TEMA PROIECTULUI

Proiectarea si realizarea produsului “Camasa pentru barbati” (marimea 50) si

caracterizarea „masinii simple de cusut”.

1
 PLANUL PROIECTULUI

Memoriu justificativ

CAP. I

1. Alegerea descrierea produsului

2. Materiale de baza si auxiliare folosite la confectionarea produsului ales

CAP. II

1. Realizarea tiparului clasic

2.Realizarea sabloanelor

CAP.III

 Caracterizarea utilajului masina simpla de cusut

1. Caracteristici tehnico functionale

2. Organe de lucru

Anexe

Bibliografie

MEMORIU JUSTIFICATIV

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru

apararea corpului de intemperii si in scop estetic.
Moda cuprinde un ansamblu de gusturi, preferinta si deprinderi care predomina la
un moment dat in cadrul societatii.
Imbracamintea ca obiect vestimentar difera de la o zona geografica la alta in
functie de factorii climatici si nationali care domina regiunile respective. La acesti factori
se mai adauga un element important moda timpului.
Moda cuprinde si alte sfere de influenta: imbracamintea, marochinaria, mobila,
transporturile, cladirile, etc.
Fiecare perioada de influenta a modei are o durata mai mare sau mai mica in
functie de factorii care au impus-o.
La sfarsitul perioadei de „la moda” intervine fenomenul de „demodat”.
Frumusetea imbracamintei este asamblul de forme, armonii si culori pe care
trebuie sa le indeplineasca vestimentatia oamenilor.

2
 Producerea imbracamintei trebuie sa asigure acesteia conditia de fiabilitate.
Fiabilitatea este caracteristica unui produs de a indeplini o functie data, in
anumite conditii pentru o anumita perioada de timp.
Mentenabilitatea exprima posibilitatea produsului defect de a putea fi intretinut si
reparat si repus in stare de functionare.
Atat fiabilitatea cat si mentenabilitatea sunt factori care asigura disponibilitatea
produsului.
Prima parte a proiectului se refera la proiectarea clasica a produsului „Camasa
pentru barbati”. La partea a doua s-a ales prezentarea „Masinii simple de cusut”.
S-a urmarit indentificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale masinii,
enumerarea si descrierea organelor de lucru.

CAPITOLUL I

1. . ALEGEREA SI DESCRIEREA PRODUSULUI

Camasa pentru barbati se poate confectiona cu guler clasic si cu maneca lunga sau
scurta.
In proiect am ales o camasa clasica cu maneca lunga si mansete simple. Gulerul
este construit dintr-o bucata dublata cu material de fond si este intarit cu insertie la fel
ca si mansetele. Pe umeri este prevazuta cu o platca care se dubleaza cu material de
fond. Spatele este croit mai larg si se monteaza cu platca prin incretire sau prin
formarea de cute care sa asigure lejeritatea miscarilor la purtat .Gulerul camasii
barbatesti este clasic, fiind format dintr-un singur detaliu care cuprinde atat pelerina
cat si bentita.

2. MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE FOLOSITE LA

CONFECTIONAREA PRODUSULUI ALES

Dupa importanta pe care o au in componenta produsului materialele utilizate pot

avea functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functie auxiliara, numite
materiale auxiliare.

3
 MATERIALE DE BAZA

Sunt materialele care indeplinesc functia principala la produs si sunt intrebuintate

la confectionarea fetei produsului.
Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza in
functie de produs si de destinatia acestuia: tesaturi, tricoturi, blanuri, piei naturale sau
sintetice si textile netesute.

TESATURILE

Sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Tesaturile prezinta o

buna stabilitate si rezistenta la purtare.
Dupa natura provenientei lor, tesaturile pot fi:
din bumbac
din in si canepa
din lana
din matase
din fire sintetice.

MATERIALE AUXILIARE

Principalele materiale auxiliare sunt:

captuselile
intariturile
ata de cusut
furniturile
garniturile

In functie de produs si model, materialele auxiliare pot lipsi din componenta

produsului.

4
 CAPITOLUL II

1. REALIZAREA TIPARULUI CLASIC

CAMASA PENTRU BARBATI

- Dimensiuni principale
IC  176cm
Pb  50cm
Pg  41cm
Ad  9cm
a. Constructia tiparului de camasa.
 Calculul dimensiunilor de baza
- in lungime:
IC
Lt   2  46cm
4
IC
Lb   6  64,66cm
3

- in latime:
Pb
Lsp   4  20,66cm
3
Pb
Lpt   4  20,66cm
3

 Trasarea liniilor de baza

PB
AB   10  22,5cm(4,5)
4
AT  Lt  46cm(9,2)
AL  Lpr  l  78cm(15,6)
Lpr  N  Z  K  4,5 / Z  K  82cm

l  4cm  latimea platcii la spate

5
 Ad
BB1  Lsp   23,66cm(4,7)
3
BB 2  Pb  Ad  59cm(11,8)
Ad
B 2 B3  Lpt   1  22,66cm( 4,5)
3
B1 B 3
B1 B 4   0,5  6,84cm(1,3)
2
 Trasarea liniilor de contur
AA'  LL'  4cm(0,8)
AA1
Aa 
3
A1 a1  3cm(0,6)
a1 a 2  1cm(0,2)
Pg
A2 G   8,2cm(1,6)
5
Pg
A2 G1   2  6,2cm(1,2)
5
Pb
B3 R   6,25cm(1,25)
8
A3 A4  A1 a1  1  4cm(0,8)
A4 A5  4cm(0,8)
L1 L3  2cm(0,4)
G1 G 2  L3 L 4  2cm(0,4)
G 2 G 3  L 4 L5  4.....5cm(1)
G 3 G 4  1cm(0,2)
L 2 L 6  5cm(1)
T2 T3  T2 T4  1,5.....2cm(0,3)
 Platca spatelui
Pb
AP   1  11,5cm( 2,3)
4
Pg
PP1   1  6,1cm(1,2)
8
Pg
PP2   1  9,2cm(1,8)
5
A1 P3  a1a2  1cm(0,2)
Pb
A1 P4   1  7,33cm(1,46
6
P4 P5  A1 P3  1  2cm(0,4)
b. Constructia gulerului

6
 Pg
AB   1  21,5cm(4,3)
2
AA1  1,5cm(0,3)
A1 A2  6cm(1,2)
BB1  8.....10cm( 2)
B1 B 2  3....4cm(0,8)
Bb  3cm(0,6)
bb1  4cm(0,8)
A1 A3  5cm(1)
c. Constructia manecii
Pb
AB   12,5cm( 2,5)
4
AL  Lm  lm  58,6cm(11,7)
Pb
AA1   8  24,6cm( 4,9)
3
L1 L2  8.....9cm(1,6)
AB1
AO 
2
AO
AO1  OO 2 
2
OO3  2cm(0,4)
O1O 4  O 2 O5  2cm(0,4)
LL 2
LL3 
2
Pb
LL 4   8,3cm(1,6)
6

d. Constructia mansetei
AB  LN  25....27cm(5,2)
AA1  BB1  lm  7.....9cm(1,6)
A1 A2  B1 B 2  AA1  7.....9cxm(1,6)

2. REALIZAREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de

cusaturi si tivuri.
In intreprinderile de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.

7
 Sabloanele originale se confectioneaza din hartie.Aceste sabloane nu sunt folosite
pentru lucru in sectiile de productie, ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic, fiind
utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.
Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea
produselor sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau la
coaserea diferitelor garnituri.
Pentru fiecare detaliu al imbracamintei se confectioneaza un sablon, care trebuie
sa aiba forma si dimensiunile detaliului reprezentat. Sabloanele pot fi confectionate din:
carton, tabla, placaj sau placi sintetice.

Fiecare detaliu din completul de sabloane este marcat cu:

denumirea produsului si numarul de model
marimea (talie, grosime)
denumirea detaliului
numarul piesei din completul de sabloane,
de cate ori se va incadra pe material
Pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu se va reprezenta indicatia „fir
dublu” .

CAPITOLUL III

CARACTERIZAREA UTILAJULUI „MASINA SIMPLA DE CUSUT”

1. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE

Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate
din doua fire de ata montate una la ac si cealalta la suveica.
Aceasta masina este actionata de un motor electric cu o putere P de la 0.25.....0,4
KW, asigurand o viteza de coasere de la 2000 pana la 6000 impunsaturi/min.
Masina functioneaza cu ace avand finetea de 100 pentru materiale groase si 80
pentru materiale subtiri.
Cusatura realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase si
de la 0 la 3,5 mm pentru materiale subtiri.Ca parti principale se deosebesc: masa de lucru
care sustine corpul ce incorporeaza organele de lucru si mecanismele functionale. Rolul
masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel necesara coaserii
la operatiile de asamblare si fixare a detaliilor la imbracaminte. Cusatura tighel este
caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe ambele fete ale materialului cusut.
Cele doua fire se impletesc prin puncte de legatura aflate la mijlocul grosimii straturilor.
Intre punctele de legatura ale celor doua fire se formeaza pasul P, care are o lungime
variabila de la 0 la 5 mm.
Tighelul simplu este caracterizat de o cusatura cu elasticitate redusa, fiind utilizat
la coaserea imbracamintei din tesaturi. In final, cusatura trebuie sa aiba legaturi formate
pe mijlocul grosimii straturilor cusute, astfel incat acestea sa fie ascunse in interiorul
materialului. Abaterea de la aceasta conditie tehnica, constituie o dereglare in

8
functionarea masinii. Tichelul simplu este utilizat la diferite cusaturi, dintre care cele mai
importante sunt cusaturi de incheiat, fixat si bordat.
2. ORGANE DE LUCRU

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea
cusaturii.
Acul – indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma
bucla de impletire. Este alcatuit din butucul 1, care se monteaza in tija – suport, tija 2,
varful 3, prevazut cu orificiul 4, ce conduce firul, santurile 5 si 6 ce au rolul de a proteja
firul in timpul coaserii. Dimensiunile acului difera in functie de finetea firului de ata, de
finetea materialului de cusut si de operatia ce se executa.
Finetea acului este data prin gradul de subtirime si se exprima in sutimi de milimetru. Se
utilizeaza ace avand finetea de 70 la 150, crescand din 10 in 10 sutimi de milimetru.
Conducatorul de fir – are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a
fost impletit cu firul de la suveica. In functie de numarul firelor de ata de la ac,
conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orificii.
Apucatorul – indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu
firul de la suveica. La masina simpla apucatorul efectueaza doua rotatii pentru fiecare
rotatie a arborelui principal, in care: la prima rotatie prinde bucla si o infasoara pe
suveica, iar la a doua rotatie iese din bucla si merge in gol. Ca parti componente,
apucatorul este alcatuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locasul 3 pentru montarea
pe axul suport.
Suveica – are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii.
Ca parti componente suveica este alcatuita din corpul 1, locasul 2 de stabilizare in
carcasa, suportul 3 al bobinei cu fir, dispozitivul 4 de tensionare a firului, portita 5 pentru
asigurarea in carcasa.
Transportorul – indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii, fiind
compus dintr-o cremaliera dintata 1 prevazuta cu 2 sau 3 randuri de dinti, suportul 2 al
cremalierei si locasul 3 de montare in suport. Pentru transportarea materialului,
transportorul efectueaza o miscare complexa: ridicare – inaintare – coborare - retragere
dupa care ciclul este reluat.
Piciorusul – este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor in
vederea realizarii transportului. Ca parti componente, piciorusul este alcatuit din: talpa 1
montata la suportul 2, orificiul 3 prin care patrunde acul si locasul de montare 4 prin care
se fixeaza in tija. Piciorusul simplu are talpa si suportul dintr-o singura piesa. Piciorusul
cu articulatie are talpa articulata la suport. Piciorusul cu rola are in locul talpii o rola de
presare.

9
 BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Ciontea
- Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi.
- Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale cu profil de Industrie usoara si anii
I – II Scoli Profesionale Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1994.

Gheorghe Ciontea
- Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi.
- Manual pentru Licee de industrie usoara, clasele a-XI-a si a –XII-a si Scoli
profesionale, anul III Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1993.

Gheorghe Ciontea
- Proiectarea imbracamintei
- Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale cu profil de industrie usoara si anii
I – II, Scoli profesionale , Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993.

Gabriela Neagu (coordonator),Simona Moisin, Lucia Ciubotariu

- Utilaje si tehnologii de profil, pregatire generala tricoter confectioner.
- Manual pentru Scoala profesionala anul II, Editura Economica Preuniversitara,
2000.

Viorica Papaghiuc, Irina Ionescu, Ioan Neagu

- performante in domeniul coaserii materialelor textile, Editura Gheorghe Asachi, Iasi
1999.
- Masini si instalatii pentru croit si confectionat, Editura Universitatii „Lucian Blaga”
Sibiu 2002.
- Prospecte de prezentare ale firmelor constructoare de masini de cusut Brother si
Pfall.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

10