1 Care din enunturile de mai jos nu sunt concepte ale finantelor publice: 1

1 fonduri banesti la dispozitia statului;

2 relatii sociale;
3 relatii financiare.
2 Una din afirmatiile de mai jos reprezinta o caracteristica a relatiilor sociale: 1
1 reprezinta fluxuri de resurse banesti in ambele sensuri;
2 se caracterizeaza prin nerambursabilitate;
3 sunt exprimate in mod valoric.
3 Relatiile financiare se definesc astfel: 1
relatii economice, exprimate valoric, care apar in procesul repartitiei PIB in legatura cu
1
satisfacerea nevoilor colective ale societatii;
relatii social-economice, exprimate in forma baneasca, prin care se formeaza si se gestioneaza
2
fondurile banesti la dispozitia agentului economic si fondurile la dispozitia statului;
relatii ce apar intre participantii la procesul de constituire si repartitie a fondurilor de resurse
3
financiare din economie.
4 Functia de repartitie a finantelor publice cunoaste doua faze distincte: 1
1 formarea si gestionarea fondurilor publice de resurse banesti;
2 distribuirea si utilizarea fondurilor financiare pe beneficiari;
3 constituirea si distribuirea fondurilor de resurse banesti si distribuirea lor pe beneficiari.
5 La constituirea fondurilor publice de resurse banesti, pe plan intern, contribuie: 1
1 regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, organizatii de caritate externe;
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste, societatile
2 cu capital strain cu sediul in strainatate ce vand produsele pe teritoriul Romaniei prin
intermediul importatorilor;
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, societatile cu capital privat si mixt,
3
organizatiile cooperatiste, institutiile publice, populatia.
6 Constituirea fondurilor de resurse financiare imbraca forme diferite: 1
Varsaminte din veniturile institutiilor publice straine, redevente si chirii din concesiuni si
1
inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat, impozite, taxe, amenzi, penalitati;
Varsaminte din veniturile institutiilor publice, redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de
2
terenuri si alte bunuri proprietate de stat, impozite, taxe, amenzi, penalitati;
Donatii, dobanzi aferente imprumuturilor primite, ajutoare si alte transferuri acordate, impozite,
3
taxe, amenzi, penalitati.
Prin transferuri de resurse financiare de la fondurile publice centralizate catre unitatile
7 1
administrativ teritoriale se urmareste:
Lichidarea treptata a ramanerii in urma sub raport economic si social a unor zone geografice
1
sau localitati;
lichidarea imediata a ramanerii in urma sub raport economic si social a unor zone geografice
2
sau localitati;
favorizarea zonelor de aglomerari urbane in vederea ridicarii standardului economic in aceste
3
zone.
8 Care sunt functiile finantelor publice? 1
1 functia de control;
2 functia de repartitie;
3 functia de repartitie si functia de control.
9 Sistemul financiar se structureaza in: 2
1 sistemul financiar public si sistemul financiar privat;
2 bugetele publice;
3 finantele intreprinderilor cu capital de stat si finantele intreprinderilor cu capital privat.
10 Sistemul financiar public din Romania este structurat in urmatoarele componente: 2
1 bugetele publice;
2 creditul si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila;
bugetele publice, finantele intreprinderilor cu capital de stat, creditul si asigurarile de bunuri,
3
persoane si raspundere civila.
11 Sistemul financiar privat este structurat in urmatoarele componente: 2
finantele firmelor private si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila si gospodariilor;
1
2 finantele firmelor private si asigurarile de bunuri;
 3 asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila si gospodariile.
12 Verigile sistemului relatiilor financiare sunt urmatoarele: 2
finantele intreprinderilor, bugetul de stat, asigurarile sociale de stat, asigurarile de bunuri,
1
persoane si raspundere civila, creditul;
2 finantele intreprinderilor (agentilor economici), bugetul de stat si creditul;
bugetul de stat, asigurari sociale de stat si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila.
3
13 Sistemul financiar este: 2
un ansamblu de relatii financiare ce se manifesta intr-un proces complex de distribuire si
1
utilizare a fondurilor financiare;
un ansamblu de fenomene, obiecte, procese interconectate printr-o multime de relatii
2
reciproce;
un segment al economiei in ansamblu, care trebuie sa fie mult mai bine organizat decat alte
3
sectoare.
14 Mecanismul financiar cuprinde: 2
institutiile si organele statului cu rol de conducere; metode
1
si tehnici de colectare a banilor statului; cadrul juridic;
sistemul financiar; parghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice;
2
metodele administrative de conducere folosite in domeniul finantelor; cadrul juridic;
3 bugete publice, sistemul de metode si tehnici de stimulare a eficientei economico-sociale.
15 Fluxurile financiare iau nastere: 2
1 in procesul de constituire a fondurilor financiare publice;
2 in procesul de constituire si repartizare a fondurilor financiare publice;
3 in procesul de repartizare a fondurilor financiare publice.
16 Sistemul financiar cuprinde: 2
totalitatea instrumentelor, actorilor, institutiilor care realizeaza gestionarea patrimoniilor
1
(individuale, ale firmelor, ale societatilor financiare si ale statului);
2 institutiile beneficiare ale repartitiei resurselor banesti ale statului;
ansamblul autoritatilor si institutiilor care gestioneaza banii publici si privati, respectiv fluxurile
3
financiare aferente.
17 Sistemul financiar are menirea de a: 2
1 satisface nevoile sociale;
2 imbunatati metodele de constituire a resurselor banesti ale statului;
3 echilibra veniturile diferitilor actori de pe piata financiara.
18 Categoria economica de credit apare sub forma de: 2
1 credit ipotecar, credit pe termen scurt, credit de consum;
2 credit bancar, credit cooperatist, credit public;
3 credit pentru investitii, credit pe termen lung, credit pentru nevoi personale.
19 Participantii la piata de capital actioneaza pe urmatoarele segmente ale pietei financiare: 3
piata monetara (a fondurilor pe termen scurt) si piata capitalurilor (a fondurilor pe termen lung);
1
2 piata monetara (a fondurilor pe termen scurt) si piata externa;
3 piata capitalurilor (a fondurilor pe termen lung) si piata interna.
20 Printre institutiile financiare se regasesc, si: 3
1 institutiile financiare private, intermediarii financiari si finantele publice;
2 finantele private si finantele publice;
3 intermediarii financiari.
21 Care sunt categoriile de intermediari financiari? 3
1 institutiile (firmele) depozitare si nedepozitare;
2 agentiile de bursa, fondurile mutuale de pe piata de capital;
3 bancile comerciale, bancile mutuale populare si cooperativele de credit.
22 Sistemul financiar cuprinde institutii private precum: 3
agentii si agenti de burse de valori, banci private de investitii, agenti de asigurari si fonduri
1
private de pensii;
2 institutii depozitare si institutii nedepozitare;
fonduri mutuale, companii de asigurari de viata, companii de asigurari
3
de accidente, companii de finantare, banci private.
23 Sistemul financiar al tarii noastre cuprinde: 3
 1 verigi, institutii, intermediari;
2 legislatia financiara, norme metodologice;
3 standarde, rationamente si analize complexe.
24 Cele mai importante institutii ale finantelor publice din Romania sunt: 3
1 Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Banca Nationala a Romaniei, Guvernul;
Ministerul Finantelor Publice, institutii ale statului in domeniul asigurarilor sociale de stat si in
2
domeniul asigurarilor de bunuri, Banca Nationala a Romaniei, Guvernul;
Casa Nationala de Asigurari, CEC, Fondul de Garantare a Depozitelor, Bursele de Valori,
3
Comisia Nationala de Valori Mobiliare.
25 Ministerul Finantelor Publice are in principal urmatoarele atributii: 3
elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale, propune strategii de dezvoltare
1
pe termen lung si solutii de reforma in domeniul finantelor publice;
stabileste echilibrul bugetar in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat; analizeaza
2
modul de realizare a prevederilor bugetare, in corelare cu indicatorii macroeconomici;
urmareste executia operativa a bugetului general consolidat, stabileste masurile necesare
3 pentru incasarea veniturilor si limitarea cheltuielilor in vederea incadrarii in deficitul bugetar
aprobat.
26 Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este: 3
elaborarea balantei de plati externe, a creantelor si angajamentelor externe, stabilirea cursului
1
valutar, pastrarea si gestionarea rezervelor internationale ale statului;
sa plaseze catre terti emisiunile de titluri de stat si alte instrumente negociabile de indatorare a
2
statului roman;
3 asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
27 Bursa de Valori este: 3
1 o piata de capital oficiala, in care ca participanti sunt bancile, institutiile financiare, firmele;
2 o piata a titlurilor financiare ale persoanelor fizice;
o piata in care statul intervine pentru a mentine un pret minimal al titlurilor de stat
3
tranzactionate.
Intermedierea de instrumente financiare este desfasurata de societati de investitii conform
28 3
autorizarii si supravegherii de catre:
1 Ministerul Finantelor Publice;
2 Comisia Nationala de Valori Mobiliare;
3 Banca Nationala a Romaniei.
29 Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a statului sunt: 4
domeniul cheltuielilor publice, domeniul resurselor financiare publice, domeniul creditului
1
bancar, domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila;
2 domeniul cheltuielilor publice si domeniul resurselor financiare publice;
domeniul cheltuielilor publice, domeniul resurselor financiare publice si domeniul creditului
3
bancar.
30 Politica promovata in domeniul resurselor finantelor publice trebuie sa stabileasca: 4
volumul si provenienta resurselor ce pot fi procurate de stat, metodele de prelevare, obiectivele
1
ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite in procesul constituirii fondurilor;
2 cuantumul resurselor prelevate de la institutiile private;
3 metodele de prelevare de la institutiile private.
31 Pentru a realiza echilibrul economico-financiar prin politica financiara trebuie sa se creeze: 4
rezerva valutara si echilibrarea balantei financiare generale a economiei, a balantei de venituri
1
si cheltuieli banesti ale populatiei si masei monetare;
2 resurse financiare excedentare si acordarea cat mai multor imprumuturi externe;
3 fonduri din imprumuturi primite si nerambursabile, cat si a unei rezerve minime a statului.
32 Contractarea de imprumuturi ridica multiple probleme de politica financiara dintre care: 4
1 asigura ele un echilibru financiar?; elimina ramanerile in urma a unor regiuni?;
asigura o crestere economica suficienta intr-o perioada de timp scurt?
2
acopera cheltuielile publice pe o perioada suficianta de timp?;
pe ce termen si in ce conditii se contracteaza?; daca imprumutul contractat peste granita este
3
insotit de anumite conditii economice, militare, politice sau de alta natura?
33 In conditiile economiei de piata, politica financiara a statului va trebui sa asigure: 4
1 realizarea obiectivelor de politica economica;
2 realizarea obiectivelor de politica sociala;
 3 realizarea obiectivelor de politica materiala.
34 Politica financiara a statului, in conditiile economiei de piata, va trebui sa asigure: 4
sprijinirea dezvoltarii economice a tuturor ramurilor economiei nationale si a tuturor regiunilor;
1
2 sprijinirea persoanelor care doresc sa emigreze si sa munceasca pe teritoriul altei tari;
3 ridicarea nivelului de instruire si cultura a populatiei.
35 Pentru a obtine o eficienta maxima in utilizarea fondurilor publice este necesara: 4
1 cresterea impozitelor si taxelor in vederea maximizarii fondurilor publice;
2 stimularea beneficiarilor prin metodele de finantare si gestionare ori prin alte instrumente;
3 cresterea protectiei sociale si scaderea cheltuielilor cu investitiile.
36 Prin politica financiara se urmareste: 4
scaderea cheltuielilor publice prin micsorarea numarului de angajati din institutiile publice,
1
scaderea ratei dobanzii pentru stimularea investitiilor;
cresterea fiscalitatii in vederea obtinerii de fonduri publice suficiente pentru acoperirea
2
cheltuielilor publice;
realizarea echilibrului financiar, monetar si valutar, accelerarea vitezei de rotatie a banilor,
3
mentinerea si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale.
37 Factorii care determina cresterea resurselor financiare publice sunt: 5
1 factorii economici, monetari, sociali si demografici;
2 factorii economici, monetari, sociali, politici si militari, demografici;
3 factorii economici, externi si monetari.
38 Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie: 5
1 veniturile cu caracter nefiscal;
2 veniturile cu caracter fiscal;
3 veniturile cu caracter fiscal si nefiscal.
39 Veniturile sau resursele finantelor publice se grupeaza in: 5
venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor asigurarilor sociale de stat, ale
1
bugetelor fondurilor speciale;
2 venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale;
3 veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor fondurilor speciale.
Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare
40 5
publice pot fi structurate in:
1 resurse ordinare (curente);
2 resurse extraordinare (intamplatoare);
3 resurse ordinare si extraordinare.
41 In categoria resurselor ordinare se include: 5
1 venituri fiscale si nefiscale;
2 contributii pentru asigurarile sociale de stat si contributii la bugetele fondurilor speciale;
venituri fiscale si nefiscale si contributii pentru asigurarile sociale destat si la bugetele speciale.
3
42 Din punct de vedere al provenientei lor, resursele financiare publice se impart in: 5
1 resurse interne;
2 resurse interne si externe;
3 resurse externe.
43 Din punct de vedere al sursei de formare, veniturile publice sunt: 5
1 venituri cu caracter obligatoriu, venituri realizate prin emisiune monetara;
2 venituri de trezorerie si venituri cu caracter obligatoriu;
venituri cu caracter obligatoriu, venituri realizate prin emisiune monetara; venituri de trezorerie.
3

Metodele clasice utilizate pentru dimensionarea cuantumului veniturilor

44 5
si cheltuielilor bugetare sunt:
metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau diminuarii, metoda evaluarii directe;
1
2 metoda rationalizarii optiunilor bugetare, metoda "planificare, programare, bugetizare";
3 metode bazate pe analiza cost-avantaje si cost-eficienta.
Metodele moderne pentru dimensionarea cuantumului veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt:
45 5
1 metode bazate pe analiza cost-avantaje si cost-eficienta.
 metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau diminuarii, metoda evaluarii directe;
2
3 metoda rationalizarii optiunilor bugetare, metoda "planificare, programare, bugetizare";
46 In grupa resurselor extraordinare se cuprind:
1 emisiunea de bani pentru necesitati reale ale circulatiei banesti;
veniturile fiscale si nefiscale si contributii pentru asigurarile sociale de stat si la bugetul
2
fondurilor speciale;
imprumuturile de stat (interne si externe), ajutoare si alte transferuri primite din strainatate,
3
precum si sumele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate.
47 Cheltuielile publice se referă la: 6
totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice care se acoperă de la
1
bugetul de stat, bugetele locale, fondurile extrabugetare, bugete proprii instituţiilor;
totalitatea cheltuielilor care se acoperă de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
2
asigurărilor sociale de stat;
totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice care se acoperă din
3
fondurile proprii ale acestora pe seama veniturilor realizate;
totalitatea cheltuielilor publice efectuate în vederea acoperirii necesităţilor de personal din
4
instituţiile publice;
5 totalitatea cheltuielilor efectuate cu primele acordate angajaţilor din instituţiile publice.
48 Care sunt criteriile de clasificare a cheltuielilor publice: 6
1 administrative, economice, financiare;
2 de funcţionare, de personal, materiale, de transfer;
3 definitive, temporare, posibile;
4 administrative, de funcţionare, temporare;
5 economice, de personal, posibile.
49 În România, începând cu anul 1991, clasificarea cheltuielilor publice se face: 6
1 conform criteriilor utilizate în U.E.;
2 conform criteriilor utilizate în Anglia;
3 conform criteriilor utilizate în cadru O.N.U.
Clasificarea cheltuielilor publice folosită de instituţii specializate ale O.N.U. are la bază 2
50 6
criterii:
1 clasificarea funcţională şi clasificarea economică;
2 clasificarea ordinară şi extraordinară;
3 clasificarea financiară şi administrativă.
51 Principalele cheltuieli publice: 6
1 cheltuieli pentru Administraţia de Stat, ordinea internă şi apărare naţională;
2 cheltuieli curente si cheltuieli de capital;
3 cheltuieli cu titlu definitiv si cu caracter temporar.
52 Cheltuielile publice sunt influenţate de: 6
gradul de complexitate a economiei, de condiţiile politice concrete în care se efectuează, de
1
forma de proprietate predominantă în economie;
2 destinaţia lor, de obiectivul pentru care sunt alocate, de necesităţile publice;
3 de factorii interni , de cererea administraţiei publice, de obiectivul pentru care sunt alocate;
4 de fondul de rezervă, de valoarea primelor acordate angajaţilor din instituţiile publice;
5 de gradul de complexitate a economiei, de destinaţia cheltuielilor, de diverşi factori interni.
53 Din cheltuielile directe pentru apărarea ţării fac parte: 6
cheltuielile cu întreţinerea în ţară şi în străinătate a armatei, flotei maritime, cumpărarea de
1
armament, echipament militar;
cheltuieli de reparaţii şi despăgubire, de război datorate ţărilor învingătoare, cheltuieli legate de
2
aplicare a unor acorduri internaţionale cu caracter militar;
cheltuieli pentru cumpărarea de armament, echipamente militare si plăţile în contul datoriei
3
publice contractate în timpul războiului.
54 În România ca structură, cheltuielile privind serviciile publice generale cuprind: 6
1 cheltuieli curente si cheltuieli de funcţionare;
2 cheltuieli de capital si cheltuieli social-culturale;
3 cheltuieli curente si cheltuieli de capital.
55 Cheltuielile militare influenţează: 6
1 schimburile comerciale internaţionale;
2 relaţiile financiar-monetare şi economia mondială în ansamblu;
 schimburile comerciale internaţionale, relaţiile financiar-monetare şi economia mondială în
3
ansamblu.
56 Cheltuielile de funcţionare se împart în: 7
1 cheltuieli de personal si cheltuieli materiale;
2 cheltuieli de transfer si cheltuieli de capital;
3 cheltuieli definitive, temporare, virtuale (posibile).
Cheltuielile pentru obiective economice, din punct de vedere al conţinutului economic, pot fi:
57 A) cheltuieli curente;B) cheltuieli de capital;C) cheltuieli de transfer;D) cheltuieli definitive;E) 7
cheltuieli temporare.
1 A+B+E
2 A+C+D
3 A+B+C
4 C+D+E
5 B+D+E
58 După sursele de finanţare cheltuielile se grupează în: 7
1 cheltuieli acoperite prin costurile de producţie şi cheltuieli care se scad din venituri;
2 cheltuielile privind investiţiile,
3 cheltuielile acoperite din fonduri speciale;
4 toate răspunsurile anterioare;
5 nici un răspuns nu este corect.
59 Prin alocaţii bugetare se finanţează acţiuni precum: 7
1 achiziţia de utilaje, hale, întreprinderi cu capital integral privat ;
2 ameliorarea solurilor, combaterea dăunătorilor şi a bolilor în agricultură.
3 plata cheltuielilor de export, cheltuielile de transport în străinătate;
4 achiziţia de utilaje, animale de reproducţie şi plata taxelor de export la ovine;
plata cheltuielilor de transport a bovinelor la păşune, dacă se află la o distanţă mai mare de 5
5
km.
Primele de export sunt practicate de state pentru:
A) încurajarea exportului de mărfuri;B) pentru protejarea economiei de concurenţa străină;C)
60 cucerirea de noi pieţe de desfacere şi menţinerea poziţiilor cucerite;D) mărfurile pe care statul 7
le exportă, pentru produse din domenii prioritare precum agricultura şi silvicultura.
1 A+B+C
2 A+B+D
3 A+D+C
4 C+D+B
5 B+D
61 Formele pe care le îmbracă primele de export sunt: 7
1 primele de export în bani;
2 restituirea impozitelor plătite, avantajele valutare;
3 renunţarea la impozitele datorate de către exportatori;
4 toate răspunsurile;
5 nici un răspuns.
62 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind: 7
1 cheltuieli privind finanţarea cercetării fundamentale;
2 cheltuieli privind finanţarea cercetării aplicative;
3 cheltuieli privind dezvoltarea;
4 cheltuieli cu asigurările securităţii alimentare naţionale;
5 cheltuieli cu stimularea exportului.
Resursele financiare utilizate pentru finanţarea cheltuielilor cu cercetarea ştiinţifică provin de la:
63 7

bugetul de stat, din fondurile proprii instituţiilor de cercetare şi ale instituţiilor de învăţământ
1
superior;
2 bugetul local şi subvenţii;
3 bugetul local şi sponsorizări acordate de firme private;
4 din emisiunea de titluri de valoare, donaţii;
5 bugetul local, cotă parte din sumele strânse din TVA.
64 Finanţarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare ale unităţilor economice se asigură din: 7
1 resursele financiare proprii, credite bancare;
2 resurse atrase de pe piaţa financiară, inclusiv resurse externe;
 resurse financiare proprii, credite bancare, resurse atrase de pe piaţa financiară inclusiv
3
resurse externe.
65 Utilizarea pârghiei cheltuielilor publice vizează o activitate precum: 7
dezvoltarea unor ramuri ale industriei (extractivă, energetică) dezvoltarea, modernizarea,
1
restructurarea agriculturii;
2 reducerea şomajului, stimularea exportului;
dezvoltarea unor ramuri ale industriei, dezvoltarea, modernizarea agriculturii, reducerea
3
şomajului şi stimularea exportului. 
66 Direcţiile principale în care se desfăşoară în prezent subvenţionarea agriculturii sunt: 7
susţinerea preţurilor produselor agricole şi efectuarea de plăţi direct producătorilor agricoli;
1
2 reducerea costurilor factorilor de producţie;
reducerea costurilor factorilor de producţie, servicii generale oferite în mod gratuit agriculturii,
3
susţinerea preţurilor produselor agricole şi efectuarea de plăţi direct producătorilor agricoli.
67 Cuantumul cheltuielilor pentru învăţământ este determinat de influenţa mai multor factori: 7
1 externi şi interni;
2 demografici, economici;
3 sociali şi politici;
4 culturali, externi;
5 de mediu şi interni.
68 Cheltuielile pentru cultură privesc: 7
1 întreprinderile, întreţinerea teatrelor;
2 bibliotecile, casele de cultură;
3 televiziunea, muzeele.
69 Rolul bugetului de stat, in economia de piata, se manifesta indeosebi pe plan: 8
1 financiar si economic;
2 financiar si economic si valutar;
3 economic si valutar.
70 In functie de structura organizatorica, statele pot fi: 8
1 de tip unitar;
2 de tip unitar si de tip federal;
3 de tip federal.
71 Bugetul national public cuprinde: 8
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si bugetele
1
locale;
2 bugetul de stat si bugetele locale;
3 bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale.
72 Structura bugetului de stat cuprinde: 8
veniturile proprii (venituri fiscale si venituri nefiscale), venituri de capital si incasari din
1
rambursari de imprumuturi;
2 venituri fiscale si nefiscale, venituri de capital;
3 venituri fiscale, venituri de capital si incasari din rambursari de imprumuturi.
73 Structura bugetului asigurarilor sociale de stat cuprinde: 8
venituri proprii primite (venituri fiscale si nefiscale), subventii primite de la bugetul de stat si
1
incasari din rambursarea creditelor acordate;
2 venituri fiscale si nefiscale;
3 venituri fiscale, venituri nefiscale si subventii primite de la bugetul de stat.
74 Bugetul de stat reprezinta: 8
1 un document previzional;
o forma de planificare, in tarile cu economie de piata, atat pe termen scurt ca urmare a
2 previzionarii pe timp de un an a veniturilor si cheltuielilor publice, cat si pe termen mediu pentru
elaborarea bugetelor program, mai ales pentru cheltuielile publice de investitii;
3 totalitatea impozitelor si taxelor.
75 Acoperirea deficitului bugetar poate fi realizata prin: 8
lansarea de bonuri de tezaur, obligatiuni de stat, certificate de trezorerie, atat pe plan intern cat
1
si pe piata externa;
2 disponibilitati aflate temporar in contul general al trezoreriei statului;
3 imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung de la banci.
76 Din punct de vedere financiar, bugetul de stat asigura: 8
 1 mobilizarea si dirijarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului;
2 mobilizarea resurselor necesare acoperirii nevoilor sale;
3 dirijarea resurselor statului pentru acoperirea imprumuturilor catre alte state.
77 Impozitul este definit ca fiind: 9
plata baneasca voluntara, efectuata de persoane fizice sau juridice in favoarea bugetului
1
statului, in cuantumul si la termenele precis stabilite de lege;
plata baneasca obligatorie, generala si nedefinitiva, efectuata de persoane fizice sau juridice in
2 favoarea bugetului statului fara obligatia statului de a presta platitorului un echivalent direct si
imediat;
plata baneasca,obligatorie,generala si definitiva,efectuata de persoane fiz/ jur. in favoarea bug.
3 statului, in cuantumul si la termenele precis stabilite de lege,fara obligatia din partea statului de
a presta platitorului un echivalent direct si imediat.
78 Caracteristicile fundamentale ale impozitului sunt: 9
1 caracter pecuniar, obligatoriu, fara contraprestatie imediata si directa, definitiv si financiar;
2 caracter pecuniar, voluntar, cu o contraprestatie indirecta, definitiv si financiar;
3 caracter pecuniar, voluntar, cu contraprestatie indirecta, nedefinitiv si financiar.
79 In elaborarea unui produs fiscal (impozit, taxa) trebuie avute in vedere: 9
faptul generator, sfera de aplicare si platitorul impozitului, felul operatiunilor impozabile,
1
asezarea impozitului;
2 faptul generator, sfera de aplicare si platitorul impozitului;
3 faptul generator, felul operatiunilor impozabile, asezarea impozitului.
80 Calculul impozitului (determinarea cuantumului monetar al impozitului) necesita stabilirea: 9
cotei de impozitare, persoanei care efectueaza calculul, scutirile, reducerile si majorarile
1
acordate/aplicate, procedeul de calcul;
2 cotei de impozitare, sfera de aplicare;
3 procedeul de calcul, felul operatiunilor impozabile.
81 Impunerea reprezinta: 9
1 operatia fiscala care consta in stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita statului;
operatia fiscala care consta in stabilirea persoanei, a termenului de plata si a sumei ce
2
urmeaza a fi platita statului sau autoritatii publice locale;
3 operatia fiscala care consta in stabilirea persoanei si a termenului de plata.
82 Elementele comune veniturilor bugetare sunt urmatoarele: 9
denumirea venitului, obiectul sau subiectul impunerii, unitatea de impunere, termenele de
1
plata;
2 persoana care efectueaza calculul, cota de impunere, procedeul de calcul;
debitorul sau subiectul impunerii, unitatea de evaluare, modul de asezare a venitului, stabilirea
3
caracterului local sau central al venitului bugetar.
83 Clasificarea impozitelor si taxelor se face: 9
dupa trasaturile de fond si de forma si modul de percepere; obiectul sau subiectul impunerii;
1
dupa scopul urmarit; dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul de stat;
2 dupa scopul urmarit, dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul de stat;
3 dupa obiectul impunerii si dupa trasaturile de fond si de forma.
Dupa trasaturile de fond si de forma si dupa modul de percepere, distingem cea mai
84 9
importanta grupare a impozitelor si taxelor:
1 impozit pe profit, impozit pe dividende, impozit pe venit;
impozite directe, impozite pe profit, impozite pe veniturile realizate de persoane fizice sau
2
juridice nerezidente;
3 impozite directe si indirecte.
85 Principiile impunerii sunt: 9
principiul minimului impozabil, principiul diferentierii veniturilor si averii si principiul impunerii
1
nediscriminatorii;
principiul justetii impunerii, principiul certitudinii impunerii, principiul comoditatii perceperii
2
impozitelor si principiul eficientei randamentului impozitelor;
principiul minimului impozabil, principiul echitatii fiscale, principiul diferentierii veniturilor si
3
averii.
86 Echitatea fiscala presupune: 9
stabilirea unui maxim impozabil, impunerea nediferentiata a veniturilor si averii si impunerea
1
generala;
 stabilirea unui maxim impozabil, impunerea generala si nediferentiata, impunerea diferentiata a
2
veniturilor si averii.
stabilirea minimului impozabil, impunerea diferentiata a veniturilor si averii, impunerea generala
3
si nediferentiata (nediscriminatorie).
In functie de criteriile care stau la baza asezarii impozitelor, impozitele directe se pot grupa in:
87 9
1 impozite reale si impozite personale;
2 impozite reale si impozite directe;
3 impozite directe si impozite indirecte.
88 Din categoria impozitelor directe fac parte: 9
1 impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, impozitul pe dividende;
impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate
2
de persoane fizice si juridice nerezidente, alte impozite directe;
3 impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, accize, impozitul pe dividende.
90 Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de persoane: 11
1 persoane fizice nerezidente;
2 persoane juridice romane;
persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile realizate in
3
Romania.
91 Impozitul pe profit se aplica: 11
asupra profitului impozabil obtinut din oricare sursa, atat din Romania, cat si din strainatate,
1
obtinut de persoane juridice romane;
asupra profitului impozabil, atribuibil sediului permanent, obtinut de persoane juridice straine ce
2
desfasoara activitatea prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
asupra oricaror profituri obtinute in strainatate de persoane nerezidente ce desfasoara
3
activitatea in strainatate.
Care este cota de impozitare a profitului in cazul contribuabililor care desfasoara activitati de
92 11
natura discotecilor, cazinourilor si jocurilor de noroc:
1 cota standard de 16%;
2 cota standard de 16% plus cota aditionala de 22%;
3 cota standard de 16%, dar nu mai putin de 5% din veniturile realizate din aceste activitati.
93 Profitul impozabil se determina ca: 11
diferenta intre veniturile realizate din oricare sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
1
venituri dintr-un an fiscal;
diferenta intre veniturile realizate din oricare sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
2 venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga
cheltuielile nedeductibile;
3 diferenta intre veniturile incasate intr-un an fiscal si cheltuielile aferente acestora.
3 se recupereaza din profiturile impozabile in urmatorii ani, pana la stingere.
Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut din salarii a cheltuielilor
94 11
reprezentand:
contributiile obligatorii aferente unei luni, datorate, potrivit legii, de salariati:
-deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
1 -cotizatia sindicala si contrib. la fondurile de pensii facultative pana in echivalentul in lei a 200
euro anual;
2 contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;
contributii obligatorii datorate, potrivit legii, de salariati, deducerile personale, precum si o cota
3
de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli profesionale.
95 Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determina astfel: 11
prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 30% aplicate asupra
1
venitului brut;
prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra
2
venitului brut;
prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cote forfetare de cheltuieli:
3 -50% aplicata la venitul brut in cazul constructiilor;
-30% aplicata la venitul brut in celelalte cazuri.
96 Nu sunt venituri impozabile, veniturile realizate de persoana fizica reprezentand: 11
1 sume sau bunuri primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii;
2 dobanzi aferente depozitelor la termen;
 3 castiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare.
Care este cota de impozitare a veniturilor sub forma de dividende primite de persoanele fizice:
97 11
1 10%
2 16%
3 5%
98 Declaratia de venit se depune o data cu declaratiile speciale pentru anul fiscal: 11
1 pana la 25 ale lunii ianuarie din anul urmator;
2 15 mai inclusiv ale anului urmator celui de realizare a venitului;
3 pana la finele primului trimestru ale anului urmator.
99 Operatiunile impozabile pot fi: 12
1 operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu sau fara drept dededucere si operatiuni de import;
operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu drept de deducere si operatiuni de import scutite de
2
TVA;
3 operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu drept deducere.
100 Nu poate fi dedusa TVA, pentru: 12
bunuri, servicii achizitionate de furnizori, prestatori in contul clientilor, bauturi alcoolice si tutun;
1
2 bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol;
bunuri/ servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor, bauturi alcoolice si tutun
3
destinate actiunilor de protocol.
Cand intervine exigibilitatea taxei pe valoare adaugate in cazul livrarii de bunuri si/ sau servicii
101 12
care se efectueaza continuu, de exemplu: energia electrica, energia termica, gazele naturale:
1 la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal;
2 la data intocmirii decontului de TVA;
3 la data depunerii decontului de TVA la organul fiscal.
102 In baza de impozitare TVA sunt cuprinse: 12
1 dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing;
2 impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului, si, care apoi, se deconteaza
3
acestuia.
103 Care sunt produsele pentru care se datoreaza accize armonizate: 12
1 bere, vinuri, alcool etilic, produse din tutun;
bere, vinuri, bauturi fermentate (altele decat bere si vinuri), produse intermediare, alcool etilic,
2
produse din tutun, uleiuri minerale si electricitate;
bere, vinuri, produse fermentate, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri
3
minerale.
104 Nu se calculeaza accize pentru: 12
produse de natura celor supuse accizelor acordate ca dividende sau ca plata in natura
1
actionarilor, asociatiilor si dupa caz, persoanelor fizice;
2 produselor de natura celor supuse accizelor consumate pentru reclama si publicitate;
produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest
3
regim.
105 Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata accizelor se face: 12
1 lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare;
2 trimestrial, pana la data de 10 a primei luni din trimestrul urmator;
3 la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
106 Termenul de plata al accizelor este: 12
1 pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila;
2 pana la data de 15 a lunii urmatoare trimestrului in care acciza devine exigibila;
pana la data de 10 inclusiv a lunii ianuarie din anul urmator celui in care acciza devine
3
exigibila.
107 Termenele de plata a TVA sunt: 12
pana la 25 ale lunii urmatoare inclusiv ale perioadei fiscale, pentru care sunt inregistrati ca
1
platitori;
2 pana la 15 mai inclusiv din anul urmator celui in care s-a inregistrat ca platitor de TVA;
3 pana la 15 ianuarie a anului urmator intocmirii decontului privind TVA.
 Echilibrul economic presupune:
A) Existenţa unei concordanţe depline între necesarul de bunuri materiale şi bunuri posibil de
procurat; B) Existenţa unei cereri mai mari de produse faţă de oferta aceluiaşi produs; C)
108 Existenţa unei concordanţe între necesarul de forţă de muncă şi forţă de muncă disponibilă în 13
perioada de referinţă; D) Apariţia unor resurse mat., fin. şi valutare suplimentare; E) Existenţa
concordanţei între necesarul de resurse fin. şi posibilităţile de procurare a acestora.

1 A+B+C
2 A+C+E
3 A+D+E
4 B+C+D
5 B+D+E
109 Dezechilibrele materiale datorate unui excedent pot fi eliminate prin: 13
1 măsuri economice şi tehnico-organizatorice;
2 prin folosirea rezervelor de care dispune economia;
3 prin folosirea împrumuturilor care să acopere deficienţele;
4 prin consum suplimentar de materiale;
5 prin procurarea unei cantităţi suplimentare de materiale.
La determinarea echilibrului financiar este necesar să se ia în considerare şi rezervele de
resurse financiare pentru nevoi neprevăzute precum: A) Sporirea producţiei în cursul anului în
anumite ramuri sau subramuri peste prevederile iniţiale; B) Luarea de împrumuturi
110 suplimentare; C) Emisiunea bănească; D) Aplicarea de măsuri suplimentare de ridicare a 13
nivelului de trai; E) Acoperirea preţurilor la unele produse de import sau scăderea preţurilor la
unele produse de export; F) Creşterea ratei dobânzii pe piaţa capitalului.

1 A+B+E+F
2 A+B+D+E
3 B+C+D+E
4 B+C+E+F
5 A+D+E+F
În mod normal nu se iau în considerare la stabilirea echilibrului financiar resursele provenite
111 13
din:
1 resursele interne;
2 resursele mobilizate de pe piaţa externă;
3 resursele din emisiunea monetară;
4 resursele interne şi emisiunea monetară;
5 resursele mobilizate de pe piaţa externă şi resursele din emisiunea monetară.
112 Balanţa financiară poate îmbrăca următoarele forme: 13
1 echilibrată;
2 supraechilibrată;
3 dezechilibrată;
4 toate variantele anterioare;
5 nici una din variante.
113 Echilibrul financiar poate să vizeze: 13
1 totalitatea resurselor financiare ale societăţii şi destinaţia acestora;
resursele financiare aparţinând unui anumit sector, unei anumite ramuri sau unei anumite
2
unităţi administrativ teritoriale sau destinaţia acestora;
3 resursele şi nevoile financiare ale unui agent economic;
4 toate variantele de răspuns anterior;
5 nici o variantă de răspuns nu este corectă.
114 Printre instrumentele folosite în fundamentarea echilibrului financiar sunt: 13
1 plan financiar (balanţă financiară);
2 bugetul de stat (bugetul local);
3 bugetul de venituri şi cheltuieli;
4 toate răspunsurile anterioare;
5 nici un răspuns.
În caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor bugetare se face cu surse de împrumut:
115 14
1 creditul public;
2 împrumuturi externe;
 3 subvenţii alocate de UE;
4 fonduri alocate de FMI;
5 toate variantele anterioare.
116 Sunt caracteristici ale împrumuturilor de stat: 14
1 are caracter contractual;
2 este rambursabil;
asigură deţinătorului de înscrisuri publice atât rambursarea sumei cât şi plata unei dobânzi sau
3
câştig;
4 toate variantele de răspuns anterioare;
5 nici o variantă de răspuns.
117 Ce se înţelege prin valoarea reală a unui titlu de împrumut: 14
1 suma înscrisă pe titlul de împrumut;
2 suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă a titlului de împrumut;
3 suma care poate fi obţinută prin scontarea titlului la o bancă comercială;
4 valoarea la care a fost emis titlul de împrumut;
5 cursul la care se cumpără şi se vând 100 unităţi, valoare nominală.
118 În România, împrumuturile de stat nu pot fi contractate pentru necesităţi determinate de: 14
1 întreţinerea curentă a instituţiilor publice;
2 acoperirea deficitului bugetar prevăzut prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat;
acoperirea cheltuielilor de investiţii care nu pot fi finanţate din resursele curente ale bugetului
3
de stat;
4 finanţarea protecţiei sociale;
5 refinanţarea datoriei publice.
Înscrisurile emise de stat pentru împrumuturile pe termen mediu şi termen lung poartă
119 14
denumirea de:
1 obligaţiuni;
2 titluri de rentă;
3 titluri de rentă perpetuă;
4 bonuri de tezaur;
5 certificate de trezorerie.
120 Rambursarea împrumuturilor contractate de stat se asigură din: 14
1 excedentele bugetului de stat;
2 împrumuturile de stat pentru refinanţarea datoriilor;
3 din resurse prevăzute în bugetele locale;
4 din bugetul asigurărilor sociale de stat;
5 din fondurile de rezervă pentru situaţii diverse neprevăzute.
121 Creanţele bugetare reprezintă: 10
1 creanţe lichide şi exigibile;
2 venituri ale bugetului de stat;
3 obligaţii ale persoanelor fizice şi juridice faţă de stat;
4 cheltuieli bugetare şi de trezorerie.
122 Urmărirea şi perceperea impozitelor şi taxelor reprezintă: 10
1 activitatea de mobilizare a contribuabililor în organizarea evidenţelor;
2 activitatea de identificare a categoriilor de contribuabili plătitori;
3 activitatea de încasare efectivă a sumelor datorate de plătitori la termenele legale;
4 activitatea de efectuarea a actelor comerciale ilicite şi fără protecţia populaţiei.
123 Existenţa impozitelor şi taxelor este justificată de: 10
1 necesitatea colectării unor creanţe bugetare;
2 necesitatea desfăşurării unor acte comerciale;
existenţa cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii;
3
4 existenţa contribuabililor mari şi mici.
124 Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din: 10
1 valoarea patrimoniului societăţii;
veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii
2
cheltuielilor publice;
3 mărimea profitului brut neimpozabil.
125 Taxa, spre deosebire de impozit, reprezintă în general: 10
1 o contribuţie socială datorată statului;
 suma de bani plătită de persoana fizică sau juridică, pentru un serviciu prestat plătitorului de
2
către stat sau instituţiile sale;
3 un serviciu gratuit efectuat de persoane juridice;
4 un serviciu gratuit efectuat de persoane fizice.
126 Rolul impozitelor şi taxelor se manifestă în următoarele planuri: 10
pe plan financiar, economic, dar în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei
1

2 pe plan teritorial şi geografic, în funcţie de prezenţa elementului social;

pe plan tehnologic şi productiv, în funcţie de activitatea de cercetare dezvoltată de contribuabil;
3

pe plan economic şi social, dar în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei.
4

127 Pe plan economic rolul impozitelor şi taxelor se concretizează în: 10

1 utilizarea acestora de către stat ca instrumente de intervenţie în activitatea economică;
2 utilizarea acestora ca element de compensare a datoriilor reciproce;
3 utilizarea acestora ca element de motivarea în achitarea datoriilor de către contribuabil;
utilizarea acestora de către stat ca instrumente pentru stimularea sau frânarea unor activităţi.
4
128 Pe plan social, rolul impozitelor se concretizează în: 10
redistribuirea unei părţi importante din produsul intern brut, efectuată de către stat, prin
1
intermediul lor;
2 crearea de noi locuri de muncă şi acordarea salariilor compensatorii;
3 scutirea de la plata anumitor obligaţii bugetare şi acordarea unor bonificaţii în cazul achitării;
4 redistribuirea între clase şi pături sociale, între persoane fizice şi juridice.