178,5 44406,3
Mãrfuri nealimentare 38061,5 47014,3 56617,5
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
Indicii comerþului cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

2000 = 100
2005 2006 2007 20082)
Total 1) 162,2 184,1 214,3 242,2

1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
2) Date provizorii.
În anul 2008, indicii cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu

amãnuntul (cu excepþia comerþului cu autovehicule ºi motociclete) au înregistrat o creºtere cu
142,2% faþã de media anului 2000.
S-au înregistrat creºteri cu precãdere la mãrfurile alimentare, cu 117,9%, precum ºi la mãrfurile
nealimentare, cu 163,3%.
Evoluþia indicilor comerþului cu amãnuntul ºi ai serviciilor

de piaþã prestate în principal pentru populaþie
%
140 an curent/an precedent
131,4
130
123,7
120 118,4
117,5
112,4 113,0
111,2 116,4
110 107,9 113,5
112,8
109,5
101,9 107,7 107,9
100
99,7
93,0
94,4
90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1)
Indicii comerþului cu amãnuntul

Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie
1) Date provizorii.
SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie (%)
2000 = 100
2005 2006 2007 20081)
Total 144,5 194,1 248,2 247,5

din care:
Hoteluri ºi restaurante 154,9 205,5 254,2 251,9
Jocuri de noroc ºi alte activitãþi
recreative 131,5 181,6 248,3 287,0
Activitãþi ale agenþiilor de voiaj
ºi a tur-operatorilor; activitãþi
de asistenþã turisticã 157,7 209,1 277,6 173,5
Coafurã ºi alte activitãþi de
înfrumuseþare 120,8 232,6 322,5 466,3
Spãlarea, curãþarea ºi vopsirea
textilelor ºi a blãnurilor 195,0 198,7 230,0 230,7
1) Date provizorii.
În anul 2008, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal populaþiei a înregistrat un

indice de volum cu 147,5% mai mare faþã de media anului 2000.
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

2005 2006 2007

Servicii de piaþã prestate în principal
pentru populaþie 12576,2 17583,2 21707,6
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru operatorii economici 30269,1 41813,8 57089,1
Servicii de transporturi, depozitare ºi
comunicaþii 42270,3 50396,1 59563,0
TURISM
Cazarea turiºtilor
2005 2006 2007 2008

Capacitatea de cazare turisticã
1)
Existentã (mii locuri) 283 287 284 294
În funcþiune (mii locuri-zile) 54979 56500 57138 59188

- proprietate majoritar privatã
(mii locuri-zile) 45436 47809 48995 51395
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 5805 6216 6972 7125
din care: strãini 1430 1380 1551 1466
din total:
- proprietate majoritar privatã 5121 5549 6304 6478
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 18373 18992 20593 20726
din care: strãini 3464 3242 3586 3359
din total:
- proprietate majoritar privatã 15205 15802 17539 17785
1) La 31 iulie.
Turismul internaþional al României
mii
14000
13000
12000
11000
10000
9000
8000
7000
13072
6000
10980
5000
8862
8906
7722
4000
6972
7140
6600
6497
6037
5839
3000
5595
2000
1000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sosiri Plecãri
În anul 2008, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 8862 mii persoane, în
timp ce numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 13072 mii persoane.
TURISM
Turismul internaþional 1)
2005 2006 2007 2008

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)
Total 5839 6037 7722 8862

din care:
Austria 129 151 218 210
Bulgaria 389 399 818 1114
Italia 271 278 398 433
Germania 354 343 473 522
Republica Moldova 1435 1490 1110 1429
Turcia 201 219 284 303
Ucraina 328 433 720 730
Ungaria 1522 1367 1743 1950
Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 5839 6037 7722 8862

Rutiere 4428 4390 5753 6885
Feroviare 305 316 275 253
Aeriene 919 1122 1460 1462
Navale 187 209 234 262
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 7140 8906 10980 13072

Rutiere 6001 7418 8762 10381
Feroviare 222 237 247 259
Aeriene 881 1225 1944 2404
Navale 36 26 27 28
1) La punctele de frontierã.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.
JUSTIÞIE
numãr
2005 2006 2007 20081)

Judecãtori 3671 3799 4111 4142
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii) 1597 1729 1532 1597
- penale (mii) 370 333 246 239
- civile (mii) 1227 1396 1286 1358
Persoane condamnate definitiv 65682 56705 46127 36795
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei 17411 15275 10195 7246
Infracþiuni contra patrimoniului 2) 29074 23620 19518 14837
Infracþiuni silvice 2902 2377 1614 782
Infracþiuni de serviciu
- dare de mitã 76 67 89 58
- luare de mitã 79 77 87 62
- trafic de influenþã 98 92 61 48
- primire de foloase necuvenite 1 1 1 4
Infracþiuni contra autoritãþilor 351 303 224 196
Infracþiuni economice 4 21 9 10
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã 2535 2054 1861 1240
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice 8197 8046 8637 9042
Rata criminalitãþii
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 304 263 214 171
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi

Libertãþilor Cetãþeneºti ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.
În anul 2008, în România erau 4142 judecãtori, cu 12,8% mai mulþi decât în anul 2005.
În anul 2008, din numãrul total de cauze înregistrate, 85% au fost cauze civile. Numãrul de
cazuri penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 435
în anul 2005 ºi 386 în anul 2008.
În perioada 2005-2008, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000

locuitori s-a redus, ajungând de la 304 în anul 2005 la 171 în anul 2008.
2005 2006 2007 20081)

Infracþiuni cercetate de poliþie
- total (mii) 208 233 281 289
Rata infracþionalitãþii
(infracþiuni cercetate de poliþie
la 100000 locuitori) 963 1078 1307 1345
1) Date provizorii.
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

Þara 2000 2006 2007 2008 2000 2006 2007 2008
Total din care: femei
UE 27 482,8 493,0 495,1 497,5 247,7 252,5 253,5 254,6
Austria 8,0 8,3 8,3 8,3 4,1 4,2 4,3 4,3
Belgia 10,2 10,5 10,6 10,7 5,2 5,4 5,4 5,4
Bulgaria 8,2 7,7 7,7 7,6 4,2 4,0 4,0 3,9
Republica Cehã 10,3 10,3 10,3 10,4 5,3 5,2 5,3 5,3
Cipru 0,7 0,8 0,8 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4
Danemarca 5,3 5,4 5,4 5,5 2,7 2,7 2,8 2,8
Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7
Finlanda 5,2 5,3 5,3 5,3 2,6 2,7 2,7 2,7
Franþa 60,5 63,0 63,4 63,8 31,1 32,4 32,6 32,8
Germania 82,2 82,4 82,3 82,2 42,1 42,1 42,0 41,9
Grecia 10,9 11,1 11,2 11,2 5,5 5,6 5,6 5,7
Irlanda 3,8 4,2 4,3 4,4 1,9 2,1 2,2 2,2
Italia 56.9 58,8 59,1 59,6 29,4 30,2 30,4 30,7
Letonia 2,4 2,3 2,3 2,3 1,3 1,2 1,2 1,2
Lituania 3,5 3,4 3,4 3,4 1,9 1,8 1,8 1,8
Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2
Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2
Olanda 15,9 16,3 16,4 16,4 8,0 8,3 8,3 8,3
Polonia 38,7 38,2 38,1 38,1 19,9 19,7 19,7 19,7
Portugalia 10,2 10,6 10,6 10,6 5,3 5,5 5,5 5,5
Regatul Unit 58,8 60,4 60,9 61,21) 30,2 30,8 31,0 31,21)
România 22,5 21,6 21,6 21,5 11,5 11,1 11,1 11,0
Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8
Slovenia 2,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,0 43,8 44,5 45,3 20,4 22,2 22,5 22,9
Suedia 8,9 9,0 9,1 9,2 4,5 4,6 4,6 4,6
Ungaria 10,2 10,1 10,1 10,0 5,4 5,3 5,3 5,3
Sursa: Eurostat.
1) Date provizorii.
Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2006 2007 2000 2006 2007
UE 27 10,6 10,6 10,6 0,6 1,1 1,0

Austria 9,8 9,4 9,2 0,2 0,4 0,2
Belgia 11,3 11,5 11,4 1,1 1,9 1,9
Bulgaria 9,1 9,6 9,8 -5,1 -5,1 -4,9
Republica Cehã 8,8 10,3 11,1 -1,8 0,1 1,0
Cipru 12,2 11,3 10,9 4,5 4,7 4,1
Danemarca 12,6 12,0 11,7 1,7 1,7 1,6
Estonia 9,5 11,1 11,8 -3,9 -1,8 -1,2
Finlanda 11,0 11,2 11,1 1,4 2,0 1,8
Franþa 13,3 13,1 12,9 4,4 4,8 4,5
Germania 9,3 8,2 8,3 -0,9 -1,8 -1,7
Grecia 9,5 10,1 10,0 -0,2 0,6 0,2
Irlanda 14,4 15,1 16,2 6,1 8,6 9,8
Italia 9,5 9,5 9,5 -0,2 - -0,2
Letonia 8,5 9,7 10,2 -5,0 -4,7 -4,3
Lituania 9,8 9,2 9,6 -1,4 -4,0 -3,9
Luxemburg 13,1 11,7 11,4 4,5 3,7 3,4
Malta 11,0 9,6 9,5 3,4 1,6 1,9
Olanda 13,0 11,3 11,1 4,2 3,0 2,9
Polonia 9,8 9,8 10,2 0,3 0,1 0,3
Portugalia 11,7 10,0 9,7 1,4 0,3 -0,1
Regatul Unit 11,5 12,3 12,7 1,2 2,9 3,2
România 10,5 10,2 10,0 -0,9 -1,8 -1,7
Slovacia 10,2 10,0 10,1 0,5 0,1 0,1
Slovenia 9,1 9,4 9,8 -0,2 0,4 0,6
Spania 9,9 10,9 11,0 0,9 2,5 2,4
Suedia 10,2 11,7 11,7 -0,3 1,6 1,7
Ungaria 9,6 9,9 9,7 -3,7 -3,2 -3,5
Sursa: Eurostat.
Durata medie a vieþii (ani)
Þara 2000 2006 2007
Austria 78 80 80
Belgia 78 79 80
Bulgaria 72 73 73
Republica Cehã 75 76 77
Cipru 77 78 78
Danemarca 76 78 78
Estonia 71 73 73
Finlanda 77 79 79
Franþa 79 81 81
Germania 78 79 79
Grecia 78 79 79
Irlanda 77 78 79
Italia 79 81 81
Letonia 71 72 72
Lituania 73 71 71
Luxemburg 78 78 80
Malta 77 80 79
Olanda 78 80 80
Polonia 73 75 75
Portugalia 76 78 79
Regatul Unit 77 79 79
România 71 72 73
Slovacia 73 74 74
Slovenia 76 78 78
Spania 78 80 80
Suedia 80 81 81
Ungaria 71 73 73
Sursa: World Population Data Sheet 2008.
Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara 2000 2006 2007 2008
UE 27 1,9 2,2 2,3 3,7

Austria 2,0 1,7 2,2 3,2
Belgia 2,7 2,3 1,8 4,5
Bulgaria 10,3 7,4 7,6 12,0
Republica Cehã 3,9 2,1 3,0 6,3
Cipru 4,9 2,2 2,2 4,4
Danemarca 2,7 1,9 1,7 3,6
Estonia 3,9 4,4 6,7 10,6
Finlanda 2,9 1,3 1,6 3,9
Franþa 1,8 1,9 1,6 3,2
Germania 1,4 1,8 2,3 2,8
Grecia 2,9 3,3 3,0 4,2
Irlanda 5,3 2,7 2,9 3,1
Italia 2,6 2,2 2,0 3,5
Letonia 2,6 6,6 10,1 15,3
Lituania 1,1 3,8 5,8 11,1
Luxemburg 3,8 3,0 2,7 4,1
Malta 3,0 2,6 0,7 4,7
Olanda 2,3 1,7 1,6 2,2
Polonia 10,1 1,3 2,6 4,2
Portugalia 2,8 3,0 2,4 2,7
Regatul Unit 0,8 2,3 2,3 3,6
România 45,7 6,6 4,9 7,9
Slovacia 12,2 4,3 1,9 3,9
Slovenia 8,9 2,5 3,8 5,5
Spania 3,5 3,6 2,8 4,1
Suedia 1,3 1,5 1,7 3,3
Ungaria 10,0 4,0 7,9 6,0
Sursa: Eurostat.
Rata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

Þara
2000 2006 2007 2008 2000 2006 2007 2008
UE 27 62,2 64,5 65,4 65,9 8,6 8,1 7,1 7,0
Austria 68,5 70,2 71,4 72,1 3,6 4,7 4,4 3,8
Belgia 60,5 61,0 62,0 62,4 6,9 8,2 7,5 7,0
Bulgaria 50,4 58,6 61,7 64,0 16,4 9,0 6,9 5,6
Republica Cehã 65,0 65,3 66,1 66,6 8,7 7,1 5,3 4,4
Cipru 65,7 69,6 71,0 70,9 4,9 4,6 3,9 3,8
Danemarca 76,3 77,4 77,1 78,1 4,3 3,9 3,7 3,3
Estonia 60,4 68,1 69,4 69,8 12,8 5,9 4,7 5,5
Finlanda 67,2 69,3 70,3 71,1 9,8 7,7 6,9 6,4
Franþa 62,1 63,8 64,6 65,2 9,1 9,2 8,3 7,8
Germania 65,6 67,5 69,4 70,7 7,2 9,8 8,4 7,3
Grecia 56,5 61,0 61,4 61,9 11,2 8,9 8,3 7,7
Irlanda 65,2 68,6 69,1 67,6 4,2 4,4 4,5 6,3
Italia 53,7 58,4 58,7 58,7 10,1 6,8 6,1 6,8
Letonia 57,5 66,3 68,3 68,6 13,7 6,8 6,0 7,5
Lituania 59,1 63,6 64,9 64,3 16,4 5,6 4,3 5,8
Luxemburg 62,7 63,6 63,6 63,4 2,3 4,7 4,7 4,9
Malta 54,2 54,8 55,7 55,2 6,7 7,3 6,4 5,9
Olanda 72,9 74,3 76,0 77,2 2,8 3,9 3,2 2,8
Polonia 55,0 54,5 57,0 59,2 16,1 13,8 9,6 7,1
Portugalia 68,4 67,9 67,8 68,2 4,0 7,7 8,0 7,7
Regatul Unit 71,2 71,5 71,3 71,5 5,3 5,4 5,3 5,6
România2) 63,6 58,8 58,8 59,03) 6,9 7,3 6,4 5,83)
Slovacia 56,8 59,4 60,7 62,3 18,8 13,4 11,1 9,5
Slovenia 62,8 66,6 67,8 68,6 6,7 6,0 4,8 4,4
Spania 56,3 64,8 65,6 64,3 11,1 8,5 8,3 11,3
Suedia 73,0 73,1 74,2 74,3 5,6 7,0 6,1 6,2
Ungaria 56,3 57,3 57,3 56,7 6,4 7,5 7,4 7,8
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
2) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
3) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara 2000 2005 2006 2007

UE 27 … 28992,4 31302,1 …
Austria … 36032,0 36673,0 …
Belgia 31644,0 36672,7 37674,0 …
Bulgaria 1436,1 1977,7 2195,0 2626,0
Republica Cehã … 7404,5 8284,4 …
Cipru 16334,9 20548,5 21310,2 …
Danemarca 40962,2 47529,3 48307,3 53165,0
Estonia … … … …
Finlanda 27398,3 33290,0 34080,0 36126,0
Franþa 26712,0 30520,9 31368,6 …
Germania 37319,0 41694,0 42382,0 …
Grecia 14721,0 … … …
Irlanda … 40462,0 … …
Italia … … … …
Letonia … 4246,0 5210,9 6690,2
Lituania … … … …
Luxemburg 35875,0 42135,0 43621,0 45284,0
Malta 11658,21) 11180,3 11669,4 …
Olanda 31901,0 38700,0 … …
Polonia … 6269,9 … …
Portugalia 12619,6 14715,0 15929,6 …
Regatul Unit 37676,5 42866,3 44495,6 46050,5
România2) 1732,0 3241,2 3937,8 5066,0
Slovacia 3583,1 6373,6 7039,6 8400,1
Slovenia … … … …
Spania 17432,0 20438,8 21150,2 …
Suedia 31620,8 34049,3 35084,0 36871,4
Ungaria 4172,5 7797,8 7840,2 8952,0
Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale.
1) Serie întreruptã.
2) Sursa: Ancheta anualã asupra costului forþei de muncã (cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele
cu sub 10 salariaþi).
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2005 2006 2007

1)
UE 27 1,86 1,84 1,84 1,83
Austria1) 1,91 2,41 2,46 2,56
Belgia 1,97 1,84 1,882) 1,872)
Bulgaria 0,52 0,49 0,48 0,48
Republica Cehã 1,21 1,41 1,55 1,54
Cipru 0,24 0,40 0,43 0,452)
Danemarca 2,24 2,45 2,48 2,551)
Estonia 0,61 0,93 1,15 1,142)
Finlanda 3,34 3,48 3,45 3,47
Franþa 2,15 2,13 2,102) 2,082)
Germania 2,45 2,48 2,54 2,531)
Grecia … 0,58 0,571) 0,571)
Irlanda 1,12 1,26 1,32 1,312)
Italia 1,05 1,09 1,14 ...
Letonia 0,44 0,56 0,70 0,63
Lituania 0,59 0,76 0,79 0,82
Luxemburg 1,65 1,57 1,66 1,632)
Malta … 0,542) 0,64 0,602)
Olanda 1,82 1,732) 1,712) 1,702)
Polonia 0,64 0,57 0,56 ...
Portugalia 0,761) 0,81 1,001) 1,182)
Regatul Unit 1,85 1,76 1,76 ...
România 0,37 0,41 0,46 0,533)
Slovacia 0,65 0,51 0,49 0,46
Slovenia 1,41 1,46 1,56 1,532)
Spania 0,91 1,12 1,20 1,27
Suedia … 3,80 3,74 3,642)
Ungaria 0,78 0,94 1,00 0,97
1) Date estimate.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire
a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2005 2006 2007
1)
UE 27 7,1 9,7 9,6 9,7
Austria 8,3 12,9 13,1 12,8
Belgia 6,2 8,3 7,52) 7,2
Bulgaria … 1,3 1,3 1,3
Republica Cehã … 5,6 5,6 5,7
Cipru 3,1 5,9 7,1 8,4
Danemarca 19,4 27,4 29,2 29,2
Estonia 6,5 5,9 6,5 7,0
Finlanda 17,5 22,5 23,1 23,4
Franþa 2,8 7,1 7,6 7,4
Germania 5,2 7,7 7,5 7,8
Grecia 1,0 1,9 1,9 2,1
Irlanda … 7,4 7,3 7,6
Italia 4,8 5,8 6,1 6,2
Letonia ... 7,9 6,92) 7,1
Lituania 2,8 6,0 4,92) 5,3
Luxemburg 4,8 8,5 8,2 7,0
Malta 4,5 5,3 5,5 6,0
Olanda 15,5 15,9 15,6 16,6
Polonia … 4,9 4,7 5,1
Portugalia 3,4 4,1 4,22) 4,4
Regatul Unit 20,5 27,5 26,62) …
România3) 0,9 1,6 1,5 1,5
Slovacia … 4,6 4,1 3,9
Slovenia … 15,3 15,0 14,8
Spania 4,1 10,5 10,4 10,4
Suedia 21,6 33,41) 32,01) …
Ungaria 2,9 3,9 3,8 3,6
1) Date estimate.
2) Date provizorii.
3) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2005 2006 2007 2008
UE 27 … 49 54 60
Austria 47 52 60 69
Belgia 50 54 60 64
Bulgaria … 17 19 25
Republica Cehã 19 29 35 46
Cipru 32 37 39 43
Danemarca 75 79 78 82
Estonia 39 46 53 58
Finlanda 54 65 69 72
Franþa … 41 49 62
Germania 62 67 71 75
Grecia 22 23 25 31
Irlanda 47 50 57 63
Italia 39 40 43 47
Letonia 31 42 51 53
Lituania 16 35 44 51
Luxemburg 65 70 75 80
Malta … 53 54 59
Olanda 78 80 83 86
Polonia 30 36 41 48
Portugalia 31 35 40 46
Regatul Unit 60 63 67 71
România 1) 29 30 35 36
Slovacia 23 27 46 58
Slovenia 48 54 58 59
Spania 36 39 45 51
Suedia 73 77 79 84
Ungaria 22 32 38 48
1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE 27 = 100) -
Þara 2000 2006 2007 20081)
Austria 123,1 120,2 115,0 114,8

Belgia 137,1 131,5 129,8 128,8
Bulgaria 30,4 34,9 34,9 35,7
Republica Cehã 61,9 70,7 71,8 73,1
Cipru 85,0 84,9 83,6 84,2
Danemarca 110,6 108,5 102,1 99,7
Estonia 46,5 64,3 64,2 61,6
Finlanda 114,9 112,4 111,0 110,2
Franþa 125,2 123,5 121,6 ...
Germania 108,1 107,1 107,2 106,9
Grecia 93,7 103,9 102,0 103,5
Irlanda 127,2 134,9 139,8 137,6
Italia 126,1 109,0 108,5 106,9
Letonia 40,1 50,9 53,5 50,6
Lituania 42,7 57,1 59,4 60,8
Luxemburg 176,1 184,1 173,9 164,3
Malta 96,8 90,3 90,5 90,5
Olanda 114,5 113,3 112,4 112,9
Polonia 50,8 61,2 60,9 61,5
Portugalia 68,9 70,2 71,22) 70,8
Regatul Unit 108,9 109,7 111,8 113,1
România ... 39,2 43,71) 46,6
Slovacia 58,0 71,8 75,0 77,5
Slovenia 75,1 84,0 84,6 84,9
Spania 103,8 103,1 103,6 105,1
Suedia 113,6 113,9 111,8 110,3
Ungaria 64,7 74,5 72,9 74,0
1) Previziuni.
2) Date estimate.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara
2000 2006 2007 20082)
UE 27 19000 23500 24900 25100

Austria 25400 30000 30800 31300
Belgia 24000 28200 29400 29700
Bulgaria 5300 8600 9300 9800
Republica Cehã 13000 18500 20000 20400
Cipru 16900 21600 22600 23200
Danemarca 25100 29600 29900 29400
Estonia 8500 16100 16900 16300
Finlanda 22300 27500 28800 29000
Franþa 22000 26100 27200 ...
Germania 22600 26900 28600 29000
Grecia 16000 22900 23600 24200
Irlanda 24900 34200 37400 35900
Italia 22300 24300 25400 24900
Letonia 7000 12600 14400 13800
Lituania 7500 13200 14800 15200
Luxemburg 46400 65700 66600 64900
Malta 15900 18100 19400 19800
Olanda 25600 30700 32600 33200
Polonia 9200 12300 13400 14100
Portugalia 14900 17500 190003) 19000
Regatul Unit 22300 27800 29600 29700
România 5000 9100 105002) 11300
Slovacia 9500 15000 16700 177003)
Slovenia 15000 20700 22200 22800
Spania 18500 24700 26200 26200
Suedia 24100 29300 30400 30200
Ungaria 10700 15300 15600 15700
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii
Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã
convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Previziuni.
3) Estimãri.
5) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare

(anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB
2000 2006 2007 2008 2006 2007 2008
3,9 3,1 2,9 0,9 -1,4 -0,8 -2,3

3,4 3,3 3,1 1,8 -1,6 -0,5 0,4
3,7 2,8 2,8 1,1 0,3 -0,2 -1,2
5,4 6,3 6,2 6,0 3,0 0,1 1,5
3,6 6,4 6,0 3,2 -2,6 -0,6 -1,5
5,0 4,0 4,4 3,7 -1,2 3,4 0,9
3,5 3,9 1,6 -1,1 5,2 4,5 3,6
9,6 11,2 6,3 -3,6 2,9 2,7 -3,0
5,0 4,9 4,2 0,9 4,0 5,2 4,2
3,9 2,0 2,2 ... -2,3 -2,7 -3,4
3,2 2,9 2,5 1,3 -1,5 -0,2 -0,1
4,5 4,2 4,0 2,9 -2,8 -3,6 -5,0
9,4 5,7 6,0 -2,3 3,0 0,2 -7,1
3,7 1,8 1,6 -1,0 -3,3 -1,5 -2,7
6,9 12,2 10,0 -4,6 -0,5 -0,4 -4,0
4,1 7,7 8,9 3,0 -0,4 -1,0 -3,2
8,4 6,1 5,2 -0,9 1,4 3,6 2,6
… 3,4 3,9 2,7 -2,6 -2,2 -4,7
3,9 3,0 3,5 2,1 0,6 0,3 1,0
4,3 6,2 6,6 4,8 -3,9 -1,9 -3,9
3,9 1,3 1,9 0,0 -3,9 -2,6 -2,6
3,8 2,9 3,0 0,7 -2,7 -2,7 -5,5
2,1 7,9 6,24) 7,15) -2,2 -2,54) -5,45)
1,4 8,5 10,4 6,43) -3,5 -1,9 -2,2
4,1 5,7 6,8 3,5 -1,3 0,5 -0,9
5,0 3,9 3,7 1,2 2,0 2,2 -3,8
4,4 4,1 2,6 -0,2 2,5 3,8 2,5
5,2 3,9 1,1 0,5 -9,2 -4,9 -3,4
Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)
Þara 2000 2005 2006
Austria 98,1 95,7 95,1

Belgia 102,1 98,8 94,4
Bulgaria 95,9 83,3 84,8
Republica Cehã 97,7 94,6 89,0
Cipru 99,5 91,6 87,6
Danemarca 100,1 101,2 98,0
Estonia 103,8 104,7 98,4
Finlanda 102,5 106,3 103,8
Franþa 100,9 95,6 92,0
Germania 100,2 98,2 96,0
Grecia 101,0 95,7 92,0
Irlanda 98,1 97,3 98,9
Italia 100,1 99,3 96,1
Letonia 100,6 119,9 114,3
Lituania 106,7 105,5 89,2
Luxemburg 104,8 95,7 94,9
Malta 99,5 92,8 93,5
Olanda 101,8 92,0 90,1
Polonia 99,5 96,5 93,4
Portugalia 100,2 93,6 92,7
Regatul Unit 101,8 99,2 98,1
România 89,2 113,4 111,2
Slovacia 90,2 92,5 85,1
Slovenia 101,3 103,3 99,9
Spania 102,4 97,6 101,9
Suedia 101,1 97,7 92,9
Ungaria 94,0 103,9 98,8
Sursa: FAO Statistical.
2005=100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara construcþii)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
UE 27 104,02 107,76 105,87 103,69 106,36 103,38
Austria 107,83 114,08 115,04 105,81 109,97 108,91
Belgia 2) 104,34 107,50 107,38 103,25 105,62 104,42
Bulgaria 106,091) 116,181) 116,891) 124,02 1) 158,64 1) 153,132)
Republica Cehã 113,632) 125,692) 122,422) 106,30 113,96 113,50
Cipru 99,982) 105,232) 108,672) 103,981) 110,571) 113,161)
Danemarca 104,22 102,05 100,84 109,911) 113,951) 110,551)
Estonia 111,54 118,69 111,75 127,771) 145,231) 127,781)
Finlanda 111,31 116,04 115,55 107,381) 118,511) 124,011)
Franþa 101,05 102,53 99,94 103,37 106,57 106,98
Germania 105,37 111,73 111,73 105,82 108,91 108,18
Grecia 100,812) 103,402) 99,012) 107,431) 132,971) 136,641)
Irlanda 105,081) 112,551) 111,461) 100,461) 91,071) 68,172)
Italia 103,60 105,78 102,30 ... ... ...
Letonia 107,87 108,97 104,88 113,541) 129,091) 125,761)
1) 1)
Lituania 106,77 109,39 114,79 121,26 147,38 149,461)
Luxemburg 102,07 101,80 96,13 102,56 105,29 104,25
Malta ... ... ... 110,241) 110,211) 112,891)
Olanda 101,562) 103,882) 105,422) ... ... ...
Polonia 112,26 122,66 125,42 115,84 134,76 147,97
Portugalia 103,13 103,23 98,97 93,46 89,88 88,65
Regatul Unit 99,48 99,46 96,24 101,26 103,782) 103,232)
România 109,59 120,74 124,48 116,23 135,15 148,182)
Slovacia 112,18 130,232) 136,19 116,05 122,38 136,55
Slovenia 105,70 113,27 111,782) 115,24 136,62 158,03
Spania 104,97 107,05 99,28 101,982) 97,562) 81,642)
Suedia 103,43 107,49 104,36 108,83 117,14 124,12
Ungaria 110,60 119,53 118,43 99,26 85,38 79,85
Notã: Serii ajustate în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare.

1) Estimãri.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Romania in Cifre 2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Satu Mare BOTOªANI

BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est

Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

Prezentare generalã ................................................................................................................................ 5

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

Numãrul judeþelor 421)

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Principalele altitudini muntoase

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

Dunãre 1075 332501)

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

Arii protejate, în anul 2007

Denumirea Numãr Suprafaþa (ha)

Rezervaþii ºtiinþifice 79 100574

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2007

Maxima absolutã Minima absolutã

Precipitaþii atmosferice1) în anul 2008

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 835,0

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

MONEDA NAÞIONALÃ: “Leu”, cu subdiviziunea “ban”.

2005 2006 2007 2008

Vârsta medie a populaþiei 38,6 38,8 39,0 39,2

Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002

Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Nr. Oraºul 1) Numãrul

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

143,3 141,8 146,6 149,4

Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea româneascã în limitele tradiþionale specifice

2005 2006 2007 2008

Rate (la 1000 locuitori)

Rate (la 1000 locuitori)

15 Spor natural pozitiv

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, dupã ce în ultimii

2005 2006 2007 2008

Municipii ºi oraºe - total 314 319 320 320

Comune - total 2850 2854 2855 2860

2005 2006 2007 20081)

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

2005 2006 2007 20081)

Total 10938 14197 8830 8739

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)

2005 2006 2007 20082)

Populaþia ocupatã - total 9147 9313 9353 9369

ªomeri BIM 1)- total 704 728 641 575

Populaþia ocupatã a prezentat o tendinþã crescãtoare pe parcursul ultimilor ani. Dintre

Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a înregistrat o traiectorie oscilantã

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: “privatã”, “cooperatistã” ºi “obºteascã”.

Tendinþele economice pozitive sunt reprezentate de creºterea constantã a ponderii ocupãrii în

Stabilitatea relativã a economiei a determinat, începând cu anul 2000, o scãdere