CUM POT EVITA BUYERII CARTONASELE

GALBENE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

LUNI, 22 NOIEMBRIE 2010 12:53

 
Text: Razvan Iilie
Avocatii specializati in dreptul
concurentei fac o serie de recomandari
buyerilor cu privire la continutul
contractelor pe care le incheie, astfel
incat sa nu intre in vizorul Consiliului
Concurentei.
Achizitorii trebuie sa aiba in vedere, in primul rand, sanctiunile
foarte severe impuse prin Legea concurentei, atrage atentia
avocatul Iuliana Negoita, Associate Zamfirescu Racoti Predoiu.
Consiliul Concurentei poate obliga intreprinderile la plata unor
amenzi cominatorii de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica
medie din anul financiar anterior sanctionarii, pentru fiecare zi
de intarziere, pentru a le determina sa inceteze practica
anticoncurentiala, sa respecte conditiile sau obligatiile impuse
printr-o decizie, ori sa furnizeze in mod complet si corect
informatiile si documentele care le-au fost cerute in scopul unei
investigatii.

"Mai mult, noile reglementari aduc sanctiuni atat pentru

companii, cat si pentru manageri. Astfel, persoanele fizice care
participa cu intentie frauduloasa si in mod determinant la
organizarea unui cartel pot fi sanctionate si cu interzicerea
dreptului de a ocupa o functie, de a exercita o profesie sau de a
desfasura o activitate similara aceleia de care s-au folosit pentru
incalcarea legii. Aceasta prevedere vine in completarea celei
care permitea pedepsirea persoanelor fizice cu inchisoare de la
6 luni la 4 ani sau cu amenda", adauga Negoita.
Potrivit avocatului Zamfirescu Racoti Predoiu, in negocierea
contractelor pe care le incheie cu diversi distribuitori,
achizitorii trebuie sa aiba in vedere orice eventuala practica
incorecta a acestora (de ex: stabilirea unor preturi de vanzare
sau a unor conditii comerciale inegale) si sa sesizeze autoritatea
de concurenta.
Un alt punct sensibil la care trebuie sa fie atenti buyerii se
refera la schimbul de informatii sensibile, "in special cele
referitoare la preturi, deoarece acestea pot constitui o intelegere
anticoncurentiala care va fi sanctionata de Consiliul
Concurentei".
CUM POT EVITA BUYERII CARTONASELE
GALBENE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI
Florentina Munteanu, manager in cadrul casei de avocatura
Reff si Asociatii, firma asociata Deloitte, recomanda, in primul
rand, monitorizarea permanenta a contractelor de distributie sau
achizitie incheiate si revizuirea contractelor existente din
perspectiva dreptului concurentei. Un alt aspect il constituie
constientizarea pozitiei pe piata, nu doar a firmei proprii, ci si a
partenerilor de afaceri, deoarece riscul de a fi sanctionati
depinde si de cota de piata a intreprinderilor care iau parte la o
intelegere anticoncurentiala. "Nu in ultimul rand, sunt
importante implementarea unui sistem de proceduri interne in
companie care sa reduca riscurile de a incheia o intelegere
anticoncurentiala, precum si cresterea nivelului intern de
cunoastere prin efectuarea de traininguri specializate pentru
persoanele implicate in incheierea contractelor de distributie
sau achizitie", spune managerul Reff si Asociatii.
Cele mai frecvente practici anticoncurentiale Din practica
juridica a casei de avocatura Reff si Asociatii, cele mai
frecvente practici anticoncurentiale din domeniul retailului sunt
clauzele de exclusivitate impuse de unii retaileri furmizorilor,
impartirea teritoriului, precum si impunerea unor preturi de
vanzare catre terti. "Analiza practicilor anticoncurentiale nu
trebuie sa se limiteze la genul acesta de clauze, care sunt relativ
usor de identificat intr-un contract, ci trebuie facuta dintr-o
perspectiva mai larga, urmarind efectul pe care o anumita
practica il poate avea pe piata, analizand posibilitatea de a
impiedica sau denatura concurenta", spune Florentina
Munteanu. Potrivit acesteia, Consiliul Concurentei nu a avut in
trecut o abordare suficient de agresiva in ceea ce priveste
aplicarea de sanctiuni intelegerilor anticoncurentiale verticale
(intre furnizori si distribuitori). "Ne asteptam ca, in viitorul
apropiat, Consiliul Concurentei sa acorde o mai mare atentie
acestui tip de intelegeri si sa urmareasca mult mai atent
diversele intelegeri ale marilor jucatori de pe piata", adauga
avocatul Deloitte.
"Acordarea de discounturi selective, precum si practicarea de
preturi de ruinare, respectiv de preturi reduse la intrarea pe
piata sau pentru castigarea unei cote majore, reprezinta aspecte
de conflict intre operatorii de pe piata", arata si avocatul Iuliana
Negoita. Practicarea unor preturi de ruinare este interzisa doar
daca aceasta fapta se savarseste de catre un agent economic
aflat intro pozitie dominanta pe piata, deci, de catre o firma
care are forta necesara ca, prin aceasta practica, sa isi elimine
concurentii si, ulterior, sa creasca preturile.
Potrivit reprezentantului Zamfirescu Racoti Predoiu, numarul
initiativelor de acest gen este mult mai mare decat cel al
conflictelor sau sanctiunilor efective. "In practica, doar cateva
dintre cazurile reclamate de agentii economici concurenti pe
piata sunt efectiv adresate prin plangere Consiliului
Concurentei".
Alte puncte sensibile din perspectiva legii concurentei sunt
aspectele legate de distributia exclusiva, contractele de franciza,
intelegerile in cadrul asociatiilor de producatori sau
distribuitori, fixarea preturilor, precum si clauzele restrictive
nepermise in operatiuni de concentrare economica. De
asemenea, aplicarea, in cazul partenerilor comerciali, a unor
conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel
un dezavantaj in pozitia concurentiala unora dintre acestia este
o clauza care ascunde practici anticoncurentiale interzise de
lege.
"In ceea ce priveste cele mai uzuale motive de sanctionare sau
disputa, se pot avea in vedere impunerea preturilor de revanzare
si partajarea pietelor", sustine Iuliana Negoita.
Ce spune Consiliul Concurentei
Potrivit celui mai recent raport al Con siliului Concurentei,
intitulat "Provo carile pietei unice si concurenta in sectoare
sensibile", elaborat in colaborare cu Centrul Roman de Politici
Economice (CEROPE) si Societatea Academica din Romania
(SAR), piata de retail este "deschisa, dinamica, concurentiala,
cu bariere la intrare relativ reduse pentru intreprinderi, fara
posibilitatea ca vreunul dintre marii retaileri sa manifeste putere
de piata mai mare decat restul competitorilor". Totusi, o serie
de reglementari limiteaza buna functionare a mecanismelor de
piata din punct de vedere concurential, se arata in analiza
Consiliului Concurentei, care recomanda eliminarea din
cuprinsul actelor normative a elementelor care nu permit in
totalitate transferul de bunastare catre consumatorul final.
De asemenea, raportul semnaleaza o tendinta de supra-
reglementare in domeniu, "care nu face altceva decat sa induca
incertitudine in piata, ridicand bariere nejustificate la intrarea
sau extinderea pe piata, sau intrand chiar in contradictie cu
directivele comunitare". Printre cele mai sensibile puncte pe
piata de retail din perspectiva Consiliului Concurentei sunt
urmatoarele:
Puterea redusa de negociere a furnizorilor in raport cu marii
retaileri. Potrivit analizelor CC, un segment de 30-35% dintre
furnizorii marilor lanturi de magazine resimt efectele unei
puteri de negociere inferioare in raport cu retailerii. "Dintre
elementele care stau la baza puterii de negociere superioare a
marilor retaileri pot fi mentionate cantitatile mari de marfuri pe
care le pot achizitiona, dispersia acestora pe piata nationala si
orientarea consumatorului catre acest tip de comert", se arata in
raport.
Efectele negative ale legislatiei, care interzice vanzarea in
pierdere si care defineste un cost de achizitie sub care sa nu
coboare preturile de comercializare. "A interzice vanzarile sub
costul de achizitie indiferent de motivatie inseamna, din punct
de vedere economic, a-l impiedica pe comerciant sa-si
minimizeze pierderile, de cele mai multe ori, si, in final, a
interzice transferul de bunastare catre consumatorul final",
precizeaza Consiliul Concurentei.
Ingradirea libertatii comerciale a agentilor economici prin
reglementarea unor termene maxime pentru obligatiile de plata,
fara posibilitatea de negociere a acestora de catre partile
implicate. "Intr-o economie de piata care functioneaza normal,
relatiile comerciale dintre parteneri trebuie sa fie guvernate de
principiul libertatii contractuale, iar clauzele si termenii unui
contract comercial ar trebui sa fie rezultatul negocierii dintre
parti", este punctul de vedere al Consiliului Concurentei.
Clauza clientului cel mai favorizat, introdusa ca articol in
Legea nr. 321/2009, la recomandarile Consiliului Concurentei.
Aceasta clauza, cunoscuta si sub denumirea de clauza MFN
(most favoured nation), reprezinta o promisiune a unei parti, de
exemplu, un furnizor, de a trata un cumparator (un retailer) la
fel cum isi trateaza cel mai bun client (daca furnizorul
micsoreaza preturile produselor oferite unuia dintre clientii sai,
atunci preturile tuturor clientilor care beneficiaza de clauza vor
fi micsorate la acelasi nivel). "Aplicarea unei clauze prin care
comerciantul solicita furnizorului de produse alimentare sa nu
vanda altor comercianti aceleasi produse la un pret unitar net
mai mic sau egal cu cel cu care a achizitionat el insusi
produsele respective poate induce costuri suplimentare
artificiale, influentand negativ capacitatea acestuia de a concura
cu reprezentantii comertului modern, afectand negativ
bunastarea consumatorilor finali", se arata in raportul CC.

Cele mai importante modificari din legislatia concurentei,

cu impact in retail
Anul 2010 a adus schimbari legislative importante in domeniul
concurentei, prin modificarea semnificativa atat a Legii
concurentei nr. 21/1996, cat si a legislatiei secundare. Scopul
declarat al acestor modificari a fost acela de a apropia
prevederile referitoare la intelegerile anticoncurentiale si abuzul
de pozitie dominanta de cele comunitare.
"Poate cea mai importanta modificare adusa la nivelul
intelegerilor verticale (incheiate de retaileri cu furnizori sau
distribuitori) este eliminarea regimului exceptarii individuale.
In trecut, partile unui contract de distributie care doreau sa aiba
certitudinea legalitatii unei intelegeri anticoncurentiale din
respectivul contract in perspectiva dreptului concurentei (spre
exemplu, o clauza de exclusivitate) se puteau adresa Consiliului
Concurentei pentru a obtine o exceptare individuala. In
contextul noilor modificari legislative, partile vor trebui sa
procedeze la autoevaluarea intelegerilor anticoncurentiale din
perspectiva afectarii concurentei pe piata romaneasca", spune
Florentina Munteanu. In acest fel, mecanismul de evaluare nu
mai este reglementat in mod distinct.
O alta modificare importanta este obligativitatea platii unei
cautiuni de 30% din amenda stabilita in cazul in care o
intreprindere solicita suspendarea de catre instanta de judecata
a unei decizii a Consiliului Concurentei. "In considerarea
nivelului ridicat al amenzilor practicate in domeniul
concurentei, aceasta noua prevedere va descuraja contestarea
deciziilor Consiliului Concurentei", explica Munteanu.
O alta modificare se refera la atacarea ordinului de declansare a
unei investigatii numai odata cu decizia prin care se finalizeaza
investigatia. "Anterior, ordinele, considerate de catre instantele
de judecata ca fiind acte administrative individuale, puteau fi
atacate separat de decizia finala emisa de Consiliul
Concurentei. In masura in care ordinul atacat era anulat de
instanta pe motive de nelegalitate, agentii economici puteau
chiar sa obtina incetarea investigatiei declansate. In prezent, o
astfel de posibilitate este exclusa", arata Iuliana Negoita.
Modificari importante ale legislatiei vizeaza testul de
compatibilitate a concentrarilor economice cu un mediu
concurential normal, trecandu-se de la testul de dominanta la
testul SIEC (substantial impediment of effective competition
test). Noile reglementari pun accent pe efectele concentrarii
economice asupra mediului concurential, crearea unei pozitii
dominante nereprezentand obligatoriu forme de restrangere a
concurentei.