Tranzistoare

TRANZISTOARE UNIPOLARE

• Tranzistoarele unipolare asigură conducţia printr-un singur tip

de purtători de sarcină (fie e- , fie goluri+ ).
• Comanda curentului în tranzistor se realizează cu un câmp
electric motiv pentru care se mai numesc tranzistoare cu efect
de câmp (TEC).
• Are 3 sau 4 terminale : - sursă (S)
- drenă (D)
- grilă (G) sau poartă (P)
- bază (B) sau substrat, care poate fi legat cu
G, în interiorul capsulei.
• Zona din semiconductor prin care se deplasează purtătorii de
sarcină (calea de curent) de la sursă la drenă, se numeşte
canal.
• După natura semiconductorului, canalul poate fi de tip n sau de
tip p.
• După modul de variaţie a rezistenţei canalului, datorită grilei de
comandă, pot fi:
- cu grilă joncţiune → TEC-J

- cu grilă izolată → TEC-MOS

• La TEC-J câmpul electric de comandă se obţine prin polarizarea

inversă a unei joncţiuni.
• La TEC-MOS câmpul electric se creează prin aplicarea unei
tensiuni între G şi S. G şi S sunt separate printr-un izolator
foarte bun, uzual un oxid, rezultând o structură metal-oxid-
semiconductor (MOS).
 TEC-J

Curentul prin canalul n este format din sarcini negative (electroni), deci
polaritatea drenei faţă de sursă trebuie să fie pozitivă.
Polarizarea negativă a grilei G introduce un efect de respingere
electrostatică a electronilor spre centrul canalului. Cu cât negativarea grilei este
mai intensă, cu atât se reduce mai mult secţiunea canalului, cu efect de creştere
a rezistenţei între sursă şi drenă şi implicit de micşorare a curentului de drenă.
Structura unui TEC-J cu canal p este asemănătoare cu structura TEC-J cu
canal n, cu observaţia că se inversează structurile p şi n între ele, precum şi
polarităţile bornelor G şi D. În acest caz, curentul prin canalul p este format din
sarcinile pozitive, antrenate spre drena polarizată negativ.

Datorită celor două joncţiuni polarizate invers, curentul de grilă este

practice nul. Sensul săgeţii din grilă – în prelungire spre sursă – indică sensul
tehnic al curentului în sursă şi implicit al curentului între drenă şi sursă.
Din sensul curentului de drenă rezultă polaritatea drenei (faţă de sursă).
Tipul canalului (p sau n) şi polaritatea grilei (faţă de sursă) sunt opuse
polarităţii drenei.
De exemplu pentru un TEC-J cu canal n, prelungirea săgeţii arată sensul
tehnic de circulaţie, spre exterior a curentului sursei, rezultând astfel sensul
curentului de drenă (de la drenă spre sursă).
 Deci, faţă de sursă, drena va fi polarizată pozitiv, canalul va fi de tip n
(semn invers faţă de D), iar grila faţă de sursă va fi polarizată negativ (aceeaşi
polaritate cu a canalului).
Caracteristicile statice de ieşire reprezintă variaţia curentului de drenă în
funcţie de tensiunea între drenă şi sursă, atunci când se menţine constantă
tensiunea grilă-sursă.
 ID= f(UDS) când UGS= ct.

Curentul de drenă are valoarea maximă atunci când tensiunea UGS=0 .

Valoarea lui este cu atât mai mare cu cât tensiunea de drenă este mai mare.
Caracteristica de transfer reprezintă variaţia curentului de drenă în funcţie
de tensiunea pe grilă, pentru o anumită valoare a tensiunii de drenă.

ID= f(UGS) când UDS=ct.

Parametrii specifici:
• curentul IDmax este curentul de drenă maxim garantat de
fabricant
• curentul IDSS pentru UGS=0 este curentul de saturaţie pentru
tensiunea de grilă nulă
• tensiunea de prag (de tăiere) este tensiunea de grilă pentru
care curentul prin tranzistor se anulează
 2.2. FOLIE 1
Comparaţie între tranzistoarele bipolare
şi unipolare (TEC)

Tranzistoarele cu efect de câmp sunt larg utilizate în prezent, datorită

avantajelor pe care le oferă în circuitele integrate şi în integrarea pe scară largă
(Large Scale Integration LSI). Aceste tranzistoare sunt considerate dispozitive
de viitor, de primă importanţă.
Analiza comparativă a tranzistoarelor bipolare şi a celor unipolare scoate
în evidenţă particularităţile tranzistoarelor unipolare şi principalele avantaje ale
acestora:
1. Tranzistorul bipolar este un dispozitiv „comandat în curent”, iar TEC, un
dispozitiv comandat în tensiune. Tranzistoarele unipolare sunt dispozitive a
căror comportare este determinată de un singur tip de purtători de sarcină.
2. Impedanţa de intrare emitor-bază a tranzistoarelor bipolare este mică –
de ordinul x (0.1 … 1) kΩ - reprezentând impedanţa unei diode polarizate
direct. Tranzistoarele unipolare au impedanţă de intrare foarte mare – de
ordinul x 100 MΩ . La TEC-J, această impedanţă corespunde unei
joncţiuni polarizate invers (în circuitul de intrare grilă-sursă).
3. Tranzistoarele cu efect de câmp prezintă o capacitate de intrare şi ieşire
mai redusă, comparativ cu cele bipolare, ceea ce le conferă avantaje la
amplificarea semnalelor de frecvenţe înalte.
4. Structurile TEC-MOS se obţin cu o tehnologie mai simplă decât
tranzistoarele bipolare (circuitele integrate TEC-MOS se formează prin
utilizarea a numai 2/3 din numărul de operaţii necesar circuitelor integrate
bipolare) şi implicit, au un preţ de cost mai redus.
5. TEC prezintă unele dezavantaje faţă de tranzistoarele bipolare, cum ar fi:
• viteză de comutaţie mai redusă
• tensiune de saturaţie mai mare
• pericol de distrugere în prezenţa câmpurilor electrice,
prin străpungerea instalaţiei dintre grilă şi substrat (la
tranzistoarele TEC-MOS).
Observaţie: Protecţia internă a dispozitivelor TEC-MOS împotriva străpungerii
prin câmp electric se realizează prin diode înglobate în capsulă, iar protecţia
externă prin scurtcircuitarea terminalelor (cu un inel) şi respectarea unor
tehnologii speciale de testare, montare şi depănare.
 TIRISTOARE

Generalităţi
Tiristorul este un „redresor cu siliciu comandat”, care în lipsa semnalului
de comandă, blochează trecerea curentului în ambele sensuri. La apariţia unui
impuls de comandă, tiristorul ajunge în stare de conducţie, permiţând trecerea
curentului într-un singur sens.
Constructiv, tiristorul este alcătuit din trei joncţiuni semiconductoare pn
notate cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extremă p este anodul A,
regiunea extremă n constituie catodul K iar regiunea intermediară p
reprezintă electrodul de comandă, numit grilă G (în limba engleză
GATE=poartă). Sensul direct de conducţie a tiristorului este de la anod la
catod. Joncţiunea J3 se numeşte joncţiune de comandă.

Structură Simbol

ANOD A
p
J1
n
GRILĂ G
J2
p
J3
CATOD n
K

Tiristorul ca element de comutaţie

Toate dispozitivele de comutaţie inclusiv tiristorul, posedă două stări
extreme de funcţionare: blocare şi conducţie. Trecerea tiristorului din
starea blocată în starea de conducţie se realizează cu ajutorul grilei
(electrod de comandă).
 - în stare blocată, tiristorul este dezamorsat şi se comportă între anod
şi catod ca un întrerupător deschis (rezistenţă anod-catod foarte mare – până
la zeci de MΩ , curent anodic neglijabil şi tensiune anod-catod egală cu
tensiunea de alimentare).
- în stare de conducţie, tiristorul este amorsat şi între anod-catod se
comportă ca un întrerupător închis (rezistenţă anod-catod neglijabilă – ohmi
sau zeci de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcină şi cădere de
tensiune foarte mică 1…2 V)

Caracteristica şi parametrii principali ai tiristorului

Caracteristica tensiune-curent a tiristorului permite definirea principalilor

parametrii ai tiristorului, specificaţi şi în cataloagele firmelor producătoare:

- Curentul mediu redresat Imax sau curentul nominal al tiristorului=

valoarea recomandată de firma producătoare pentru curentul
tiristorului în conducţie şi care asigură o funcţionare îndelungată.
Producătorii specifică valoarea lui Imax pentru tiristoare cu un
anumit tip de radiator sau fără radiator.
- Tensiunea inversă de vârf de lucru în stare blocată Uinv max =
tensiunea de vârf maximă admisă, la funcţionare în stare blocată,
cu polarizare inversă.
- Tensiunea directă de vârf de lucru în stare blocată UAK max =
tensiunea de vârf maxim admisă, la funcţionare în stare blocată,
cu polarizare directă.
- Curentul continuu de menţinere Imin = curentul continuu minim
care trebuie să circule prin tiristorul amorsat, pentru ca tiristorul să
se menţină în stare de conducţie .
- Curentul de grilă de amorsare IGT = curentul de grilă minim
necesar pentru a provoca amorsarea.
- Tensiunea de amorsare VGT = tensiunea între grilă şi catod pentru
care tiristorul se amorsează cu certitudine (pentru o tensiune mică
anod-catod).

Observaţie: Alegerea tiristoarelor se face astfel încât curentul de sarcină

să fie cu 20…30% mai mic decât valoarea de catalog I0 iar tensiunea de
polarizare directă şi inversă, pe tiristorul blocat să nu depăşească valorile de
catalog.
 Caracteristica curent-tensiune a tiristorului

Caracteristica tiristorului pentru diferite tensiuni aplicate pe

poartă:

Tiristorul este un dispozitiv unidirecţional, adică se poate comanda prin grilă

(poartă) numai la polarizare directă (+ pe anod). Polarizat invers el se comportă ca
o diodă redresoare blocată.
Dezamorsarea tiristorului se obţine prin reducerea curentului anodic sub
valoarea curentului de menţinere sau prin inversarea polarităţii tensiunii aplicate
între anod şi catod.
 2.4. FIŞĂ CONSPECT 3
TRIACUL

Este un dispozitiv semiconductor echivalent cu 2 tiristoare în antiparalel

montate în aceeaşi capsulă, având un singur electrod de comandă. Deci
A1 este „versiunea bidirecţională a tiristorului”.
triacul

VA
Are 3 terminale: anodul 1 - A1, anodul 2 – A2 , şi grila de comandă G. A1 şi
A2 îndeplinesc succesiv rol de anod şi rol de catod.
G
A2 Amorsarea triacului se realizează prin impulsuri
de curent, pozitive sau negative, aplicate grilei,
indiferent de polarizarea triacului. Combinaţiile uzuale
pentru amorsarea triacului sunt:

A2 - pozitiv (VA2>VA1), G – pozitiv

A2 - negativ (VA2<VA1), G – negativ

Caracteristica statică a triacului

Dupăesteamorsare
simetricăse
şi dispusă
menţine în
în cadranele
conducţie Icât
şi timp
III, semănând foarte mult cu cea a tiristorului
există curent anodic IA>IH, poarta pierzându-şi rolul de
comandă. (IH este curentul de menţinere).

A1
DIACUL

Diacul este un triac fără electrodul de comandă, adică

fără grilă.
A2 El este blocat în ambele sensuri atât timp cât
tensiunea aplicată între A2 şi A1 nu depăşeşte o anumită
valoare, specifică fiecărui tip.
Dacă tensiunea de amorsare este depăşită, diacul se
deschide şi tensiunea la borne scade brusc, astfel că în
circuitul exterior apar impulsuri de curent destul de intense,
ce pot fi utilizate pentru comanda tiristoarelor sau triacurilor.
2.6. GLOSAR DE
TERMENI
• amorsare – comutarea dispozitivului electronic din starea
de
blocare în starea de conducţie

• antiparalel – legarea în paralel a două diode sau tiristoare

având
sensuri de conducţie opuse

• comutaţie – trecerea rapidă a unei joncţiuni din stare de

conducţie în stare de blocare şi invers

• dezamorsare – comutarea dispozitivului electronic din starea

de
conducţie în starea de blocare

• polarizare directă – aplicarea unei diferenţe de potenţial

unei joncţiuni
pn astfel ca + să fie conectat la regiune p, iar –
la regiunea n

• polarizare inversă – aplicarea unei diferenţe de potenţial

unei joncţiuni
pn astfel ca - să fie conectat la regiune p, iar +
la regiunea n

• validitate – îndeplinirea condiţiilor pentru o

funcţionare
normală, de către un dispozitiv electronic

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate