SOCIOLOGIE

11.11.2010

SOCIOLOGII CLASICI

Vilfredo Pareto

Tratat de sociologie

- Pentru a cunoaște socialul este nevoie să cunoaștem în prealabil natura umană.

Natura umană registrul rezidual
registrul derivațional

Registrul derivațional

( raționalul, logica)

Registrul rezidual

( iraționalul)

Tot ce este acțiune umană se înrădăcinează fie într-un regisru, fie într-altul. În funcție de
specificul acestui registru, acțiunile umane pot fi clasificate în două categorii :
 R.d acțiuni raționale (logice)- societăți raționale
 R.r acțiuni ~ raționale ( ~ logice)- societăți iraționale
Cu cât o societate este mai puțin dezvoltată acțiuni non-logice.
Sub alt aspect, Vilfredo Pareto consideră că în orice societate acțiunile logice fac obiecte
economice.
Acțiunile non-logice și acțiunile logice trebuie să le studieze sociologia. (V.P).
Sociologia- tradiția, obiceiuri, fapte sociale, mentalități
- pot să predomine comportamentele non- raționale
 Conducerea societății și teoria elitelor

Vilfredo Pareto susține ideea că orice societate este compusă din două mari
componente (două straturi):
 masa societății
 elita societății

Din nici o societate nu poate lipsi una dintre aceste componente. Masa societății este
importantă pentru a produce bunuri, astfel societatea nu poate subexista (fcț. de execuție).
Societatea nu s epoate lipsi nici de elită ( fcț. de conducere/inovație).

Elita este de două tipuri :

 elită guvernamentală procesul de circulație

al elitelor
 elită non guvernamentală

- este nevoie de circulația elitelor deoarece se epuizează filonul de inovație ( poate

deveni rigidă)
- trebuie împrospătată
- procesul de circulație al elitelor este firesc în statele democratice

Émile Durkheim ( 1858-1917)

- „sociologul”- primul mare sociolog clasic, propriu-zis
- face cercetări sociologice propriu-zise
- are o educație evreiască ( rabinică)
- învață ebraica, tradiția evreiască
- studii superioare : se formează la Paris, unde studiază filosofia
- stagiu de pregătire în Germania, unde cunoaște cele mai actuale preocupări fr la
acea vreme : psihologia, sociologia din Germania
- 1896 fondează „ L’année sociologique”.

1. Proiectul sociologic al lui Durkheim

Având în vedere climatul în care se formează Durkheim ( a doua jumătate a

secolului XIX), trebuie să remarcăm faptul că în acel climat, principalele problrmr
care se ridică sunt cele legate de rolul industrializării în societate. Acest proces de
industrializare masivă ridică o serie de probleme noi privind organizația
activităților economice, urbanizarea, trecerea unui număr mare de populație din
mediul rural spre cel urban, inclusiv o creștere a intensității vieții sociale.
 Pe lângă acest climat nu trebuie să uităm și influența educației evreiești asupra lui
Durkheim, educație care aduce în prim-plan două componente și anume :
- respectul pentru lege
- respectul pentru forța comunității sociale
! trebuie să ținem cont și de alte influențe
În educația sa de la Paris dobândește o foarte bună rigoare metodologică, mai ales de
la profesorul său Fustel Coulange ( Cetatea Antică). O altă influență educativă vine
dinspre filosofia neokantinaă ( acordă atenție problemelor de morală, de etică).
Problemele învățământului de la acea vreme, Durkheim se arată interesat de
problemele din Franța și Germania.

2. Obiectul sociologiei
- Concepția lui Auguste Comte și Herbert Spencer
- Pănă ajunge să-și cristalizeze ideile cu obiectuls trict al sociologiei Émile
Durkheim se arată preocupat într-o primă fază de problematica moralei. În acest
sens a fost influențat de Wilhelm Wundt
- În urm aacestor studii ale moralității, Durkheim ajunge la concluzia că principiul și
sursa moralității s-ar găsi în conduitatea socială.
- Solidaritatea socială
- Integrarea individului în societate
- Moralitatea se află în relațiile dintre oameni
Pentru E.D. există două categorii de fapte morale :
 moravurile ( datoriile indivizilor față de grup, familie, corporația profesională, stat)
 dreptul ca etică generală ( dreptuirle fundamentale ale indivizilor, dreptul la viață, la
libertate)
! Obiectul de studiu al sociologiei trebuie să-l constituie faptele sociale.
Faptele sociale sunt toate acele fapte din societate care nu sunt psihologice și care
îndeplinesc următoarele condiții :
o cond. de exterioritate ( faptul social = exterior conștiinței noastre)
o cond. de obiectivitate ( f.s = trebuie să fie obiectiv, independent, autonom în
raport cu conștiința noastră)
o cond. de coerciție ( constrângere) , un fapt din societate este f.s dacă se
manifestă constrângător în raport cu noi
ex. Faptele sociale sunt atunci instituțiile sociale