EDITIA A III-A

Prefatll: Prof. univ, dr, HORIA PITARIU Coordonare: .ADINA CHELCEA

Societatea

"STIIN'fA

& TEHNICA" S.A.

2002

Copyright® 1994 S.C. ~TIINTA & TEHNICA. SA Toate drepturile sint rezervate. Nici 0 parte din aceasta ca~te nu poate fi reprodusa sau transmisa in nici 0 forma iii prin mci un mijloc electronic san mec~nic, in~~usiv prin f'?to(;opie~~, . inregistrare sau depozitare de informatii, Stocarea informatiilor §l refacerea acestei lucrari sint interzise fara permisiunea scrisa a
editorului.

Tradncerea, adaptarea §i prezentarea testelor:

Cercetator stiintific Prof. univ. dr, Psiholog Sociolog Lector univ. Redactor Cercetator stiintific dr. Psiholog dr. Psiholog Prof. univ. dr. Cercetator stiintific dr. Profesor Prof. univ, dr. Cercetator stiintific dr. Redactor Cercetator stiintific dr. Prof. univ. dr. Redactor Lector univ. Lector univ. dr, Cercetator stiintific Conf. univ. dr. Cercetator stiintific Cercetator stiintific dr. Conf. univ. dr, Prof. univ. dr. Cercetator stiintific
Sociolog Studenti

s.c. $TIINTA & TEHNICA. S.A. Bucuresti, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, cod 79781

Coordonare: Adina Chelcea Coperta: Marius Buruianu Corectura: Lia Decei

Tehnoredactare: Marius Buruianu

Pentru

comenzi

varuglim

sa

contactati

$TIINT k & TEHNICA S.A. Bucuresti, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, cod 79781 TeL (01) 665 27 75 Fax: (01) 222 84 94

Mariana CALUSCHI (M.C.) Septimiu CHELCEA (S.C.) Rodica CORNIANU (RC.) Sorin CRACIUN (S.Cr.) Ion DAFINOIU (LD.) Lia DECEI (L.D.) Ana GUGIUMAN (A.G.) ~tefan ILLI (~.I.) . Carmen IONESCU-STAN (CJ.S.) Nicolae MITROFAN (N.M.) Pavel MURE~AN (P.M.) Radu MU~AT (RM.) Adrian NECULAU (A.'N.) Eugen NOVEA,NU (EN.) Maria PA.UN (M.P.) Aurora PERJUcLIICEANU (A.P.L.) Horia PlTARIU (H.P.) Viorica PODINA (V.P.) Pavel POPESCU (P.P.) Mihaela ROCO (M.R) IrinaSCORTAN (LS,) Filaret SINTION CF.S.) Jenica SINTION (1.S.) Ana STOICA (A.S.) Larisa STOG (L.S.) Ursula ~CHIOPU (U.~.) Dord ~ULEA (D.~,) Ion TITA-CALIN (LT.C.) Cornel BILBA (C.B.) Liviu CHELCEA (L.c.) Tiberiu CHELCEA (T.C.) Oana CORNITA (O.C.) Danut TRIFU (D.T.)

LS.B.N. 973-96236-2-x

ClJPRlNS

PREFATA

Prof. univ. dr. Horia PITARIU

Testulpsihologic:

iluzie §i realitate

Capitolul 1: CUM
• • • •

VA

PROIECTA'fI VllTORUL?

Sansa fericirii Potentialul de lider Ati putea deveni milionar? A Yeti 0 psihologie de invingiitor?

Capitolnl 2: CrT DE CREATN! siNTETI?

• • • • • Titluri pentru 0 imagine Imaginatie creatoare Care este virsta creativitatii dumneavoastra? Exersati-va potentialul creativl Creativitate figurala •

Capitolul 3: CUM ~I
.

• Cu rationamentul nu-i de glumit! • Care este stilul dumneavoastra de gindire? • Va cunoasteti nivelul functional al emisferelor • Dezlegati enigmele • Va place sa meditati?

CIT GlNDrp?

25
cerebrale?

• Exersati-va capacitatile intelectuale Tipologie intelectuala

Capitolul 6: CUM REACPONA'fI

Capitolul4:

INTELIGENTA,
• • • • • • • • • • •

INTUrfIE,

IMAGINATJE

47

Diagnosticarea inteligentei Coeficientul de inteligenta Unde va aflati pe"scara inteligentei"? Ce tip de inteligenta aveti? Noua puncte buclucase Eliberati prizonierull Cum ajungeti acasa? Vedere. spatiala Sinteti ingenios? Cum stati cu perspicacitatea? Aveti 0 buna memorie? Antrenament psihologic

Reactivitatea psihologica generals • A §ti sa mernorezi • Sintep un bun "observator"? ·Sintep un martor demn de incredere? • Cum raspundeti la stres? • Vii supraevaluati potentialul de actiune? • Capacitatea de decizie • Cit de influenjabika) sinteli? • ~inteti perseverenua)? • Intr-adevar, hotarit(a) • "Gustul" riscului • Predominant introvert sau extrovert? • Cautati "senzatii tari"? • Aveti inclinatie spre magic sau: spre ~tiinta? • Preferati "forta ratiunii" sau "ratiunea fortei"? • Sinteti intuitivi, imaginativi sau raticnali? • Optimism versus pesimism • Sinte!i optimist/a)? • V-amarcat dorinta de succes? • Sinteti 0 persoana constant{~? • 01 adevarat fidela?

sr

CUM ACTIONATI?

91

Capitolul 5: AMUZAMENTE PSrn:OMATEMATICE

• • • • • • • Incurcatura ciobanului . Oamenii de §tiinta Secretul virstei Decoratorul de vitrine Reordonarea elementelor Simetrie Octogonuh magic Constructie geometrica Adunarn, scadcm inmultim, impartim, zece • Clasarnent • Patratul semimagic • 0 suma astronomica • Litere §i cifre • Egalitatea bratelor de stea • Sumii maxima • Turnuri bicolore • Volumul cubului • Lanturi numerice • Grilli 9 x 9 • Patratul §i dreptunghiurile -Proverbe romanesti

77 Capitolul 7: EYALUATI-V A SENTIMF.NfF.LE

• • • • • • • Analizati-va sentimentele Ce fel de partenera afectiva sinteti? Femeie fatala, intelectuala sau ingenua? Slntep. 0 persoana sensibila? ' Aveti stofa de eroina? Tot cu el v-ati casatori? Autoevaluarea maturizarii socio-afective

139

sa

obtinem

Capitolul 8: EU

iN

RELATJE CU CEILALTI

155

"

• Sinteti 0 persoana sociabila? • Ii cunoasteti pe cei de llnga dumneavoastra? • Complementaritatea in relatiile interpersonale • Sinteti o persoana 'controlata? • Acceptarea celorlalti • Ostilitatea • Moralitate §i ipocrizie in relatiile interpersonale • Relatiile interpersonale: .le-ati umanizat? • Cornpetenta interpersonal a

Capitolul 9: LOCUL MEV

• • •
&

iN

LllNlF.

•
e

Autoevaluarea "pozitiei de viat Dezirabilitatea sociaHl Sinteti 0 nersoana machiavelica? Pent~ sa~ contra? Autorealizarea prin profesie A Yeti calitati de lider?

a"

189

Abilitatea sociala • "Greiere" sau "furnica"? • Ce fel de ambitie aveti?

in viata de zi cu zi?

• Adaptabi1itatea • Cum reactionati

CapitolullO:

AUTOEVALUAREA

~ERSONALIT~rn
.

219

stu}
•

• Un model de autoaprecrere a personalitatii • Carui tip de personalitate apartineti? • Repere caracteriale

010

§i

teelitete

·e:

• Ecuatia personals Fiecare cu "nebunia" lui • Echilibrul fiintei umane

• • • • • • Coeficientul de masculinitate/feminitate Autoaprecierea imaginii de sine . Sinteti multumit de .,dumneavoastra ,in~i va? Sigur pe propriile forte Increderea in tine insuti Limbajul culorilor sa dati curs invitatiei de a rezolva teste? Va vom prezenta §i pe: unii prieteni sau pe propriii copii sa completeze asemenea teste. De ce oare acest interes? Raspunsul este foarte simplu: fiecare aspira la autocunoastere ~i la 0 mai buna cunoastere a altora. Pentru aceasta avem rnsa nevoie de un instrument de masura, altul decit propria judecata subiectiva. A§a s-au nascut testele, eli mult inainte ca psihologia se fi constituit ca §tiinla §i testele psihologice sa fi devenit obiect al investigatiei §tiintifice a personalitatii, Sinteti nerabdator

citeva, Precis Yeti indemna

sa

DileWmp_~ §~_la_m_n_i

Intotdeeuna, la punctele de intersectie a unei §tiintecu altele, In locurile inca vag definite, acolo se afla terenul de predilectie al actiunii diletantilor §i sarlatanilor. Asemenea exponenti au fost atrasi §i de psihologie, in general, de psihodiagnostic, in special. De-a lungul timpului s-au perindat prin psihologie frenologii, fizionornistii, astrologii, chiromantii s.a: Toti au reclamat icapacitatea de a diagnostica aptitudinile §i insusirile de personalitate, prescriind 0 anume cariera prin examinarea conformatiei craniului, a unghiului maxilarului, a Iiniilor din palma sau a datei nasterii. Ecouri ale unor astfeI de practici mai apar §i azi. Amintim in acestcontext teoria pseudostiintifica :» psihoritmurilor §i practica horoscopului, fata de care s-a luat atitudine publica la timpul potrivit de catre personalitati stiinjifice §i reviste de specialitate sau chiar de popularizare a . stiintei. Pe aceasta linie se inscrie §i efortul nostru de a-i informa pe cititori asupra unei metode stiintifice de invcstigare a personalitatii - testul psihologic, Intentia noastra este de a oferi citeva notiuni stiintifice, dar totodata §i de a atrage atentia ca psihologia este practicata de persoane 'anume pregatite, diletantismul §i amatorismul In acest dorneniu fiind periculoase,

XII

XIII
(dexteritated.~gital~~ etc.~~e 0 ~o~u!aritate' mare se bucura chestionarele §I t,estele de ~elSOl1~lrLate .. 1_'-aspUnZl11d Ia un numar mare de intrebari alese §i gru~ate d~p~ cnte;l1 statistice sofisticate, se poate trasa un profil aproximanv al pers~~a~tapl, Pfnvll1d un set de fotografiiale unor scene de viata sugestive ~i mcercm deSCI rarea sensului lor prin alcatuirea unor povestiri de' ase . .: . , sernenea se Pot . tr.dgc cone 1uzu"1 egate de struetura , . personaliran] unei 'persoane'. Studi] statisnce d e . f '. , . .' .. pro unzl~e . au permls ca pe baza rezultatelor la teste sa se oatil str uct~ra dll~ntt profiluri psihologice care sint specifice unei anumite profeRi sau" g~Slt Cal ue educ~re a personalitap, §i a fost posibila evaluarea ant; '" po:,t~rdtament a bolnavilor etc. lata ce 1'01 imens joaca psihodiagnosticulfn via~~ o~JU contemporan, ~l de ce Irebuie sa-l utilizam de pe pozitii<tiinlifice<i nuc'l' ,d rvertisment "" ~ ,

Ce

esre

unrest psiliologic?

Termenul "test" este In prezent mult utilizat; el a inlocuit ceea ce Intr-o acceptie rrnai larga se numea "proba". Sportivii tree diverse teste pentru a fi acceptati la 0 cornpetitie, elevii dau la §coala teste de cunostin]e, angajarile se fac pe baza de teste, pentru examenul de conducator auto exists teste de circulatie §i de conducere etc. Testele psihologice reprezinta 0 aplicatie sistematica a citorva principii relativ simple In vederea masurarii unor atribute individuale considerate ca esentiale in descrierea sau intelegerea comportamentului uman. Ele sint importante pentru ca sint utilizate in deciziile 'cu privire la oameni. De exernplu, psihologii scolari le utilizeaza in orientarea profesionala, cei industriali in selectia §i repartitia profesionala, iar psihologii clinieieni in stabilirea mijloacelor de tratarnent §i evaluarea efectului acestora asupra bolnavilor etc. Domeniul testarii psihologice are, prin urmare, 0 considerabila importanta practica; testele. estimeaza un evantai larg' de insusiri ale personalitatii: inteligenta, motivatia, memoria, anxietatea, trasaturile de caracter etc. Predictiile prin teste trebuie privite eu foarte multa precautie; ele au In general 0 valoare statistica. In ciuda acestei limite, mentionam alt sistern de evaluare a personalitatii nu exista, testul fiind considerat drept cea- mai adecvata §i economics metoda de inforrnare, capabila sa duca la decizii despre oarneni. Atributele psihologice, cum ar fi inteligenta §icreativitatea, nu pot fi evaluate prin aceleasi tehnici ea §i atributele de ordin fizic (inaItimea, greutatea, viteza de deplasare etc.), Atributele psihologice nu se manifests prin niei o unitate fizica; ele se reflecta jiumai in comportamentul oamenilor. Ca atare, masurarea psihologica nu poate fi cornparata idirect sau simplu cu masurarea fizica. Un test psihologic este deci un instrument de masurat definit prin trei caracteristici: • un test psihologic este un esantion de comportament • acest esantion este obtinut in conditii standardizate • slnt stabilite reguli precise de administrare §i cotare sau pentru obtinerea informatiilor cantitative de la esantionul respectiv. Fiecare testv.psrhologic cere celui testat sa Iaca ceva, reaetia comportamentala fiind utilizata la cuantificarea unor atribute specifice (de exernplu sociabilitatea), sau sa estimeze un criteriu specific (bunaoara eficienta profesionala). Un test de conducere auto va pIasa candidatul intr-o situatie' care sa-l confrunte cu elementele specifice conducerii; numai astfel setul de comportamente declansate va fi reprezentativ (nu §i exhaustiv). Testul, inainte de utilizare, presupune 0 experimentare de teren, in sensul adrninistrarii sale la un lot mare de subiecti. In functie de performantele obtinute, se poate construi un standard de.evaluare §i exarninare. De asernenea, pentru orice test psihologic sint fixate regulile de notare-corectare; sistemele de notare pot fi astfel obiective §i subjective. Testele psihologice cunosc 0 foarte mare varietate. Exista teste de aptitudini care constau in rezolvarea unor probleme de mecanica (aptitudini tehnice), bararea unor semne Tatentie), insirarea unor margel.e pe overgea metalica

o predzare
<

mdreptllpta

ca

Sin~el11 ~onvin§i ca cititorul a realizat faptul eaexamenu] psihologic este 0 ~t~obfen:a d car~ presupune co~peten(1i, 0 activitate care cere profesionalism §i nu ~ a m e~lll1a oncui .. Pu~hcarea de teste psihologice destinate publicului larg es e ,cateronc c~ntrar~dlcat~. Este ca §i cum s-ar perrnite oricui sa opereze la cornenzr e u,nui avion sau intr-o camera de com" anda ". 1 tIt _. A '" a Ll Il C] centra e ~t~m~ ec nee. , olen l~lsa metodesi~~?le destinate autocunoa~teriieste un Iucru . ~l c~re. le vor rezo,Iv,a au" posibiluare» S,ft rnediteze rnai mult la propria persoana sa sr core tj de . '~':., c eze s.au ~ut?e( uce comportamentul in relatiile cu altii VOl' everu .C0l1§t1C,1t1 de anurnite limite san cali tali etc Desi zur ceea ce ,', ca un JOC ' "1 ,,, d va Il1cepe d . I' Il1 pagmi e cartn e fata poate continuaeu 0 interventie psinologicYl e specia Hate, Aceasta este insa la latitudinea cititorului. "
v ' , v, ' • "',

Prof. univ. dr. HORIA PITARnj Universitatea "Babe§-Bolyai"-Cluj'

.....

I
f__

iN USII

va proiec

------------v-h-e---~ansa ferieirii
Fiecare am are sansa lui de a fi fericit. incercam nc-o cunoastem si, prin intelcpciune, chiar sa ne-o marim: dreptul omului Ia fericire esreimprescriptibil. Testul propus de W. Bernard §i J. Leopold (vezi "Test Yourself', Corgi Books, 1972) ne ajuta in acest sen's. Scrieti DA ill dreptul fiecarui enun] sau fiecarei intrebari dad! sinteti de acord §i NU dad\sinteti In dezacord eu continutul acestora. Pronuntati-va in legatura cu toate problemcle puse in discutie. In general, multirnile deprirnante §i ar trcbui

I
\

I
!

Sa

sa

1.

umane evitate

sint

dill

Iuminita aprinsa,

mai placut

sa

dormi intr-o camera cuo

aceastacauza, 6. De obicei este mai placut sa lee ~i nevesti in pat dirnineata decit sa te dai indeminatici sint,' de obicei, preferabili jos imediat dupa ce te-ai trezit.

2.

Oamcnii

meticulosi,

sirguinciosi

celor mill putin ordonati.

deauna In considcrare , nurile sale \401' reusi.

3.

Orice

persoana

trebuie

faptul

sa

7.
ia intot-

ca

Este bine ca adesea oarnenii sa "viseze cu ochii deschisi ". imaginin-

pla-

;du-si

ca

infaptuiesc lucruri minunate,

sa porneasca totdeauna de la faptul ca planurile sale se VOl' prabusi.

4.

Orioe persoana

trebuie

Omul este stapin pe soarta sa §i singurul factor care determina succesul sau esecul actiunilor sale. Este foarte bine daca 0 persoana dcdica mai mult tirnp unui hobby decit vietii sociale §i afacerilor.

8.

oarnenilor

5.

in

ciuda

faptului dorm cu lumina

ca

9.

majoritatea stinsa, este

Psihoteste si'nLeli critical cazul? Odce om are nevoie de ba~~ pentru a fi fericit (a).o R~r se in~mp a ca oamenii holnavi sa fie fericiti (b)~ Nimeni nu ar trebui sa se casatoreasca cu persoane pe care nu le iubesc (c).
A

l_--..._..-------3~-_cum va proiectati
mai aspru decit este

viitorul?
sa fiti absolut siguri de cil a!) fost adesea judecat Avet! un punct. daca a!;i obtineti 2 .puncte; DA(a),

Ferneile, in general, dobindesccu greu linistca sufleteasdL

10.

11.

De regul~l, femeile sint superioare

17.

barbati1or. multe domenii de activitate oilmenii c1§tiga prea rnult. Slnte~ atit de perspicace incltsa observa~i caoamenii vorbesc despr: ceca ce faceti, rizind de dumneavoastra 1n sinea lor?

12. In

15, NU. Este imposibil sa evaluati toate argumentele, decizia luata, 16, NU. Dadl va considerati atit de .sensibil, inseamna prea aspru, 17. NU. Asa gindesc majoritatea oamenilor (a, b, c). fost de acord macar cu un singur enun]. 18. DA. Credinta reprezinta un corolar al fericirii, 19. NU(a), DA(b) , NU(c) - pentru un asttel de raspuns DA(b), NU(e) - in acest caz vi se acorda 1 punct,

13.

Credeti intr-o anume filozofie, religie sau sistem de gindire §i de organizare sociala?

18.

COl1siderind ca va Increde\,i deli <I' va 'bizuiti fara rezerve pe anup 111 's "'. "A miti oameni: va rnselati, p~n:tru xcoam cele din urma, practrc, toll I§l parases: Pentru a evita tulburarea fericirii: prietenii (a); nu va,,ln§daii, pen!ru ca oamenii trebuie sa ac~ioneze nurnai simti0 ca pute~i avea illcredere 111 pnc dupa ce au evaluat atent toat~ arguetenii dumneavoastra §i donV a:easta mentele pro ~i contra, nemalavmd nici (b); nu va in§elati, pentru ca va dati . 0 indoiala in decizia lor. seama in mod rational eli pute~1 ave~ incredere in cci mai multi din oamenll Sinte~ atit de sensibil tncit sa V'd1 pe care Ii 111t11ni1ic). ( dati scama aproape totdeauna em general, femeile s!nt ~nai InCOerente §i rnai intrigante decit barba\,ll.

14.

In

19,.

Evaluarea rlispunsurilor Pentru fiecare raspuns corect obtine~ cite un punet (exceptio enunturile de Ia nr. 17 ~i nr, 19). Daca obtinut intre 16§i 20 de puncte, aveti foarte mari sanse de a fi fericiti, Cu 14 - 15 puncte aveti sanse apreciabile. Oarecare sanse aveti chiar clad ati totalizat 11 - 13 puncte. Se pare ca aveti prea putine sanse de a fi eu adevarat ferieiti daca ati insumat intre 0 §i 10 puncte. Oricum, nu este irnposibil sa va schimbali comportamentul §i modul de a privi Iurnea, Incercal,i!. (f,c.)

av

15.

Potenpalul de 'lieJer _,~_

Sinteti un Iidel' autentic? Aveti ceca ce s-ar ducere"? Oliver L Niehouse a imaginal un test acestui potential (vezi "Supervisory 'Management", Va invitam sa va pronuntati daca sinteti fiecare din cele 11 enunturi de mai jos, Liderii formeaza. putea numi "potentialul de CO]1pentru depisrarea ,~i mssurarea 11r. 28,,1983). de acord sau in dezacord cu

16.

ruispunsuri corecte: .. . caz vaputeti acomoda lor. 1. NU. Mul~mile umane ,S1, nt tomfHl:1te §I, 111 on,cc _., x fi ti poate indica anxietatc,r nca, . 2. NO. Un raspuns anrma v "'0' A'! " "dar pesimismul refuza speranta ~r 3. NO. Raspunsul afirmatrv ara~a 111\t: epcnme, ' nMejdea, atribute eseI1lia1e ale fenclflJ., amaaire S )orita. 4 NU. Optimisl11ul exagerat duce la, 0 ~lcz: : ~~~ti persoana hipersensibilrl. ,5', NU. Dad! dori~ acest lucru inse.anma ~a sm '", ' , ,,' . " . b ala acnva. ,'. 6. NU, Persoanele fericitc lU esc VI, 'I at u'adea,za lndepartarea de reali1" isare a perSOili1eor m; ure 7. NU. Inc inana spre v '", " " .. ,j" limposibil de atins. Pentru per.tate nemuhumirea de ,sin,e, existents un,or as,plfjra,Il,t ' , 6' ,t irect SI raspunsul a lrmd IV., . soane1e pina Ia 1) .am es e COl . ".. ~ it 1'01 in viata dumneavoastra,ve\I 8. NU, Dad! admiteti ca ceilalti joaca un anurm ' ,
> .,

1.

autentici

se nasc,

nu se

2. 3.

Ma port bine eu subalternii limp cit ei Iac ceea ce le spun.

atit

problema vitala, nu rna incred decit in mine insumi, chiar dad! aceasta inseamna sa l11IlnCt~SC rnai mult. Ocerinta a conducerii eficientc consta In necesitatea ca liderul sa-§i pastreze neschirnbat stilul de munca, Daca subordonat
importanta

6.

Ca lider, cind sint confruntat

cu

Liderii eficieriti se bazeaza atit pe capacitatile lor, cit §i pc celeale subordonatilor. '

7.

avea rnai putine lucruri sri. v.a r~prol§aiL, hobby reduc tensiu!1ea psihica, , 9. NO. EnlUZl2lsll1ul §1 interesu pcntru un . 1() NU Este 0 prcJ'tldecata. . Ytate' x d e{)tat,1' t i aproxll1latl.'v JUll1a . din popu- , 11. NU. In caz contrar, ar Il1semnd Sa ne r X'<
• • ,~' ' A,

4. 5.

Ca Iider, cind dau 0 sarcina subordonatilor, arat §i motivele care m-au determinat 18 aceasta. scop-

S.

se justifies, as propune un pentru 0 functie chiar mai decit a mea. suhordonatilor nu diminueaza
la

latia TeiTeL . ", . '. . , 12 NU. Invidia, rtlLltalea dlstrug fencllea. . . NO. Raspul1sul afirmativ tradeaza un sentIment de persecuile. 14. NU. Vezi argumente1e de la nr. I L

13:

Un Iidel' eficient I§i atinge urile prin ariee mijloacc.

9.

Partieiparea luan~a deciziiIor tigiul liderului.

pres-

4 Psihoteste ----~--~~------------~

__:5:_ __

cum

va proiectati

viitorul?

10. Daca grupul pe care 11 conduc nu si-.a indeplinit sarcina din cauza unuia din membri, rap ortez aceasta §efuluiierarhic.

Ma consider de neinlocuit postul pc care 11 ocup.

11.

111

Calcularea scorului. Obtineti cite un punct dad ati fest de acord cu enunturile: 1, 3, 4, 8, 9 §i in dezacord cu enunturile: 2, 5, 7, 10, 11. Interpretarea rezultatelor. A yeti un excelent potential de conducere daca ati obtinut peste 8 puncte, Scorul de. 6-8 puncte semnifica un bun potential de lider. Daca ar.i acumulat mai putin de 6 puncte, foarte probabil va trebui sa va schimbati in mod drastic cornportamentul ~i atitudinea pentru a deveni un lider eficient, \ Atentie: Testul propus nu vizeaza decit 0 potentialitate, Transfosmarea acesteia in realitate presupunc studiul intens In domcniul managemcntului, specializarea, exercitii sistematico de dezvoltare a calitatilor psihice, precum si.. sansa sociala. (T.C.).

Aveti vreun rol in jocurile cu cistig prrn corespondenta (expediati 0 sum a 111m mis.a pentru a primi una mai mare)? a. Nu particip la asemenea jocuri. b. Particip §i cistig. c. Initiez Clsemenea jocuri.
V -ar face placere sa va vedeti numele rnentiona] in ziarul local? a. A§ fi bucuros. b. Nu. c. Despre mine se scrie si asa prea mult.

4~

a. Sint

oricind

gata

sa-i imprumut

pe

5.

prieteni; 0 data §i 0 data ma vor ajuta §i ei. b. Banii §i prietenia sint douti notiuni incompatibile. c. Sint gata sa irnprumut de la prieteni, dar nu §i sa ii irnprumut, Daca ali ajunge milionar, ati avea satisfactii? a. Bineinteles. b. Desigur, le-as demonstracelorlal\i ca:e l1U au avut incredere In mine §i ma pnveau de sus de ce sint capabil. c. Nu. Dad! a0 dispune de citeva milioane, In ce Ie-ati investi? a. In imobile, in colectionarsa obiectelor de ana, b. In actiuni §i alte hfrtii de valoare, c. Ma voi sfatui cu sotia (sotul). Imaginali-va ca aveti citeva rniIioane. Veti continua sa mai acumulati? a. Numai surne mati. b. Desigur. c. Nu, pentru ca imi .ajung. tabel: 9. a - 0; b - 3; c - 6 10. a - 3;b .-6; c () 11. a - 3; b "3; c - 0

9.

6. Cum credeti ca se poate cistiga la cursele de cai? a. Pariind pe sume mati. b. Economisind banii, multumindu-ma cu placerea de a asista la curse. c. Sa cumperi calul favorit. 7. Cine, dupa' parerea dv.,are sanse de a deveni - rapid §i sigur - bogat? a. Regizorul, actorul, scriitorul, pictorul,

10.

Ali· putea deveni milionar?

Unul dintrc cei mai bogati oameni din lume este sultanul din Brunei. Are 14 miliarde de dolari! Desigur, dintre acestia, putini i-a cistigat singur, rolul principal In acumularea lor jucindu-l mostenirea §i dobinzile; miliardarul austriae Karol Kahane - care are numai doua miliarde - le-a cistigat prin munca asidua, Sint cunoscuti §i miliardari americani care auinceput ca ... lustragii, . Dar dv., stimate cititor, puteti sa faceti avere, aveti asernenea calitati? Incercati srI aflati aceasta raspunzind la urmatoarele intrebari, incercuind raspunsul care corespunde eel mai bine parerilor dv.: '. Care sint, dupa parerea dv., caile cele mai sigure §i cele mai eficiente de acumulare a capitalului? a.. Munca asidua, sustinuta, riscul sau investirea unci .sume de bani intr-o afacere sigura. b. A te baza .pe 0 mostenire, pe intimplare sau a juca la loterie. c. A face cariera trecind prin to ate treptele (inclusiv cea de mai sus); a face politics. Qupa parerea dv., ce volum de capital ii po ale deterrnina pe partenerii de

sportivul.

b. Avocatul, medicul, impresarul, c.. Patronul de firma, editorul.

11.

afaceri intre prieteni?

8.

Care este atitudinea

dv. fa\a de

Calcularea §i interpret area rezultatelor

Calculati-va 1. a 2. a 3. a 4. a V A

1.

punetajul
-6

conform urmatorului 5. a 6. a7. a 8. a -

afacerisa incheie un contract cu dv.? a. De la 500 000 la un milion. b. Pina Ia 10 milioane, c. De Ia 10 milioane In sus. Cll care dintre urmatoarele afirmaIii sinteti de acord? a. Cu cit ai mai multi bani, cu atit esti mai fericit, b. Cu cit ai mai multi bani, cu atit ai mai multa putere, c. Cu cit ai mai multi bani, cu am mai mult esti invidiat §i l\i atragi mai multa invidie.

6; b - 0; c 0; b - 3; c 6; b - 3; c 3; b - 0; c
v

-3 -0 -6

0; b - 6; c - 3 0; b ': 3; c _ 6 0; b - 3; c c 6 3; b - 6; c - 0

3.

Daca ati ~cum~l~t l~tr~, 0 §~ 20 puncte: pentru dv. cea mai buna cale de a va Imboga\l este casatona din interesr', mostenirea unei mari averi sau jocul la loterie,

J
J
f

_ . Intr~ 2,0 ,§i45 puncte: acumulare~ averii, pentru dv., este 0 problema dificiliL E;ltall ,speculdt!Ile f~nancJa.re. Cel mar bine este sa faceti cariera in profesia care va plac~, clmu: daca aceasta n-o sa va aduca milioane, Oricum viata dv va fi aSlgulata .material, ' .
Intre. 45§i6~ pun~te: aveti sanse de a ajunge cindva milionar (daca nu Sll1tC\l deja). A ~ep U:1 tl~ ~e gindire comefciaL Nu va place" sa va laudati cu modul dv. de viap. Sl11tep facut pentru a va' multiplica cu rabdare averea. (L.S.)
A

2.

--------------~---------Aveti 0 psihologie

Psihoteste

l-__ _:_

..:.7.....;_ __

Cum

va

proiectati

viitorul?

I~:
IL
1.. · .. ·······

Enuntari
.

de lnvingator?

1~=:==.===~=+~==1===4=~===l=~=
13. Inri . place.s~ iail"iIl;iiativ~"................•.....··.·.... . ..t
1

I P~gd

de

I T~rje

lb;:~dDetow

rd

Accept ..riscurile .. ··· .. · .. ··· ···· .. · .. · .. · .. · ····· ·· ······· (2. Nu trebuie niciodata sa forlam lucrurile

Putem dis tinge doua atitudini diferite cind oamenii abordeaza situatiile problematice, fie ele profesionale sau de alta natura: unii considera ca au reusit intotdeauna sa rezolve problemele cu care s-au confruntat, Gii au repurtat succese personale in majoritatea circumstantelor, situindu-se deci §i acum pe 0 pozitie de invingatori; altii, dirnpotriva, considers ca ghinionul i-a urrnarit intotdeauna, ceea ce i-a facut sa renunte, sa cedeze, situindu-se astfel de la bun inceput pe 0 pozitie de invinsi. eel cu atitudine de invingator nu da inapoi niciodata in fata riscurilor, este sigur de sine, constient de propria sa valoare §i de capacitatile sale pe care ~i le fructifica intotdeauna cit mai bine -, pro fund convins ca e destinat sa reuseasca. Nu este mereu posibil sa obtina ceea ce doreste, dar insuccesul nu-l inspaimi'nta, din moment ce este In masura sa aprecieze consecintele acestei situatii si sa invete din ele. I§i asuma responsabilitatea propriilor actiuni. Tenace, energic, dinamic §i eficient, mvingatorul vrea sa"§i atinga obiectivele cu orice pret;este dotat cu irnaginatie, ceca ce-i permite sa gaseasca solutii la orice problema. Colaborarea sa este foarte pretioasa, cu conditia ca individul in cauza sa nu fie egoist, prea autoritar §i doritor de putere. La polul opus se situeaza eel cu tendinte spre abandon, invinsul. Precizam ca nu trebuie date conotatii peiorative acestui concept: un astfel de individ nu a avut numai insuccese in viata. In realitate, totul depinde de scopurile pe care §i Ie propune fiecare: daca pentru uri invingator ceca ce conteaza este reusita, pentru eel cu tendinte spre abandoncel rnai important lucru este sa nu piarda. Acesta din urrna -lipsit de incredere In fortele proprii, de perseverenta §i initiativa este ezitant in tentativele sale, l§i propune sa obtina foarte putin, avanseaza cu. pasi mici. Nu accepts lupta §i cornpetitia, fie ca acestea nu-l intereseaza, fie ca-l J:uspaimintli. Gaseste satisfactii 'in Iucruri simple §i nesemnificative, nu-l deranjeaza monotonia vietii §i activitatii sale. Vreti sa §titi mai multe despres atitudinile dv. rata de performanta, despre mentalitatea cu care abordati situatiile problernatice? Cititi afirrnatiile de mai jos §i apreciati iuce masura sinteti de acord saunu cu fiecare dintrc ele. Calcula\i-va punctajul total obtinut (surna algcbrica) si cititi interpretarea din final. . Inainte .de a trece la autotestare, p'fecizam ca "partial de acord" nu inseamna simultan §i "dezacord partial": putem fi de acord partial cu 0 afirrnatie ill sensu1 ca. aceasta se verifies doar in anumite situatii, despre celelalte neputind spune nimic.

I;,••g~•i:l/~~l:{lCl~inilit~i~~~f· ·.~i~a;liie••··•.·· .~ ·.y~~iils.

p.
1 .....

16:1~u·. ~·las:.'niC;(;clat~"llpri;~~"lepania" m cc
;~il~toperso;iil~ca;·ef;lfiUntiH

19~inj ~'j;ig:~;,~:r?':"",l .. ·1 ••.•.•..••......... · [1...............1

}O':..!.I:e~lJi~ ...~a..lu.p~da~~~?r~~ti.~ar.~lJ~c~ti
[Ll. Nu sint unul din cei carora
It.

pr?blc111ele..cu..rnaxima..decizie /8. Reflectez il1totdeaunami.iiiiimpYiliunte

. . .....

I
I

H'

.....

.......··..·11 I...
......1

il?:ti~l~f~ri\~es~~~~#~~.~i~i()d~t.(liil11iC ..
lit·~:tofji:r~~~··co;ls;del:·Celmai'bijn···
Ifbi~\f.~t~.<ll1P.t(c.ol~~nu~H.. •.••

It~rr1jm:i~':~';!:"::k'" ·1···1 I
I

Ii?:••B~~~fl;rC~;r~. j~••
proiectelor mele

;:l.~~~~;i,7~;t~~J.r, ./..

]1.. ::

I~~: .•.~;Wlfetll~~Cll~t~f:;:nid·supi:a·viciu;csc···· W ..
24. Fiecare este responsabiC··
H

120:··Nu~illi··pl,lce··c()lnpdtia························ . I~]· :¢illc'.rr1~ric.ill~t~tajl111i~d.cp.~t.e.:.: . .•• .

25:··~£t~il~flfil~01~t;a;f~;lidodaii·· ·············1..
i

26:·1;1.Jpi(;cc·~f,;(icmai··;11uii·pelliiu····· "','"
. vlacel:ea. j()C,lllui .d.e~it. p~l~ ~. il1'Vil1f.e..'1'" t~. . 27, Am nevoie de .incurajari pentru ca abandonez cu u§urinia
................

pentru .a obtine ceva

I·
)

I ...

28:,M~·.d·esclira:jez·cu·u§iirilli~····· Ill. rata dificultatilor 29: ~fl:ei:illje'ir~ce;:cai' toiui··· pentru a obtine ceva 30:'. Nil·ti-ebtiie ·iiiciod~i~·S~·fie"a~tept~m""'"
l'!..'aju[9ru~altc~i~i_\, -~

1___

._--_._---

-----"--_-----_

..-

--------~------------Nr. Partial de Total de Dezacord partial aeord rt. aeord

I.

Psihoteste Cotarea

IIl8.iRIIU

Dezacord total -2 +2 -2 -2 +2 -2 +2 1;2 +2 -2 +2 -2 -2 +2 -2

r:-Partialde-Total' de--Dezaeorct Deiacord .rt, aeord aeord parlia1 total 16, 17. 18. 119. 120.
~l.

2,
3. 4,

5, 16, 7,

ho

8, 9,

11. 12, 13, 14. 15.

+1 -1 +1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 +1 -1 +1

+2 -2 +2 +2 -2 +2 -2 -2 -2 +2 -2 +2 +2 -2 +2

-1 +1 -1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 ~1 +1 -1
-1

+1 -1 -1 +1 -1
-1

~2. 3.

P-4,

+1
-1

Interpretarea rezultatelor
fcarte

r
7. 8. 9, 30. .'

+1 +1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1

+2 -2 -2 +2 -2 -2 +2 +2 +2 -2 -2 -2 +2 +2

-1 +1 +1 -1 +1 +1 -1 -1 -1 +1 +1 +1 +1 -1
-1

-2 +2 +2 -2 +2 -2 -2 -2 +2 +2 +2 -2 -2

-_.
In
III

li- lliII1II

-Hllm iiiiHM

&i

Titluri· pentru
Acest
fluenta

imagine

Daca ,ati obtinutinue -60 §i -31 de :t:uncte: sinte\i, caracterizat de. 0 t~n?inta puternica de abandon, de cedare 111 fata situatiilor . problcmatice. Smte\I pesimist, defetist, nesigur, timorat, apatic, fatalist: dvepre3iv.. v v, " Reflectati ceva mai mult la stilul dv. de viata; cautap sa va cun~a§tell CIt mai bine aptitudinile §i identificati dorneniile in care lepute\I :alonfIc~. Nu cedati Ta prima dificultate: pentru inceput p:opuneli-va sa incercati c~l putm de doua sau trei ori, Veti obtine rezultate surpnnzatoare pentru dv. ll1~I~a. ktre -30 §i 0 puncte.: sinteti inclinat spre abandon; nu ave\! ,1l1credere , in fortele proprii, va temeti de riscuri, refuzati sa luati initiative: sinteti conformIst_; va li pseste energia, preferati stabi1itatea cu orice pre], 'A.vep tendinta de a va sub"valua,de unde §i multe din caracteristicileenuntate. ,' " . Aveti mult mai multe posibilitati decit credeti, propuneti-va rnat mult §l veil
A A

pentru respectiv clase sau calificative) este valabil pentru persoanele care au depasi 16 ani, Modul de aplicare poateficolectiv (grupurile sa nu fie prea mari, iar subiectii distantati pentru a nu cornunica intreei) si individual (sau prin autotestare). PregMi\i unceas cu secundar central, 0 foaie de, hirtie §i un creion, Din momentul in care incepeti, cronometrati 5 minute, dupa care va,aprili. Daca depa§i\i durata, nu mai este valabil etalonul §i nu maijiuteti estinia nivelul icreativitatii. Testul cere sa priviti imagines de mai jos §i sa-i dati,cit mai rnulte titluri, cit mal originale, scriindu-le unul sub altu!. .

factorii ,intelectuali cei mai importanti ai creativitatii: flexibilitatea gindirii §i originalitatea, oferind.xi 0 nota generals creativitate." Etalonul de rapontare (transforrnarea scoruluibrut in note, ideilor,

test mascara

reusi, mai mult.

Intre +1 §i +30 de puncte: avcti

0 pSlhologlC

de

,A

l11vl11gator:

'

V,

sinteti

"

entuziast, optimist, dinarnic, con§tient de propriile ?apacitati;'increzator in fortele proprii, capabil de a va asuma initiative. "" ., .' ," Bine orientat §iautoorientat, sinteti destinat'succesuhll. Avel! aptitudini de !ider. lntre +31 §i +60 de puncte: aveti 0 psihologie de tnvingator cu ori~epret, Sinteti energic, curajos, decis, pasionat de rise, dar uneon arogant, sfidator, cu tendinte de supraevaluare. Tendinta de a va autodepasi va face sa apelati uneori Ia mijloace discutabile din punct de vedere moral. ' Accepta]i faptul ca mai sint §i alti oarncni valorosi in )urul dv. fiii mai cooperant §i cautali sa va cenzurati putin tendintele de dominare; reu§ltele dv, VOl' fi astfel mai numeroase §i mai bine apreciatesocia!. (1.S., F.S.)

Acordarea

punctajului

la fluiditatevnumarati numarul schirnbarilor urmatoarele titluri:

se face direct, pe foaia de test: peritru a obtine scorul pur §i simplu raspunsurile date, Flexibilitatea consta in de directie in gindire, Astfel, sa presupunem dt' ali gasit

10

Psihoteste

l----DI ·
r

--.

__

-h-=1..::1

Cit de creativi

sinteti?

1. Mundi grea 2. David §i Goliat 3. Desen trucat (fotografie.trucata) 4. Saracul de ell 5. Ghinion 6. 0 zi grea
7. Desen suprarealist

8. De necrezut: "Dacia" sa traga un camion? ca 0 "Dacie'tna traga un camion a§a de mare! Numarul titlurilor reprezinta fluenta, care in acest caz este 9. In ceea cepriveste flexibilitatea, observam d sint variatiuni pe aceeasi tema: raspunsurfle 1, 2 §i 6 (vor primi un singur punct); 3 §i 7 (de asemenea un punct); 4 §i 5 (alt punct); 8 §i 9 (un punct). Prin urmare, vorn acorda la flexibilitate 4 puncte, Origmalitatea se coteaza In felul urmator: cititi mai intii cu atentie lista cu raspunsuri posibile, Cautati apoi fiecare raspuns pe care l-ati dat dv. In lista respective, Cercerati lista §i nu va lasati derutati de faptul d\ raspunsurile dv. nu vor fi absoIut identice cu cele la care Ie asimilati. Pot fi mici deosebiri de forma. De exemplu: "lipsa de carburant" inseamna "criza". Raspunsul din test: "Mai bine 0 masina mica, dar buns decit mare, dar defecta", intra in itemul din !isla "Mic (~i puternic) - mare (§i slab)". In acelasi itemuntra §i raspunsurile: "Nu tot ce-i mare este §i puternic'' sau "Masina mare, defectiuni mai rnulte", Notati in dreptul raspunsurilor dv. punctajul corespunzator. Atentie! Raspunsurile pe care nu le puteti include in nici un item din !isla primesc 6 puncte. lata citeva asemenea exemple: "Ar§ita greselii"; "Cine ride la urma este tras ... de sfoara"; "Clipa adevarului"; "Dacia si-a gasi; un barbat bine"; "Doua fiare"; "Fii mindru de povara ta!"; "Inima clinic decedata"; "Istoria veche §i noua in viziune modems"; "Lantul slabiciunilor"; "Micu! rapitO[ de colosi"; "Plinsul motorului"; "S-o las, mi-e frica / Ca vine altul §i mi-o ridica"; "Un slep pe uscat",
9. E imposibil

Raspunsuri

Raspunsuri posibile (scor pentru originalitate)

Scor
4 0

Asigurari Accident de masina Ajutor reciproc ('~Pticlenul la nevoie se cunoaste"; "La nevoie ceri ajutorul vecinului"; "AjutiHi intotdeauna Fratemitate; Solidaritate; Prietenie; Omcnie; Alturism) Alb §i negru .'. Aschia nu sare departe de trunchi &liili
Bunatate sufleteasca Caii-putere

semenii";

0 5 5

2
2 3

Carul mic trage carul mare, butu111,gamica... Cine mergcIncet, dcparte ajunge, Incet, dar sigur Cind nu mai poti, spune-mi' Crosul (Concurs) Cuminte (Diminetile unui sofer cuminte) Dans sincronizat

0
5

4 4 5 5

electiune le nidi De la moara pin-la gara Dialog DistalHii (Pastrati distanta legala dintre veh!cule) DOl (In doi. Mariaj) Du-ma acasa (pustiule etc.)! Economie (de energie, de combustibil) Face din \in\ar, arrnasar "Fara cuvinte" Fcricirea c atit de aproape! Fiecare dupa eft poate Ghici, ce titlu are? Ghinion. Ghinionistul Hei, rup! Inevitabilul s-a produs Inversare (Logica inversata, Normalul anapoda) Inteligentul conduce Incercare (de a invinge absurdul. Incercarea moarte n-are) Idila Incrczutule! Intimplare ($i totusi se intirnplil. Se intimpla ~i la case mai mari) La asa cap, asa caciula Mama i§i indruma copilul Mic (§i puternic) - mare (§i slab). Ex.: Nu conteaza marirnea, ci valoarea. Decit mare §i slab, mai bine mic §i puternic. Nu mtotdeauna ce este mare e §i puternic Modestie Natura moarta (statica) Nu faceti ca ei NU)1ta cu dar Nu so stie de unde sare iepurele Oameni §i fapte Ocazie (A luat 0 "ocazie") Omul din greseli invata Omul -masina Optimism (Orice necaz se rezolva. Speranta. Va reusi. E bine §i asa.) Optiune (Nu avea de ales) Orgoliu retezat Pana (de indemiuare; de motor, de benzina, de cauciuc etc.) Panta (E po sibil doar pe 0 panta, Coborind ...) Pasivitate Peisaj (Imagine. Flash) Plimbare (de placere). Parada. Vacanta Politi a (Cu politia nu-i de glumit; A scapat de amenda; Echipajul radar Ia datorie) Poveste. Fantezie Puricele rcmorcheaza elefantul

5 5 3 2

o
5
4

5
5

3 5 5 5 3 4 4 0 5 5 3 5 5 4 4 4 5 4 4 5 3 4 4 4 0 5 5 5

o o

_________

1_2_'

Psihoteste
4 2 5 5 3 0

13

Clt de creativi sinteti?

Puterea §i adevarul Prioritate, Cel mic are uneori priori tate Putini (Cei putini domina pe cei multi) Razbunarea volanului Recompensa (Daca rna duci pina la capat, iti dau/fac etc,) Rernorcare (Remorcare prin impingere) Scopul conteaza Sensul (Care e sensul7) Service ad-hoc Sfirsitul Terrel Simbioza, A trai pe spinarea altuia Socoteala de acasa nu se potriveste Somn In masina Speranta (vezi "Optimism") Spor la Iucru!

I
r

Imaginat!e creatoare
Studiata in tens 111 ultimele decenii ale secolului 1108[ru, fapt Iesne de il1teles daca avem. in vedere importanta problernei sub raport teoretic,dar mai ales sub aspectu) practic,al nevoilor societatii moderne, creativitatea reprezinta 1.111 fenomen general uman, Avindu-si originea in latinescul creare, ceeace inseamna a zamisli.:» fauri, a crea, a naste, termenul de creativitate defineste.un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavirseste continuu. In acceptia psihologilor, creativitatea apare dreprcapacitatea psihica a ornului de a genera noul, de a releva aspectele deosebite, necunoscute ale realitatii, elaborind cai §i solutii originale de rezolvare a problemelor. Creativitatea nu apare din neant: ea se bazeaza pe cunoastere §i trairi, pe curajul de a tc avinta 111 necunoscut. Ea presupune rndrazneala, curiozitate §i sete de cunoastere, Multa vrerne a dainuit ideea pagubitoare conform careia creativita'tea ar fi apanajul unci minoritati. Astazi, datorita cercetarii pe baze moderne a acestui fenomen, inceputa pi;in anii '40-'50, se srie ca oricine poatc fi creator §i ca in orice situatie de viataeste posibila creativitatea. De aceea, in ultima vreme, atentia specialistilor s-a indreptat spre educarea creativitatii. lata de ce va oferim un test de imaginatie creatoare, care va va ajuta, partial, sa va cunoasteti nivelul de creativitate, Priviti Cll atentie desenele de mai jos. Pentru fiecare desen sint propuse trei interpretari (A, B, C). Pe care dintre .ele 0 alcgeti? Puneti semnul x In dreptuf optiunn dv. din cele trei variante,

Ro0

4
5 5

4
5 2 5 5 4 5

cu cea de pe drum,

Tractiune .inversa/inapoi
Tren,

autotren 4 Unde-s doi, puterea creste 4 Urmarirea 0 Uzura (Batrinete. Anii tree, totul se uzeaza), 5, Viteza ametitoarerredusa 5 Vint din fala '5 La sfirsit faceti totalnl pentru originalitate. Pentru scorurile brute obtinute la fluenta, flexibilitate §i originalitate se cauta, in etalon, clasa (nota corespunzatoare) careia ii corespunde §i un calificativ (ultima coloana). De exernplu: la fluenta, pentru scorul 9 Yeti avea c1asa 7 (calificativ "bun"), la flexibilitate scorului 4 ii cores-punde c1asa 5 (calificativ "normal"), la originalitate, pentru scorul 13, de exemplu, obtineti clasa 6 ("normal bun"). Nota globala la creativitate se apreciaza adunind notele celor trei factori. In exemplul nostru, 7+5+6=18. Identificind suma In coloana "total", vom afla ca nota la creativitate este 6 (calificativul "normal bnn").(A.S., M.e.).

ETALON PENTRU TESTUL "TITLURI PENTRU 0 IMAGlNE"

Fluenta
Scor 0-2 Clasa Flexibilitate Seer Clasa 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7-9 8 10 9 Originalitate Clasa Scor 1 0 1-2 2 3-5 3 6-8 4 9-11 5 12-14 6 7 15-20 21-32 8 33-n 9 Total 3-5 6-7 8-9 Creativitate Calificati v Clasa extrem de slab 1 foarte slab 2 slab 3 normal slab 4 normal 5 normal bun 6 bun 7 foarte bun 8 deosebit de bun 9
I

1
2

3 <I
I

3
4 5 6 7 8 9

5 6 7-8 9-10 11-13 14-n

10-12
13-14 15-18 19-21 22-24 25-27

~j

14
Pentru a vedea ce fel de imaginatie aveti, faceti totalul alegerilor dv., acordind cite trei puncte pentru fiecare alegere din coloana A, cite doua puncte pentru cele din coloana B §i cite un punct pentru ceJe din coloana C. Daca ali totalizat peste 40 de puncte, aveti, probabil, 0 imaginatie bogata, 0 curiozitate vie, precum §i; mobilitate spirituals. Sinteti, intr-un cuvint, 0 persoana foarte originals, imaginatia dv. fiind intotdeauna treaza, Iubiti paradoxul, aveti tendinta de a privi lucrurile in ansamblu, rnra a cerceta consecintele imediate, practice, precum §i inclinatie spre abstractizare. Obtinind 25 §i 40 de puncte, dovediti un bun echilibru intre vis §i realitate. Aveti 0 imaginatie vie, foarte eficienta, ceea ce va permite sa· abordati problemele fara complexe §i inhibitii. Nivelul aspiratiilor dv. este pe masura aptitudinilor pe care le poseda\i.Slnteti dinamic si inventiv sau, altfel spus, 0 persoana "cu capul in non §i cu picioarelepe pamint". Daca ali totalizat mai pupn de 25 de puncte, soar putea sa aveti 0 fire ponderata, 0 gindire riguroasa, inclinata spre observatii de detaliu, orientata spre concret, Probabil ca evitati speculatiile abstracte, fiind atras de ceea ce este elar §i coerent. Curiozitatea dv. se orienteaza spre lumea cotidiana §i tangibila. Sinteti inzestrat cu simtul masurii §i al realitatii: "vedeti mill, degraba copacii deeit padurea". (A.C.)

l
I

_.:..;l..::.S_.

Clt de creativi sinteti?

Calcularea §i. interpretarea rezultatelor

mire

virsta §i ceea vce, constituie continutul vlfstei,.au concluzionat, pe baza analizei ll1;or cazun, c~ ..mtre virstacalendaristica §i virsta creativitatii exists deosebiri, Virsta creatrvitatii este considerata 0 starepsihicaceface posibile descoperirea pi crear~a noului in once perioada a vietii omului. Virsta creativitajii poate coincide eu vlfs~a ealendanstlca sau poate sa difere esential de. ea. Autorii citati descriu pa~ru vtrste p~ care le poate avea creatoruldin noi: copilaria, tineretea creatiei, p~noada cntrca srtoamna creanei, Raspunzind Ia urmatorul chestionar puteti deterrruna virsta creativitatii dv. Citi!i cu atentie intrebarile §i incercuiti una din cele cinci variante de raspuns. Sinteti la 0 oarecare distantade statia de autobuz. Srnteji foarte grabit, Soseste autobuzul, Ce Yeti intreprinde? a) Veti fugi pentru a reusi sa luati autobuzul; b) Veti merge cit puteti de repede;
. c) Veti merge

1.

b) Ati dezlega rsarade, cuvinte cisate; c) Ati citi beletristica; d) V-ati uita la televizor; e) V-ati ocupa de orice.

incru-

obicei; d) Veti merge eu aceiasi pasi- ca §i pina atunci; e) Priviti daca nu vine urmatorul autobuz ~i apoi hotari\i ce este de facut.

la fel de repede

ca de

Care estc virsta creativitap.i dv.?·

In fiecare din noi traieste un creator, aflat mereu in cautarea noului, preocupat mereu de a sesiza, in lume~ ee-l inconjoara, ce nu este cum trebuie, ce nu' merge, ce poate fi transformat, modificat, imburiatatit, inovat sau ce se mai poate inventa pentru aimbogati viata lui §i a celorlruli, pentru a 0 face mill usoara, mill frumoasa, v Creatologii ,§i inVel\tologi! .au dori~ sa rasrunda la intre?~r.ea: Care.~ste legatura dintre virsta cronologica a omului §l manifestareacreativitatii lUI? Unii au afirrnat ca este un raport invers proportional: la virstele tinere se creeaza mai mult §i cu cit se inainteaza In virsta scade manifestarea creatoare, argumentindu-se eu exernple din domeniul muzicii, poeziei; picturii etc. Altii au incercat sa consolideze ideea ca posibilitatile creatoare ale ornului sint direct proporticnale cu virsta: cresc §i se manifests cu trecerea anilor §i acumularea .experientei, sustinind aceasta cu exernple dindomeniul stiintei. Dar si intr-un caz §i in celalalt sint.prea multe exceptii, ceea ce-I face pe acado Al. Roses (1981) sa afirme: "Creativitatea se extinde pe parcursul unui .numar foarte mare de ani, mai mult de sapte decenii, de la virsta de aproximativ. 15 ani jiina la 90 de ani §i peste, limitele nefiind foarte fixe". Se pare di virsta §i posibilitatile creatoare ale omuluise afla intr-o relativa interdependenla, 1egaturile dintre de fiind mult mai complicate. Doi creatologi ru§i, E. S. Jurikov §i A. B. Zolotov (1990), punindu-§i intrebarea daca nu exista deosebiri sau chiar contradictii intre ..ceea ee noi11umim

Vi se propun pentru instruire cinci grupe de oameni necunoscuti de virste diferite.: Pe care dintre aces tea 0 veti prefera? . a) Grupa celor foarte tineri; b) Grupa fermata din oameni tineri; c) Grupa oamenilor in vrrsta; d) Grupa eelor batrini; e) Orice grupa. Care este legatura dv. eu moda? moda §i incercat] sa va conformati ei; b) Preluati nurnai ceea ce va vine bine; c) Nu sinteti de acord cu modelele extravagante ale modei contemporane; d) Nu sinteti de acord cu moda contemporana 111 general; e) Uneori sinteti de acord, alteorinu, in functie de dispozitie.
a) Recunoasteti

2.

Ati ajuns intr-o situatie dclicata din' cauza unei greseli, Cei din jur va privesc ironic. Cum veti proceda? a) Va yeti privi la fel cum va privesc cei din jur: b) Va yeti face ca "nu vedeti" privirile ironice (vaveii sugestiona ca BU s-a intimplat nimic grew); c) Yeti incerca sa explicaji cum Sf-a i'ntimplat;. d) Ati riposta celor ironici sau ati incerca s~l' dispareti din cimpnl vizual al martorilor greselii dv.; e) Totul depinde de; situatie, Daca aii putea . alege, ce ati prefera? . a) . 0 plirnbare pe strada in cornpania cuiva; b) Sa rnergeti la teatru, cinema, eire; e) "Mars in mijlocul naturii"; d) Odihna in pare peo banca; e) ToM depinde de situatie§i de dispozitie.

5.

6.

3.

In fata dv. are loc 0 nedreptate evidenta, Care este reactia dv.? a) Atilneerca sa indreptati imediat aceasta nedreptate cu toate rnijloacele Cu ,ce a~ dori 'sa va ocupati timposibile; pul liber? b) Ati fi de partea victimei §i ali lneer· a) V-ati petreee tot limpulcu prietenii; . ca sa 0 ajutali;

7..

4.

16 Psihoteste --------~--------~~----c) Ati incerca sa restabiliti dreptatea in limita perrnisa de lege §i prescriptii; el) V-ati gindi ca ali face 1a rindul elv. 0 nedreptate §i v-ati vedca de treburile dv.; e) V -ati amesteca, in dezbatere, fara sa va spuneti parerea Vi se propune sa treceti 1a 0 activitate mai interesanta, dar iplatita mai putin bine, Ce veti intreprinde? a) Ati accepts fara ezitare; b) V -ati sfatui cu oamenii pentru a obtine un sprijin in hotarirea de trecere; c) Nu yeti f de acord daca elucidarea perspectivelor §i avantajelor noii activitali nu va aranjeaza; d) Nu veti fi de acord; e) Veti proceda dupa imprejurari, Cum veti proceda cind demnitatea este umilita? a) Veti raspunde cu aceeasi rnoneda, tara a sta pe ginduri, celui ce v-a jignit; b) Veti incerca sa "nu va pierdeti cumpatul'', raspunzind cu demnitate jignirii (celui ce v-a jignit); c) Comportarea dv. depinde de eel ce a facut asta (ce fel de om este, ce virsla are,ce pozitie arc); d) "Ral111neti In umbra" pentru a nufi traumatizat §i mai tare; c) Procedati dupa imprejurari. e) Veti actiona in conformitate la "V om trai ~i vom vedea". cu regude muzica

l
f

.::.17.:._ __

Cit de creativi sinteti?

d) Cafeniu; e) Verde. Care este dispozitia dv.? a) Preponderent optimists; b) Partial optimista; c) Partial pesimista; d) $i pesimista §i optirnista; e) Depinde de imprejurari. a) b) c) d) e)

11.

Ce atitudine aveti

fata

contemporana?

Sinteti entuziasmat; b) E 0 incercare multumitoare; c)' Credeti ea tineretul este bolnav: el) Nu recunoasteti aceste zgomote ~i bubuituri drept muzica; c) Considerati ea acesti domni nu au gust §i simtul culorilor. Cum apreciati creatia lui Mircea Eliaele? a) Sintep entuziasmat;
b) 0 primiti cu placere;

b) De la inceput preferati sa actionati, dar apoi meditati la ce aveti de facut; e) Preferaji sa nu participati la actiune atit timp cit nu va sint clare consecinlele, chiar §i numai cele fundamentale; d) Preferati sa participati numai in conditiile in care este elirninat riseul insuccesului; e) Reactia dv. in raport cu 0 activitate este diferita .§i depinde de dispozitia pe . care 0 aveti. Care veste pozitia dv. fata de prevederile regulamentelor? a) Nu vedeti un pacat prea mare' in a incalca acele reguli care mai mull
incurca;

18.

19.

12.

16.

Credetiin oameni? Am incredere in oameni; Am incredere in .multa lume; Nu am incredere in prea multi; Nu cred in nici un om; Dear "pe jumatate",

9.
va

c) Numai foarte putine din opercle sale produc in dv. sentimente pozitive; d) Creel ca moda Eliade nu va dura mult; e) Nu va entuziasmati, dar nici nu 0 respingeti. Ce este important pentru dv. cind sinteti in compania altor oameni? a) Sa va rnanifestati (sa va dernonstrati propriile capacitati §i posibilitati); b) Sa faceti 111asa fer lncrt oamenii sa nu uite cu cine au de-a face; .c) Sa fitl decent; d) Sa 1'1uiesiti in evidenta; e) Deljindc de imprejurari. Ce activitate va place? a) Care contine clemente surprinzatoare, riscante, nedeterminate; b) Variata (sa nu fie rnonotona); c) Care sa permits folosirea la maximum a propriilor cuno§til1\e ~i a experienlei aeumulate; d) Dupa putetile proprii nu fie grea); e) Depinde de dispozi\ie. Cit sintep de prevazator? a) Sintqi tentat sa incepe\i 0 activitate [ara a-I eva!ua eonseeinte1e;

b) Credetica nu toate regulile ce actioneaza in societate sint rationale (utile); e) Va straduiti sa nu incalcati rcgulile de baza (serioase); d) Anumite reguli sint pentru dv. lege, de aceea va straduiti sa le respecrati
intru totul;

13.

e) Depinde de reguli.
a) Rosu;

17.

Care este culoarea dv. preferata?

b) Ga1ben; c) Albastru;
u.

Cum va afecteaza disconfortul acasa §i la serviciu? a) Nu ii acord atentie; b) Nu ii acord prea mare atentie am tirnp cit nu rna impiedica sa Iucrez; c) Nu suport disconfortul, dar fac prea putin pentru a-I inlatura; d) Apreciez confortul §i fac tot ce e posibil pentru a-l creste; e) Apreciez confortul, dar daca el lipseste nu sufar prea mult §i nu m-as zbate in mod deosebit pentru a-I asigura .

20.

Me;t~ca determinarii vlrstei creativitap.i

Cum va cornportati cind vi se propune 0 nona metoda (procedeu) de lucru? a) 0 acceptati rara a sta pc ginduri deoarece orice e nou e mai ibun decit ccva vechi; b) 0 acceptati cind vi se explica ce avantaje prezinta; . c) Nu recunoa§teti metodelc noidaea I1U vi se prczinta toate dovezile utilitatii lor; , d) S1nteti adeptul mctode1or de Iucm care au l:recut proba timpului §i sint de nadejde;

10.

. ~DU1:a .ce ,v-atl a~toaplJe~~ chestionarul, totalizati cite raspunsuri a, b, c, d, e all meet.cUlt. Inmultiti totalurile obtinute astfel: a x 0; b xl; c x :3; d x 4; e x 2; Fa_cey ap~i totalul ~en~ral a1 p~n:telo~ realizate la chestionar, 1ntre 1-20 puncte s1l1tet~.m pelloada copilaria creanvitatu; nitre 21-40 puncte sinteti In tineretea ereativitapi; mtre 41-60 puncte sinceli In perioada critica, iar intre 61-80 sinteti in' toamna creativitatii. . . Num~ruIge . punctel:e~~~tat nu tl:ebuie identificat cu anii de viata. Dupa ce v-all stabilit vlrsta. creatrvitatii ~l at! cint caracterizarea ei, daca slntetiinteresat sa cunoa§.tell ce trebme facut pentru antrenarea §i manifestarea creativitatii elv., apelati la un pSlhoiog. ' Un rezultat ~ autoaprccierii situat mtre 1 §i 20 de pun~te fixeaza' virsta creatorului dm nm 111 penoada eopiiariei creativitatii, caracterizata prin tendinta dominanta de a pastra tiperetea prin mijloace ca educatia fizica, igiena alimeiltaliei,

15.

Copilana creativitatli

18
preocupari pentru cosrnetica, imitarea cornportamentului celor foarte tineri. Dorinta de a parea tiniir se, reflects In toate actiunile, conducind la un comportament fortat, artificial. Acesti oameni sint gata sa accepte orice punet de vedere exprimat de tineri, ehiar cele mai neverosimile, orice manifestare anesabuintei tineretii. Pot sa-i imite pe tineri chiar §i in fapte cu care ei in§i§i nu sint intotdeauna de acord. Aceasta vrrsta a creativitatii poate constitui un punct de plecare pentru 0 activitate creatoare, constructiva daca procesul de orientare spre un comportament demonstrativ nu e prea avansat. Daca omul are vointa suficienta pentru a se controla pe sine, trecerea spre 0 grupa optima pentru creatie este posibila. Un rezultat al autoevaluarii cuprins intre 21 §i 40 de puncte reprezinta un certifieat pentru tineretea §i energia creatiei, Persoanele aflate la aceasta virsta sint incintate de tot ce e nou, sint in ton cu moda ,(de§i nu sint robii ei), Se implies in toate transformarile ce au loc, participa laele ca niste creatori activi si cu initiativa. Sint atrase de activitati caracterizate prin varietate §i noutate, creatia fiind pentru astfel de persoane 0 necesitate, precum §i de misterele lumii si, daca li se ofera prilejul, pleaca in cautarea lor. Reprezentantii acestei virste a creatiei parasesc tara regret un loc de munca obisnuit de dragul unei activitati mai interesante, Sint entuziasmati de munca §i arta contemporana sau le cultiva cu placere. Sint inclinati spre autoapreciere pozitiva. Au 0 pozitie critics fata de regulile §i regularnentele care limiteaza tendinta lor sprejndependenta. Uneori siht naivi §i lipsiji de simtul masurii. Chiar dad! dupli anii de viala nu mai sint la" 0 virst~ t111ara, cornportamentul lor, modul de abordare a problemelor ii atrag spre cer , tineri. Sub [aport intelectual, reprezentantii acestei virste a creativitatii sint aproape intotdeauna foarte productivi, deoarece imbina in ei intelepciunea oamenilor .maturi cu entuziasmul §i energia caracteristice tinerei generatii. Un rezultat al autoaprecierii situat mire 41 §i 60, de puncte arata ca pentru creatorul din dv. a sosit un momentcritic, S-a micsorat elasticitatea in procesul de rezolvare a problemelor. Stereotipiile ocupa in psihicul §i In constiinta ornului anal la aceasta virsta a creativitatii un loc cu atit mai important cu cit valoarea autoaprecierii este 111aiaproape de 60 de .puncte. Face fata usor in situatiile standard si monotone, bazindu-se pe cunostintele acumulate, insa deseori greseste In rezolvarea problemelor noi, originale, netraditionale. Nu mai are initiativa, nu este intreprinzator, Inertia in gindire i§i spune tot mai mull cuvintul nu numai in activitatea profesionala, dar §i in viata de toate zilele, in relatiile personale. Creste team a rata de pozitia sa. §i, legat de aceasta, scade capacitatea de a evalua obiectiv activitatea colegilor, in mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secundare legate de pozitia socials, mai inainte considerate fara prea mare msemnatate (premii, recunoa§terea publica, evidentierea meritelor §.a.), capata 0 tot mai mare importan~a. 0111ul este inclinat sa nu-§i spuna parerea in situatii care pot da na§tere la interpretari. La toate aces tea se adauga §i oadlncire a dificultalilor 111 ce prive§te stabilirea relatiilor cu tinerii. La aceasta vlrsta a creativitatii inca se mai pastreaza posibilitatea de a imprima anumitor procese 0 dezvoltar~ In directiile dorite, orientarea lor in planul realizarii potentialului creativ. Dar pericolul

r--

-:-19.._ __

CIt de creativi sinteti?

"lntepenirii."" gindirii este aut de mare incit, daca 11U se iau la timp masuri practice pentru spnjirnrea, antrenarea §i manifestarea potentialului creativ in activitate.. sc ajunge la situatia cind deja este prea tirziu. '

Tineretea creativitapi

Cei ce ~u adUJ~at mtre 61,§i 80 de puncte sint foarte departede tineretea creauei. E! S111tlao virsta toamnei creativitatii. Acesti oa111e11i prefera, In special, tot ceea ce este venf!cat de timp §i accepta cu greu §i faratragere de inima ceea ce e J1(~u Eticheteaza pe uneri ca avind un "comportament incredibil", Reactioneaza ', boIna."lclOs la,~d~lIe care lecontrazic pe cele proprii §i le pun imediat la indoiala veridicitatea, tara S3 Ie studieze §i sa le evalueze obiectiv. Apreciaza in moe! deosebit confortul §i incearca sa-§i creases gradul de confort. Prefers sa rnunceasca dupa cit Ii tin puterile acolo unde, fara greutate, pot sa-§i puna ill valoare cunostintele §I expenenta. Gindurile Ii se indreapta adesea catre viitor, dar Ii se pare ca acesta :1\1 are perspective bune, Tinerii percep toate acestea ca ,0 atitu~1l1e conservat~are: c~ea ce comfI!.ca adesea cornunicarea intre generatii, Lacei aflati la ace~sta Vlrsta a creatJvlta\n se observa 0 crestere a activitatilor de autoconservare §I cautare a cornpensatiilor, 0 inclinare spre rotalirarism. In cazurile extremve "toate aceste~, se exprima printr-o cedare In fata inevitabilului, in rata degradam proeeselor fizice §i psihice. (Mf.C., D.~.) ,
v

Toamna creativitatli

Perioada critica

Exersati-va potentialul creativl

, ,Creat!vitatea reprezinta 0 calitate a 0111u1ui,determinata de 0 serie de factori llldlV!duc~l (1l1telect~ali §i nonintelectuali), precum §i sociali, Se considera ca persoaJ:e:~ inalt ;:reatl.ve s~ c.aractenzeaza prin: • sensibilitatea fata deprobleme flexibilitatea gmdJl'lI • gmdire abstracta • originalitatea gindirii • fhlcnta • capacitatea de a restructura, organiza, elabora, ",~er.cetar~Je dil: acest. domeniu au condu~ Ia dou.a con.clu~ii majore, §i ,a11U111e: f1CCaJ e 111d~Vld normal dispune de un potential creativ; potentialul creativ po ate f antrenat, stimulat, educat,

, .In ultimele decenii au fost proiectate, elaborate-si verificate experimental numeroase tehl?IC~de stunuh:re a potentialului creativ.. Exercitiile pe care vi le propunem ca faza 1l1l11~a pentru. stl1nulare~ acestui potential vizeaza citiva dintre factorii creativitatii. :"ceste exerc:~l, vgrupate 111 cele patru activitali, siut doar un inceput, Dar §i in acest inceput trebwe sa res~ect~lJ c!teva recomandrui, chlar daca nu vi Be par imp01tantel - exersatl., ~otul 1ll Joaca, .eventual ca 0 i:ntrecere vcseIa cind sfntc[j 111grup; - Iucratl fJ~carc eXercl\IU pe 0 foaie separata, notlnd numarul exerci\iului respectJv; pastratl toate foile; - la fiecare activitate folositi un pix Cll pasta de alta culoare dCclt la §edin\a precedenrn; ,

20
- intre activitati Iasati pauze de eel putin 0 zi-doua; , - reluati de mai multe orijin zile diferite) aceleasi exercitii; inventap., creati (dupa modelele date) alte exercitii; . ". " - analizati-va "productia" prin prism a comentariilor de la sfir§ltul exercitiilor. I. Exercitii pentru prima activitate tuturor obiectelor rotunde care va vin in minte. (Timp de lueru: 2 minute.j
Scrieti

!-

....;2 __1.....___

Cit de' creativi

sinteti?

Incercati sa dafi mai multe raspunsuri plauzibile 1'1 intrebarea: "De ce pe planeta X bastinasii au trei
picioare?",

12.

"Ces-ar intimpla daca animalele ne-ar putea citi gfndurile?",

intrebarea:

1.

13.

Dati

mai multe

raspunsun

la

Iantastica

14.

Continuati

nurnele

propozitia:

povestirea §tiin\ificocare incepe cu "Arnarilul se opri ..."

(1 pagina)

La ce ar putea folosi un borean gol? (Raspunsuri scurte; timp de lueru: 5 rninute.) intrc 0 pruna 3 rninute.)

2.

0000
Impartitio foaie in patru; in mijlocul fiecarui sfert desenati (folosind o 'moneda) cite un cere. Apoi incercati sa desenati lucruri Ia care ar trebui sa se gindeasca foarte putini (sau chiar nurnai dv.!). Cereul trebuie sa fie parte (eventual principala) a desenului,dar puteti adauga oricite ~i orice fel de linii in interiorul sau .in afara lui; puteti folosi creicane colorate sau orice obiect... care lasa urme! Pentru fiecare des en inventati cite iun titlu interesant, neobisnuit,

m.

Exercitii pentru cea de-a. treia activitate

Dati cit mai multe raspunsuri la intrebarea: "Ce-ar fi dad am putca
zbura ca pasarile?".

3..

Descrieti

cit mai multe

~j

un mar.

(Timp

asemanan de lucru:

Luati 0 foaie din caietul de maternatica (patra\ele). Iricercati sa creati desene diferi te numai din patratele innegrtte. Folositi cadre de 8x12 patditele.lata un exemplu:

15.

16.

hilitati·

17.

Enurnerati

eft

mai multe imposiali dod sa se

4.

Scrieti cit mai multe cuvinte (nume de lucruri, fiinte sau fenomene) care incep cu "0". Crimp de lueru: 2 minute.)

7.

Ce imbunatatiri [aca bicicletei?

18.

Folosind numai cercuri ~i dreptunghluri (de diferite marimi), desenati un barbat, 0 femeie, un copil. (Timp de lucru: 5 minute.) Ce poate reprezenta acest desen? Dati cit mai multe exernple. (Timp de lucru: 3 minute.)

5.

culori

19.

Dinbucati
(sau

folosind

I
20.
minute.)

realizati
reprezentind

pe

de hirtie de diferite §i alte materiale) un carton un colaj

un peisaj,

6.

N. Exercitii pentru cea de-a patra activitate

Priviti aceasta fotografie. Forrnulati 10 intrebari pentru a intelege ce seintimpUL (Timp de lucru: 3 Enumerati 10' corisecinte accidentului din desen.

21.

ale

II. Exercitii pentru cea de-a dona activitate

Scrieti cit mai multe cuvintecare contin litera "0", dar nu incep cu ea. (Timp de lucru; 2 minute.) La ce ar putea folosi un creion? Crimp de lucru : 3 minute.) Intincleti pe un pachet de carli carti de joc care tel. Alcge]i apoi

8.

potrivescfn alt fel, Alegeti inca dona care. nu se potrivese nici dupa primul, nici dupa eel de-al doilea criteriu. Realizati desene diferite plecind de la aceastapata:

Cautati 8 cuvinte potrivite cu c~re s-ar putea completa versurile: "In pare, pe-o banca, aseara meditaun brotacel, Zglobie,................. se indrepta zimbind spre el". Taiati 0 coperta de caiet (colorata) dupa schita din figura de mai ,jos. Din cartoariele astfel obtinute creati un des en. Dupa ce l-a\i privit atent, amestecati cartoane1e §i relizat] un desen cu totul diferit de primul. De . fiecare data folositi toate cartoanele,

22.

9.

11.

23.

10.

masa, cu fata in sus, de joe. Alegeti cinci se potrivesc intr-un alte cinci care se

22

·~--,Scrieti 0 scurta povestire (maximum 0 pagirra) cu titlul: "Crocodilul din sifonier".

,

__,.::2=3
• Daca nu gasiti rezolvarea

Clt de" creativi sinteti?

Cot~spunzat9are pentru un desen, nu stalUiti prea (Ilk'

v
ca.

24.

'

• [
I,·

1,(

rnult, lncercati sa-l rezolvati pe urmatorul, . timP)~ incep," prin a completa rindul cu desenele

Completati testul singur §i cit mai repede posibil. • Pentru a gasi solutiile desenelor de pe rindurile A, B, C, D, E aveti la dispozitie 10 minute,

pentru exercitiu

Iirnita de

"

rotunde) elv. reusiti ca in cele 2 minute sa dati 14 ex ernple, iar colegul dv. reuseste sa dea, in acelasi interval" de timp, 20, ele exemple. Putem spune eli e1 a dat dovada de o fluenta ideational~ mai mare decit a elv. Dad! la exercitiul 4 dv. Yeti nota mai multe cuvinte, inseamna aveti :o fluenta verbala mai mare. 2. Sa presupunem ca la exercitiul 2 colegul dv. a dar tot ati'tea exemple de folosire a borcanului §i dv. Analizind exeinplele, vom observa insa launul dintredv. In toate exernplele borcanul serveste ca recipient (folosirea obisnuita) pahar, vaza de flori, pentru pastrat ceva ... Unul dintre dv. a dat In8a §i exemple de Iolosire netipica a borcanului (nu ca recipient) - ca pendul (agajat de 0 sfoara), ca presse-papier, ca lentila (fundul borcanului) etc. Se considers eel care gaseste mai multe intrebuintan neobisnuitedispune de 0 flexibilitate a gindirii mai mare. (E.N.)

~i acum, citeva comentarii asupra modului de rezolvare: 1. Sa presupunem ca la exercitiul 1 (denumiri de xibiecte

TEST DE CREATIVITATE
L:::.
EXERCITIU

ca

\l
0
3,5

ca

0D
3 4

JJ
5

0
6

\:;:.
7

LJ
1.2·[2,61

c(]
2,4.6

0D
,
~

ca

C7 0: LG

D i? w
Creativitate ' figurala
Puteti afla ce fel. de creativitate , mai jos (adaptat dupa W. Bernard §i

r
sa g'asiti solutia Ia testul de
[)

<J
~

'~

'0

C7 () -- -~

J.

aveti incercind Leopold).

Instructitmi
·Scrieti sub fiecare desen de pe rindurile A, B, C, D,E cifrele corespunzatoare figurilor 'geometrice din chenar. • Figurile geometrice notate de la 1 la 7 intra in componenta desenelor de pe rindurile A, B, C, D, E., • Nu toate figurile geometrice intra in componenta fiecarui desen; nici 0 figura g~ometrica nu intra mai mult decit 0 singur~ data in components unui des en. • Pentru unele desene sint posibile dona solutii; este suficient dad notati doar una dintre ele.

[7'

C>

----~--------------~---~,~-~=~-.------------------~

24

Psihoteste

Pentru a stabili cit de creativi sinteti, procedati In felul urmator: • Acordati cite 4 puncte pentru" fiecare desen corect rezolvat (vezi desenul de mai jos), Daca ati realizat intre 90 §i 100 de puncte, felicitari, sinteti, foarte probabil, 0 persoana inalt creativa, Cu un total deS8 - 92 de puncte, va situati intre cei cu 0 creativitate remarcahila. Sinteti 0 persoana mediu creativa daca obtineti 80 - 84 de puncte. Dad! nu ati totalizat decit 56 - 76 de puncte, este cazul sa va mobilizati mai intens potentialul creativ, facind exercitii 111 acest sens. De asemenea, se impun eforturi serioase §i sistematice de dezvoltare a creativitatii daca ati obtinut mai putin de 54 de puncte. Oricare .ar' fi il1sa rezultatul la acest test, nu uitati ca depinde numai de dumneavoastra sa va. valorificati cit mai mult intuitia, imaginatia, inteligenta, mai general SpUD, potentialul creativ printr-o activitate productiva, .utila social, convinsi fiind ca totdeanna §i oriunde erista un mod mai eficient de a face lucrurile. (S.C.)
I

==
ram
GBL£ !' LLMA MWiJiiiil!WJiilE1

* .......
14 &Ii

!ft!M11l

c
Cu rationamentul nu-i de glumitl
Capacitatea de a rationa, de a gindi logic ne caracterizeaza ca oameni. Fiecare din nOI putem sa ne dezvoltam prin exercitiu aceasta capacitate. Doua sint obstacolele pe care trebuie sa le depasim: pe de 0 parte, dorinta de a junge rapid la rezultat, fara a judeca to ate variantele §i implicatiile, si, pe de alta parte, stereotipiile de gindire, utilizarea schemelor de rationament preconcepute. .Pentru a va autoaprecia capacitatea de a gindi logic, va propunern un test psihologic adaptat dupa William Bernard §i Jules Leopold, autorii lucrarii i..Testeaza-te singur" ("Test Yourself", Corgi Books, Londra. 1972). Alegeti varianta de raspuns care - dupa judecata dumneavoastra - contine adevarul, RaspundetiIa toate intrebarile fara a va grabi. Acest test nu are limita de timp: importanteste sa ginditi logic! A) Peste 10 ani. Bunurile ~i serviciile rtlintr-o tara B) Peste 50 deani. oarecare se ridica anual la valoarea de 500 miliarde dolari. Care credeti ea va C) Peste 100 de ani. D) Acest lucru nu va fi posibil niciofi valoarea anuala a bunurilor .§i serviciilor din respectiva tara peste 1 (JOO data. E) Nll §llu. de ani? , A) Mai mull de 1 500 miliarde dolari. Un elev aduna 0 colo ana lunga de B) Aproximativ 1 500 miliarde dolari. numere de cinci ori §i obtine de .fiecare C) Mai putin de 1 500 miliarde dolari, data alt reznltat: a) 32 501; b) 32 503; D) Nu stiu. c) 32 501; d) 31 405; e) 32 502. Care este rezultatul corect? . A vind In vedere progresul cerA) Media aritmetica a celor cinci rezulcetarii stiintifice, peste cftiani credeti ca savantiiwor putea obtine aur din tate. alte elernente? B) 32 SOl

I
LJ
A

~ 1

\J 0 D
2 3 4

J]
5

0
6

~J
[?
~6t7

cQ

0
~

, 1.2!2,6}

C7
A

'12. 1M. Q L:Cl '1S' lli. M

N
J&t_

t::)
2,5.6

0
3,4,5

a
c
0

ill
2,4,6

D .{?
2,3,5,6

D
4,5.6

~
2,5.6,7 2.4,7

[)
. \2,4,5

<J
1,3,4,5

~
.2,4,5,6

0
3.5,6

CJ ()
1)3,5
~ 22.5.6

..J6l..
l,fi
2,4,6

1.

c:=r C7
1,2.5.6
2,4,6

C>
,3,5

D
&
¥4S,7

3.

C:.2.(6
1,2,4

O
4.6

c>
.122

cr==:> L~'
\2,4,5,6.7

2.

26,
C) 32 503 D) 32 501 sau 32 503 E) Nu stiu,

Psihoteste
LV de zile, Au mai dimas 49 de zile p1na la sfirsitul anului, In fiecare vineri, d0111l1ul oeseu se mvoieste de la lueru B 4 ore, ceea ce echivaleaza cu 26 de zile. Daca luam: irrcalcul §i sarbatorile legale, ca §i concediile medicale - in total 23 de zile -, constatam ca domnul Noescu intr-un an de zile nu are timp sa munceascal A) Se afirma d\ domriul Noescu face 0 ora pe zi la §i de Ia locul de munca, Deci muncestel B) Se iau in calcul aceleasi activitati de mai multe ori: de exemplu, doarme 122 de zile §i apoi se scad 52 de duminici, ca si cind in aceste zile nu ar dormi, C) Afirmatiile sint absurde: de exernplu, faptul cit se recreeaza 7 are pe zi. D) Alte greseli logice.

'L_--------2..;;.7---cum
r,.

§i cit ginditi?

In ce consta greseala logics a urmatorului rationament? Un an obisnuit are un numar de 365 de zile. Domnul Noescu doarme cite 8 ore in fieeare zi calendaristica, deci 122 de zile (243 de zile fiind 111 stare de veghe). La §i de la locul de munca, domnul Noescu face o orrl pe zi, iar sapte ore se recreeaza, plim bindu-se, citind' etc. Aeeasta inseamna inca 122 de zile, raminind dintr-un an 121 de tile. Scazind 52 de duminici, mai rarnin 69 de zile. Daca luam In considerate §i timpul pentru servirea rnesei (aproximativ '0 ora §i douazeci de minute pe zi), se ajunge la

4.

In psihologie, "spiritul geometric" este eel care are la baza 0 gindire logica, sustinuta de rationamente deductive. "Spiritul de finete" este eel al imaginativului,al intuitivului §i se conduce mai mult dupa 0 Iogica inductiva, probabilistica, "artistica". Proba psihologica pe care 0 prezentam In continuare urrnareste sa evidentieze caruia din cele doua tipuri apartineti, Mai jos se ana 0 serie de intrebari, Fiecare ' intrebare are doua raspunsuri posibile. Inccrcuiti raspunsul care corespunde eel rnai bine cu modul dv. de a gindi, Alegeti raspunsul in mod spontan, urmind prima intentie sau primul gind care va apare. Care dintre place.mai mull?

1.'

cele doua desene

va

a) reparati temeinic, chiar daca va ia mult tirnp; b) improvizati ceva, principalul 'este sa terminati repede. Ce considerati c;a este mai important In sport pentru a iesi victories? a) este mai importanta tehnica; b) credeti ca talentul conteazarnai mult. Ce considerati ca are importanta mai mare ill accelerarea progresului umanitatii? a) extinderea Ia scara planetara a industrializarii; b) studiul obicctiv §i aprofudat al culturilor,

S.

6.

Stabilirea scorului Pentru fiecare raSPUl1S gresit sinteti penalizati corecte: 1 - D; 2 - E; 3 - E; 4 - B,

cu 2 puncte.

Raspunsurile

® r-------~-----.---

Evaluarea performantelor dnmneavoastra

Va puteti felicita daca nu ati primit nici un punct penalizare, Daca ati fost penalizati cu 2 puncte, inca este bine, Cu 0 penalizare de 4 puucte,nu aveti de • ce sa va laudati. Peste aceasta limita (deci 6 sau 8 puncte penalizare), nu ..i de glumit, Trebuie sa va exersati mai intens capacitatea de a gindilogic: niciodata nu-i prea tirziu! (S.C.)

Care este stilul dv, de gindire?·

Inca din 1647 B. Pascal, in "Ginduri", a stabilit opozrua dcvenita celebra intre "spiritul geometric" - care se adreseaza inteligentei, gindirii logice, iar individul care e dotat cu el nu se simte bine decit abordind lucruri precise, deja stabilite - §i "spiritul de finete", care se adreseaza intuitiei §i imaginatiei. Extrapolind observatia lui Pascal, se po ate transpune aceasta opozitie intr-un antagonism psihologic, cu aplicatii In viata cotidiana §i care pot purta aceleasi nume: "spirit geometric" §i "spirit de finetc",

IntI-un grup de 30 de persoane, care este probabilitatea pentru ca doua dintre aceste persoane sa fie nascu te ill aceeasi zi a anului? a) 70%; 0 persoana cunoscuta, fiind intr-o incurcatura, va cere s3.-i Imprun1utrcii ,(}; b) 10% suma de bani: Cum ati procedatpentru a rezolva a) acceptati foarte repede pentru ca problema data Ia intrebarea precedents? .sluteti mil os? a) v-ati batut capul citeva clipe §i cu b) [ara a Ii insensibil, va ginditi inainte hirtie §i creion ali incercat sa gasi!i de a-i da? solutia; b) ati raspuns repede, intuitiv, "simtind" La ce materie aveati note mai mari? ceea ce credeti dv. ca este raspunsul bun. a) rnatematica; b) franccza (limba straina), Care dintre oamenii cu care veniti Daca ceva nu functioneaza sau s-a in contact va deranjeaza in mod special? a) cei care vorbesc mult; stricat si trebuie sa-l reparati singur, cum procedati in general? b) eei ce sint "rnuti'' ca un "mormint",

7.

2.

8.

3.

4.

9.

28 .Psihoteste ----~------------~~--~La ce valori estetice, estimate egal v<:* vizita, undernergeti etc.; b) nu cunoasteti nimic despre lara (localide experti, vibrati mai mult? tatea) pe care 0 vizitati §i nu cititi du'~ a) un tablou foarte colorat; .Aed! dupa ce va reintoarceti din b) 0 gravurain negru §i alb. calatorie, Este In obisnuinta dv. de a amina La probele de limba la ce erati luarea unei decizii? a) da; mai bun? a) conversatie; b) nu. b) traducere, \. Cum ati proceda intr-un joe de 1ntr-o scrisoare, Descartes a puzzle? declarat: "Am remarcat adeseori ca a) prin incercari §i erori; Iucrurile pe care le-arn facut cu inima b) nu incepeti asamblarea pieselor decit u§oara, [ara nici:o aversiune .interioara, printr-o selectie riguroasa dupa forma, au obiceiul sa ma urmeze, din fericire culoare etc. pina §i la jocurile de noroc", a) lmparta§i~ opinia lui Descartes? Ce preferati sa jucati In timpul b) 0 gasi!i exagerata si putin liber? "cartezians"? a) §ah; b) bridge. In Iata unci scene foarte interesante) -dar greu de prinscu aparatul de Laretributii egale, pentru care din cele doua meserii sim\i\i mai multa afini- fotografiat: tate? a} risoati sa fotografiati? a) inspector comercial; b) renuntati? b) sef contabil. Trebuie sa luati un tren intr-o vs faceti problerne pentru posi- directie nona .. Este necesarxa va inferbilele erori comise de dv.? mati. Cum procedati? a) foarte putin; a) consultati mersul trenurilor; b) adeseori, b) preferati sa obtineti informatia de In un functionarcornpetent, Intre aceste dona mcduri de a Care este, dupa dv., modul eel prezentaistoria, pe care II preferati? . a) eseurile istorice, care trateaza un rnai bun de a eonvinge un interlocutor eveniment; ce are alta parere deeit dv.? a) ii repetati des un singur argumentfrab) opercle care trateaza epoci §i tind sa pant; evidentieze marile curente economice, b) dezvoltati un rationament unde argupolitice sisociale. mentcle se inlantuie pentru a, antrena logic 'adeziunea interlocutorului. Calatoriile sint surse de placere pentru toti, dar fiecare arc un mod propriu de a calatori.Ce atitudine adoptati Credeti in int~i~e? in general? a) da; a) va docurnentati inainte pentru a sti ce b) nu.

iL_.:...---------2-9---CUlU

§i cit ginditi? a) observarea pasarilor; b) prestidigitatia, Trebuie sa va cumparati 0 masina, Ginditi-va bine: pentru alegerea unui anurnit model ce are mai marc importanta? a) caracteristicile tehnice ale ma§iniiputerea motorului, viteza etc.; b) Infati§area exterioara: forma, culoare etc. Ce preferati sa predomine in biblioteca personala: a) cartile de literatura (romane, poezii etc.); b) opere de reflectie §i eruditie (eseuri filozofice, car~ de istorie etc.) A. Gide a notat intr-o zi in jurnalul sau:~("Cunoa§te-te pe tine insuti'', maxima Ia fel de periculoasa, pe cit de urWLOmida care ar §ti ce va deveni nu ar deveni niciodata fluture». Ce credeti despre aceasta opinie, diferita de cea a lui Socrate? a) nu te cunosti niciodata suficient; b) prea multa introspectie strica actiunii, Intre aceste doua genuri literare, care va atrage mai mult? . a) rornanul politist; b) poezia, A\i luat decizia unei cumparaturi importante: a) aveti tendinta, dupa ce a~ curnparat, sa analizati dad decizia luata a fast buna sau nu? b) ceea ce e laCUL, e bun facut, Pentru ce sa revii? AYeti 0 carte de informare care vaintereseaza: a) 0 cititi de la prima la ultima pagina, respectind riguros ordinea capitolelor;

10.

In urma unei imprudente incepe un incendiu; uleiul .a luat foe in cratita care era pe aragaz. Care este prima miscare pe care 0 faceti?
a) inchideti aragazul;

24.

32.

11.

18.

b) va repeziti sa stingeti incendiul. Indiferent de talentul dv., cum a~ proceda daca ati avea de facut un desen? a) desena]i in arnanuntime, dar cind II colorati vedeti ci\ nu este ceea ce doreati sa fie; b) nu f'aceti decit 0 schita rapids cu creionul, un singur Iucru va intereseaza - sa-l colorati. Care este parerea dv.? a) credeti in dragostea la prima vedere; b) crcdeti ca adevarata dragoste se
descopera lent.

25.

12.

19.

33.

13.

26.

34.

14.

20.

dad

Ce functie atiprefera sa ocupati ali lucra la un ziar? (Nu tineti seama de program §i nici de retributie.)
a) seful laboratomlui foto;

27.

15.

21.

b) corespondent

special.

Edison a dat 0 definitie geniului: 99('10 'transpiratie'vCe va pare mai important?

"1% inspiratie, a) "inspiratia"; b) "transpiratia",

28.

35.

16.

22.

Sint oameni care afirma Gil telepatia exista. Al\ii afirrna contrariul. Dupa parerea dv., exista sau nu?
a) da; b) nu.

29.

36.

17.

23.

cind sinteti invitat Ia 0 petrecere: a) §titi cind trebuie sa plecati; b) rami'neli deseori ultimul, Care este distractia seaza mai rnult?

30.

37.

31.

ce va intere-

30 ~------------------------ Psihoteste
b) 0 frunzariti ~i cititi in primul rind capitolul care va intereseaza eel mal mull. Cu ce aveti mai multa afinitate? a) cu teorii filozofice; b) cu studiul fizicii. Desenati pe 0 foaie alba primul lucru care va vine in minte, \ a) ati avut tendinta sa desenati 0 figurs geometrica, 0 rna§ina, un obiect neinsuf1e_tit; .., b) ap desenat un persona], un animal, 0 planta, un cer cu nori, ceva poetic, 0 figura tara semnificatie precisa, completati tabelul de rnai jos incerdate de dv. Apoi totalizati raspunRaspuns

/t--_------'

__

~_3_1
geometric"

Cum§icH
temperat

ginditi?
25-30 de raspunsuri in

39.

38.

coloana r. Sinteti dintre aceia carora le place sa "pipaie" inainte sacreada, inteleg orice lucru §i prefers sa-Itncoojoare cu mai mUlta.' observatie decit spontaneitate. Dar dv. nu inchideti "poarta fantezici' §i aveti, desigur rar, putina "nebunie", fara de care, in mod paradoxal, individul nu este echilibrat,

Aveti "spirit

daca ati insumat

Dupa ce 'ati raspuns Ia toate intrebarile, cuind litera a sau b, conform raspurrsurilor surile pe fiecare coloana in parte. Intrebare 1 I b b a a a a a a
a

Ras! uns II a
a b b

Intrebare 21 22 23 '24 25 26 27 28 29 i·· .. 30 31 32 33 34 3S 36 37 38 39 Total: I a a b a

a

2 3 4 5 6 7 8 9
"

b
b b

b
a·

10 11

12 13 14
15

.
I

b b b a
b b

i±=.
b b
!

..

16 17 18 19 20

a a
b

b b

b a a b b a a a

b b b a a b a a a a b a

II b b a b b a. b a a a b b
I

Daca ati totalizat intre 16 §i 24 de raspunsuri In una .sau alta din coloane, nu va caracterizati printr-un "spirit ide finete" net, ci - dupa circumstante - Vil comportati cind intr-un fel, cind in altul. In cazul in care aveti intre 25 §i 30 de raspunsuri pc coloana all-a, senti" mentcle au mai mare importanta decit ratiunea. Aveti un spirit deschis, care va ajuta sa nu ' cadeti in confuzie 'sicredulitate. . Dad! aveti 30 de raspunsuri sau chiar mai multe in coloana a II-a, pentru dv. conteaza numai intuitia §i experienta subiectiva. Considerati ca talentul inlocuieste rnunca, iar improvizatia inlocuieste organizarea, Sinte]i delicat, plin de fantezie si talent. (p.M.)

cunoasteti nivelul functional al emisferelor cerebrale?

Rezultatul 'cercetarilor efectuate de profesorul de psihologie Roger Sperry, pentru care a primit, In 1981, Prerniul Nobel pentru medicina, atesta specializarea functionala a emisferelor .cerebrale la om. Cu alte cuvinte, el demonstrase experimental ea fiecare emisfera cerebrala este specializata in realizarea unor anumite functii cognitive: emisfera stinga raspunde de prelucrarea verbals a informatiei, iar ernisfera dreqpHi de prelucrarea videospatiala. Cercetarile ulterioare ale specialistilor . au stabilit ca extrem de rar ce1e doua emisfere se dezvolta la fel, ca aproapeJntotdeauna ele functioneaza asimetric, inregistrindu-se 0 predominanta emisferica ~i 0 preferinta emisferica. Functiile psihice controlatede emisfera stinga sint limbajul, scrisul, rationamentul ~i calculul logic, capacitatea de analiza; erni-sfera dreapta controleaza in primul rind i'ntelegerea nonverbala, recunoasterea formelor, a tonu1ui §i intonatiilor, imaginatia, intuitia, identificarea figurilor umane, gindirea videospatiala, Preferinta pentru activitatile care implicf manifestarea functiilor psihice controlate in special de una din emisferele cerebrale ne poate indica ce predominan~a emisferica avem. Aceasta idee sta la baza testului pe care vi-I propunem, tradus §i adaptat dupa E.S. Jurikov, A.B. Zolotov, "Cum va apropia]i .de ora descoperirilor'', Editura,')tiinta, Chisinau, 1990. Rezolvind testul, yeti' cunoaste valoarca nivelului functional al eelor doua emisfere §i rnarimea asirnetriei functionale a propriului dv. creier In momentul testarii,

Va

.b
b

b b a b

Interpretare
Punctajul obtinut in coloana Larata daca sinteti o persoana care are "spirit geometric", eel din coloana a II-a da cota "spiritului de finete". AYeti un "spirit geometic" accentuat daca ali totalizar 30 de raspunsuri sau chiar mai multe pe coloana 1. "Vedeti rosu' cind vi se vorbeste de tclepatie, de farfurii zburatoare sau numai de importanta intuitiei. Nu vedeti partea poetics a lucrurilor, sinteti prea rigid In viata cotidiana, In schimb, aveti anumite calitati in-telectuale, cum ar fi clarviziune, spirit de organizare, bun sim], poate chiar prea mull. Nu trebuie sa pierdeti din vedere ca adevaratul spirit stiintific trebuie sa mearga mai departe de bunul simt, .

l
J

32
In continuare A enunturile care dv.; daca enuntul cu B; daca itemul D notati enunturile exprima 0 insusire

Psihoteste

-=3-=3

CUIY\

,§t

cit ginditi?

sint date 50 de enunturi (itemi), Cititi-le cu atentie. Notati cu exprima 0 insusire (0 preferinta) ce se manifests constant la exprima o insusire (0 stare) care se manifesta adesea, notati-l exprima 0 insusire ce se manifesta uneori, notati-l cu C; cu care exprima 0 insusire tntilnita foarte rar Ia dv.; cind itemul care nu se manifests niciodata la dv., notati-l Cli E. Am memorie buna (imi amintesc aproape tot ce am invalat). Prefer sa judec §i sa apreciez ceea ce se intimpla dupa criterii personale. Reusesc sa pun in evidenta (sa descopar, sa inteleg) legaturile dintre obiecte, fenomene sau procese. Reusesc sa rna concentrez asupra lucrului (citit, rezolvare de probleme etc.) chiar daca In jurul meu este zgomot. nanla.

Cind cineva sugereaza bidee noua, am tendinta spontana deaintreM ce argumente are in sprijinul acelei idti (vigilent) .

25.

·38.
i

Sint inclinat spre analiza §i clasificarea obiectelor §i fenomenelor, Rationarnentele mele au, in general, un caracter concret. Prefer sa-rni imbogatesc cunostin\ele prin activitati intelectuale, cum ar fi lectura. unor carti, audierea unor discuri, decit prin observatii §i experiente proprii (nernijlocite) .

1.

13.

26.

Aud bine anumite sunete, precum eel produs de spargerea unei stic1e, de curgerea apei, de ceasurile rnecanice etc.

Sint

mereu

cu ochii

Jnpatnl

2.

14.

Deseori gasesc repede rezolvarea unci probleme (intr-un moment' de inspiratie) .

27. 28.

Sint

fire optimists,

Intii actionez, apoi meditez Ia ce . am facut, Cind privesc un obiect oarecare, primul Iucru pe care il sesizez este forma obiectului. Am tendinta experinta acumulata,

39.

40.

3.

15.

.29.

Ma enerveaza xderanjeaza) gesturile/mimica eu care'<unii oameni ·l§i insotesc vorbirea.

4L

de a generaliza noi, §i pot orice

4.

Imaginatia

mea este plastics/vie

16.

(gindesc in imagini).

Pot anticipa evenimentele bazinduma, pe cit posibil, pe propria experienta.

5. 6.

Se intimpla ca sentimentele (intuitia) sa-rni arate calea de iesire din situatii dificile,(la rezolvarea problemelor, iricaurarea unor solutii), . Am tcndinta de a sistematiza materialul pe care 11 studiez.

30.

sa

42.

Retin usor melodiile Ie reproduc coreet. cu

43. . Abordez

usurinta

subiect de discutie, Uit repede ceea ce am fnvalat in tirnpul scolii. N u imi atrag atentia unele zgomote, precum cele produse de ceasurile mecanice, eli poci tul apei, la tratul ciinilor. . Imi amintesc sunetele, culorile tnc~ frageda copilarie.

17.

Am

voce. ragu§ita, llira

rezo-

31.

44"

Sint iste]

§.i

ingenios. suficient de

Reusesc sa apreciez exact durata evenimentelor.

7.' 8.

general, mesajul operelor de arta imi produce 0 emotie puternica. compania cclor egali cu mine (colegi, prieteni) sint primul care incepe sa vorbeasca, De obicei fnvat user la disciplinele umaniste (§i pot chiar sa Ie explic altora). Gindurile mele 0 iau inaintea cuvintelor, incit atunci cind vorbesc incep sa amestec cuvintele, Pot imita (voci, comportamentul persoanelor etc.).

18. In

Memorez greu cuvintele versuri, limbi straine).

(cintecc,

19.

In

I
I

identice sau aproa~e identice irni apar iuneori ca expresia unei atitudiniamicale,alteori ca 0
amenintare.

32.

Fraze

45.

33.
34.

Calculez bine.

46.

mirosurile, did eea mai

Percep cu u§urinta cuvintele (aud bine chiar daca se vorbeste in scapta). Sint un practician (ma orientez bine in fata situatiilor concrete §i le rezolv cusl.lcces). Nu am ureche muzicala (cint fals, nu pot reproduce corect melodiile). Sint .receptiv fata de tot ce se petrecein jurul rneu, in natura sau in societate, atit la aspectele generale, cit ~ila detalii,

9.

20.'

10.

1mi este usor sa pronunt §i . dau intonatia corecta .cuvintelor la il1vatarea limbilor straine. lucrurile contact.

21.

35.

An} tendinta de a clasifica toate §i fenomenele cucare Yin in

Consider ca sentimentele (intonatia) intr-o discutie sintdoar 0 piedica, importanta este ideea exprimata. Chiar in prezenta colegilor, eteniIor, evit sa initiez 0 discutie.

47.

11.

48.

pri-

22.

36. 37.

Piesele

de .teatru radiofonice

sau

12.

23.
24.

povestirile auzite le "v ad" sub forma unor imagini foarte plastice. Nu am memoria chipurilor gurilor) oamenilor, (a
[j-

Prind usor ritmurile muzicale, Sint

0

fire pesimista.

Pot cornpara mintal forma obiectelor (sau a partilor componente ale acestora),

49. 50.

1mi este usor sa inva! algebra.

34
Calcularea scorurilor §i interpretarea rezultatelor
Fiecare enunt din test va fi raportat la urrnatoarea acorda: I 4 puncte aaca ati notal enuntul eu A; 3 puncte daca I-ati notat eu B; scala de apreciere. Se

l--_-_-,-

_:3~5:..___

Cum

§i

cit

ginditi?

Dezlegap. enigmele
propunem un joe al mintii §i inteligentei, prin intermediul caruia puteti autocunoaste mai bine. Puteti organiza ehiar un concurs: cine rezolva eel mai repede . se intelege, 9i coreet - cele zece enigme? Ce trebuie sa plasarn in locul semnului de intrebare?

Va

va

2 punete daca ati mareat enuntul eu C; 1 punct daca ati notal enuntul eu D; puncte daca l-ati notat cu E. Dupa ee ati aeordat punetajul fiecaruia din cei 50 de itemi, separat Iaceti sum a punctclor re alizate la enunturile Hira sot (1, 3, 5, .49), totalul reprezentind va-loarea bruta a nivelului functional al emisferei stingi, §i a punctelor realizate la enunturile cu sot (2, 4, 6, ... 50), totalul acestora reprezenrind valoarea bruta a nivelului functional al emisferei dreptc. Transformati apoi punctajul brut in procente,' considerind 100% ,ea fiind SUlTIa punctajului brut pentru cele doua emisfere, In continuare calculati diferenta (in procente), scazind din valoarea procentului obtinut pentru emisfera sUllga valoarea procentului obtinut pentru cmisfera dreapta, Rezultatul obtinut poate fi "0", reprezentind functionarea simetrica a celor doua emisfere, poate fi un numar pozitiv, care' arata dominanta emisferei stingi, sau un numar negativ, care reprezinta dorninanta emisferei drepte. Valoarea acestei dife-rente ne da marimea asimetriei functionale a creierului. Cu cit punctajul brut obtinut pentru fiecare ernisfera se apropie mai mult de 100, cuatit 'nivelul functional al ernisferei respective este mai crescut. ' Daca rezultatul autoevaluarii indica 0 predominanta a emisferei stingi, conc1uzia este ca pentru dumneavoastra activitatile In care puteti obtine cele mai bune rezultate slnt cele legate de prelucrarea logica a informatiei (calcule, rezolvarea problemelor de matematica), transmiterea verbals sau in scris a infermatiei san cele care presupun capacitatea de a arguments ~i sus tine ideile §i propunerile proprii sau ale altora. Ca profesii slut indicate ccle de 'informatician, inginer, jurist, profesor de stiinteexacte. . Daca rezultatul autoevaluarii indica 0 predominanta a emisferei drepte, concluzia este ca pentru dumneavoastra activitatile 111 care puteti obtine cole mai burie rezultate sint cele care presupun perceperea lumii in intregul ei, 0 marc rapiditate de Intclegere a esentei evenimentelor pc calc intuitiva, rara 0 analiza logica consecventa a acestora, capacitate de imaginatie §i proiectie videospatiala. Dintre profesiileandicate se .recomanda celc de profesor de stiinte umaniste, psiholog, actor, scriitor. Deoarece activitatile profesionale la acest sfirsit de milcniu solicita tot mai: mult atit functiile psihologice controlate de ernisfera. stinga; cit §i pe' cele centrolate de emisfera dreapia, fara a incalca asimetria functionala a creierului, noi putem modi fica nivelul functional al emisferelor. Aceasta se poate realiza prin activitati sustinute de girnnastica intelectuala §i antrenamentcreativ. (lv.Le., D.,s.)

A.

spatiul

C.

Ce figura
ramas

trebuie

desenata

in

Iiber?

C_j,.0

~~roCDLfbl
+
I
0

0 100 ,~, 0
IOJo
.::Q;!5S

rL!~

t&'@.~
@~
Cll ee num ar va completati cercul?

I I I

L~tl8° rI~J'
Ce numar trebuie semnului de intrebare?

r::l,foo

U?1

D.

grndiji

sa

B.

LB12\~
~~

pus

in locul

rBl7\
E·

\j][7

\ID
{8l4\,

8,"4,

t. Care este corpul geometric urrneaza logic in seria desenata?

ce

(jr9r!J
fjf/ ? .
456

123

36

Psihoteste

F.

Ce cifra ar disparea daca s-ar desena §i eel de-al saptelea patrat?

I.

G.

GJ m m
643 217 589 71
34 3
,

Ce nurnar trebuie inscris semnuluide intrebare?

in locul

J.

Care citra unghi?

trebuie inscrisa in tri-

958

A. In locul sernnului de intrebare trebuie plasat un dreptunghi, pentru c3 numai astfel se pastreaza echivalerita (dreptunghiul valoreaza 10 puncte, cercul negru 5, iar cercul alb 1 punct). B. In locul sernnului de intrebare trebuie pus numarul 45, deoarece numerele mscnse In celelalte rornburi reprezinta jumatate din semisuma numerelor din triunghiuri. C. In spatiul ramas liber trebuie desenat UD cere in intenorul unui patrat, aceasta fiind figuracare lipseste din seria fermata din figurile geornetrice: cere, patrat, dreptunghi, inscrise succesiv uncle In celelalte. D .. Numarul 2 completeaza ultimul cere: se observa ca In celelalte cercuri surna numerelor pe 0 diagonals reprezinta dublul surnei numerelor pe cealalta diagonala, E. Trebuie desenata 0 piramida triunghiulara, pentru di numarul fatetelor corpurilor geometrice desenate .descreste, F. Data s-ar fi desenat §i eel de-al saptelea patrat, ar fi trebuit sa dispara cifra

.'ITJ, 1 B

Ce numar trebuie careul ramas liber?

inscr is in

Priviti cele patru patrate din figura alaturata, co nstruite din 12 bete de chi-brit. Puteti construi doar trei patrate mutind 4 bete?

K.

3, plasata In coltul din dreapta sus. G. In careul ramas liber trebuie trecut numarul 38, pentru ca §i in celelalte cazuri ultimul careu contine dublul citului numerelor aflate in careul superior §i mediu (f14:6)x2=38. H. Pe cea de-a patra girueta indicind sudul trebuie trecut numarul 3, pentru ca totdeauna N+S=E+ V. 1. In 10cu1 semnului de intrebare trebuie pus numarul' 128 (64x2=128). J. in triunghi trebuie inscrisa cifra 6, deoarece numarul laturilor figurilor desenate adunat cu cifradin fiecare po1igon da totdeauna 9. (A.C.)

..., Va place s_a_m_. ~ illtapO?

e

H.

Ce cif1'a trebuie plasata la sud pe eea de-a patra girueta?

N~.~·~E.' V--fS
~~ ~~

Solutii:

Sint momente In viata noastra cind ne place sa ammarn 0 actiune conet:eta ~i sa gindim, srt ernitem idei, Srl inccrcam sa Intelegem, momente In care nu ne intereseaza sa facem, ci sa rarninern calmi §i senini pentru a medita, a face pl£1nuri. Pentru unii aceste momente sint rare, pentru altii, in schimb, foarte frecvente, Unii considers aceste mornente ea 0 pierdere de timp, altii ca 0 necesitate,. 0 placere sau un lux pe care si-I permit 111data ce auposibilitatea, Unor persoane le place ca In aceste momente sa discute en altii, sa-§i dea friu liber gindurilor in fata altora, Exista ft1sa §i persoane care se jeneaza de 0 astfel de gindire liber exprimata, preferind 5-6 faca in solitudine, Deci sint oanreni carora le place sa mediteze, intr-un fel sau altul, §i oameni carora nu "le place sa mediteze. Dumneavoastra carui tip apartineti? Va place Sa meditati? Raspundeti la . urmatoarele intrebari §i yeti ana. La fiecare din Intrebarile de mai jos incercuiti varianta de raspuns care, dupa parerea dv., vi se potriveste in cea mai mare masura, va caracterizeaza eel mai bine,

38

,Psip9teste
~ 6.Cind cineva nu va riispunde la 0 intrebare, cum procedati? a) incep 'sa ma cnervez b) incerc sa ma grndesc de ce nu-mi raspunde c) repet intrebarea, gindindu-ma d\ nu a auzit d) pun alta intrebare e) sint incurcat §i nu stiu ce sa fae Cind priviti pe cineva sau ceva, de . unde incepeli? a) de jos; b) de sus; c) de la dreapta; d) de la centru (din mijloc); e) din stinga

39

Cum §i

Cit ginditi?

Care din urmatoarele actiuni pare cea mai placut!l? a) sa scriu 0 scrisoare b) sa telefonez '.. nui prieten u c) sa beau 0 cafea d) sa. ma due la culcare e) sa ma gindesc la ceea ce voi face miine Cumparind un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care I-ati face? a) as pune in el, la rece, 0 bautura san apa minerals b) a§ citi instructiunile de utilizare c) m-as gindi care este eel mai bun mijloc de a-l folosi d) l-a§ umple imediat cn cit mai multe alimente e) as astepta §i l-as privi pentru a'ma obisnui cu el in casa

1..

Caleularea §i. interpretarea rezultatelor

Intrebarea: 1
2 3
4

5 7 8 9

2..

a 8 2 2 8 0 5 5 8 5

5 5 5 10 10 10
2

2,

10
2

0 0
8 5 8

e 10
10 2 5 8 8 8 10

7.

5 0 2 0

10

10 0 8

10 2

10

Cind vi se cere parerea despre cineva, ce faceti? a) spun eu sinceritate ceea ce ered Care din urmatoarele zile vi se pare -.b) rna gindesc mai intii la motivul pentru cea mai placum? carerni se cere parerea a) luni; c) lncerc intotdeauna sa spun numai b) marti; lucruri favorabile, pozitive c) vineri; d) nu sint niciodata descumpanit d) simbam; e) trag de limp §i adesea incerc sa nu e) duminica raspund Ce culoare v-ar placea sa vedeti in Momentele care va, plac eel mai mull acest moment? sin; eele: a) verde; a) de dimineata b) albastru; b) de lamijlocul zilei c) rosu; c) de dupa:amiaza d) galben; d) din timpul serii e) violet e) din timpul noptii Ce ginduri,sentimente aveti en Daca telefonati unui prieten din alta privireIa visele dv.? . a) niei unul, pentru visez foarte putin , localitate: a) irni place stl·i spun, spontan, cit mai sau deloc multe lucruri b) curiozitate, pentru ca a§ vrea sa le b) caut sa ma pregatesc cu privire la inleleg mai bine lucrurile pe care i Ie voi spune c) un pic de te?ma, pentru ea suit ciudate c) uit adesca 8a-i spun ce aveam de gind d) 0 placere subtila ~i 0 .stare de confort d) prefer sa-l las pe e1 sa vorbeasca psihologic e) imi face placere Gil l-am sunat '1i-1 simt e) 0 dorinta puternica de a vorbi despre apropiat ele cu eineva

8.

3.

II
II
I

4.

9.

5.

ca

10.

Dad ati obtinut mtre O~i 45 de pnncte: sinteli 0 persoana practica, foarte putin Inclinata catre rneditatie. Nu va plaeeaeest Iucru, dupa cum nu va place nici sa. stati de verba ell altii despre gindurile idv. lntre 46~i 60 de puncte: sinteti capabil sa va opri]i .din cind in cind asupra propriilor ginduri, dar parca va simtiti vinovat de acest lucru, Daca va vin idei mai complexe, Ie lineti pentru dv., va jenati sa le discutati eu altii. Va sfatuim sa renuntati la aceasta autocenzura, nu va rusinati sa discutati §i cu altii: ideile care hva yin sint un. bun exernplu ca sinteti 0 persoana inventiva. Intre 61§i 70 de puncte.va place sa alternati mornentele de actiune eli cele de meditatie. Pentru dv. a gindi este 0 placere care vine dupa trebuinta de a actiona, Atentievtotus]: este posibil sa va vina idei eiudate care sa va impiedice sa lucrati, Va sfatuim de aceea sa profitati mai mult de momentele In care puteti gindi fara a fi presat de vreo actiunc concreta. Ineereati sagasiti, in spatele ideilor care va yin, omul de' profunzime din dv. care I1U a disparut. Intre 71 §i 80 de puncte: sTnteti inclinatmai mult spre meditatie decir spre actiune practice, iubiti rnai mult teoria §i fantezia. Atunei cind trebuie sa actionati, 0 face]i eu mare efort; cind ginditi va sin1liti 1nSa mai libel' decit atunei cind actionati. Va recomandam sa va planificati eft de cit momentele de meditatio; pentru ea altfel 8-ar putea intimpla sa 0 faeep numai din, iertati-ne, lene. Aveti mari posibilitati de a va dezvolta, dar exists riscul de a nu reusi nici ,('a ginditi, nici sa actionati. Vapindeste frustrarea, . Intre 81 §i 100 dejmncte: si'ntelifnc1inat spre meditatie. V-ati obisnuit sa acordati inriietate ret1ectiei §i placerii de a diseuta ideile sifanteziile dv. §i eu ceilalti. A veti ceca cese numeste o'atitudine filozofica de baza, Va recomandam sa acordati atentie lucrului, acti vi taliidv, profesi onale.vpentru ca dad exists 0 contradictie Intre aceasta §i tendinta spre reflectie puteji avea idificultati, dezadaptari, '. ., Daca, in schimb, aveti oaetivitate §i 0 situatie care faciliteaza atitudinea dv, speculativa, va vedern tot mai implicat i11 aceasta din urrna, (I.S., F.S.)

40 ----~--------------------- Psihoteste

___ -----------4.:..:;1:.......,~-Cum§i

cit gindip? de
de

Exersati-va

capacimtile intelectuale

l
i
1

C) In figura 3 sint prezentate mai multe segmente dreapta de diferite lungimi. Priviti-le cu atentie timp

15 secunde, Apelind la memorie, 1a intrebarile de lapagina 42.

incercati

sa

raspundeti

, La orice virsta, dar mai ales in anii tineretii, ne putem ameliora 'performantele intelectuale. Creierul - organul gindirii - . trebuie exersat continuu. Lenea de a gindi este la fel de daunatoare ca §i evitarca muncii. A actiona rational, a surprinde dintr-o privire relatiile esentiale dintre clemente, a mernora rapid un volum mare de informatii, a fi creativ se inva\a! propunem citeva exercitii de "girnnastica cerebral a" , adaptate dupa Monique Le Poncin, auto area lucrarii de mare succes "Gym Cerveau" (Editura Stock, Paris, 1987). G~si\i cornentarea exercitiilor in paginile urmatoare. Nu \'a grabiji insa sa le cititi. Incercati eu ambitie sa aflatirsinguri raspunsurile corecte, Spiritul de observatie, memoria imediata si inteligenta dv. VOl' atinge performante mereu mai inalte dad ·le Yeti exersazilnie la loeul de munca- Tn ambianta familiala, in relatiile cu ceilalti. . Nu uitati: depinde de dumneavoastra sa va sporiti caQaeita\ile intelectuale!

Va

fig. 3

Memoria

imediata

Spiritnl de observatie
A) Timp de 10, secunde priviti alent literele din figura 1. Apoi, fara a mai privi desenul, incercati sa raspundeti la intrebarile formulate la pagina urmatoare.

A) lncercati, in 30 de secunde, sa memorati urmatorul sir de litere: R, T, I, V, T, E, A, T, C, A, I, E. Ce cuvint puteti forma din cell' 12 litere ale sirului? Timp Iimita: Iminut, 13) Cititi cu atentie de 3 ori cele 2 serii de cifre: 8, 4, 6, 7, 2, 6 §i 5, 3, 9, 6, 8, 7. Incercati sa reproduceti din memorie cele doua serii de numcre, Timp limits: 1 minut. A) Observati foarte alent sirul literelor: A, A, 13, C, D, G, H, I, 1, M, N, 0, P, Q. Gasiti logic a formarii acestui §ir de Were §i incercati rsa-l cornpletati, Aveti 1'1 dispozitie 45 de secunde, B) Priviti numerele din dreptunghiu! de mai jos (fig. ele sint formate dupa 0 anumita regula. Ce numar se abate de la aceasta regula?

Jnteligenta

(
I

BL
F 0

RP Z

lM

E A

N·

T
fig. 1

~-

981
202

404 725

611
312

--------'~

523 927

'

fig. 4

B) Privi \i timp de 10 secunde fisele din figura 2. Deschideti apoi cartea la pagina 42 §i mcercatisa raspundeti la intrebarile formulate, fiira a mai privi desenul.

I®®®'®
fig. 2

@lI .

Comentarii
Spiritnl de observatie
Readucindu-v a in rnemorie desenul din figura 1, formulati oral, intr-un singur minut, raspunsurile la urmatoarele doua intrebari: a) Ce litere erau plasate in Iocurile indicate prin cercuri? (fig. 5) b) Cecuvint poate fi format din aceste litere? A)

@@,OO,.,@@@,jl

®®®®

00 00 0 0

fig. 5

42 .
B) Pentru a vtl mobiliza spiritul de observatie, rncercati sa. raspundeti in 20 de secunde l a urmatoarele intrebari, avind in mernorie figura 2: a) CIte fise erau? b) Ce valori aveau? c) Care valoare aparea 0 singura data? C) Tot pentru dezvoltarea spiritului de observatie, gindindu-va la segmenrele de dreapta din figura 3, indicati: a) Care sint segmentele de dreapta egale cu segmentul a? b) Dar cu segmentul b? c) Cite segmente de dreapta sint egale cu segmental c? Aveti la dispozitie 39 de secundel

'f

t __ ------------------~------

43

Cum

,i cit

ginditi '?

a) Undc mergea Dina? b) In ce anotimp are loc actiunea

po-

vestirii? Andrei ji intinde tatalui sau lingurita ceruta. Mama zimbeste §i face un semn discret spre Petrisor. ', l-ai controlat lectiile? Apoi se intoarce spre fotoliul de lingil geam, - Tala, nu vii la masa? a) Cite personaje se afla in camera? b) Care e eel mai tinar dintre cei din camera? c) Care e eel mai 'i11 virsta? Instalatorul impreuna eu mecanicul blocului S-ClU apropiat de usa de la intrare a familiei Ardeleanu, Tocmai iesea sora marnei lui Ionica de lafamilia Ionescu, - Nu vasupara~,soacra dv. este acasa? - Da, va asteapta, a) Ionica este ruda cu familia Ionescu? b) Daca ee fel de ruda? "Scrie mai eu atentie, .Vezi sa nu uili exercitiile la aritmetica, Ai de seris de trei ori tabla imultirii cu 3, cele dou a probleme ... M-am uitat peste ele, sint usoare. 'Ai de facut dear cite doua
operatii aritmetice Iafiecare."

2,

Spiritul de observatie
A)
a)

Rezolvare

In locurile indicate prin cercuri erau plasate litercle: L, R, F, E, 0, A. b) Din aceste litere poate fi format cuvintul: FLO ARE. B) a) Erau desenate 15 fise. b) Fisele erau de patru valori (10, 20, 100, 200). c:) Fisa cu valoarea de 100 aparea 0 singura data. C) a) Segmentele de dreapta e, j, 1, m sint egale cu segmentul c. b) Segmentele de dreapta f, h, i sint egale cu segmentul h. c) Trei segmente de dreapta (d, g, k) sint egale cu segmenml c.

3.

6. Este foarte cald. Un dulau mare, lalOs cauta umbra, miscindu-se lenes, un catelu§ dichisit §i delicat, negru latra un Limp la dulau, apoi plead in directie opusa. Pomul de pe marginea strazii fosneste user. Din el 11§nese doua vrabiute, descriind 0 traiectorie intre pomii §i brazii diuparculetul de peste drum. Pe gardul casei de linga parcule] trece 0 pisica vargata: Vai ce cald e!. .. a) Despre cite fiinte s-a vorbit in povestire? b) Care este fiinta 'eea mai mica dintre cele despre care se spline -cite ceva 111 povestire?
Abia am reusit, spuse Sandu. Era foarte mare aglomeratie. Geamantanul mameiera ticsit, cu greu l-am carat. Dina avca tot felul de pachete §i pachetele, plus umbrela mamei. Petrisor, In fruntea echipajului, tinea cele mai mici pachete §i biletele. Fiul fiieei mele a fost la ina1time. Abia am avut limp sa-rni iau ramas bun ... a) Ce fel de rude erau, fata de Sandu, cei ce au plecat? b) Cite dintre ele crau rude apropiate? Mai jos se da 0 1ista. codificata de marci de. automobile, ce trebuie decodif'icata. Marca Iiecarei masini e scrisa prin cifre, care reprezinta numarul din alfabet al Iiterei
incluse In denumirea (marca) masinii,

7.

Memoria Inteligenta

imediata
12 litere .poate fi format cuvintul CREATIVITATE.

A) Dince1e

A) ~irul este format din literele alfabetului limbii romane. Sint transcrise primele dona litere, ornitindu-se cea de-a treia; apoi sint transcrise urmatoarele [rei Iitere, trecindu-se peste dona Iitere consecutive s.a.m.d. Sirul se va cornpleta cu literele: T, U, Y, W, Y, Z, intrucit au fast omise patru litere: R, S, ~, T. B) Regula de formare a literelor din dreptunghi: din cifra sutelor se scade cifra unitatilor. Diferenta constituie cifra zecilor. Nurnarul intrus este 611 (nu se respecta regula de formar~ a lui). (A.C.)

4.

n.

a) pe in b)

Cite operatii aritmetiee are de transcris caiet elevul caruia .i se atrage atenlia textul de mai sus? In ce clasa credeti ca este?

Ti
I.

Iogie intelectuala
colt, vazu ca Iumea se grabea. Erau multi copii ~i adulti. Unii mergeau in aceeasi idirectie §i se chernau sau se salutau Intre ei. Ghiozdanul s-a urnezit. Prin frunzisul auriu al pornilor de pe margine a strazii suiera vintul. Dar lata, nu mai este mnlt...

Cititi cu atentie fiecare povestire §i raspundeti cit rnai repede posibi! la intrebarile ce se pun. A inceput 0 ploaie rnarunta. Dina l§i strinse mai tare gulcrul pardesiului, Dupa ce trecu de chioscul din

:I

1.

Exista multe feluri de a serie: scriere latina; scriere en Iitere chirilice, scriere cu litere gotice, eu litere grecesti, cu caractere arabe, cu semne chinezesti, cu litere ebraice §i multe allele. a) CIte fcluri de scrieri au fost enumerate'? b) Enumcrati scrierile din care cunoasteti litere, chiar dad este yorba doar des pre citeva.

.5.

(Timp de rezo1vare: 3 minute.)

a) 6/ IS/' 17/ 4/ b) 4/ 1/ 31 9/ 11 c) 6/ 91 11 201 d) 13/ 51 17/ 31 5/ 41 5/18/

e) 151 16/ 5/ 12/ IS! 121 71 11 22/ ·9/ 3/ 111 11).11 121 6/ 1/ - 17/ 151 13/ 5/ IS! i) 201 17/ II 21 11 141 201 j) 17/ 5/ 141 1/ 221 121 201
023/ g) 2/

44 ---------------------------- '"Psihoteste
Se dau 8 dreptunghiuri, Ib' interiorul fiecaruia 5e afla un numar de puncte. Reuniti-le a~a cum consid~rMidv. ca este maibine. Fiecare dreptunghi reprezinta 0 problema §i trebuie tratat. ca atare.

45 --------------------~-- Cum

§i cit

ginditi?

.ill.

..

.,
It

..

I
,

..

..
iii

..
..

..
..

...

..
..
...

..

I
I

..
~

..
<I>

.
..

..
.. .. ..
"

..

.. ..

..

IJ

..

..
.,

I ..

..

..

..
..
"
to

'.,.
II>

..

..
It

[J

.. .... .. .. ..

.. .. ..

I:
.... .. ..

.. ..
"

"

J
..
"

..

..

..
.,
II'

.. ..

..

..
"

I
..
..
I

Sectiunea I are 111 atentie perspicacitatea. Probele sin! gradate ca dificultate, 1. a) la scoala; b) toamna (2 puncte) 2. a) 4 persoane; b) Andrei;c) bunicul (3 puncte) 3. a) este ruda prin alianta; b) nepot de sora din parte .mamei (pentru raspunsul coreet la a obtineti 1 punct; pentru raspunsul corect lab acordati-va 2 puncte; total 3 puncte) 4. a) 34 de operatii; b)i'n prima clasii (2 puncte) 5. a) 7 (pentru a un punct; pentrub cite un punctpentru fiecare alfaget din care cunoasteti Iitere) 6. a) 5; .b) cele douavrabiute(2 puncte) 7. a) mama, sora ~i nepotul; b) mama cu Sandu, .mama cu Dina, Sandu cu Dina (pentru a . J punct; pentru b.3 punete; total 4 puncte)
,I, '.

Rsspunsuri

I
I

mare, ce conserva linia superioara siTinia inferioara din dreptunghi. Fata de primele patru, urmatoarele doua dreptunghiuri au cite un punct in plus ~i permit figuri geometrice simetrice, complexe. Ultimele doua dreptunghiuri au un numar §i mai mare de puncte care pot fi reunitei'n diferite rnoduri, fapt ce sporeste dificultatea realizarii unor figuri geometrice simetirce, Tendinta de a reuni punctele de pe laturile dreptunghiurilor intr-o singura .figura ~i dear cu linii drepte pune In evidenta spiritul de sinteza §i puterea de sistematizare. Dad se construiesc dona figuri simetrice, aceasta evidentiaza tendinta de distantare fata de fenomenele lumii inconjuratoare §i traireaunor stari emotionale contradictorii. Organizarea coerenta a desenului (5) cu ritmuri simetrice evidentiaza 0 personalitate echilibrata, analities, Operarea doar cu linii curbe, rea-lizindu-se dear modele ornamentale,. exprima un dezvoltat spirit artistic (6). Modelele artistice pot fi mai complicate decit cele prezentate. Ultimele doua modalitati de reunire a punctelor prin linii drepte §i curbe tradeaza 0 oarecare dezordine in structura intima a personalitatii, tensiuni interne, 0 discreta disociere de sine (7, cercul central). Secventa a ill-a a testului nuanteaza interpretarea punctajului obtinut la primele doua secvente, care eli cit este mai mare cu atit reflects un nivel mai ridieat al inteligentei, Daca s-au obtinut rezultate mai bune la sectiunea Iv.atunei ~n structura inteligentei predornina perspicacitatea. Un punctaj de 8-10 la sectiunea I reflects 0 perspicacitate mai putin pronuntata. Acelasi lucru se poate spune §i despre capacitatea de sinteza §i puterea de ,jtbstractizare. 'Combinarea cu aspectele stilistice ale personaliratii arata marea variabilitate a tipologiei intelectuale, cornplexitatea psihicului uman, '(U.~.)

Secpnnea a II-a

'

a) Ford;

b) Dacia;

0 structura proiectiva, Intereseaza modalitatea de reunire a punctelor din dreptunghiuri, Punctele din prirnele patru dreptunghiuri pot fi reunite in structuri ce cuprind toate punctele intr-o singura figura geometries mai "

Alfa-Romeo: rezolvare corecta.) Sectiunea a Ill-a are

c) Fiat; d) Mercedes; e) Opel; f) Volga; g) Buick; h) i) Trabant; j) Renault. (Se acorda cite 2 puncte pentru fiecare

:>:~~JI7. 0' I ,[tx1 1><1 4[1 <==> I J ><>0<'.'1 J '~" ,"~I

I

I~U

i!iI!i!iI!iiIIBimlU!I!Ii

==

1II

dlliliil1!IIIIMlilliiM

&

&aWJl!&"=.~IIIIBli

""' ...

In
I

I,

Diagnosticarea inteligentei
Inteligenta se defineste, in general, prin posibilitatca unei persoane de a rezolva 0 problema teoretica sau practica, de a identifica, ierarhiza §i prelucra elementele sale, formulind concluzii, folosind creator experienta acumulata, in sensul extrapolarii acesteia la rezolvarea unor probleme noi. Variabila fundamentala in structura personalitatii umane, definirea inteligentei nu a intrunit un limbaj comun din partea specialistilor, Cornplexitatea structurii sale a impus "Ii rezervele cuvenite vizavi de diversele modalitati dc diagnostic, ceea ce ne conduce la a recomanda §i noi interpretareacu prudenta necesara de catre psihologii practicieni a rezultatelor testului pe care II propunem spre a intra in arsenalul metodologic al laboratoarelor scolare. Prudenta scmnifica pentru nOI confruntarea rezultatelorobtinule prin aplicarea testului cu informatiile adunate prin alte mijloace (randarnentul activita~i scolare, alte teste etc.), dar mai ales raportarea acestora la ansarnbhil caracteristicilor persoanei investigate pentru a' surprinde, dupa cum se exprima profesorul Vasile Pavelcu, "formula personala'' a fiecarui subiect investigat, Daca, 111 plan vertical, inteligenta cunoaste stadii §i grade diferite de dezvoltare genetica,demonstrate de J, Piaget, in plan orizontal accasta variabila prezinta diferentieri de la individ la individ, Intcligenta apare ca.o variabila de baza a personalitatii §i, in aceasta calitate, ea este conditionata specific de totalitatea factorilor care intervin in structura caracteristicilor fiecareifiinte umane. Indiferent de coloratura specifics pe care 0 poate prezenta (teoretica, practice, vestetica, socials etc.), inteligenta trebuie apreciata prin nivelul atins in desfasurarea proceselor inrelectuale, prin calitatea organizarii lor, prin relatia formals implicata, Aprecierea .inteligeutcica factor general, .care se gaseste (poate doar in pondere diferita) in rezultatele oricarui test elaborat pentru diagnosticul unor ..variabilc 'intelectuale, constituie un argument in favoarea eforturilor dea investiga aceasta variabila, In vreme ce factorii specifici (S) conditioneaza diferentierea aptitudinilor intre ' prezenta factorului general (G), exprimat de teoria bifactoriala a lui Spearman, C011-

I I

I I

48

Psihoteste

--'

4...... .g--'-__

Inteligent~;. .intuitie, imaginatie

duce la coreraua pozitiva dintre acestca, Cunoasterea nivelului xle dezvoltare a inteligentei permite, in limitele populatiei normale, formularea unor ipoteze asupra nivelului de dezvoltare a altoraptitudini, precum rezultatele analiticeprivind variabilele intelectuale (factori .spatiali, numerici etc.), Aceste consideratii au determinat organizarea diagnosticului inteligenjei din punctul de vedere al nivelului general §i considerarea acesteia drept atitudine generals a persoanei. Cunoasterea nive1u!ui de dezvoltare a potentialului intelectual al diferitelor populatii, indeosebi al celor tinere, aflate in formare, prezinta valoare deosebita din mai multe considerente, intre care amintim: stabilirea in raport cu posibilitatea fiecarui eleva exigcntelorprocesului de invatamint (prograrne, continuturi, rnctode) pentru a evita situatiile de supra sau subefort; folosirea potentialului intelectual in' procesul de invatamint in scopul dezvoltarii sale rnaxime; organizarea procesului de invatamint la nivelul unci clase de elevi, respectiv a situatiilor de invalare, astfel 'incit sa se asiguredozarea corecta a efortului pe care elevii trebuie sa~1 depuna; orientarea spre forme de activitate scolara §i sociala in conditiile realizarii unui echilibru adecvat intre solicitarea aptitudinilor intelecniale §i nivelul lor de dezvoltare, In conditiile relansarii §i recunoasterii socialea aportuluipsihologiei §i psihologului in ameliorarea calitatii vietii, "dotarea" cu tehnici de lueru este una din obligatii. Testul .pe care 11 prezentam se incadreaza prin structura pe linia testelor verb ale de inteligenta (elaborate de M. Lahy, A. Rey, M. Reuchlin), pentru di analiza temelor sub aspectul continutului ne pennite sa identificam implicarea in rezolvarea testului a proceselor gindirii: intelegere §i discrirninare, analiza §i sinteza, deductie §i inductie, inferenta, rationament prin analogie. Desi varianta original a indica timp limitat de rezolvare (20 minute), noi recomandam oportunitatea incadrarii sale in categoria testelor cu limp liber de executie .. Etalonul francez este realizat-pe categorii de virsta, sex §i nivel de pregatire, vizind populatii cu incepere de la 19 ani, cu studii secundare sau liceale terminate. Examinarile realizate de noi ne conduc la aprecierea ca testul este aplicabil cuIncepere de la virstele de 14-15 ani. Nefiind inca elaborat un etalon propriu .pe virste §i clase, consideram necesar ca, in prima faza, fiecare psiholog sa intocmeasca etaloane provizorii, la nivelul populatiilor la care va aplica testul. Testul contine 40 de itemi (probleme). In eontinuare Yeti gasi diverse exercitii pe care va trebni sa le rezolvati. Uncle solicita inlocuirea unei serii de puncte prin cifre, litere sau un cuvint apropiat; altele solicita sublinierea unor litere, cifre sau cuvinte care sint intr-o anumita relatie cu seria. NU Ul'T A TI: litera sau eifra 0 puneti in locul punctelor. Cite puncte se afla, atitea litere isau cifre trebuie sa inlocuiti. Daca se solicits sublinierea, yeti sublinia cuvintul corespunzator, In cazul exercitiilor cuplate Yeti avea in vedere ambele operatii. Primele douaexercitii sint rezolvate ca model. I. 36 12 24 48 2. palarie pantof rochie oglinda po§cta gutuie carto±' cirea§a mar portocala Comentariu Iarezolvarea acestor doua exercipi: fiecare numardin primul exemplu este format din doua cifre, a doua cifra fiind dublul primei. In exemplul al doilea, pe fiecare rind este subliniat cuvintul care apartine altei clase de obiecte,

Rezolvati individual u.rmatoarele exercit;ii:

19. 'ambasador 20. 21. 22. 23.

suta

AmbAsAdOr trei

paEare pAsArE

unitate

cenu§1i huila zdreanta cama§.a

1. 2.

420 (+9) 418

415 (+4) 413 (+.) jaratic; tesatura

§ase .... zeee 4

I 1 V 2 XI 3 XV VII 4 IX 3 XVII 6 XIII 19 55 28 73 6 .

3. 4.

bursa 365

urs; grenada ... 52 12; zile saptamini .... curatenie

intelepciune onestitate ordine ' CALITArr Iiliac lalea narcisa bujori

5.

cana strada prietenie parlament ura: cal .tarie .text asprime peruca

24. 26. 27. 28. 29. 30.

I'ataci 24

numai 23 ride

..

25. F2Rl
trac doi 3

RF; C3S1N2F4 dor - cart patru 719

6. 7.

ACB 300

DFE mult 40

GIR ...
mediu 2 .i: 2

...
5

sase
21

opt

8.

balta 3 ocean L lac piatra . pietris . roca 16 49 3,4

12 24

13 5

9. 25 5 10. lamet

Spatiu - lungime; Tinlp - ..~., .. papetar arap; majora rama; dis-

aninpia; metal. .......

11.
12.

pensa

1379-9731; 3791-19;. bcdcb cdedc 142 ,148 143. 145 defed

13~146'
149

31. 32.
10J

viala - rniscare; moarte 31 5

141 Lh<

144140,

.i2

4 53
14

28

11

Q - 109

33.
34.
481(,)

cartoteca

123456789; 12367 .....

14.

rindea marfar 648

tren

ferastrau; talas ....... tara lovitura deplasare

10 14 17 18 24 22 31 ..
508(C) et&,j 247(D) 731(S) 328(I)

15,
16. 17. 18.

35.

aburi; trasura 12 6; mi 7 11

cal; velier .... do ..

36. 37.

1 000 124

sertar casa
scurt mic

ora§ casa dulap copcis mare

strada batiste

cartier camera

..

gros fals

subtire, lung exact just

50

51
Soluj;ii1e corecte: J) 2; 2) 7dn~ania; 3) ren; 4) luni; 5) FLORI; 6) JKL; putin; 8) 2-3-1; 9) 2; 10) pianina; II) 1973; 12) efgfe; 13) 147; 14) rumegus; 15) 9; 16) vint; 17) si; 18) 16-22; 19) UnltAtE; 20) noua; 21) 5; 22) 4;23) taric-asprime; 24) 22; 25) FNSC; 26)' rod; 27) 3; 28) J 7; 29) durata; 30) sadi: 3l) intepenirc; 32) 12-14; 33) carte; 26: 35) P; 36) dulap: 37) mare; 80, oxidabil; 39) =-+:x; 40) 7. 42.
4 19

Inteligenta,

mtuitie,

imaginatie

38) 39) 40)

000 Paul mineral 8 +-=:x 2

10 muritor 100 om 800 ararna

=X+-; +:=x- ..... 6

Cititi ell atentie, in -ordine, fiecare problema ~i raspundeti notindu-va vane anta considerata corecta. Nn pierdetiprea mult tirnp cu rezolvarca unci prohlcme, esentialul este ca in final sa realizati cit mai rnulte puncte. Durata probei este de 45 minute. Care eli ntre ccle cinci animate face nota discordanra cu celelalte? Ilrs li"rpe IIlIta di!'!e tigru Aranjind
anurnita online, care semnifica: literele RABVEI intr-o veti iobpne un cuvint

3 6 4 5 20

1.

Care dintre cele cinci "figuri" se itsearnall8. eel mai pu I' n Cll celclalte patru? It Z II N E Care dintre ceIe cine! cuvinte cornpleteaza logic rittionamentul: LAPTEU iSTE ~ENTIUIJ ~EU CE SCIUSOAREA ESTE pemtlJ .., timbrll stRiot! pi8( de§tilllliflir se incadreaza in grup?

8.

9.

Decile Puncte Fiecare raspuns

13
corect

2 15

3 17

5
21

I
I

6
23

7 27

8 9 I 30 .1 32

101
35

o tlllril notate

e mare
Alegeti

1111 jlldet
dintre

1111 r(:l, o
cele

IIIl (mimal

3.

etalonul tabelul).
subiectii

Cu titlu orientariv, prezentarn francez pentru absolventii de liceu In virsta de 18-20 de ani Astfel, cine obtine 35 de puncte se plaseaza intre primii 10% din testati; eu 13 punete subiectii se plaseaza printre ultimii 10%. (A.G.)
este cotat cu un punct.

eu

litere

pe

cinci figuri aceca care se

propusa:

potriveste ~ nt,

logic I'n problema

f8n1r

10,

Care

dintre

cele cinci

figuri

I1U

[J] CUUiJ

c""8 est«pe.fru
(Ii)

(~)TJ{~)(1 0> (oJ<I> I M

?
Care dintre cifrele notate cu litere cornpleteaza logic rationamentuI: AMiU : iJUltA : s:m : ?
(el)

11.

Coeficic~ntul de inteligen@,
Coeficientul de inteligenta (CL) reprezinta 0 materializare a incercarilor masurare in psiho1ogie, fiind calculat dupa urrnatoarea formula, propusa
W. Stern in 1912: VM

Care din seria de cinci cuvinte semnificatie diferita comparativ cu celelalte? ~Illrtof ll@rQ m~r pro!!@ (!lisa are
0

de de

totodara

11'.
II..

• (bl 3252

(d ms

(II)3225

(e)

5223

Dad cf[iva "THOR"§i

"THRAIN", atunci

slnt

C. L :::: -'"~-' X 100 V. C. ' unde V.M. este virsta mintala, v.c. vinita cronologica (etatca), Jar c.r. =: coeficientul de inteligenta. In principiu, scarile de inteligenta cuprind 0 bateric de probe (teste) care surprinderea succesiunii, perceperea intregului, .capacitatea de conccntrare, deosebirea intre ~esential §i neesential, capacitate a de il1vatare §i adaptare la () situatie .noua §.a.ln prelucrarea §i interpretarea rezultatelor se utilizcaza un complex aparat statistico-matcmatic, decurgind din il1sa§i definitia testului, probele au un inalt grad de standardizare, ceca ce inseamna ca se urmareste crearea unoriconditii cgale de exami-nare §i apreciere pentru toti subiectii. Va. propunern, in .cele ce urmeaza, un test de inteligenta pentru categoria de virsta cuprinsa intre 9 §i 25 de ani. Recornandam celor ee-l rezolva multa precautie In interpretarea datelor: aces tea au doar 0 valoare orientativa, Un cxarnen series al inteligentei .nu se reduce niciodata la 0 singura proba psihologica; acesta presupune interventia unui psiholog.
permit diagnosticarea diverselor aspccte tura generala), rationamentul aritmetic, ce definesc vocabularul, inteligenta: stabilirea informatia analogiilor, (cul-

Alegeti dintre cele cinci figuri notate ell litere pe acee a care se potriveste logic In problema propusa.
t..".,PJ'tR /H'nltu

5.

sint totodata

I!d~lI(!rat

"SMAUG" vor f neaparat

feil$

CJe"",.;1

cs C:::!,I(Q jltntru

;:

Care dintre cele cinci figuri mai jos nu se incadreazaIn grup?

13.

de

(AJ

Ci

(lJ) 6. (e) .:':~ kl/

0 ttl Ci
Alegeti cuvintul potrivit rezolvarea ratiouamentului:

IS

Radu are I?rnult decit fratele Radu cind va fi mai in vtrsta dedt

6.

16

18

ani, de trei ori mai sau. Citi ani va avea numai de doua ori fratele sau?

14.

pcntru

20

21

mEPE~mm ...
fum

COPAClIl, E~n

SOL eml
!I«!fai

CE

Alegeti cuvintul 'potrivit pentru rezolvarea rationamentului: FltUm me PEtm!l SOIA CA 51 WEPom 'ENTRY... '.

!¢lJr@lII!d~

f,er

Care citra sirul urmator:

15.

nu se potriveste

in

, ~ 1 - 8 - 6 -J - 5 - 6 - 3

52

Psihoteste

_____

5_'3

Inteligenta, intuitie, imaginatie

Caredintre face notadiscordanta

Caredintre cele cinci cuvinte se potriveste eel mai putin In seria: pipail guslal auxil limbil '1iizut Care dintre imagini rationamentul de mai jos?
»----'IJ'tJ

16.

23.

Rezolvati rationamentul alegind cuvintul potrivit: . GLONTtll mE mmu PIl$CA LA m CA $1

17.

PIATRA PENTRtI ...

(a) prC!~lie
(tI)

Care dintre cele einci cuvinte se aseamana cel rnai pujin cu celelalte patru? fiacoll cl!a,ca Vlllle! piil1l@ IIlVIl Anea a primit cadou 0 punga de bomboane, Dupa ce a rnincat una,a dat jumatate dince a dimas surorii sale. Aceasta a mai min cat 0 bomboana §i restul a impa11it in mod egal cu fratele ei. Au mai ramas cinci bornboane. ate bornboane a avut Anca initial in punga? II 22 23 45 46

31..

37.

obiectele desenate eu celelalte?

intruneste

ma,ina

(h) perete ,(e) ~@seli

32.

com/3d

CtJ ):> CiJ'it" A ro

(8)

(A) ~

1\ (C)-I'tJ)r>(f.jV

24.

Daca citiva "BIFUR" sint "BOFUR" ~i fiecare "GLOIN" este totodata §i "BOFUR", atunci citiva "BlFUR" vor fi §! "GLOIN". adevaral fills partial aciellimlt Care dintre cele cinci figuri se deosebeste §i nu face parte din grup?
1.4;

(ilEA .CEPANfOFUL ESlE PiNT.II ... talpa piciorlllui

potriveste ~oseta degetul

Alegeti cuvintul potrivit pentru rezolvarea rajionamentului: CUREAUA Em, PUI'I'I'UI CATAUMl pidoruluipidor ~iref

38.

Leontin este mai inalt decit Radu, Adrian este mai mic dccit Leontin. Care dintre afirmatiile de mai jos este corecta? (a) Adrian esle mal inuit decit Radii (II) Adrian e51& mal mit decit Radu (e) Adrian esle III Iel de inalt ta ~iRadu (d) Din dalele probiemei nu pulem stabili data Adrian sail Radu este rna! inCilt. Care dintre obiectelede rnai jos se potriveste eel mai putin eu celelalte? ~csetii tilma~ii panll)f porlmoneu piilarie

18.

25.

·33.
are
0

<fpi1Jx[y{t)4P{O;<fj;#J<{p

!l1'liS

Care dlntre cele cinci cuvinte semnificatie diferita de celelalte? fin on ovaz orez

39.

Care dintre figuri l1'U se logic in seria de mai jos?

19.

Care dintre literele din sirul de mai josnu se potriveste logic eu celelalte? A-D-G-I-J-M-P-S D I J M S Alegeti figura care cornpleteaza in mod logic rationamentul:

26.

Care dintre cifre BU este la locu! potrivit? 2 3 - 6 • 7 • 8 • 14 • IS • 30

$

34.

27.

Alegeti figura corespunzatoare pentru rezolvarea rationamentutui:

.;~ .tu r';p(lrte;;zi I. ~
(I')
t'd

35.

$,tefan a pnrmt rest, la magazin, 6 lei. In total. a prirnit 7 monede, printre care 2 identice. Ce valoare este inscrisa pe aces tea ? 5 b~lli is berni 2S berni lieu 3.1ei

40.

,20.

Care dintre cifrele de rnai jos completeaza logic rationamentul: RAARRAR:3113313=RARAARAR: ? (a) 13133131 (b) 13133313 It) 31311131 (d)31311313 (e) 31113113

{t'fOl la ?

8J'l 28.

r.l/ltJrtt;,d

/"

{Ai {]

(8)

{pIC)[}:rIO)e{]

t;l c a {/ )Y+ Iii

(£}[jJ

fi.

(6')

1.::1

(c)i:ll (oJ~. (c) 01

41.

Care dintre figurile de mai jos se deosebeste intr-un anume fel de

celelalte?

21. 22.

Aranjind intr-o anumita ordine ':ALIMON", se va obtine 0 dc-numire de: fluviu animal mare tara Of a, literele Care Iigura din scria de mai jos
eel ~ai putin cu celelalte?

Cosrul unui articol a fost redus cu 20%. Dupa reducerea de pre], cu .ce procent trebuie sa fie ridicat pretu.l pro, dusului ca sa ajunga la costul initial? 15% 20% 25% 30% . 40% Care dintre metalele notate mai jos este de alta categoric decit celelalte? cupru fief brollz .llIlIlu plumb Alegeti imaginea potrivita cornpletarea rationamentului:
;!,If J'fJ filpurleizi /; {A}

29.

se potriveste

30.

pentru.

II! ttl ~;' ~a~ ·/a ?

(I)

h.

(iJ)

111t'/o.c

gg (f).io.

0 static cosmica a inregistrat trei mesaje ciudate. Oarnenii de §tiinta le-an studiat §i au descifrat urmatoarele: "ELROS ALDARlON ELENDIL" inseamng: "EXPLOZIE PERICULOASADE RACHETE" "EDAJN MINATUR ELROS" inseamna: "FOC PERICULOS PE NA V A COSMICA" "ALDARION GIMILZOR GONDOR" msearnna: "EXPLOZIE FATALA DE GAZ" Care cste semnif icati a cuvintului "ELENDIL",? peri(ulos expio%ie rachela gax l1imic

36.

Asezind intr-o anumita literele NYOLEC, veri obtine mirea unui:

42.

ordine denu-

o(eern

fl.lra

fiuviu.

orCl¥

insula

43.

Care dintre

figuri ' cornpleteaza

in mod logic rationarnentul:

{i5fklefJPdru{) cuil ~
(AI ~j8)~

Ie)

(¥

IOI~

([)&

!'PillrlJ?

Daca fiecare "W ARG" este totodata §i "TWERP" §i nici un "TWERP"

44.

54 Psihoteste ------------------~----~
nu este "GOLLIOM",
"GOLLIOM" Ii1!deVllral

J~

5_5

Inteligenta, intuitie, imaginatie

atunciniei

un

nu poate fi "W ARG" fals partial adelia rat dintre animalele de mal

§i printre cer mai slabi J 9 e levi clasei. Citi elevi are clasa? 19 35 36 31 33 Rezolva]i rationamentul: AU Em GHEATA LA FF.L U, LAmu

ai

jos face parte din alta categoric? cal cangur zebra cerb malilar

45.

Care

53.
mlere

PENlltU...
I

mmw

46.

cal'

(OltOI1C1(

tllfell

pril1ili!lr~

Care dintre figuri nu se potriveste in seria de mai jos?

(A!kj

54. 55.

Care dintre

cifre nu face parte

(Ii)r:;::;]

lei

[d(6) k] II]
(ii)

din serie?

1 • 2 • S • 10 • 13 • 26 • 29 ., 48
Care dintre eele cinci prcduse alirnentare nu apartine grupului? ,lInCei fitafcollet cetifa Dad fiecare "FLEEP" este totodata §i "SLOOP" §! fiecare "SLOOP" este §i "(OOPI", atunci fie-care "FLEEP" trebuie fie §i "LOOPI". ade1laraf fals partlall:!dell(!rat

47.

Rezolvati rationarnentulialegind cuvintul potri vit:

DEGEiIlL PENTIU MiN A tSTE PENTlU!... 130m croollgci fl~re

mE (cEA CE FIWNU
stoarta Pilmiotului

56.

48.
magazie

Un vinzator l§i trimite ajutorul la

aduca 9 pepeni. Acesta aduca deodata nurnai 2 pepeni.

poate sa De cite ori trebuie sa mearga la magazie ajutorul ca sa transporte 9 pepeni? petru patru ~i illlmcilate dnel dlld ~i illm@tll1!te ~!lse

sa

sa

57.

Care dintre cele cinci figuri completeaza logic rationamentul?

Gst?

FJ(10rif?fllai

hll ca

49, . Care

dintre figurile din sena de mai jos se deosebeste .de celelalte?

(Ai t-, (8)>>--'t\(C) }--7(J) '.7---»

lAI(:?){!1'II/b;@]

{O)~)(E![iJ

II

I. [

(£J»--1
completeaza

Care dintre cele cinci categorii -se aseamana eel mai putin cu celelalte?' aerll af hector malYI! palr!!f !Iud namentul?

58. 59.

Care dintre cuvinte rationamentul; Em PENTRU ...

Care dintre

figuri rezolva
Cli

ratio-

PiCIOltUL Em PEt~iRU GENUNCHI (EU C~ Mi&.lA ~e!let cot

Care dintre

ore fi1porlmi laffi f/8la

IIlttebr.at
cele cinci

umar
figuri nu

(A)BB}c8:J(C)~(l?JLh(E)m
unui pe~te are 9 em este egala ell caput plus 112 din lungimca Lungimea corpului este egala cu surna luhgimii capului §i a cozii. Care este lungirnea pestelui? 21 em S4 tm 63 (III 12 em 311il!
Capul lungiine.Coada

51.

se potriveste In seria de mai jos?

60.

printre cei rnai huni 19 elevi din clasa

52.

~erban

este

In

acelasi

tirnp

Acum, dupa ce aii rezolvat problernele incluse 111 test, urmeaza corectarea prm confruntarea raspunsurilor date de dv. cu cele corecte: 1. sarpe; 2. vrabie; 3. D; 4. cartof; 5. B; 6. 16; 7. nepoata; 8. A (are 0 suprafata inchisa); 9, plic; 10. E; 11. C; 12. fals; 13. D; 14. acoperis: 15. trei; 16. zimbit; 17. B; 18, d; 19. portrnoneu; 20. D; 21. ora§(Milano); 22. B (lipseste Iinia dreapta); 23. prastie; 24. falsi 25. B; 26. lv(A, doua litere lipsa, apoi D, doua litere Iipsa, G s.a.m.d); 27. D; 28. 25%; 29. bronz; 30, E; 31. pilnie; 32, 23; 33. fin; 34. opt; 35. B; 36, racheta; 37. D;' 38. siret; 39. D; 40. 1 leu; 41. .._ __ .. .. __ . _. .___ .. D; 42, insula (Ceylon); 43. E; VIRSTA 44. adevarat; 45, cangur; 46, -9 10 II 12 13 ::':"'::.-14~-D' 47. creangii: 48. 5; 49. -9-' 10 11 13 16 18 20--22 8i} 50. cot; 51. D; 52. 37; 53. 10 11 12 14 17 19 21 23 82 cas; 54. 48; 55. ficat; 56. 11 12 13 15 18 20 22 24 84 adevarat; 57. E; 58. iard; 59. 12 13 14 16 19 21 23 25 86 C; 60. 72 em. 13 14 15 17 '20 22 24 26 88 Pentru fiecare raspuns 14 15 16 18 21 23 25 27 90 corect se acorda cite un punct, 15 16 17 19 22 24 26 28 92 16 17 18 20 23 25 27 29 94 Pasul urmator C011Sta in 17 18 19 21 24 26 28 30 96 totalizarea raspunsurilor corecte, 18 19 20 22 25 27 29 31 98 dupa care se opereaza ell 19 20 21 23 26 28 30 32 100 tabelul alaturat: coboriti pe 20 21 22 24 27 29 31 33 102 coloana virstei 111 / .care va 21 22 23 2528 30 32 34 104 incadrati pini4 intilniti punctajul 22 23 24 26 29 31 33 3S J06 pe care l-ati realizat la test. 23 24 25 27 30 32 34 36 108 . Raportati acest punctaj la 24 25 26 28 31 33 35 37 no coloana C. L ~i cititi valoarea 25 26, 27 29 32 34 36 38 I'l2 coeficientului de inteligenta. 26 27 28 30 33 35 37 39 114 31 34 36 38 40 116 Dupa ce am stabilit c.r. 11 27 28 29 1 32 35 37 39 41 118 raportam la etalonul de mai 28 29 30 29 30 31 33, 36 38 40 42 120 jos §i stabi lim sernnificatia 30 31 32 34 37 39 41 43 122 coeficientului de il1teligenta: 31 32 33 35 38 40 42 44 124 pina la 80: foarte 11lIC; 32 33 34 36 39 41 43 45 126,.; 81-100: mediu; 33 34 35 37 40 42 44 46 128 101-110: peste I medic; 45 4'1 130 • 34 35 36 38 41 43 111-120: inalt; 35 36 37 39 42 44 46 48 132 121·130: foarte mare; 49 134 37 38 40 43 45 47 peste 131: capaci tali deo- 36 37 38 39 41 44 46 48 50 136 sebite. 38 39 40 42 45 47 49 51 1)8 Un exemplu: un dey de 43 46 48 50 52 14Q 15 ani a realizat 39 puncte in 39 40 41 40 41 42 44 47 49 51 53 142 45 de minute. Aceasta 41 42 43 45 48 54 146 inseamna un coeficienl" de 50 52 43 44 46 49 51 53 55 150 inteligenta de 118, adica U11 42 44 45 47 50 52 potential inalt (valoarea este 43 56 155 54 48 51 53 cuprinsa intre III §i 120). 44 45 46 57 160 55 (I-I.P.) 45 46 47 49 52 54 56 58 161

--------------------------

56

Psihoteste

57

Inteli gents,

intuitie, imaginatie

Unde va aflati pe "scara inteligentei "1

Prezentam din lucrarea "Der personliche IQ-Test" de J.E. Klausnitzer (Munchen, 1983) 0 proba pe care speram sa 0 rezolvati tara nici 0 dificultate, La aceasta proba important este timpul in care ati rezolvat corect problemele, Trebuie sa dati raspuns la toate problemele. Ordinea -rezolvarii nu conteaza, Atcntie, raspunsurile gresite micsoreaza punctajul. $i nu uitati: rezolvati problemele· cit puteti mai repede! lata un exemplu de rezolvare: fragmentele T, 2 §i 3 sint par~ din desenul A, B sau C. Asamblind mintal cele trei fragmente, obtineti unul din desenele A, B §i C. Care desen rezulta din asamblarea fragmentelor 1, 2 §i 3? Cele trei fragmente compun desenul A. Deci rezolvarea corecta va fi consemnata prin bararea lui A.

n
~ ~
2 .•

<

~.
3

va

~r ~
1 A .

·~Em~
B 'C

zj
3 .

ill

In continuare veti gasi zece problerne asemanatoare Cll cea din exemplul dat. Pentru fiecare problema rezolvata barati una din literele A, B sau C. Notati ora exacta de incepere (minute §i secunde): §i ora exacts la sfirsitul rezolvarii _--, _ Incepeti rezolvarea, incercind sa raspundeti la intrebarea: Care desen rezulta din asamblarea celor trei fragrnente?

1'7 ~6

L~I:::7

IV
2

/_/

.r

-L~cP

~I/

__ "/

58

Psihoteste

i_----:---~59~Inteligenta,
~

intuitie, imaginatie
... I

2LLJ 3~
A

I"/,

1<L
~.

VI

,x:J,

3~

x
2 3

-------------------------Raspunsurile corecte
Problema Rezolvarea

60

Psihoteste

.a.-_---------...:::..:=-----Inteligen1a,

intuitie,maginatie i

Ce tip de intelig~

.? avep~

I II III IV VI
VII VIII

C B B C

A
A
C C

IX X

A A

Comparati raspunsurile dv. cu rezolvarea corecta a testuiui.Pentru fiecare raspuns gresit adaugati cite 30 de secunde la tirnpul care v-a fost necesar pentru completarea testului, De exemplu,· dad aii rezolvat testul In 9 minute 91 20 de secunde §i ati avut un raspuns gresit, atunci tirnpul luat in caleul este 9 minute §i 50 de secunde (9,20 minute +.0,30 = 9,50 minute).

Fiecare problema din acest test se prezinta sub forma. unei serii de litere, numere sau desene. Fiecare serie este aranjata dupa 0 regula bine deterrninata. P~ntm a l~ putea r~zolva, trebuie sa descoperiti aceasta regula. lata un exemplu: gaSI\1 numarul care 111 mod logic urrneaza III aceasta serie: 3 - 4 - 6 - 9 " 7. ~aspullsul esle13. (3 + 1 := 4; 4 + 2 := 6; 6 + 3 := 9; 9 -I- 4 = 13) In privinta desenelor, va trebui sa gilSi\i din variantele de raspuns notate cu 1, 2, 3, 4 desenul care poate cornpleta patratul gol din rindul de sus. E ri'ndul,. dv. sa lucrati. Aveii 20 de minute pentru cole 15 probleme propuse. . Pentru fiecare raspuns corect obtineti un punct. Daca terminati testul in mai p~tm. de 10 minute, mai vprimiti 4 puncte, Daca obtineti illtre 15 §i 19 puncte, sintet; foarte ll~tehgel~t, iar daca scorul dv. este de 12-14 puncte, ati realizat 0 rnedie onorabila; daca atl obtinut sub 12 puncte, considerati ca acest test este incomplet §i eli va remarcati prin alte calitati ale personalitstii dv. (S.Cr.)
12

Pnnctajul Timpul
Mai putin de 6 minute !ntre 6,01 §i7,30 minute Intre 7,31 §i 9,00 minute !ntre 9,01 §ilO,30 minute Intre 10,31 fii 12,00 minute Intre 12,01 §i 13,30 minute Intre 13,31 §i 15,00 minute Intre 15,01 §i 16,30 minute Mai mull de 16,31 minute In exemplul discutat, punctajul

A DG J,.:
Puncte 8 7 6

13610,,,
11235 ...

5
4 3 2

1
0 este 5.

21 20 18 15 11 ...
5

Daca ali obtinut mai mnlt de 5 puncte, foarte probabil dt aveti un coeficient de inteligcnta ridicat. Coeficientul de inteligenta este scazut pentru un scor de 02 puncte. Cu un scor de 3-5 puncte va situati, probabil, la un nivel mediu de inteligenta. Testul de inteligenta pe care vi l-am prezentat nu are pentru dv. decit a valoare indicativa §1 nu de diagnoza, pentru ca nu a fest etalonat pentru populatia din Romania §i pentru ea nu a fest aplicat In conditiistanclard, intr-o baterie de teste. Totusi rezultatele obtinute va pot sugeta la ce nivel va aflati pe scara inteligentei. (A.C.)

Interpretarea rezultatelor

8675"64

...

40 35 342928 23 ...

I,<

Solutii:

1 - M; 2 - 15; 3 - 8; 4 - 6; 5

5; 6 - 22; 7 - 2; 8 - 3; 9 - 2; 10 - 4;

11 - 4; 12 - 4; 13 - 2; 14 - 3; 15 - 3.

,------------------

62

Psihoteste

_---------_...6.:.3----Inteligenta,

intuitie, imaginatie

,_!__l!Ullcte bu,cluca§e

Eliberati prizollie.!J!!l__ j: r II
Camaradul dumneavoastra se afla izolat in celula P figuraj. Va aflati in afara cladirii, . in nunctul I (clad ire a a~'e doua intrari), II puteti elibera dad ajungeti eft rnai repede la el, trecind . prin toate incaperilc (ccluJele comunica intre de) doar 0 singura data, altfel se declanseaza alarma,

•
Rezolvare

Uniti cele noua puncte prin patru linii drepte, fad a ridica stiloul de pc coala de hirtie . B. Daca problema va este cunoscuta sau este prea usoara pentru dumneavoastra, incercati sa uniti cele noua puncte in aceleasi conditii CHira a ridica stilouI de pe coala de hirtie), doar prin trei linii drepte,

-p.
~
,

Rezolvare

, A.. Pentru a rezolva yroblema nu trebuie sa va limitati la patratul format d in cele noua puncte. In e nunt nu exista 0 astfel de restrictie. Ceea ce impiedica aflarea rapida a' solutiei este tendinta perceptiei noastre d~ a grupa, de a orgamza elementele in ansambluri SaU forme dupa 0 seriede reguli: in functie de miscare, similitudine, proximitate, frontiere,' cauza-efect. Fonnele simetrice, 'echiIibrate c cum este un patrat de exemplu - in psihologia gestaltista sint considerateforrne bune, iar perceptia tinde sa se organizeze in astfel de forme, Cele nona puncte separate intre ele :pares s-ar misca, 'desenind un patrat en diagonalele trasate. Urrnarind sa nu depa~iti suprafata patratului, nu veti putea niciodata sa uniti cdc noua puncte prin patru linii drepte, lara a ridica stiloul de pe hirtie. Patratul nu exista pc hirtie, ci doar in mintea dv. Priviti mal atent desenul §I vep vedea doar nona. puncte, a§a cum se 9i specifics. . B.De , aceasta data, dificultatea solutiei rezulta din conflictul dintre b aindire , . " 91, perceptie. La nivel abstract, notional, punctul, figura ~e()metrica plana, 1'ara mCI 0 dirnensiune, .este rezultatul intersectiei a doua linii. In plan perceptiv IJ1Sa, punctul apare ca () pata mica, rotunda, detasabila pe un fond de 0 aWi culoare. Daca ,nn ati gasit rapid rezolvarea, In mod cert dv. nu a~ operat la nivelul perceptiei, ella nivelul gindirii abstracte. Punctele desenate au un diametru foarte mic - dar tocrnai acest Iucru permite unirea lor prin trei linii in zigzag. (A.C.)

Comentarii

5:'"

T·----~---4~--~ '·:6'
e-

Solujia nu irnplicii un grad prea mare de

9: .',

' ~10

..
,

dificultate. Va Yeti ajuta prietenul daca va vejideprindes aanalizati alent conditiile impuse. Dv, va aflati In afara cl adirii, Punctul r (in[rare) reprezinta un spatiu deschis, nu o icelula (prin care aveti voie sa treeeil doar 0 singura data). Deciprin spatiul 'I aveti libertatea sa treceti de mai multe ori (vezi figura). In instructiuni se cere doar sa. ajungeti cit rnai repede la prizonier (P),strabatincl toate celu-lele (fiecarc, osingura datal), (AC.)

64

Psihoteste

65 --------~------------------- Inteligenta,

intuitie, imaginatie

Cum a

acasa?
Va afl ati rntr-un labirint. Ploua §i va' este frig.Vrcti sa ajungeti acasa cit mai repede, iesind din lahirint. Cum'?

Vedere spapala
Vederea in spatiu cste considerata in unanimitate de catre psihologi ca fiind 0 caracteristica de baza a aptitudinilor tehnice §i artistice. Pentru a verifica performantele dv. in ceca ce priveste vederea spatiala, va propunem sa rezolvati aceste teste: A Treceti in dreptul fiecarui obiect desenat nurnarul suprafetelor lui. Aveti la dispozitie pentru rezolvarea testului un minut, Exemplu de rezolvare: 1) Obiectul din stinga are 6 suprafete, 2) Obiectul din dreapta are 10 suprafete.
1. ....
6.... ,

2.....

4\( _~ __ •

7.....

3.....

4· ....

A. 6

tJ

s.....
B••• ~~•• ·.~

Rezolvare
Fiecare secunda de intirziere In rezolvarea situatiei pe hirtie semnifica 0 ora de stat in plcaie §i frig. Trebuie sa va grabiti sa ie§iti din labirint. Nu veti reusi insa, dad veti iprivi labirintul ca pc 0 retea de culoare intortocheate. Labirintul din desen este format dintr-o retea de linii. Ajungeti acasa dad urmati linia cca buna (vezi figura alaturata). Obisnuinta constituie adesea 0 piedica in rezol varea problemelor noi. Rutina ucide creativitatea. Nimcni nu v-a spus cum sa considerati labirintul (format din culoare sau linii). Conform obisnuintei, proiectindu-I in spatia, tridimensional, l-aji gindit ca fiind construit dintr-o multime de culoare §i... ati ramas in ploaie, (A.C.)

B. Examinati fiecare pereche de zarun elm descnul de rnai JOs. Daca printr-o singura rotire a zarului din dreapta se poate ajunge in pozitia zarului din stinga, incercuiti raspunsul . "DA". Daca considerati ca. acest lucru nu este posibil, incercuiti raspunsul "NU". Timp de rezolvare a testului: ----, 2 minute. (A"C.)

Rezolvari
NlJ

UA

NlJ

DA

A. (a) 6; (b) 5; (c) 8; (d) 7; (e) 5; (f) 11; (g) 6; (h) 6; (i) 8; (j) 5. B. 1 NU; 2 - DA; 3 - NU; 4 - NU; 5 -

DA

NlJ

Df\.

--------~-----.--

G;J @
<II

DA

NU

66

Psihoteste

6.:..J':"'

Inteligenta, inruitie, imaginatie

Slnteti .~genios?
Va propunem spre Piesele separate din cele rata. ,Avind Ia dispozitie indicati piesele din care rezolvare una din problemele care atesta aceasta calitate. 10 patrate pot fj asamblate in figurile dinporjiunea hasu25 de minute, Tara sa' folositi linia, echerul saucompasul, credeti ca se eompun figurile din portiunea hasurata.

Cum stati ell perspicacitatea?

Unde trebuie tintit, ~i de cite ori, pentru a obtine scorul de 100 de
puncte?

1.

numere mai mid de totalul fiecarui rind am vertical,preeum §i al fie ega! cu 15, 1'ara
numar.

2.

Inscrieti

in

celelalte patratele 8, astfel incjt

(Ae.)

orizontal, crt §i diagonalelor sa a repeta vreun

8~

Rezolvare
Pentru fieeare rezolvare corecta primiti 2 punete, iar pentru desenele nerezolvate eoreet scadeti cite 1 punet din suma totals. Sinteti Ioarte ingenios daca totalizati lntre 13 §i Itipuncte, Dad! realizati un scor oe9-12 puncte.vva puteti considera 0 persoana ingenioasa, Aveti un nivel corespunzator din punctul de vedere al ingeniozitatii daca cbtineti mtre 5 §i 8 .puncte. In fine, un scor de pina la 4 puncte indica 0 slaba ingeniozitate, (A.C.) 32 48 64 17 34 51 . 68 23 46 69 92 24 48 72 96 39 78 -. 40 80 Deci trebuie tintit de di)ua ori in cereul cotat ell 16 puncte §i de patru ori 111 eel cotat cu 17 punete. 1. Nr. 16

x2

x3

x4

2.
Patratul se completeaza ca In figu-

ra de rnai jos:

4}; _. 2 3

8
5
2

2Y2
"-.--

Avert

buna .memorie vizuala?

Apoi acoperiti eu

Priviti limp de idoua minute figurile din desenul alaturat. mina §i incercati sa reproduced cit mai rnulte figuri. Nu conteaza ordinea in care le reproduceti, Pentru fiecare desen corect reprodus aveti un punct. Obtinind 10 puncte, va puteti considers 0 persoana cu memorie vizuala foarte buna. (A.C.)

,<)

,--~------------~~-------

DoliOO

77z

~.------

S~

L)8f

OtJD#

68

intuitie, irnaginatie

~trenament', psihologic
Incercati S{l rezolvati ell mai repede posibil probele A, B, C, D, E, formate fiecare din cite 9 desene, Probele au 0 dificultate crescinda >- asa cum ne asigurli J. E. Klausnitzer ln lucrarea sa "Del" personlichc IQ- Test". (Wilhelm Heyne Verlag, Munchen, 1983), de unde am preluat testul. Fiecare desen reprezinta una §i aceeasi figura rotita in jurul unui punct central, intr-un sens san in altul. In' cadrul probelor s-au strecurat §i desene in care una sau mai multe Ii-guri s-au rotit eu 18()O fa~a de axa lor. Dumneavoasrra va trebui sa Ie identificati. Sa privim exernplul de rezolvare. Care este Iigura modificata? Cea din desenul n1'. 2, peritru ea patratul apare rotit cu 1800• (AC.) Exemplu de rezolvare A. Treidcsene reprezinta figuri modificate. Le puteti identifica?

B. Din cele fi guri, trei modifieate. anume?

In aceasta serie sint modificate patru figuri, Le-ati descoperit?

-------------------D. Patru figuri sint modificate.

Care anume?

70

Psihoteste E. In fine, din aceasta ultima serie de desene difera doua.Tdentificati-lel

_------------....:...=----Inteligenta, pentru tanta, arhitecti, ingineri

intuitie, imaginatie

constructori sau proiectanti reprezentarea spatiala constituie 0 components impor0

$i

acurn incercati

reu§ita. profesionala,

Mai in toate

oarnenii se confrunta ell probleme de acest gen. plus, a sesiza rapid corespondents dintre clemente, a rnva\a eli usurinta regulile de substituire a unor simboluri cu altele denota cu siguranta un nivel inalt de inteligenja.

activitatile

In

mal repede posibil probele, stal;ilind corespondents dintre numerele din figurile plane §i literele de pc corpurile geometrice rezultate. (A.C.)

sa

rezolvati

ell

logic un numar de 6 probe, pc care le rezolvali dUl)a exemplul de mal jos.

Va

propunern

ca antrenarnent

psiho-

sa

Exemplu de rezolvare
Dad ali decupa figura plana §i ali plia-o pe liniile punctate, ali obtine un corp geometric: un paralelipiped. Numerele din figura plana corespund literclor de pc corpul geometric: I numerele plasate in centru indica 0 suprafata, iar cele situate Iinga 0 linie indica 0 rnuchie. Acest lucru ramine valabil §i pentru literele atasate COl'·· purilor _geometrice.

[
r
2

,--.- - -,1-....,....,......,......,._, .
I
I

I I

- - - - -l-'_;''_':''..L....!

1f®
In exernplul nostru
9

:3 4 5
6

ABC C ABC A 13 C ABC ABC

AB

DE D'E DE DE DE DE

F F F

F
F

corespondenta

dintre numere §i litere este unnatoarea: 1 ABClDEF 2 ~ BCD EF 3 ABCDEF 4 A13CDEF 5 ABCIPEF 6 ABCDlEF

REZOLV ARE.
6, 8; cele.cinci probabil

A: desenele 4, 7, 8; B: desenele 2, 3, 4; .C: desenele 2, 3, D: desenele .1, 5, 6, 9; . E; desenele I, 6. Daca ali reusit sa rezolvati

ca

probe aveti

in mai putin de opt' minute, inteligenta superioara.

puteti

sa va

felicitati.

Foarte

Num ai'll I I indica aceeasi rnuchie ca §i litera C. Suprafetele paralelipipedului notate cu A, B,· E spar In figura plana marcate ell numerele 2, 3, 6. In acelasi sens, muchiile F §i Dale

I:! C U 1:0

3 4 5 6

ABC ABC ABC A. B C ABC

DEF D E F .. DEF h DEL DEF

72

intuitie, imaginatie

ill

~m
~
ABCDE ABCDE ABCDE ABCDE ABCDE ABC

IV

pereuri §i patrate urrneaza o logica precisa, Care numar dintre cele tiparite sub fiecare figura geometries

A
0 3

trebuie

mlocuiasca semnul de intrebare pentru

ea regula de succesiune

sa

fie respectara? cu putinta.

sa
?

e
0 1
I)

Incercati rczolvati psihotestul cit mai rapid

sa

CA.e.) ,

1 2 3
A

F F F F F DEF

1 2 3
4

5 6

ABCDEF ABCDEF ABCDEF ABCDEF A B CD EF A B C DE F

22

c
8

·f

16

:2

VI

..lU]

I
.'
D EF DEF DEF DEF DEF DEF

~
AB A- B AB AB AB AB C C C C C C

rt

17

15 18 2

F
I)

G
1 0

H
0

_.

I)
\

..____J,
3 1 2
3 A A A A A A B B B B B B CD CD CD CD CD CD E E E E E E

I'· i
0

4 5
6

F F F F F F

Raspunsuri corecte
B 3

C 5

F
0

17

74, Psihoteste --------------~~---Priviti, pe find, fiecare din ce1e 5 figuri (1, II, III, IV, V) timp de 10 secunde. Acoperiti apoi figura si incercati sa 0 desenati din memorie. Cautati sa fi~ cJt mai precisi in redare. Nu zliboviti mai mult de cinci minute pentru fiecare desen. Calcularea 'scorului, Pentru fieeare arie marcata eu un cere din figurile de pe pagina alaturata §i reprodusa corect de dv. primiti un numar de puncte, conform tabelului de rnai jos. Paceti apoi totalul. Din acesta scadetl cite un punct pentru Iiecare components a figurilor II §i V plasata gresit de dv.

'L..-__

~-

7.:...5=--

Inteligenta, intuitie, imaginatie

Figura

Aria I 2 3 4 I 2 3 4 5

D
L__

I II

~:

• I:~ O()

I]

I III
IV

7 I 2 3 4 5

6
7 8 1 2 3 4 5

6
7 8 1 2 3 4' 5

6
7 8 9 I()

Puncta] raspunsuri corecte 2 2 3 4 I 1 I 2 3 3 3 1 2 2 2 3 3 3 3 I 1 1 1 3 3 4 4 I I 1 2 2 2 :2 2 3 5

"

76

Psihoteste

IE

Numai asociata cunostintelor matematice soli de, perspicacitatea va poate, ajuta sa rezolvati 0 serie de probleme practice, cotidiene, Vreti sa va convingeti? Incercap' sa gasiti solutia problemelor pe care vi le propunem. Va avertizam ca dificultatea situatiilor este gradata: secretul virstei nu-i greu de aflat, dar aranjarea unci vitrine famine totusi 0 problema. Incepe\i cu situatia problemaiica cea mai simpla §i treceti apoi la celelalte. Dad nu aveti limp sau nu va incredeti in perspicacitatea sau cunostintele dumneavoastrs matematice, cititi raspunsurile. (A. C.)

Incurcatura .cioban
Raspuns

U1

..

Cum poate un cioban sa separell litri de lapte dintr-un vas de 12 I pliu cu lapte, avind la dispozitie numai doua dldari goale de cite 9 I si, respectiv, 7 I? Sint necesare 7 operatii de turnare a lapte!ui In vasele disponibile, conform tabelului de mai jos, in care sint trecute in coloane capacitatile celor trei recipiente.-iar pe primul rind situatia initiala, urmata de cele sapte operatii:

l-reCIPlentere-----~T2r~(Fr---TI -~tu~a initiaIa 12 r-Q~~C=~~~cfr

I 3] 91 01

Interpretarea rezultatelor
Daca ati obtinut intre 60 §i 83 de. puncte: aveti 0 abilitate deosebita de a percepe §! a rememora formele; intre 40 §i 59 de puncte: aveti 0 memorie vizuala foarte bun a: intre 20 §i 39 de punc-te: nu stati prea bine eu memoria vizuala; sub 20 de puncte: aveti 0 rnemorie vizuala slaba (sau, poatc, 0 proasta perceptie vizuala),

78 ------------------~------Teste

psihologice

1-·

7::...:9=--

Amuzamente psihomatematice

Oamenii de §tiin,ta;
La 0 reuniune ~tiilltifid( toti participantii si-au schimbat intre ei cartile de vizita, Numarul cartilor de vizitaa depasit cu 120 pe eel al oamenilor de §tiinta. Citiparticipanti au fost?

Reordonarea ..elementelor
C?rdonati elementele din figura de mal jos astfel i'ndt in fiecare coloana atit pe orizontala, cit §l pe verticala, sa se gaseasca cincisemne diferite, '

R.lliJpuns
n = numarul participantilor Fiecare participant a oferit n - l' carti de vizita. Deci: n(n - 1) := n + L20 n'- 2n - 120= 0 n = - 10 (absurd) n = 12 La reuniune au participat 12 oameni de ~tiintl:L

Secretul virstei
Ion este mai 111 virsta decit Vasile. EI' are de doua ori mai multi ani decit diferenta care 11 separa de Vasile. La rindul lui, Vasile are un numar dublu de ani decit virsta lui lon, micsorata cu 30 de ani. Citi ani au cei doi. prieteni? Ion are X am §I Vasile are y ani. x := 2(x - y) y = 2(x - 30) Deci Ion are ,40 de ani, iar Vasile 20 de ani,

Raspuns

Raspuns

-*
+
'iii! 0ilIl
• __ .

Decoratorulde
Raspuns

vitrine Simetrie

L_--.II.._,.L..........,g_......._J

In cite variante diferite poate un decorator sa dispuna sapte sticlute, (3 de parfum, 2 de apa de colonie, 2 de lac de unghii) intr-o vitrina care are Iibere doar sapte locuri? Exista sase posibilitati de a schimba intre ele sticlutele de parfum .§i cite 90ua posibilitati pentru mutarea sticlutelor de apa de colonie §i de lac de unghii. In total, 24 de variante pozitionale .. Numarul total de posibilitati de dispunere a sticlutelor este de 5 040 (n := 7 X 6 x 5 x 4 x 3 x 3 xl). Intrucit sticlutele de parfum sint identice, ca §i cele de apa de colonie §i de lac de unghii, nurnarul de variantc va fi mai mic, adica 210 (N = 5 040 : 24).

:lasa~ Uf:na,toarcle numcr~: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 16, 20, 27, 29, 30 in virful unghiurilor, pr~cu~n §l la mijlocul. laturilor triunghiului §i patratului de pe pagll1a urmatoare astfel rncit suma de pe fiecare Iatura a acestora sa. fie aceeasi, o precrzare: numerele nu trebuie sa se repcte.

_.

8.:....0.:...._ _

____;Teste psihologice

'81
Raspuns

psihomatematice

10

29

Constructie geolnetrica
7

6 sa
\'

Reproduceti dcsenul de mai jos treceti de mai multe ori .pe aceeasi

rara sa
linie,

ridicati

creionul

de pe hirtie

§i

lara

27

30

12

15 astfcl indl suma numerelor din unghiurilc

ca ~i suma numerelor egala CLl 30.

In

fiecare

cercule]

din octogonul

de mai jos plasati cite un numar de Ia 0 la fiecaruia din cele sase dreptunghiuri, din cerculetele fiecaruia din cele patru triunghiuri fie

Raspuns

sa

----------------------------

82

Teste psihologice

_----:--------8-3:.__---All1uzamente

psihomatematice
e

Adunam, scadem, lnmultim, impartim, zece Sa obtinem

Puneti semnul operatiilor aritmetice corespunzatoare intre cifrele din fiecare disu\a, astfel ea rezultatele insumate pe fiecare coloana §i fiecare rind sa fie zece.

• Patratul semnna
.
§1

Patratul din figura de mai JOB are o. proprietate curioasa: numerele (pozitive negative) pe care le contine, insumate, dau acelasi total pe fiecare linie, coloana §i pe diagonale. Completati numerele din patratul sernimagic,

8 .. 2 1 5 2 09 34

41
38 21

1 1 -5
1

14 Rezolvare

8 : 2 1 +4 5XO 2X3

1 Xi

10 10 10

Raspuns

3 8- 1

-1~
-12 ~. -5 -36 2 7

4 - 2 1 +1

10

10

10

Clasament
La un concurs, pe primele patru Iocuri s-au clasat doi bai'eti §i doua fete. Punetajul obtinut de fieeare concurent este diferit, dar tota!ul punctaju!ui b1iie\ilor este ega! eu eel a! fetelor.iPunctajul lui Dan depaseste totalul punctelor primite de Barbu §i Cornelia. Suma punctelor obtinute de Ana §i Barbu depa§e§te punetajul lui Dan §i al Corneliei laolalta, In ce ordine s-au c1asat cei patru concurenti? ,

surnna aSUOnOnllCa
=:

Gasiti ultimele trei cifre ale numarului X =: 11 + 2! +3! + 4! +".+ 1988! Va reamintirn ell n! este egal cu 1 x 2 x 3 x... (n-l) x n. De exernplu, I! =: 1;
2! == 1 x 2 313

Raspuns

2; 3! == 1 x 2 x 3 == 6,' 4! == 1 x 2 x 3 x 4 == 24 §.a.m .. d

Raspuns
Ana, Dan, Barbu .§i Cornelia

84

Teste psihologice

psihomatematice

Litere §i cifre
Fiecarei li [ere din fi gura urmatoare 11 0 cifra de la zero Ia noua inclusiv, totdeauna aceeasi. InloCUII.l litercle cu 'cifrele corespunzatoare literelor astfel ca egalitatile fie, corecte. ajutam, spunindu-va cifra 5 lipseste.
A

trebuie

dispuse

ca In figura de mai jos:

sa

Va

ca

Raspuns

a ::: 4; b ::: 9; c = 3; e :::-.8; f

7; g ::: 2:. h ::: 6; j =,0;

k ::: 1.

Suma maxima
. astfel D~sp~neti cifrele de Ia 1 Ia 9 inclusiv in spatiile din triunghiul de rnai jos, l~Clt suma produselor din fiecare directie indicata de sagetile A, B, C, D, E, F sa fIC maxima. Indicati valoarea acestei sume, stiind ea reprezinta un numar de cinci cifre.: .

ca

Egalitatea ~elor
sa

de stea

Stcaua din figura de mai jos arc bratele egale: numerele inscrise in cercuri, prin insurnare dona cite dona,dau sume egale. Cum plasati numerele naturale de la 1 1a 10 inclusiv astfel ca egalitatile fie corecte?

If} I ·~e
t

Raspuns
S ::: 17 585.

86 --~----------------------Teste psihologice Tumuri bicolore

Avemln vedere doua turnuri formate din cite trei discuri de marirni descrescinde, plasate pe 0 tija. Discurile sint negre sau albe, asa cum, apar In figura de mai jos. Aceste discuri urmeaza sa fie reordonate cu ajutorul unci a treia tijevSe cere ca turnurile din rindul de sus fie astfel rcconstruite lncJtsa se ajunga la situatia de pc rindul de jos. Conditia: sa se foloseasca numai tija a treia, iar la fiecare mutare sa se plaseze totdeauna discurile mai mici ca diametru deasupra celor mai mari ca diametrusau de aceeasi dimensiune. Care este numarul minim de mutari ce trebuie [acute pentru a ajunge la rezultatul dorit?

_------.,-----8-7___;

Amuzamente psihomatemarice ~

Lanturi· numence
. In fig~ra de :nai jos sint nr~zentatc 'cind lanturi de numere . .inscrie\i in cercurile ce l?rmeaza verigile Ianturilor numere de Ia zero la cincisprezece inclusiv, a~tfe! ca. fiecare Ian] de numere sa dea prin adunare suma 30. S-ar putea gaSl!.l mal repede dezl~garea jocului da.ca avetijn vedere ca dreptunghiul format din mtersectarea lanturilor de numere are tot valoarea 30.

sa

sa

Raspuns
Numarul
minim de mutari este 29.

Raspuns
Numerele
vor fi plasate In cercurile

Ianturilor astfel:

Volumul cubului
Un elev are 0 coala de carton trcbuie sa traseze modelul'desfasurat posibil al acestui cub (in erne)? cu dimensiunile de 25 cm/60 ern, pe care al unui cub. Care este eel mai mare volum

Raspuns
Cel mai marc velum al cubului este de 1 728 cmc. Plasati in cercurile din figura de mai JOB nurnere de la 0 la 11 astfel ca surna numerelor din colturile patratului din centrul figurii§i de pe laturile dreptunghiuriJor sa fie 25.

.------------

88 __ --------

Teste

psihologice

_--'----'-----.-..:.8-9---Amuzarnente

psihomaternatice

Urrnind saritura calului de la jocul de descoperi trei .vechi proverbe romanesti. Porniti de la disuta din stinga jos in care cste inscrisa silaba "De".

mea
bra
fa

Raspuns

Raspuns
Cele trei vechi proverbe romanesti 1. De nu era nasul 0 patea 2. A scos luna din fintina. 3. Banul e 0 mica roata sint:

Iurnea toata.

Grila 9 x 9
Sa ne irnaginam 0 grila 9 x 9. Care este numarul maxim de patrate ce pot fi innegrite astfeI incit nu se formeze In nici una din. cele patru directii (verticala, orizontala ~i pe diagonale) 0 suita de trei patrate consecutive de aceeasi culoare?

sa

Raspuns
Numarul maxim de patrate ce pot fi innegrite este 42.

..
_i
ai;
Ii

IJQ:;m;;;;;m

HH¥

......,

Reactivitatea ~ihologica generaia

unele mornente avern senzatia putem actions liber, instantaneu, alteori avem impresia ea sintern de-a dreptul blocati. Desigur, aceste senzatii nu corespund strict realitatii, dar de influenteaza puternie comportarnentul§i aqiunile' noastre. De exemplu, in primul caz ne sirntim capabili de schimbari, de infruntarea unor riscuri, cautam eontaetele cu ceilalti, dupa cum, in al doileacaz, conduita noastra este exact inversa. Senzatia de forta sau de slabiciune nu este numai psihologica, ei §i somatica: daca ne sirntim blocati, corpul nostru pare greu, incapabil de cea mai mica miscare §i reeiproe. Testul pc care vi-I prezentam cste diferit de majoritatea celor cunoscute de dumneavoastra. Vi se propune sa executati douazeci de actiuni isimple, la indernina. Dupa ce ati executat fiecare actiune, indicati ce senzatie, ce sentiment sau ee ginduri ali avut din cele einci posibile prezentate. Indican 0 singura reactie, eea predominanta. Calculati-va apoi punctajul §i cititi interpretarea. In prompt,

ca

Priviti fix inaintea dv. Cum vi se pare lucrul pe care-I vedeti imediat? a) nu reusesc sa-mi fixez privirea b) frumos c) interesant d) urit §i iritant e) banal

1.

Atingeti urechea dreapta. Ce simtiti?

a) 0 senzatie neplacuta b) 0 senzatie neplacuta

2.

dreapta

eu mina

la mina la ureche

senzatie placuta 1a mina senzatie placuta la ureche e) nimic special

Q

c)

d)

92

Psihoteste

reactionati §i cum actionati?

Cititi un dintr-o carte, dintr-o revista etc. va vine In minte? a) nu-mi place deloc sa citesc b) am gas it in fragmentul respectiv lucruri interesante, placute c) cititul este un mod de a-Ii petrece

Ascultati eu oehii inchisi sunetele care va inconjoara. Ce ati simtit? a) 0 senzatie de placere b) 0 alternanta de sunete inalte §i joase c) curiozitate
d) nu-mi dan bine seama

3.

9.

Scoateti-va' un pantof §i puneti-l imediat In picior. Ce ati sim\it, ce ati gindlt? a) am facut pur §i simplu 0 rmscare b) nu-mi dau seama c) tearna de a fi vazut de cineva d) incurcatura, neplacere
e) dezinvoltura, libertate

La a) b) c)

18.

Incereati sa privip ce va ginditi? concedii, vacante nimic deosebit ma ustura ochii

fix .la soare ..

e) un zgomot neplacut

timpul

d) energie

e) lumina unor qutati intereseaz.J.

d) nirnic precis

4.

Luati ceva 111mina §i stringeti, Ce ginditi, ce simtip? . a) am 111 mi11a un obiect placut la anns b) 0 senzatie de disconfort la minii c) nimic deosebi t d) 0 senzatie placuta
e) este
0

10.
a)

b)
c)

d) e)

Tu§i\i. Cc va vine in minte? nirnie deosebit faptul ca interpretez un rol care ce spun cei care m-au vazu t? . sint pregatit sa tin un discurs s-ar putea sa fi tacit
• v

e) cititul rna ajuta la rezolvarea probleme cu care rna confrunt

19.

~a priviti
Incotro

ceva

actiune inutile

5.

Asezati-va ~i apoi ridicati-va i11 picioare. Ce simtiti? a) 0 senzatie neplacuta de efort b) dorinta de plimbare c) pur §i simplu nu-mi place d) dorinta de a 111a aseza din nou e)impresia de a nu sti incotro s'a 0 apuc
Illchidep simtit?

Uitati-va cit este ceasul. La ce v-ati gindit in tirnpul acestei actiuni? a) ce frumos este eeasul men b) am timp pentru a face ccva c) a fost un lucru care mi s-a cerut

11.

Luati 0 bancnota sau 0 rnoneda .'1i priviti-o. La ee v-ati gindit in acest timp? a) ce as putea sa curnpar eu ea b) sa am grija sa nu 0 pierd C) nu valoreaza cine stie ce d) irni face placere sa 0 privese e) e murdara, au atins-o atitia Priviti prima persoana pe care Int11niti. Ce ginditi despre ea? a) mi-ar face placere sa 0 cunosc
b) c) d) e) mi se pare simpatica

16.

va

care va orien

privirea? a) drept inainte b) lateral, dreapta sau stinga c) inainte §i in jos

d) nu stiu de unde c) inainte ~i In sus

sa

incep stl privesc

d) ceasul. rneu este in urma (inainte) e) la nimic Impreuna\i-va palmele. La ce v-ati gindit? a) la 0 rugaeiune b) mi-am privit miinile c) la nimic d) lasenzatia tactila placuta c) sa repet de mai multe ori miscarea Scarpinati-va in cap. La ce va face sa va ginditi acest gest? a) este un mod de a stimula i~eile .. b) este un mod de. aranjare a frizurii c) rna ustuta zona respective d) .este un mod de a ma tine treaz e) este Sel1111de preocupare, ingrijorare Intoarceti-vit §i priviti in spate. Ce senzatie ati avut? a) de a rna intoarce din drum b) pJacuta
c) nimic deosebit d) de peri co!

17,

12.

Atingeti virful nasului eu degetul, Cc sim\i\i, ce gj'ndiIi? a) pot sa-mi vad degetul b) 5-a1' pu tea Srt mi se inroseasca nasul
c) este distracti v

20.

6.

oehii

§i

ginditi-va. Ce ati

nimic deosebit mi se pare antipatica

e atita lume in jurul nostru

d) oricum ma rninca nasul , e) este un gest de proasta educatie

a) ceva placut, avind prilejul sa-mi fac uneJe planuri b) dorinta de a redeschide ochii c) dorinta de a dormi d) 0 senzatie placuta de repaus e) disconfort, insatisfactie

Cotarea
Varianta

13.

raspuns
3 b c d c 5 4 1

de

j
2 4 3 5 3 2 3 2 4 5
1.

n t reb

ii r i

5
2 4 5 I 3

6
4 2 3 5

'7
1 5 3 4 2

8 4 5 2

9
4 3 2 5

10
3 5 2 4

11· 12
5 4 2
j

J5 4 3 5 2·' 4 I 2 4 5

16 4

17 4 5 3

18

19 20
5 2

7.
a) b) c) d)
e)

Inspirati puternic. Ce rniros simtip? un miros foarteplacut ceva placut, ca un parfum nimic deosebit neplacut
0

3 2 5

5 2

2 5

3 2· 4

2 4 3

I 2

I 3 4

5 4 2

iritatie Stringeti dintii. Ce senzatie aveti?

a) de frica b) de durere c) dorinta de a rninca

8.

14.

d) de efort
e) nimic deosebit

c) nu am vazu: pe nimeni

§i

nirnic

De ill 20 la 39 punete: sinteti mai degraba greoi (blocat) in reactii, eu interes scazut pentru noutate, actiune, schimbari, Sociabilitatea dumneavoastra §i interesul pentru ceilalti sint foarte scazute: Cind sinteti obligat sa va deplasati, sa dtlittorili sau sa il1iliali Iucruri noi aveti dificultati serioase, va este teama, de unde §i tendinta de a va izola .'Ii mai mult, de a c1eveni de-a dreptul opac fa11ide toti ceilalti. Faceti gimnastica fizica ~i mintala, Cauta]i modalitati de a va proteja de

Interpretarea rezultatelor

94 Psihoteste ----------~----~--------lumea inconjuratoare, dar nu pnn evitare, ci prin confruntare, De la 40 la 50 de puncte: aveti dificultati in a avea miuanve, sinteti opozant fata deorice lucru care schirnba regulile deja unanim - sau aproape acceptate. Adesea aveti senzatia greutatii de a actions §i tindeti spre birocratie pentru a va apara de noutati: aveti deci o preferinta pentru formalism. Urmati-va un pic ernotiile §i nu titi atit de conformist fata de normele §i re-gulile psihosociale care va inhiba sau, daca nu este posibil, cautati modalitati alternative - dezirabile social - de actiune. De la 51 la 60 de puncte: sintetipermancnt in dubiu, intre a face, si anu face, a construi §i a distruge, a lucra §i a va odihni. Uneori simtiti cii va dorninati corpul, alteori ca acesta nu va asculta; uneori sinteti transparent §i lejer, alteori opac §i greoi. Nu va' !asali coplesit de momentele dificile, utilizati maximal §i bucurati-va de momentele favorabile; cautati sa le diversificati, experimentati noi proceduri interactionale, plecati ide la premisa ca puteti face fata unui nnmar cit mai mare de situatii, De la 61 11). 9 de puncte: sfnteti activ, simtiti mult nevoia noutalii §i a 7 claritatii, Adesea tindeti catre un activism, excesiv care sa va men tina vigilent §i . sa. va calmeze; deaici §i tearna, uneori,' ca nu sinteji suficient de activo GasiJ,i rnodalitati de relaxare, nu fiti obsedat de activitatile §i lucrurile pc care le aveti de facut, Introduceti mai multa rigoare in organizarea activitatilor §i totul va fi O.K.! De la 80 la 100 de puncte: sinteti impetuos, prompt, cu mare interes pentru noutate; sinteti sociabil §i avid de relatii sociale. Miscarea, calatoria, actiunea, initiativa va stimuleaza, va fac fericit. Tindeli sa fiii transparent pentru ca va place sa aratati §i altora ceca ce faceti. Nu va Jasati Ins3. dorninat de aceasta impetuozitate §i reactivitate ridicate: s-ar putea sa va disipati inutil energia, puteti cadea in superficialitate, Numarati pina la 0 suta inainte de a face! Ierarhizati-va prioritatile, instituiti-va un sisteni de autocontrol. (IS., F.S.)

__ ---------9-5---Curn

reactionaticum §i acjionati?

I
I'

Totusi, pentru un elev, ca §l pentru oricare persoana, a avea cunosun]e inseamna a Ie [i dobindit ~i pastrat in mernorie. in plus, se pune problema de a ~i ~apabil sa Ie redea dupa vointa fie Cll ocazia examenelor, fie in alte impreJuran. Pentru aceasta avem "instrumentul natural" numit mernorie, Trebuie insa sa marturisim ca nu stim prea bine sa utilizam acest instrument cu care sintern inzestrati. II folosim adesea in mod primitiv: cind 0 idee nu vrea sa ne intre in cap, 0 repetam intruna pina obosim. Este oare acesta un mod eficient de a memora?! Nici pc departe. Experirnentele clasice asupra memoriei, realizate de psihologul german Herman Ebbinghaus (Uber das Gedachtins, Berlin, 1885), au relevat ca aproximativ 75% din Informatiile memorateise uita dupa 24 de ore, ca nu putem 111e1110ra orice dintr-o data. Pc de alta parte, .se stie ca. vfrsta afecteaza considerabil capacitatea de memorare a indivizilor, ca fiecare din noi avem tendinta de' a simplifica ceca ce memoram. Sa examinam activitatea de invatare §colara. Una din dificultatile vmajore intimpinate de clevi §i studenti consta in asimilarea §i .pastrarea in mernorie a unui corp de cunostinte predate fractionat ~i parcelat de-a Iungul unui semestru sau unui an. Cum sa ne anrreniim memoria pentru a face din ea 0 sursa de satisfactii si- succese 7 Prima conditio - sustin cei dol psihologi francezi anterior mentionati - este de a ne cunoaste propriile capacitati de memorare.Pentru aceasta ni se propune urmatorul chestionar privind diagnoza sumara a obisnuintelor §i capacitatilor de mernorare, Raspundeti prin. DA sau. NU la fiecare intrebare, dupscum este cazul in ceca ce va priveste.
Priviti limp de un minut de mai JOB.

1.

desenele

*x

Apoi acoperiti-le §i incercati sa reproduceti din memorie desenele. Ati reusit sa reproduced .cel putin zece din ele? DA NU Vaamintiti eel putin zece cintcce sau poezii? DA NU

C&VO-

=0+%

.). Stili numele a douazeci din orasul III care Iocuiti? DA NU

1'.'

de strazi

"6.
7.

La scoala, tabla inrnultirii? DA NU

ali invatat

cu u~urinta

A sti

sa

memorezi

.
A

2.

strofa din

Pute]i recita §coala? DA NU

poezii

invatate

Ia

Multi oat~eni se pling ca au problerne cu... memoria; §i mai multi ar dod sa aiba 0 "memorie perfecta". Acestia iau ca model persoanele care dau dovada de 0 memorie fenornenala, capabile nu sa rctina, ci sa "fotografieze" rnintal un text, pe care sa-l reproduca apoi .cu absoluta fidelitate, Asa cum aratau psihologii francezi Pierre Lemaitre §i Frarilois Maqnere (Savoir epprendre, Paris, 1986), de regula, supraevaluam memoria, facind din ea unul din indicatorii privilegiati ai personalitatii. Oare nu spunem despre un copil care arc un esec scolar eli "nu retine nimic"?' ..

amintiti cu u§urinta numerele utile (de telefon, al bulctinuluide identi tate, al carnetelor CEC etc. 7) DA NU Retineti fcira efort numele §i prenumele persoaneior. ce va sint recomandate? DA NU

3. vs

~titi cind memoraji (dimineata, seara)? DA NU

8.

eel

mai bine

4.

Obisnuiti sa urmariti cu atentie prclegerile (lectiile) spre a le 111Vata "pe jumatate" inca din clasa? DA NU

9.

----------------------10"

96

Psihoteste
Obisnuiti "'sa profitati'' de reactiile dv. afective pentru a memora mai bine? DA NU De obicei, comparati mintal ceca ce urmeaza sa memorati Cll ceca ce §titi deja? DA NU Utilizati scheme grafice pentru subiectele ce urmeaza sa Ie memorati? DA '/' NU Folositi metode mnemotehnice (procedee de ordonare a datelor dificil de mernorat)? DA NU Ond va pregati Ii pentru examene, obisnuiji sa revizuiti intreaga materie? DA NU Utilizati In mod frecvent agenda sau fisele de insemnari (aide-memoire)? 'DA NU

reactionati §i cum actionati?

Obisnuiti sri Inva~a\i pede rost diferite texte nurnai pcntru 'a va exersa memoria? DA NU De regula, cititi de mai multe ori un text pentru a-I sri cu precizie? DA NU Cunoasteti eel putin trei procedee (folosite, de exemplu, de actori) pentru antrenarea memoriei? DA NU Obisnuiti sa spuneti cu voce tare ceca ce vreti sa vaamintiti? DA NU Inaintc de culcare; va rezervati un timji pentru "a vedea" activitatile ce urrneaza ,sa le efectuati in ziua urmatoare? DA NU

15.
16.

din sirul de desene marcati-le cn creionul, Timp de rezolvare: 30 de secunde

de mai jos exista dona fig uri identice;

11.

111 TR 'Wi

m m l~
5]

12.

17. 18.

b0 G:J ~
c~v ~~ ~

13.
14.

d~

e~.~·~.~¢>·~
B. Depistati pentru fiecare din s~riile a §i b din Figura de mai jos uncle apar diferentele; notati-Ie ell creionul, Timp de rezolvare: 60 de secunde.

w~~

1 ~\-~
W~

rfi lSJ 0 ~

19.

20.

Daca ati raspuns DA la toate cele douazeci de intrebari sau .la cele mai multe din ele, insearnna ca aveti "0 memorie buna" §i§ti\i sa memorati eficient, Daca ati raspuns NU 1a cea mai mare parte din intrebari, s-ar parea ca aveti "0 me!11Oric slaba", Nu-i foarte gray. ,Memoria poate fj antrenata prin procedee adecvate, Raspunsurile la intrebarile 11 Plna la 20 oglindesc cunoasterea sau riecunoasterea aces tor procedee, Analizati singuri, in functie de raspunsurile date, dad §tiii sa memorati. (R.M.)

Rezolvare

Smteti un bun "observator"?

V-ali pus vreodata problema cum percepeti obiectele, fenornenele, situatiile din anturajul dv, imediat? Capacitatea de a percepe cu precizie §i in profunzime ~ste 0 calitate indispensabila in dezvoltarea unei persorialitati armonioase. Intelegerca lucrurilor este 0 facultate care va perrnite sa va adaptati la mediul socio-profesional in care traiti.

Proba A De la stinga la dreapta: a) figura 3 §i 7; b) figura 3 §i 7; c) figura 1 §l 5; d) figura 2 ~i 5; e) Figura 2 §i 5, Proba B a) Iinia 1, coloana 4,' 5 §i 6; Iinia 4, coloana 4, 5 §i 7, b) Iinia 3, coloana 4 - B §i D; linia 5, coloana 4 - B §i D; linia 6, coloana 5 - D §i B, Pentru fiecare raspuns exact din proba A se acorda cite un punct; pentru fiecare raspuns exact din proba B se acorda dona puncte. Scadeti 3 puncte pentru

-----------------------------~ Rezultate

98

Psihoteste
cind nu aki

reactionat] va pastrau fotografiile? a. vraf intr-o cutie, b. Intr-un album, e. Intr-un sertar, puse in ordine cronologica, Care din urrnatorii trei indivizi are cea mai mare' probabilitate sa fie uciga§? a. eel cu fata prelunga, nas mare, buze subtiri, marul lui Adam proeminent, b. eel eu cap patrat, trasaturi colturoase, barbia proeminenta, e. eel cu fala lata §i adipoasa, cu buze subtin. fura

§i cum actionati?

fiecare raspuns eronat sau incomplet aferent probei B; de asemenea reusit sa va incadrati in timpul afeetat.

• 6 - 11 puncte: aveti un spirit de observatie bun • 3 - 5 puncte: aveti un spirit de observatie mediocru sub 3 puncte: spiritul dv. de observatie trebuie sa va dea de gindit,

8.

refuzati sa .relatap despre ceca ce aii vazut, b. depunetimartllri(O pcntru a 0 fn:vata minte, e. minimalizati fapta pentru a-i u§ura situatia . Ce reprezinta cinei metri? a. lungimea autoturismului Dacia, b. lungimea unui autocamion, c. lungimea unei sufragerii. Priviti cu atentie timp de UIJ minut fotografia de mai jos, ca §i cind ali fi martor la ce se Intlmpla.

10.

Sinteti unmartor mn de incredere?

Psihologi de prima marime - incepind eu Alfred Binet,. Edouard Claparede, William Stem - s-au preocupat de valabilitatea probelor testimoniale ale rnartorilor de buna credinta. Experimente riguroase in aeest domeniu au fost realizate ~i in tara noastra (Al. Rosca, 1939; T. Bogdan, 1957). . Din toate cercetarile experimentale, ea §i din practiea judiciara rezulta un adevar surprinzator: 0 marturic iin totalitate corecta reprezinta 0 exceptie. De regula, niartorul de buna credinta ofera 0 versiune mai mult sau mai putin indepartata de realitatea obiectiva, Receptia senzoriala, preluerarea 'informatiei ~i redarea acesteia (verbalizarea), ea proeese psihice naturale, introdue distorsiuni in probele testimoniale. Paradoxal, dar o amintire poate fi precisa §i in acelasi timp Ialsa, iar exactitatea acesteia nu este proportionala cu forta readucerii ei in memorie, Asadar, intrebarea dad sinteti un martor demn de crezare se justifies: $i este . bine sa 0 §titi! Pcntru aeeasta incercuiti, la fiecare intrebare, una din literele corespunzatoare raspunsului ales. l.De ce ali accepta sa depuneti marturie in [ala unui tribunal? a. pentru it scoate adevarul la lumina, b.. din curiozitate, e. pentru a avea un rol important. v-ati increde mai degraba In: a. intuitia proprie; b. memoria dv., e. in logica dv. . Sa presupunem ca vedeti .iesind in fUlSa trei indivizi dintr-un rnagazin de bijuterii. V -ar fi greu sa -i recunoasteti dintre mai multi suspecti daca ar fi: a. o persoana din alta lara, b. un extremist, c. un om rara ocupatie? Afla]i ea intr-o tara strainji, in ell 0 saptamina, un om a fost condamnat §i executat dintr-o eroare judiciara, Cum reactionati? a. considerati situatia ea pe 0 fatalitate, b. sinteti foarte socat, c. si'nte~ uluit ea asa eeva se mai poate Intimpla in zilele noastre. urrna 5.Put(* sa spuneti eu exaetitate ce ati facut de dimineata pIna seara in urma ell 0 saptamfna ? a. da, h. nu, e. in parte, Cum stati eu vederea? a. sinteti daltonist, b. suferiti de prezbitism, e. suferiti de miopie (purtati ochelari).

11.

9.

Chiar sub privirile dv.

un obiect.

Cum

0 (Inara fata reactionati ? a.

4.

i acum,. pen!ru a va .autoevalua spiritul dv. de observatie ~i pentru a vcdea dad 1I1tel1 r~artor In care tribunalul sc.poateIncrede, : un accrdaji-fiecarui raspuns punctajul m conformitate cu tabelul de rnai jos:
,A .

2.

Daca ar trebui sa rclatati un fapt,

Intrebarea
1

3.

6.

2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

a 3 1 3
1

3 1 1 1 1 1

b 2 3 2 3 1
2

e 1 2
1

3 3 3
2

2 2 3 2
2

2 3

---------------------------

100

Psihoteste

reactionati §i cum actionati?

'Care este in general starea dv. psihica? 1 Excelenta
2 Bunli

Pentru autoevaluarea spiritului dv. de observatie v-am pus la dispozitie fotografia fnfati§lnd asasinarea lui Lee Oswald, presupusul ucigas al presedintelui american John Fitzgerald Kennedy. La 24 noiembrie 1963, Jack Ruby l-a impuscat mortal pe Lee H. Oswald chiar In arestul politiei din Dallas (Texas). Fara a mai privi din nou fotografia, incercaji sa raspundeti la urmatoarele intrebari: l.In ce mina tinea Jack Ruby pistolul? 2. Ucigasul lui Lee H. Oswald purta plHarie? 3, Ce fel de haine purta Jack Ruby? 4. Cite persoane apar in fotografie? a, intre 5 §i 10; b. intre 11 §i 15; c. intre 16 §i 20. 5, Apar §i persoane de sex feminin in fotografie? Comparati raspunsurile date de dv. cu imaginea fotografica, Pentru fiecare raspuns corect primiti cite un punct; adaugati-le la punctajul obtinut la primele 10 intrebari. Daca ali obtinut la intregul test mtre 15 §i 20.,de puncte, nu sinteti bun de martar. Nu. pentru ca ati fiprea distrat, ci pentru ca sinteti dominatde imaginatie. Preferatiisa faceti ape! mai mult la imaginatie decit hi memorie. Sinte!i inclinat spre visarevascultati mai degraba de instinct decit de ratiune, Va lipseste, probabil, spiritul metodic §i sinteti poate putin cam agresiv. Unscor de 21-3000 puncte nu va recomanda ca un martor pe deplin valabil, Uneori sinte!i "cu capul in non", adesea emotiv §i sentimental. Dati importanta unor lucruri lipsite de semnificatie §i neglijati detalii foarte semnificative. Totusi, sinteti capabil sa clarificati lucrurile. Puteti deveni un martor credibil. . Cu31-35 de puncte sinteti demn urmas al lui Sherlock Holmes: riimic nu scapa spiritului dv. de obseryatie, Va intereseaza tot ce va inconjoara §i aceasta face din dv. unmartor aproape perfect. Aveti 0 memorie bun a §i spirit critic dezvoltat. Felieitari!

I Niciodata 2 Foarte rar 3.Rar Intirnpinaii dificultati cind incercati sa adormiti sau sa ramineti treaz? 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata

3 Proasta 4 Poarte proasta

12.

4.

Adesea simt ca "rna ia cu calduri'', 1 Da 2 Nu

Interpretarea reznltatelor

1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata Aveti pofta de mrncare ? 1 SlaM 2 Normala

3 Buna

5.

Ali suferit de palpitatii ?

vs d~ranjeaza aciditatea (concomirentmaimulte zile)? 1 Da 2 Nu

I Da 2 Nil S-a intirnplat ratii reci"? 1. Adesea 2 Uneori 3 Niciodata

13.

gastrica

6.

14.

Aveti memorie buna?

15.

sa aveti "transpi-

4 Prea buna

7.

(A.C.)

I i
I

Sint am de obosit incit nu pot sta nici macar pe scaun (trebuie sa stau lungit). 1 Da 2 Nu

gnjr din orice?

8.

Sinteti

tipul de om care i~i face

Va tremura vizibilmiinile? 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata I Da 2 Nu

16.

1 Da 2 Nu

17.
18.

Aud zgomote in cap tot timpul.

Cum raspundeti ..la stres?

i

In ultima instanta stresul reflecta discrepanta dintre solicitarile Ia care este supusa 0 persoana ~i capacitatea ei de a raspunde cu succes aces lora. Psihologul T. S. Langner a imaginal 0 scala compusa din 22 de itemi (intrebari §i enunturi) cu ajutorul careia puteti evalua cit de bine raspundeti factorilor stresanti. Alegeti din variantele de raspuns pe cea care corespunde situatiei dv.

Ati avut dificultati de respiratie (fara a face 0 munca foarte grea) ? 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata Aii avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica) ? I Adesea . 2 Uneori 3 Niciodata

9.

Am spaime personale provoaca prabusirea psihica. 1 Da 2 Nu Va simtiti intre prieteni? 1 Da 2 Nu

care imi

10.

19.

izolat,

singur,

chiar

De mai mult timp masura de slabit, 1 Da 2 Nu

1.

rna

simt peste

Am avut perioade de ~timp in care m-am simtit depasit de situatie. I Da 2 Nu

2.

11.

Ati avut stari de lesin?

Nimic nu mi se .i'ntimpla cum imi doresc.

20.

dupa

102
I Da

Psihoteste
Uneori mel nu mai stiu ceva mai are pre], dad merita doresti ceva. I Da

~_. dad mai

__::1::..::0::..::3:.._ __

cum reactionati §i

CUm

actionati?

2 Nu I Adesea 2 Uneori
3 Niciodata

22.

21.

sa

Capacitatea de decizie.
. Cind va confr~ntati cu anumite probleme, de obicei incercati sa le rezolvati rapid. sa~ le vaminati cit. mai mult posibil? Cind sinteti presat sa luati 0 decizie, aetJO!_lal1 in pripa sau va pastrati calmul, alegind cea rnai buna solutio? In lua~ea,unei ~otarlr! c~re~ §i sfatul altora sau considerati acest lucru un semn de sliibiciune? Agolllzal/'adesea atit inainte, ciI§i dupa ce luati decizii importante sau faceti fata luarii unor asemenea decizii calm, fiu-a probleme secundare? ~apa~Jtatea de. a lua decizii .in mod inteligent, calm §i In timp rezonabil este utila l.n viata d: ZI cu zi, pentru orice profesie, dar mai ales pentru rnanageri. 0 modalitate sigura de a alege intre managerii buni §i cei nepotriviti este aceea de ?onfrunta~e a lor cu Iuarea deciziilor. Luarea prompts a unei decizii adecvate este unportanta pentru cl§tigarea respectului subalternilor §i superiorilor. Pentru a afla cit de bine va descurcati In luarea deciziilor raspundeti la
• 0

Suferiti

de dureri

de cap?

2 Nu

Calcularea scoruluisi
primiti

interpretarea rezultatelor

Primiti cite un punct dad. ati incercuit raspunsul 3 sau~ 4 la item~l 3, dad! ati incercuit 3 la itemul 11 §i 2 1a iternul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi
cite un punct daca ali incercuit cifra I (primul raspuns): T. S. Langner a verificat scala sa 'de masurare a stresului pe un numar de I 600 de adulti din Manhattan (New York). Rezultatele nu au decit 0 valoare indicativa pentru populatia romaneasca. Totusi merits ,§tili cli, acei care au obtinut intre 0 §i 3 puncte sint considerati c~ raspunzind "normal" la s~es, eei care au 4-6 puncte .sint la limita normalului, Un scor de 7 puncte (§l peste) indica 0 discrepanta serioasa intre solicitari §i capacitatile personale. Se impun masuri de echilibrare psihica: trebuie consultat un specialist. (A.C.)
v

sa

urmatoarele

intrebari:

'

DA__

Incercati adesea sa evitati san sa aminati luarea deciziilor importante, spunindu-va ca problema se va rezolva de la sine?

1.

NU__

iucredere in dv. J'n§iva, va, displace luati deciziiT DA___NU __

7.

Sincer

vorbind,

datorita

Iipsei

de sa

potenp.alulde
Pe
0

Va supraevaluati
foaie de hirtie obisnuita,

acp.une?
format A4, desenati cu mina libera un cere.

DA___NU __

Cind vi se cere sa luati o. decizie foarte importantg, deveniti agitat(a) §i nu mai dati randamentu] maxim'?

2.

. 8..
cind

importanta? ' DA __ NU __

Sfntep in dificultate chiar §i atunci aveti de luat decizii lipsite de

Utilizati din spatiul dat cit doliti. Atentie, sa aveti un instrument de scris care sa nu va creeze dificu1t.:'lti §i 0 pozitie comoda la masa de Iucru,

'3.

Interpretare
Tipul care so supraevalueaza va desena un cerc al carui diametru depaseste 8 em, trasamra evidentiindu-se pe masura ce dimensiunea cercului creste, Se poate spune , des pre. aceste persoane ca au 0 doza de optimism marcata, sint veselie, sociabile, comunicative; par a depa~i dificultatile, acordindu-si cu u§urinta, uneori chiarcu superficialitate, garantia succesului. Spiritul critic §i autocritic se evidentiaza mai putin. In grup astfel de oarneni sint tonici, initiatori de actiuni, situindu-se de cele mai multe ori In pozitia liderului informal, "specialist" cu problemele socio-afective.. , ' Tipul care so subevalneaza va desena un cere al cami diametru va fi evident mai mic de 8 em. Aceste persoane tind sa-§i afirme cu mai putin curaj opiniile, sint-rnai putin eomunicative, optimiste, Spiritul critic §i autocritic subliniat se pare le frineaza initiativele. In grup au 0 pozitie .rezervata, se angajeaza cu dificultate in initiative, caracterizindu-se prin nemultumire §i irascibilitate, Sint meticulosi, uneori pina la pedanterie; l§i exteriorize_aza trairile afeetive limitat. (RC.)

DA___NU

ca este sub demnitatea dv. sa va sfi1tuili eu subalternii in probleme In care ei' au experienta?

Considerati

__

tanta? DA_NU_'_

Ati concedia un prieten. dad mentinerea lui arcontraveni intereselor firmei in care deiine~ 0 pozitic impor-

9..

importante, pcntru care exista argumente "de arnbele parti", obisnuiti sa va bazati DA..___NU__
pe intuitie, pe Her?

4.

In cazul

deciziilor

In probleme

Daca ati esuat in rezolvarea unei din aria dv.' de activitate, incercati ssascundep celorlalti acest lucru? DA __ NU__
probleme

10.

Doriti adesea sa fiti ill situatia de a lua vreo decizie? DA___ NU,,-Cind aveti de luat 0 decizie importanta, aceasta va afecteazji somnul §i pofta de mincare?

5.

.la majoritatea deciziilor importante? DA_NU_

11.,

In

familie participati

la toate sau

ca

6.

DA___NU __

De obicei, sinteti nerves atit cit §i inainte de luarea unei decizii irnportante? DA __ ~U_' _
dupa,

12.

104
Calcularea scorulni §i mterpretarea rezultatelor
Cel ..mai dezirabil raspuns prirneste 4 puncte, eel mai putin dezirabil - 1 punct. Acordati-va 4 puncte pentru raspunsul DA dat Ia intrebarile 4, 9 §i 11 §i pentruNU la celelaitesi 1 punct pentru raspunsul DA la intrebarile 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10 §i 12 §i, respectiv, pentru NU la 4, 9 §i 11. Un scor tntre 41-48 va situeaza peste medie, sugerind 0 mare capacitate de a luadecizii, Cele mai multe persoane obtin la acest test tntre 30-40 Ade puncte. Un scor sub 30 de puncte nu va recornanda pentru functii de decizie. Incercati sa va autoanalizati conduita §i sa depistati blocajele psihice In luarea deciziilor. (D.T.)

reactionati

.§i cum actionati?

internretarea rezultatelor
Adunati numerele incercuite. suma rezultata este cuprinsa tntre 10 '§i 20 de puncte, sinteti, se pare, 0 persoana independents in modul de a gindi §i actiona. Daca va situati 40 §i 50 de puncte, sinteti, probabil, nepermis-de influentabil §i poate ca ar trebui sa invatati sa luati singur decizii, sa va incredeti 111 de §i, eel mai important, sa perseverati in realizareaIor, Persoanele ce obtin intre20 §i 30 de puncteau, dupa cum precizeaza Sidney Leeker in lucrarea "Who are you" (1980.), din care am preluat acest test, un grad mediu de rezistenta la influentele celorlalji. {L.C.)

mire

Cit de intluentabil(a)

smteti?

Smteti .perseverent(l1)?
In viata cotidiana nu toate acjiunile noastre reusesc din prima incercare; adcsea reusim doar a doua sau a treia oara, ba chiar dupa un numar §i mairnare de tentative. Uncle persoane l§i pun de multe ori intrebarea daca este oportun sa insiste, sa continue sau .11U. De multe on in5a succesul depinde tocmai de perseverenta noastra, Care este 0 variabila de personalitate complexa, Ea nu rezida numai in' capacitatea de a nu ne descuraja, de a .nu ne infuria in rata esecului, ci este ceva mai mult, cuprinzind motivatie, trasaturi caracteriale etc. Aceasta calitate de a domina situatiile neobisnuite, frustrante, dificile- perseverenta sau rezistenta umana, cum a fost numita - §i care conditioneaza In mare masura reusita in activitatile noastre poate fi fermata §i dezvoltata la fiecare dintre noi. ' Vreti sa §titi citsinteti de perseverent ~i cum va puteti imbunat~ti aceasta trasaturil de personalitate? Parcurgeti testul urmatorl Imaginati-va d\. suna telefonul si o voce foarte placuta va spune 0 fraza putin ciudata, putin absurda, constind intr-o zicala, intr-o cugetare, intr-un proverb etc. Ziua u[miltoare, la aceeasi ora - 0 aWl fraza, la fel de sibilinica, ~i asa timp de. zece zile la rind. Cum reacponati? Gasiti mai jos cele zece fraze si: pentru fiecare cite palm posibilitati de raspuns. Vreti sa va dau 0 veste buna? a) Cine este la telefon? b) Desigur; care? c) Nu discut cu necunoscutii, d) In ce sens buna? Cine seamana, culege. a) De ce irni spuneti aceasta? b) Eu sernan mereu, dar nu culeg
niciodata.

Acest test va poate ajuta sa aflati cit de influentabil sinteti sau, altfel spus, care este gradul dumneavoastra de independenta fata de ceilalti in ceea ce faceti, simii!i sau glnditi. incercui~ cifra care credetica reflects eel mai bine situatia dumnea-voastra, §tiind.d cifra 1 semnifica dezacordul, jar cifra 5 acordul deplin cu comportamentul descris In cele 10 situatii. Examinati toate cele 10 enunturi §i pronuntati-va 111 legatura cu fiecare dintre ele, chiar dad va va fi greu sa acceptati d lucrurile se intirupla a§a,§i nu cum aii dori durnneavoastra. Sinceritatea cu dumneavoastra In§iva este obligatorie! Niciodata Totdeauna

2.
3.

1.

Cind rna irnbrac, iau in considerare prognoza meteo

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Cindnu

vreau sa fumez, dar mi se ofera 0 tigara, accept

4.

Cind nu ma simt bine §i cineva imi spune di. nu .arat prea grozav, rna simt §i rnairau Cind partenerulra) doreste sa mearga la film §i eu nu vreau, rna razgindesc Sint Ja 0 petrecere; desi n-as don sa consum bauturi alcoolice, cind cineva imi ofera un pahar, accept

5.
7.

6. Cind 8.

1.

cineva imi spune ca Ii place tunsoarea mea, incerc sa ma tund la fel data viitoare slabesc, tin seama de aceasta cind manInc

Cind cineva spune caar trebui sa mai

9. Pot
10.

Daca un prieten insista, reuseste sa. ma determine sa jucam carti fi usor convins sa fae dragoste, chiar daea nu doresc

2.

de a) b) c) d) a) b) c) d)

3.

Nu da vrabia din mina pe cioara pe gard. Ce inseamna aceasta? Sinttotal de acord. Nuspuneti prostii! Dati-mi atunci aceasta vrabiel nimie?

9.

Chiar daca nu mi-e foame, pot fi convins sa maninc

c) Nu inteleg ce vreti sa spuneti, d) Dv. ce ma sfatui\i sa fac? .

Cine cauta, gaseste. ~i dad nu vreau sa gasese Bine, atunci sa cautam. Nu v-am cerut sfatuI. Dv. ce dutali?

106
Cine are noroc in dragoste ghi-nion la jocurile de dirti, a) Dv, iubitiproverbele, b) Tineti minte aceasta pentru dv. c) Incetati sa-mi telefonatil d) Eu .in ce am noroc? a) b) c) d)

Psihoteste
are Cine spune "da, dar .. ," nu este niciodata muljumit. a) Unde doriti sa ajungeti? b) ba, dar eu sint multumit. c) Sinteti neobrazat dacii Yeti continua, d) Cine nu spune "dar ..." nu poate fi multumit? Corb la corbnu-si semite ochii, a) Intre noi asa facem? b) Chiar asa este, drags domnule. c) Dv. sinteti un corb, eu nu, §i nu rna mai deranjati. d) Pentru dv, cine sint corbii?
a) Vreti sa ma infricosati?

107 ----------------~-----Cum reactionati

§i cum acjionati?

5.

8.

6.

zim,

Nu trezi ciinele care doarme. Ciinele este deja treaz. . Cine este ciinele, dupa parerea dv.? Sinteli de-a dreptul pisalog, Atunci sa vorbim incet, sa nu-l tre-

4.

Trebuie sa incercarn pentru a avea incredere. a) Nu cred ceea ce-mi spuneti. b) EQ incerc,deci amIncredere. c) Nu rna intereseaza, d) Sa vedemce se va iurimpla cu telefoanele dv,

7.

10.

Frica te impinge la orice.

b) ~i dece ar trebui sa-mi fie frica? c) Ajunge, acum exageratil d) Teate aceste zicale imi stirnesc curiozitatea,

tenta, Rationamentul va este de tip capitulard: "De ce sa mi se intimple tocmai mie unaca asta"!". Recomandarea este de a invata sa insistati; la insistenta altor persoane raspundeti prin insistenta. Daca va ginditi bine, Yeti vedea ca acest test va ajuta - prin recomandari, prin analiza variantelor de raspuns §i experimentarea comportamentala a unora dintre ele etc, - in antrenarea perseverentei §i rezistentei la dificultati. intre 21 §i 30 puncte: sinteti destul de rezistent, desi din cind In .cind aveti "caderi' neasteptate in care abandonati totul. Acest fenomen se produce pentru ca aveti 0 incredere redusa in fortele proprii §i pentru ca nu va sint clare. motive1e perseverentei. Recornandarea este de a va clarifica ideile in timp ce rezistati, de a va justifica rational actiunile,' de a cauta argumente pertinente pentru a persevera. Rezistenta din principiu nu serveste la nimic daca nu va este dar ceea ce urmariti, ba dimpotriva. Numarati pina la 0 suta inainte de a abandona, intre 31 §i 40 de puncte: sinteti foarte perseverent In raport cu oamenii, noutatile §i situatiile confuze, Mergeti inainte foarte decis pe drumul dv, §i deseori pareti un adevarat buldozer. Atentie totu§i, acest lueru s-ar putea sa' fie uneori deranjant, iritant pentru ceilalti - din cind In cind trebuie sa mai §i cedati, sa 'nu treceti dincolo de orice limita, pentru ca nu puteti avea intotdeauna dreptate. Recomandarea estedeci de a-iasculta, chiar daca mai putin in primele etape, §i pe ceilalti; bucurati-va de. viata invap:nd ca uneori mai §i pierdeti. Nu trebuie sa deveniti prizonierul propriei dv, indipatinari, (J.S., ES.)

Cotarea raspunsurilor
Varianta de I 2 !_~1211_!1£'_____ '---'--1 -l-T a , b 2 2 c 0 0 d 3 3 ---3
2

--3
4

eO 3

2 5

5 2 3 I 4

Intrebarea 6 2 3 1 4

7 2 3 1 5

8
2

1
2

3 1 5

0 3

10 3 4 2 5

Intr-adevar, _hotant(a)'

'

Dad! ali obtinut mtre 0 §i 15 puncte: sinteti "moale", la presiunea evenimentelor sau persoanelor cedati imediat. Nu slnlef1 deloc perseverent, aveti dificultati mari in a sHiplni situatiile neobisnuite, frustrante, stresante.vkecomandarea este oa, deocamdata, saevitati contactele cu persoanele §i situatiile dificile §l sa cereti sprijin de la cei care va pot ajuta, laslnd la 0 parte eli-ice orgoliu. Dar §i in aceasta siniatie trebuie sa tineti cont de slabiciunea dv.: cautati acele persoane care va pot ajuta intr-o maniera naturals, discreta, fara osrentatie sau hiperprotectie. Apoi, da~a va intereseaza 0 activitate, 0 situatie ceva mai stresanta sau 0 persoana mai dificila, nu cedati niciodata la primul esec (refuz), apelati din nou la cei cu ex-perienta pentru a va sugera cum trebuie sa continuati. pricum, I1U111arali ina la zecejnainte de a reactiona prin abandon, p Intre 16 §i 20 de puncte: sinteti oarecum elastic, cedati c1estul de usor, dar uneori aveti capacitatea de a reveni, In general lnsa, va adaptati cu dificultati, perseverenta dv. nefiind deosebita: sinteti rnai. inclinat spre abandon decit spre insis-

Interpretarea rezultatelor

Hotarirea, capacitatea de a decide se numara printre insusirile fundarnentale ale unci persoane caracterizate printr-o personalitate puternica; exista situatii urgente pentru care trebuie sa ne mobilizam §i .sa luam 0 decizie rapida, care nu suporta intirziere. Oare posedaji aeeasta calitate pretioasa? Puteti evalua rapid toate elernentele care concurs la determinarea unei linii de actiune in caz de urgenta? Acest lucru il puteti afla intr-o bun a rnasura din testul care nrmeaza. Timp de rezolvare: 30 secunde. (Atentie, nu depa~iti .limita de timp!) Care dintre desenele ne dau aceeasi surna?

1.

de mai jos conjin cifrele care, prin totalizarea

lor,

108 ---------------------------

Psihoteste

_--------.....:::.l.:.09;:_-_;_-Cum

reactionati§i cum actionati?

2.

Care dintre aceste patrate poseda cel mai mare numar de sectiuni?

"Gustul' riscului
Mai jos .sint prezentate 36 de intrebari privind firea dv, Raspundeti prin ."Da" sau "Nu'', gindindu-va .la modul in care actionati in mod obisnuit, Nu exists raspuns corect san gresit, CI numai raspuns care arata ca firea dv. este intr-un fel sau . altul. ~aspu~lsurile dif~ra de la om la om deoareee oarnenii sint diferiti, Nu stati pe ginduri §I dati primul raspuns care va vine in minte; el arata ceca ce credeti in mod sincer despre dv,

1.
2.

Sint

persoana dinamica, activa.

De obicei traversez strada fara sa mai astept aprinderea luminii verzi a semaforului. Invat cu u§urinta soanelor, strazilor,

Cind cineva rna supara la bataie,

15.

rau, sal'

3.

numele

per-

Ure §i cobor din masina sau tren din mers. Ma adaptez usor la schimbarile din viata mea, Ma feresc sa ian obiecte care nu-mi apartin (din scoala, intreprindere, magazine, locuinta altuia), chiar dad am mare nevoie de ele. Am probleme fri'lminta puternic.

16. 17.

rmi place viteza.

4. S.
6.
Raspunsuri
Daca nu v-ati incadrat in timpul alocat, testuleste
Proba 1

In scoala copiam Ia lucrari sau teze. Imi plae culorile inchise,

18.

19.

Mi se intimplli sa fac absente fara sa anun] dinainte sefii (profesorii). nul.

Prima §i a treia Figura Proba 2 Primul patrat din ultima linie

Ma pasioneaza in plic etc.

7. 8.

Ma pasioneaza lectura §i filmul. jocul la loto, In loz

20.

personale

care !na

Interpretarea rezultatelor

Notati 5 puncte pentru fiecare raspuns omis §i douapunctcpcJitru fiecare raspuns gresit. Daca ati obtinut: 1 zero puncte: sinteti 0 persoana hotarita §i §tltl sa examinati 0 situatie 1 0 • 3 puncte: sinteti 0 persoana hotarlta, dar coordonarea elementelor unei situatii pres ante este mai slabf 1 peste 3 puncte: sinteti lipsit de 'capacitatea de decizie §i incapabil srI aveti o viziune de ansamblu aSl}pra lucrurilor. (H.P.)

Daca nu-mi convine hotarirea sefului (profesorului); procedez <:\§acum e~nsider eu ca este bine.

9.

Uneori mint pentru a reusi sa-mi rezolv problemele mai usor.

21.

Ma .feresc sa ian apararea altora In rata sefilor (profesorilor), platit.

10. 11.

Suport eu u§urinla nedreptatile,

12.

Doresc sa am un serviciu bine

Dad seful (profesorul) irni face o nedreptate, tac pentru ca nu vreau sal supar. Muntele este locul place sa-rni petrec vacanra, lanse.

22. 23. 24. 25.

In §coala chiuleam de la ore. Iubesc mult animalele, 1mi plac jocurile de noroc,

Imprumut cu u§urin\a bani chiar §i persoanelor mai putin cunoscute, etenoasa,

13.

26.

In care irni pericu-

14.

Sint

persoana

deschisa,

pri-

27.

Pc munte

urc In locuri

110

111 ----------------~--------- Cum

reactionati ~i oum actionati?

nic.

28.

Am fost un copil foarte zburdal-

32.
etc.

Sint, in general, unom norocos. Uneori pun pariuri pe obiecte, bani

Sint un om curajos.

29.

In copilarie luam bani din casa h1fa stirea parintilor.

33.·

place sa-mi rezolv proble-mele singur, Tara ajutoru! altora. Daca am 0 problema .. IV) plecde 1a, serviciu ( scoarai, stirea sefului (profesorului).

30.Imi

,.34.
bilet,

35.

Calatoresc

uneori eu masina rara fugeam uneori de

31.

personala, fV c himrara V

36.
acasa

'In copilarie

Iurnea exterioara este esentiala, se adapteaza tara dificultate). Pentru a ajunge la 0 asemenea concluzie, este necesar sa raspundem la mai muite subsecvente ale testului, care se refers la citeva modalitati comportamentale ce apar ca indicatoti ai tendintelor spre introversie sau extroversie (cit de sociabili sintem; 'daca sintem mai mult un om de actiune sau un ginditor; cit de emotivi sintern; eft de indrazneti sintem; cit de practici sintem; cit de impulsivi sintern). La fiecare intrebare trebuie sa raspundeti cit mai sincer prin da sau nu, rara a uita un moment ca nu exista raspunsuri "bune" sau "rele". Subteste1e sint msotite de modul de cotare a raspunsuriior §i de interpretarea rezultatelor. In final, insumind punctajul la fiecare subtest, obtineti un rezultat total care, raportat Ia modul de grupare a punctajului glo-bal, ne va oferi raspunsul la intrebarea generals a testului.
(Cit sinteti de timid? CIt de abil §i diplomat

I. CIT DE SOCIAB1L SINTETI?

CIt de bine va intelegeti cu altii 7)

sinteti? cei rnai multi

Calcularea

scorului

Se acorda cite un punct pentru raspunsurile "Da" laIntrebarile 2,.4, 6, 8, 9, .13, 15, 17, 21, 22, 24, 27, 29, 31, 33, 35, 36 §i pentru rasp,unsu! "Nu" la intrebarea 19. Un scor de 0-2 puncte indica 0 atitudine de prudenta excesiva, ~easumarea nscului in situatiilede incertitudine. . . Scorul cuprins mire 3-5 puncte exprima 0 atitudine de nsc mo?erat, prudent -Intervalul 6-7 indica 0 atitudine necristalizata, trecind cu ll§unnti'\ de la. prudenta moderata 1a rise major. . '. Un scor de 8-18 puncte arata ca persoanele i§i asuma frecvent nscul sau. ad~pta. solutii exagerate. Manifesta atitudinide bravada, aventurism, subapreciere a riscurilor posibile, (I.T.C.)
v v

Interpretarea rezultatelor

''v

•.

In mod obisnuit, faceti un efort pentru a va 1nlelege cu persoane pe care nu Ie agreati? In general, preferaji 0 vacanta zgornotoasa §i plina de .evenimente In locul uneia Iinistite §i pasnice? Va place sa mergeti Ia disco §i Ia restaurante?

1.

dintre vecinii dv. dupa numele lor rnic?

11.

Ii

cunoa§t~lipe

2.

Va place sa !uati parte 1a jocuri, chiar §i atunci cind nu cistigati? rnasinilor?

12.

13.

Preferati
«

oamenii

in

locu1

3.

Ia petreceri,

rnergeti

4. vs

faceti

usor vprieteni

cind

111 vacanta sau cind calatoriti?

Predominant introvert san extrovert?

Desi fiecare dintre noi ne cunoastem sau pretindem di ne cunoastem propria noastra 'personalitate, in general sau privitor la anumit~ il:su§iti, ale ei. ,(ce, temperament avem, ce caracter avem, cit de inzestratr aptltudma~ ?~ntem~ CIt smtem de sociabili etc.), in realitate nu exista intotdeauna 0 compatlblhta~e mtr.e m~dul' cum ne autoevaluam §i cum sintem de fapt. si, pe de alta parte, mtre ll~agme~ . noastra des pre noi insine §i evaluarea facuta de alte persoane .. Cu cit .smt mar mari asemenea discordante, cu atit mai mult capacitatile .noastre a~apta~ve. scad: De aceea, este necesar §i posibil sa fim ajutati in a ne cunoaste CIt mal bine §1 pentru a atinge acest obiectiv putem .apela l~ testul psihologi~.: . .... Va oferim In continuare un asemenea instrument psihodiagnostic cu ajutorul caruia putem ~t1a daca sintem 0 persoana predominant introverts (orientata spre sine, spre -lumea ei interioara) sau predominant extroverts (persoana pentru care

Va face intotdeauna placere vedeti prietenii, chiar §i cind vin nuntati?' Ati initiat vreodata cu un strain in tren?

5.

sa

va nea-

Sil1tep invitat la 0 cina. Gazda va un fel de mincare pe careTl considerati oribil. L-ati consuma totusi?
serveste

14. 15.

Va place

sa

ajutati alti oameni?

Trimiteti felicitari de Craciun persoanelor pe care nu le agreati? Ati fost dec1arat vreodata §i sut1etul unei petreceri "?

16.

6.

conversatie

17.

"viata

vs place sa organizati petreceri, sa invitati pe altii la masa?

Aveti cunostinte?

7.

vs place sa Intflniti noi, necunoscute anterior?

18.

persoane

8.

multi

prieteni

§i multe

Preferati serile ocupate §i autrenante petrecute acasa celor linistite?

9.

vs 'simtiti confortabil cind intrati I11t1'-oincapere in care nu cunoasteti p~ nimeni?

19.

10.

Va p'lac jocurile

la petreceri?

20. vs plac copiii 7 22. vs faceti usor prieteni?

---------------------------21.

112

Psihoteste
0

....-_--

.::.1.::.1.::.3

Cum reactionati §i cum actionati?

Va place mai mult sa scrieti scrisoare decit sa folosi 1i telefonul?

24.
multe

In casa dv. sint adesea mai pcrsoane decit pot intra in mod

(Va place rnai mull sa vorbiti §i sa vis ali

n. SlNTETI

UN OM DE

ACTfUNE SAD
in

legatura eu Pierdeti

UN "VISATOR"? un lueru sau 8a-l faceti")

mult limp rneditind
§l

23.

confor-tabil?
Va faceti griji despre felul in care alte persoane gindesc despre dv.?

incercat vreodata sa ascundeti ca sinteti acasa, auzind ca sosese vizitatori ce nu sint bineveniti?

Ati

25.

1.
"',.
.,

Va place

sa fiti ocupat?

s11ntJ1J enervat se deplaseaza incet?

V'

"

visind eu ochii deschisi?

de traficul ce

12.

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. 2. 3.
4. 5.

da
da da da da da

1
1 1 1 1 1

6.
7.
8.

da
da da da da da da da da da da da da da da da da da da1

1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1

nu nu nu nu nu nu nu nu
ilU ilU ilU ilU

o
o
o o

Manifestati tendinta de a va muta des de la 0 slujba la alta?

3.

venim

13.

V-ali gindit vreodata cu totii §i de ce? place sa descifrati

de unde

o
o

4. 6.

incrucisate?
cind stati de-

14. vs

cuvinte

Va simtipmizerabil geaba?

o o o
o

5.
7.

va

galerii place sa urrnariti cu privirea? decit sa

15.

Va place de arta?

sa vizitati

muzee

§i

9. 10. 11.
12.

Folositi mai hine asteptati liftul?

scarile

13. 14. 15.

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

nu nu
nu

o o o o
o
o o

cite doua ca Iaceti

16. Va 17. In

place sa stati de ~orba? mod obisnuit urcati data? . scarile

Vi s-a reprosat vreodata' unele lueruri prea repede?

Va sculati devreme chiar zilele de repaus §i de odihna? Deveniti foarte entuziast legatura cu noile proiecte?

8.

§i

in
In

lucruri

18.

Vi se pare ca faceti mai multe decit persoanele pe care Ie

cunoasteti?

16.

nu
nu

nu
nu nu

nu nu
nu

o o o o
1

9.

citante liber?

19.

Preferati vacantele celor relaxante,

active §i solieu mult limp

nu
uu

mai mult .sa decit sa planificati? .

10. vs place 11. vs place

sa organizati

pe allii? actioaati

20.

Va plictisiti aveti nimic de facut?

repede

dad

nu

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. da da da cia da da da da da da da da da 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 uu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

Daca scorul este mtre 16 §i 25 de pnncte: sinteti sigur 0 persoana sociabila; va plac oamenii, va place sa fiti impreuna cu ei §i probabil sinteti foarte fericit cind va aflati In multime. Daca scorul este intre 8 §i 15 puncte: va place sa fiti impreuna eu alte persoane, dar in cazul' unei petreceri agitate puteti sa ramineti In eontinuare s,an s-o parasi!i, rabdarea dv. nu este nelimitata §i probabil slnteli foarte fericit daca '.puteti sa petreceti 0 seara cu unul sau doi prieteni apropiati decit sa mergeti la un chef sau altceva de acest gen. Daca constatati ca sinte!i singur intr-o seara, va adapta]i perfect de bine la aceasta situatie. Daca scorn 1 este de 7 puncte §i mai putin: sinteti un fel de singuratie. In mod sigur preferati sa cititi 0 carte buna, sa stati in fata te1evizorului sau sa va ocupati de altceva decit sa ie§iti din casa ea sa va inveseliti impreuna eu alte persoane. Sfnteli independent §i va place propria companie.

114 ----------~-------------14.

Psihoteste
da da da 0 nu nu nu 1

la.-_----- _ __;.-...:1:.:1:.:5:...__-Cum
1
1

reactionati

§i cum actionati?

15.
16.

0
0

17. da 1 nu 0 18. da 1 nu 0 19. da 1 nu 0 20. da 1 nu 0 Dad scorul este mtre 12 §i 20 puncte: sinteti mai multun om de actiune decit un ginditor, preferati sa faceti lucrurile decit sa ginditi asupra lor; va place sa fiti activ §i sa aveti cit mai multede facut. Dad scorul .este intre 6 §i 11 puncte: in egala masura va place sa fiti ocupat, dar nu va deranjeaza sa consumatifimp gindind asupra lucrurilor; va
puteti adapta destul de user la 0 garna larga de circumstante. Dad scorul este de 5 puncte §i mal putin: sinteti in mod ginditor; preferati sa va ocupati de 0 carte sau nurnai de gindurile sa va repeziti sa faceti uncle lucruri. sigur un dv. decit

'Tachinati, eel putin 0 data zi, pe cineva pe caro-l iubiti? Va • afectiunii?

17. 18.

Va suparaji

destul de repede? pe

iuhili?

Va place fiti sarutat imbrati§at de persoanele pe care

25.

sa

§i le

19

plac

sernnele

fizice

ale·'

vizionat

26.

Ati ris vreodata un film nostim?

tare

cind

ati

devenit vreodata cind ali vazut copii mici?

20.,

Ati

meditativ

Ati miscat vreodata cind ati ascultat muzica?

27.

din picioare

Va sim\ili fericit cind dati mina In public cu cineva care va place?

21.

Adesea sinteti printre ultimii care inceteaza sa bala din palme la concerte, evenimente sportive §i altele?

28.

care-i

22. 23.

Va place

sa vi se fad! masaj?

Spuneti In mod regulat iubiti cum va simtiti?

.

m. CIT
Va simtiti vinovat public? Credeti cit plinsul de slabiciune?

DE EMOTIV SlNTETJ:?

(Sinteti mai incordat, tensionat §i crispat? Sau, dimpotriva, sintep mai relaxat, rece §i nepasator")

Ati avut vreodata un animal fata de GU'e sa va manifestati tandrejea?

24.

eelor pe

pe

29.

Ati strigat vreoda~a incurajind sportivi sau pe eroii de la

televizor?

ocazie cind ali ris §i v-a placut foarte mult?

30.

Putep

sa va amintiti

de ultima

1.

dad

plingeti in

9. vs
oameni

simtiti jenat mari plingind?

dad

vedeti

,Cotarea
1. 2.

§i

interpretarea rezultatelor
da da da da da da da da da da da da cIa da cIa da da da cIa da cIa da

2.

este

un semn

pretinde ca aveti ceva 111 ochi daca ati fi descoperit di plingeti? Ati

10.
11.

0
0

3.
4.

uu nl!

3.

Credeti 'ca barbatii §i baietij trebuie sa fie incurajap sa-§i ascunda lacrimile?
Ii"

Incercati
supararea?

intotdeauna

sa

va

5.
6. 7. 8.

ascundeti

4.

Va simNi jenat daca surprindeti plingrnd in tirnp vizionati un film sau cititi 0 carte?

va ce

incercati Intotdeauna ascundeti dezamagirea?

12. 13.

sa

va,

9. 11. 12.
14. 15. 16. 17. 18.

5.

Ali incerca

daca ati participa

sa va retineti la funeralii?

lacrimile

S-a intirnplat vreodata scapati de sub control calmul §i dispozitia?

sa

10.

0 0 0 0 0 1 O· 0 0
0

ilU
nu uu nu uu uu nu uu uu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nn

1
1

1
1

0 I 1 1
1

Ati avea incredere rntr-un politician care varsa lacrimi in public? Credeti ca lacrimile expresie necesara a ernotiei?

6.

14.
calmul

13.

V -au creat §i dispozitia Credeti va stapliliti

vreodata probleme
dv.? de folos

7. 8.

15.
dad

1 1 1 0
1

0 0
0

sint

ca va este supararea?

Ati permite cuiva sa va consoleze daca v-ar gasi plingind?

Manifestati asupra lucrurilor suparare?

16.

tendinta dea medita care v-au produs '

19,; 20. 21. 22.

1
1 1

1 0
0

0
0

1
1

nu .

0
0

116
23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

' Psihoteste da da da da da da da da 1 1
1

ifcl__---------.::.1.::.17::._--Cum

reactionati §i cum actionati?

IntHni'\i un strain in avion care va invita apoi sa mergeti impreuna sa .bep ceva. Atiaccepta invitatia?

1 1 1 1 1

nu nu nu nu nu nu nu nu

0 0 0 0 0 0 0 0

evita plata taxelor vamale? tili care sint cele mai sigure locuri ce pot fi alese in avion? V-ati afunda adinc in datorii daca ati firianta un proiect de afaceri? Ati prefera 0 slujba sigura cu bune perspective §i cu pensie In locul unei slujbe captivante §i interesante, dar cu putine perspective §i fara pensie?

22.

15. ~

16.

23.

Ali merge la Ati cumpara

0 0

intilnire neprevazuta? casa tara s-o vedeti?

24.
25.

Dad scorul obtinut este .intre 17 §i 30 de puncte: atitudinea dv. fata de propriile emojii este una sanatoasa; nu va este rusine sa va desconspirati ocazional emotiile §i datorita acestei atitudini veti fi neindoielnic mull mai slinMos. Daca-scorul este intre 8 ~i 16 puncte: §titi cum sa va exteriorizati ernotiile, dar adesea aveti dificultati in a face acest lucru asa cum ar trebui. Cind va simtiti diu, nu va puteti stapini plinsul, Cind sinteti suparat, va ascundeti greu aceasta stare, Cind sinteti fericit, se poate observa un zimbet pe fata dv. Exteriorizind starile emotionale inacest fel, aveti sanse de a va intari starea de sanatate fizica sipsihica. Daca scoru! este de 7 puncte ~i mai putin: sinteti in mod sigur foarte incordat §i crisp at. Realmente aveti nevoie de a va exterioriza putin starile emotionale. Nu exista nirnic rau in a perrnite altor persoane sa cunoasca cum va sirntiti. Cu cit va stsaduiti mai mult sa va reprimati impulsurile naturale, cu atit va creste probabilitatea ca aces tea sa va pericliteze- sanatatea.

17.

chestiune

Jqi renunta

vreodata

la

de principiu? pentru

Ati merge In inchisoare o chestiune de principiu?

26.

Dv. credeti ca banii cheltuiti asigurare sint bani pierduti? rezistati

18.

pe

Ati dormi intr-o casa considerata ca fiind "bintuita de stafii"? V-ar place sa fac.eti cu para§uta? Ali merge sa faceti mare in timpul iernii?

27.

19.

Credeti ca la un pariu?

este

dificil

sa

28.

saritura baie in'

20; Adesea sau neobisnuit?

va imbracati

indrazne]

29:

IV.

(Va place sa va asumati riscuri? Sinle!i un om ternerar sau un conformist, brav sau las")

CIT

DE

lNDRAZNET

SINTE'P?

I-ali spune sefului dv. daca credeti ca a facut 0 greseala?

21.

V -ati asuma riseul antrenindu- va intr-o aventura?

30.

1.
2. 3.

vs vs

place sa cititi lucruri noi? plac musafirii neasteptati?

Va simii!i frustrat de persoanele ca.cerca sa-l ascundeti pentru a evita plata taxelor vamale? Credeti cii anumite riscuri pot sa faca viata mai "condimentata"? Faceti orice, chiar daca §t1tl. ca dauneaza sanatatii dv . .{beti prea mult, fumati sau mancati gras)? Aii semnat vreodatk un contract fara sa cititi ceea ce este scris cu litere mici? Evitati sa faceti plirnbari periculoase prin balciuri? Dad v-ati cumpara un ceas nou, ali incerca sa-l ascundeti pentru a

9.

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. da da da 1 0 1
1

da

Intotdeauna preferati sa va intoarceti In acelasi loc pentru vacanta?

10. 11.

da da

Cind incercati ceva nou, va faceti multe probleme sa nu deveniti .ridicol?

4. 5. 6.

Aveti un numar de interese? Va place sa incercati lucruri noi?

da da da
da da1 cia cia

12.

da

1
0

0 1 1 1 1

nu nu nu nu nu nu nu nu
nu

o o o o o o o o o o o o
1 1
1

nu

nu

da

De regula, prindeti trenurile, autobuze1e §i avioanele In ultimul moment posibil?

7. 8.

Conduceti

rnasina prea repede?

13.

14.

da dlJ.

da

1 0 1 0 1

pu nu nu
I1U

nu nu
I1U

da

nu

118 . Psihoteste ----------~--~--~

da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da J nu 0 da 1 uu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 27. da 1 uu 0 28. da 1 nu 0 29. da 1 nu 0 30. da 1 nu 0 Daca scorul este intre 18 §i 30 de punete: va asumati 0 multime de' riscuri si, probabil, adesea va asumati riscuri fara sa tinetiseama realmente de costu! esecului. Riscurile trebuie sa fie asumate pentru a favonza progresul, dar poate este bine de amintit faptu! ca uneori este mal intelept sa se asigure un echilibru intre riscuri §i pUiina prevedere, pe de 0 parte, §i putin. bun ~imt:. pc, de alta parte. Daca scorul este mtre 10 §i 17 puncte: manifestati gnja In a asigura 0 buna balanta a riscurilor ill viata dv., evitind penalizarile posibile. Sinteti ~ep~i~ constient de hazardul asociat 'cu anumite riscuri ~i d~ aceea nu va hazarday ,~lel in ceea ce va priveste pe dv. §i nici pe eei din jur lara a face mal mtn 0, evaluare realista a rezultatului. Daca scorul obtinut este de 9 puncte saumai pupn; sinteti preeaut §i grijuliu de la natura. Nu slnteii dispus sa va asumati riscul §i chibzuiti ell grij~ inainte de a va pronunta asupra sanselor care ar putea .sa conduca 1a dezastru. Atltudt~ea?v. este maturf §i inteligenta. Dezavantajul faptului ca a~etl 0 ase~enea. atltuvdme matura consta in aceea ca viata poate sa vi se para ocazional un pIC plicticoasa.
v

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. .

119 --.-------------------------- Cum

~tili cum sa scoateti albina din piele?

reactionati

§i cum-actionati? respiratia

14.

un ac de

~titi cum sa efectuati artifi ci ala?

15.

Cotarea §i interpretarea rezultatelor

1. 2. 3. 4. S. 6. 7. 8.
9. 10,

11. 12. 13.

14.

15.

da da da da da da da da da da da da da da da

1 1 1 1 1 1 1 1
1 1

nu nu nu nu nu nu nu nu
nu

0 0 0 0 0 0 0 0
0 0

1 1 1
1

nu nu nu nu
nu

0 0 0
0

nu

V.
Ati putea supravietui in desert etc.?

(Cit de bine puteti sa aveti grija de dv. In§iva?)

CIT
pe

DE PRACTIc
0

SINIETI?

1.

insula,

2.

Putcti inlocui o siguranta? Puteti sa fierbeti un ou? Puteti gati trei feluri de mincare? Puteti sa calcati
Puteti
0

3.
4.

de registratura?

8. Va pricepeti sa reparati lucrurile? 9. Sinteti bine organizat? 10. Ati putea organiza un serviciu 11.
0

Daca scoru! este intre 10 §i 15 puncte: sinteti 0 persoana extrem de practica. Puteti face fata unor situatii dificile, iar rabdarea dv. §i bunul simi sim inepuizabile. Daca scorul este intre 4 §i 9 puncte: aveti posibilitatea sa va purtati de grija intr-un mod rezonabil. EMe posibil sa nu puteti aborda 'orice eu aceeasiusurinta, i11Sa reusiti 5-0 scoateti la capat fara. prea multa dificultate. . Daca scorul este de 3 puncte §i mai putin: sinteti realmente incapabil sa aveti grija de dv. in§iva. Lasindu-va singur, in voia dv., nu yeti fa~efa\a prea mult limp. Pe 0 insula, in desertveti rezista probabil 0 zi, doua. Intr-un eras mare Yeti face fata. atit' timp cit Yeti avea destui rbani pentru a angaja pe altii care sa Iaca treburile In locul dv.

(Faceti parte din categona

VI.

CIT

persoanelor

DE IMPULSIV

eare rezolva lucrurile spontan?)

siNTETI?

5.
6.

~tj\i cum sa reparati o bicicleta? picura? $titi din pie1e?

pana. la

1. vs plictiseste repede rutina? 2. Credetic5. prea multaplanifieare

scoate toate placerile In afara vietii?

Cumparati mincare sub imboldul momentului? Cumparati vreodata lueruri care realmente nu Ie doriti?
nu Ie imbracati

6.

7.

pe

cama§a? anvelopele
Ia

sa schimbati

12.

~ti\i sa reparati un robinet care cum sa scoateti oa~ehie

o masina? Credeti ca se pot gasi usor solutii la problemele practice?

7.

13.

3. 4. 5.

Va organizati mintea foarte repede?

Se lntlmplii vreodata sa actionati Intii §i sa regretati mai tirziu? ' haine sub imboldul

8.

Curnparati vreodata haine pe care niciodata? carti pe care

Cump ara]i momentului?

Cumparati vreodata nu Ie cititi niciodata?

9.

---------------------Acccptati vreodata invitatii care mai tirziu le regretati?

120

Psihoteste
De obicei, lucrurilor Inainte

.__-------___::1:.:2:.:1:_--Cum
ginditi mult asupra a lua decizii majore? de a aprecia ' §i 0 prima intllnire? petreceri

reactionati§i cum actionati?

10.

pe

13.. 14.

de

~autati
1.

"senzatii tan"?
d descrie

Intrati vreodata IIi incurditura actionind inainte sa gindiji?

11.

A yeti tendinta califica oamenii dupa Organizati spontane?

incercuiti raspunsul A sau B, adica acela care considerati bine modul in care simtiti ..

eel mai'

vacanja

12.

De

regula, pregatirile pentru le faceti In ultimul moment? 1. da

15.

vreodata

Cotarea §i interpretarea
1

rezultatelor
nu nu
0

A. Mi-ar placea sa am un serviciu care cere foarte multe calatorii, B. A§ prefera un serviciu Intr-un birou, care nu presupuna multe
deplasari.

sa

A. Mi-ar placea sa incerc un salt cu parasuta., B. N-a§ vrea niciodat~ sa incerc sa sal' dintr-un avion.. chiar §i cu parasuta.

8.

2.
3.

da
da da da da da da

1
1

nu 0 4. 1 nu 0 5. 1 nu 0 6. 1 nu 0 7. 1 nu 0 8. 1 nu 0 9.da 1 nu 0 10. da 1 nu 0 11. da 1 nu 0 12. da 1 nu 0 13. da 0 nu 1 14. da 1 nu 0 15. da 1 nu 0 Dad scorul obtinut este de 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sinteti tipul de individ care sareacolo. unde '''ingerilor le este teama sa mearga':' ~ V~li tendinta de a facemai lntli anumite lucruri §i de a gindi asupra lor mal nrznr. Aceasta ..nseamna i ca adesea intrati in incurcatura. Pe de alta parte, aceasta 'inseal11na. viataeste rar plicticoasa pentru dv. Dad scorul obtinut este mire 4- §i 9: aveti ocazional impulsuri irezistibile,

A. Ma simt ingrijoratrji) de 0 zi rece §i geroasa. B. De-abia astepro zi friguroasa. plictisesc vazind mereu aceleasi fele bine cunoscute. B. Imi place familiaritatea confortabila a prietenilor obisnuiti. A. societate linistit, in B. tr-una din

2.

9.
incetul, cu ea.

A. Intru in apa rece incetul cu dindu-mi timp sa rna obisnuiesc B. Imi place sa ma scufund sau

3.

A. Ma

sa sal' dintr-o data intr-o piscina sau in mare.vchiar dad apa e rece.
A. Cind merg jn vacanta, prefer sa am un pat §i 0 camera confortabile. 'B. Cind merg In vacanta, prefer schirnbarea pe care mi-o of era cortul intr-un camping.

10.

4.

A§ prefera sa traiesc intr-o ideala.: in care fiecare este siguranta, fericit. A§ fi preferat sa traiesc 111perioadele tulburi ale istoriei. 1mi place' uneori pic primejdioase. 0 persoana sensibila perieuloase. sa fac

5.' 6.

ca

A. lucruri un B. activitatile

exprima B. stapiniti.

11.

A. Prefer ernojiile, Prefer

oamenii care-si chiar daca- slnt un oamenii calmi

pie instabili,
ocoleste

§i

insa in majoritatea timpului le rnentineti sub control. Daca scorul este de 3 puncte san. mai pntin; sinteti de departe prea. i?teligent §i logic pentru a va supune impulsurilor imediate.S-ar putea s~ av.ell unpresia ca faceti lucruri sub impulsul momentului, dar in mod Obl~~Ult smte\I de departe prea inteligentji prea logic sa cedati unor asemenea tentatn.

A. Nu mi-ar placea sa fiu hipno;,;.1

tizat. '. B. experienta

Mi-ar placea hipnotizarii,

sa

trec

prin

A. 0 pictura bun trebuie sa socheze sau zdruncine simturile. B. 0 pictura bunajrebuie sa-Ii creeze un sentiment de pace ~i securitate.

12.

sa

Slnteti o ~rsoana introverta san

extroverta? ,

(Insumati .scorurile obtinute la cele 6 subteste) 1. Cit de sociabil sinteti? ..... II. Sinteti un 0111 de actiune sau un "visator"? ...... III. Cit de emotiv sinteti? . IV. Cit de 'i:ndrttZi1et sinteti? .

sinteti in mod sigur un extrovert. Daca scorul este mire 41 §i 89: l1U Binteti nici un introvert confirrnat, nici un extrovert confirmat. Dad scorul este de 40 de puncte sau mai. 'putin: sinteti in mod sigur un introvert (N.M.)

135:

V. Citde practic sinteti? VI. Cit de impulsiv smteti? ... , Dad scorul obtinut este mtre 90 ~i

A,Cel mai important in viati'i este sa 6 traiesti din plin §i sa treci prin .cit rnai multe experiente. B,Ce1 mai important in viata este sa-Ii gasc§ti pacea §i fericirea,

7.

A. Oameniicare merg pe motocicleta simt, probabil,un .fel de nevoie inconstienta de a-si face rau. . , B. Mi-ar placea sa am §i sa condue 0 motocicleta.

13

Calcularea §i interpretarea rezultatelor Acordati-va cite un punct daca ati incercuit urmatoarele raspunsuri: l A, 2A, 3A, 4B, .SA, 6B, 7A, 8A, 9B, lOB, llA, 12A, 13B. Faceti totalul §i cornparati-l cu normele care urmeaza:

122 Psihoteste ------------~~-------

_-----------1 .... 2 .... 3---Cum

senzatiilor tari''

reactionati §i cum actionati?

Cum reactionati daca un prieten va telefoneaza §i va invita in .aceasta seara Ia 0 petrecere? a) mai intii 11 intreb despre ce petrecere este yorba b) trebuie sa ma gindesc inainte de a-i raspunde c) accept' invitatia imediat §i cu entuziasrn d) accept invitatia si-i sugerez prietenului meu citeva idei pentru a ne distra mai bine e) deja incep sa ma bucur la ideea cit pe timpul seratei se va intimpla ceva unic §i foarte interesant. Ce faceti daca simW brusc 0 durere In brat ~i nu cunoasteti cauza? a) imi masez usor bratul b) iau un calmant c) intreb pe cineva ce trebuie sa fac d) ma gindesc, incercind sa aflu ce fel dedurere este e)rmi privesc concentrat bratul si-mi spun ca durerea rna va rasa imediat. Intrebarea ---

o-

3 = SCUt foarte scazut in "cautarea 4 - 5 = scazut 6 - 9 = mijlociu, mediu 10 - II· = inalt

12 - 13

Nota. Cu cit virsta celui ce cornpleteaza scorul tinde sa fie mai scazut, (I.S.)

Ioarte inalt

chestionarul

este mai mare, cu atit

La ce va ginditi dad v~deti un grup de oarneni mergind §i cintind pe strada? a) au facut un claef§i acum se indreapta spre casa b) s-ar putea sa fie beti §i periculosi c) se vor indrepta spre mine si-mi vor cinta ceva ce-mi place d) rna irita; asa ca este mai bine sa rna indepartez in graM e) s-ar putea sa fie un grup de cintareti cunoscuti, asa ca a§ dori sa-i ascult. Daca ali ratacit prin cas a un lucru de care aveti absoluta nevoie, ce faceti? a) il caut In continuare, pentru ca sint convins ca trebuie sa fie pe undeva b) ma opresc §i ma gindesc unde a§ fi putut sa-l pun .c) ma apue de altceva, pentru a ma calma d) spun 0 fraza ciudata care poate m-ar ajuta sa-l gasesc e) ii vorbesc obiectului respectiv, cerindu-i sa iasa la iveala, Varianta I 2 de raspunsfT'T' ----------'-3~ 1 a 1 b 3 c 4 2 d 2 5 4 e 5
I

3.

5.

4.

spre·magie sau spre §tiin@?

Oamenii au fost dintotdeauna un amestec straniu de logic §i absurd, de rational §i fantastic, de §tiinta ~i magie. Unii psihologi sustin cit in prezent are loc 0 renastere a preocuparilor accentuate pentru magie, deoarece oamenii sint saturati §~ plictisiti de. §tiinta §i de organizarea .totala a vietii pe care opropune aceasta. In acelasi timp, aIti specialisti considers periculoase tendintele spre magic §i spre aspectele irationale ale vietii. Cine are dreptate? Adoratorii zeitei ratiunii sau discipolii magicienilor? Nu ne propunem sa rezolvam aceasta .dilema, ci sa va intrebam: dumneavoastra' ce tendin]e aveti? Inclinatia spre magic 0 domina pe aceea spre rational, spre §tiinta sau invers? Parcurgeti testul urmator §i poate veti reusi sa raspundeti singur la intrebarile enuntate mai sus. ~ Fiecare dinlre cele §ase intrebari ale testului arc cinci variantede raspuns. Incercuiti - raraa va gindi prea mult - varianta de raspuns care credeti Ca vi sepotriveste in cea mai mare 111a8ura, calculati-ve punctajul §i. cititi interpretarea din finalul testului. Dad priviti fix opersoana pe care 0 intllniti pe strada, ce asteptati sa se intlmple? a) nimic, deo arece persdana I§i va continua drumul .. b) va zimbi §i I§i va continua drumul c) va saluta §i se va apropia sa' stam de. yorba d) . se va intoarce cu spatele, deranjata sau stinjenita e) se va intimpla ceva neasteptat, dar placut.

A Yeti· IDelin

6.

Cotarea
3
4 1 3 5 2
4

2
3
4

5 1 2 4 3 5

-0-[

1
2 3

1.

Ce va vine sa faceti daca observati .un fir de par pe haina persosnei cu care stati de verba? a) in mod .amical iau firul de par §i-l nimic persoanei, pentru a . nu 0 of ens a c) ii spun sa-l ia pentru ca ii sta urit d) 11 iau §i-l pastrez, poate-rni aduce noroc e) glumesc, spunindu-i: cine §tie al cui
este? inlatur b) nu-i spun

2.

Daca ati obtinut mtre 6 §i 11 puncte: Sinteti in totalitate un adept al stiintei §i considerati ,ca societatea se indreapta sub influenta ratiunii catre bunastarea generala, Sin\eti alit de convins de aceasta incit ideile §i preocuparile de magie .va fac sa zimbiti; pur §i simplu nu puteti sa le luati inserios. Totusi, sinteti tolerant cu eei care cred in fenomene magice, pentru ca Ii considerati inapoiati, inculti. Dv, credeti cu adevarat ill §tiinta, in ratiune, Va sugeram totusi ca, din cind In cind, sa lasati friu liber fanteziei,' sa visaji putin cu ochii deschisi. Creativitatea dv, ar putea creste semnificativ dupa momentele respective ... poate chiar In avantajul §tiinlei. Intre 12 §i 16 puncte.: Desi sinteti 0 persoana rationals, nu excludeti existenia unor forte necunoscute care depasesc. explicatia §tiintifica. Tocmai .pentru
I

Interpretarea rezultatelor

---------------------------

124

Psihoteste

iLf;_--.;.._-.;.._---1--2-5----Cum

reactionati §i cum actionati?

acest lucru sinteti foarte riguros §i? in acelasi timp, Ioarte agresiv impotriva a tot ceea ce este magic §i simbolic, Slnteti un cenzor §i un critic drastic al oricarui fenomen ce se ami" dincolo de sfera stiintei oficiale, Agresivitatea §i atitudinea dv. de adept al §tiintei sint direct proportionale cu teama pe care 0 incercati fata de magie §i de puterile :necunoscute. Cititi recomandarile de la punctul anterior §i reflectati, macar putin, la ele. Si, nu uitati, nu fot -ceea 'ce este - deocamdata - necunoscut este §i malefic. Intre 17 §i 21depunc~e: Sinteti influentat de ceea ce se numeste gindire magica, va este frica de ea. Sinteti suspicios cu ceilalti pentru ca va este teama cii ei v~ar putea dirija conduita fara sa va dati seama de aceasta, Credeti in superstitu, dar nu sinteti pre a lnclinat sa actionati ca atare, Sinteti convins d\ exis~a oameni cu calitati §i insusiri magice, dar multi dintre ei sint sarlatani §i profitori: §tllnta este necesara pentru a-i tine sub control. Va recomandam sa va elaborati un sistem mai valid de criterii pentru aprecierea cclorlalti; diversificativa Iecturile, dar fiti exigent. Si, in fine, acceptati faptul ca de multe ori coincidentele nu au nimic straniu in ele; daca insistati,\le~i vedea cii' multe fenomene apar~nt ciudate pot fi foarte bine explicate rational. Intre 22 §i30 de punete: S'inte\i un adept _desavirsit §i entuziast al magiei, co. tendinta de a vedea lurnea intr-un mod inexplicabil, irational. Va place ca . pnn unagmaue, fantezie sa va indepartati cde ratiune. Societates organizata, rigoarea va deranjeaza deoarece va impiedica sa int1lnitineprevazutul.' Nutriti speranta de a avea uncle puteri misterioase prin care sa-i influentati pe ceilalti si lumea care va Inconjoara.Credeti In magicieni ~i In .utilitatea lor sociala; va la8ali purtat de vise §i dispretuiti: §tiinta, pe care 0 consideratirresponsabila de rnulte din nenorocirile societatii contemporane, .'. Ce-ar fi daca ati incerca sa va relativizati §i nuantati putin atitudinile?! Peate Yeti aprecia altfel stiinta, dupa ce Yeti incerca sa renuntati pentru 0 saptamina la televizor, radio, telefon, frigider, automobil etc.! O.S., F.S.)

argumentcle eu forta, prin agresivitate interpersonala. Exista astfel persoane care utilizeaza in mod predominant una din cele doua strategii interactionale mentionate In titlu, dupa cum altele Ie altemeaza, Cum, indiscutabil, este rnaieficient §i mal Important sa fim ration ali §i nu agresivi, primul lucrupe care ttebuie sa-I facem este sa ne intrebam ce tendinte avem la ora actuala. Avem potential de invatare §i dezvoltare sau de agresivitate? Cum putem controla potentialul agresiv din noi insine? Veti gasi mai jos zece afirmatii, fiecare urmata deo scala de apreciere de la 0, 'la 7. Incercuip una' din vaJori1e scalei.i.stiind ca ele semnifica: o - daca nu 81nte\i deloc de acord cu afirrnatia; 1 - daca o5intelide acord, dar foarte putin §i foarte rar; 2 - dad sinteti de acord, dar destul de putin pentru ca exists nurneroase nuante care ar trebui discutate; 3 - dad sinteti in dubiu §i nu §tip ce sa raspundeti; 4 - dad sil1te\i oarecum de aeord; 5 - dad sinte\i in general de acord; 6 - dad sinteti total de acord; 7- daca s1nteti total de acord §i incercati sa-i convingeti §i pe altii de aceasta. Faceti totalul punctelor §i vedeti interpretarea. Totul se poate invata, chiar §i lucrurile mai dificile (putem invata sa pictam, sa pilotam un avion, etc.). o I 2 345 6 7 Persoanele cultivate sint mai muitumite §i mai satisfacute decit cele neinstruite, o I 23 4 5 6 7 A insista nu serveste mult: chiar daca este yorba de ceva important, insistenta este contraproductiva, o 1 2 3 4 5 6 7 Intr-un colectiv de munca se poate gasi un limbaj comun cu fiecare dintre

1.

2., 3.

4.

colegi,

Preferati "forta ratiunii' sau "ratiunea fot1ei"1

Posibilitatile pe care le au oamenii de a-si arneliora propria conditio §i dea ~e :dapta. la mediul social rezida, printre altele, In capacitatile lor rationale de, ~nvatare §l dez.voltare. Invatarea §i dezvoltarea de sine - ccnsecintcale increderii 1l1. forta ratiunn - sint in acelasi timp premise ale relatiilor sociale icivilizate §i e~lClellte, dupa CUl11 a~este relatii pot constitui, ele insele, surse ale InvaIarii. Din pac~lte:, tendinta ?e a impune §i altora ceea ce stim noi - 0 experienta inevitabil Iimitata §1 uneon vetusta - in loc de a Invata reciproc prin dialog, comunicare, este destul., de raspindita. A studia, a invata presupune eforturi §i sacrificii; mai mult, relatiile cu persoanele cultivate §i responsabile sint mai dificile decit eu cele 11einstruite, fapt pentru care unii considera ca este mai u§or sa-§i impulla

Cu cit situatiile sint mai dificile, cu alit mal putin trebuie sa incercam dominarea lot prin forla. 7 6 5 2 3 4 o I A vorbi 0 Iimba straina este mai mult distractiv decit util. 7 o 1 2 3 456 De obicei, intr-un grup numeros este mai bine sa tacem §i sa numararn Plna la 0 sutii inainte de a vorbi. 012,3·45.67 A discuta cu altii despre preocuparile, dorintele §i planurile proprii este intotdeauna uti!. 7 6 5 2 3 4 o

6. 7.

3 4 012 Un programjiguros de odihna §i activitate cile probleme. . 02 3 4 a ~i virsta 3nu sint :tile in Exp~rienla dIe viat

5.

7 6 5 permite rezolvarea celor mai difi-

5 6 ~riee sit~a\ie.

7 ~

8.

9.

10.

126
Interpretarea rezultatelor
Daca ati obtinut: lntre' 0 §i 30 de puncte. Sinteti in mod decis pentru ratiunea fortei; preferati rnaniera forte - am spune chiar muschiil - §i mi' convingerea. AYeti nevoie de relatii §i experiente placate, pozitive, care sa va deblocheze din starea in care va aflati, anume aceea de a agresa .ori de cite ori sinteti in dificultate, Retineti ca de la fiecare piiteti inva\a cite ceva, Intre 31 §i 40 de puncte. Sinteti potential un adept al fortei, cu pozitie agresiva §i dificulta\i in a asculta §i inva\a. Cind va dati seama ca dialogul, schimbul de argumente, devine dificil, cautati sa va impuneti agresiv punctul de vedere §i nu mai apelati la argumentele rationale pe care totusi le aveti. Incercati sa studia\i rnai mult §i - penlm .0 perioada - confruntap-va mai rar punctele de vedere cu cele ale altora; unele olarificari le realizam mai bine in sinea noastra. Intre 41 §i 50 de puncte, Sinteti in dubiu, indecis §i oscilant: uneori va concentrati §i dialogati, alteori va revoltati §i deveniti agresiv. Cele doua atitudini care alterneaza va fac viata,dupa parerea dv., interesanta §i variata, Incercati sa va controlati agresivitatea: ori .de cite ori simiiti ca va revoltati, numarati pina la zecede cele mai multe ori in acest rastimp Yeti gasi un argument, 0 solutio de tip rational. Tineti cont ca in v;iata trebuie sa mai §i pierdeti §i cautati sa invatati ceva §i din infringeri. titre 51 ~i 59 de puncte. In toate situatiile sinteti un adept al strategiilor rationale. Considerati ca invatind de la altii puteti sa-i invatati §i dv: pe ei. Ii invidiati pe cei ce stiu mai mull decit dv., dar acest sentiment este benefic pentru ca va stimuleaza sa studiati ~i mai multo AYeti 0 pozitie activa In grupurile din care faceti parte §i pe care Ie priviticarnedii de ihvatare. Dorin sa J:nvatati pentJ~u a va dezvolta, doriti sa-i determinati §i pe altii'sa 0 faca, Intre 60 §i 70 de puncte. Sinteti, .indiscutabil, adeptul ratiunii, dar poate . excesiv de studios. Sinteti usor pedant Desi incercati saci convingeti §i pe altii de necesitatea §i utilitatea invata:rii, nici dv. nu aplicati intotdeauna cele invatate: va bucurati aproape exclusiv de invatareaca atare. Daca nu aplicati §i nu utilizati cele i'nv~tate exista riscul unor esecuri repetate §i al unor infringeri in confruntarile .cu altii, ceea- ce ar. putea diminua considerabil rnotivatia dv. pentru invatare §i dezvoltare. (I.S., F.S.)
o multe nume

reactionati si cum actionati?

Gasiti 0 cutie cu bucajele de poliester. Ce faceti? a) Le pastrati pentru orice eventualitate, b) Realizati cu ele 9 sculptura. c) Nu considerati ca e necesar sa le

7.

un minut.) Care sint simturile pe care va bazati eel mai mult? (Puteti bifa cite doriti.) Vazul Pipaitul Auzul Gustul Mirosul Examinati cu atentie, Limp de un minut, urrnatoarele douazeci de cuvinte apoi scrieti elt mai multe pe 0 foaie d~
hirtie: scaun, arcada, lemn, laser, apa,

2.

Iuati,

3.

Vi se propune o : situatie, cu totul noua. Cum anume reactionati? a) Stimulat, vedeti deja aspccte1e pozitive. b) Neincrezator, nu va Iansati In aceasta aventura, pentru cil sinte]: multumit de situatia dv. c) Interesat, acceptati, dupa 0 perioada de gindire.
Cind mesteriti sau gatiti, preferati: a) Sa ameliorati rezultatul scontat. b) Sa respectati modul de intrebuintare sau reteta,

8.

pavaj, antricot, bucurie, laptuca, treapta, ovaz, foileton, 'carate, maimuta.danie escarpen, camin, palmier,lampad~, gratii:

9.

4.

Dad ati putea, prefera s~ fiti?

a) Presedintele SUA.

ce anurne ali Focb.

c) Sa faceti dupa cum aveti ziua respectiva.

chef in

b) Comandantul portavionului c) 0 bornba A.

Din urmatoarele cuvinte pe care, I-ati alege? a) Vin.

b) Douazeci.

10.

Daca ali fi scriitor, ce titlu ali alege pentru prima .dv, carte? 3.) "Tu sieu" b) "~i tu ... 'I"
c) "Oh! Tu ..."

5.

c) Van. Ce anume va streseaza eel mai mult? a) Pierderea unei .fiil11e dragi. b) Violenta gratuita. c) Conventiile rigide, Daca ar trebui sa faceti reclama la camembert, cum anume ali formula-e? a) "II savureaza emar §i pu§cru·ja§ii. Are gustul libertatii." b) "Separat sau In cutie, inseamna energie." c) "Einstein 11 prefera pentru ca Intr-adevar totul e relativ." Priviti desenul alamrat, Prin plierea carei figuri (A, B sau C) a fast obtinut?

11.

Sinteti intuitivi, imaginativi sau rat!onali ?

Vreti sa §Liti carei categorii apartineti - intuitiv, imaginativ cati sa aflati din testul pe care vi-l propunem. sau logic? Incer-

Card fraze Ii asociati cuvintul magistru? a) Barbatul urea rapid treptele catre catedra .}i, dominind adunarea, examina cu raceala fiecare figura-inainte de a lua 0 hotarire. b) Barbatul, asezat in sicriu, i'l vazu pe fereastra pc regele animalelor ill fruntea unuistol de rate salbatice ~i striga:
"Unde este masochistul?",

6.

12.

c) Privind spre cer, barbatul 1§i spuse, filozofind, ca toata stiinta oamenilor se afla adunata in latratul ciinilor, ...

13.

-----------------------

128

Psihoteste De cine va simt* mai mult atras? a) Deseriitorul Pierre Loti, care a comandat d\r~ de vizita pentru pisicile .sale, b) De fizicianul Lord Cavendish, care nu suporta sa se apropie cineva de el §i din aceasta cauza era servit prin orifieii facute in peretii easei. c) De generalul Wingate, care, in anii '40, l§i expunea strategia in fata trupelor imbracat in costumul lui Adam. Ce anume vaamuza eel mal mult? a) Ironia. b) Umorul negro.
c) Calamburul.

<L..

_'----------12-9---cum

reactionati

~i

CUll1

actionati?

14.

lntre 15.§i 19 pnncte, Creativitatea dv, Be sprijina pe logics. Cartezianra) . §i rationaka); aveti nevoie, pentru a fi originalta), sa rcuniti maximum de informatii, sa Ie analizaji, sa le cornparati si, In fine, sa Ie folositi in functie de scopul pe care vi l-ati fixat. Gratie felului dv. de a rations §i caracteruluidv. deschisvsinteti intotdeauna intr-o state de spirit .ce va permite sa va adaptati cit se poate de bine diverselor situatii. ~titi sa va intretineti abilitatea de a inventa §i sa va serviti de ea cind aveti nevoie. Foarte metodic, aveti mai degraba tendinta de a va frina imaginatia cind incercati sa 0 utilizati sistematico Dad! a fi logic, ordonat §i series inseamna a fi eficient din punet de vedere intelectual, prea multli prudenta uniformizeaza gindirea §i tempereaza creativitatea. Distrugeti barierelel (L.D.)

15.

lntre 33 §i 45 de puncte. Creativitatea dv, se sprijin1j. pe imaginatie, Raspunsuri Sinteti curios §i plin de fantezie; ,Intrebari este sursa creativitatii dv. Adaugati-va: 3 punete daca ati]. imaginatia gasit mai mult de 10; 2 punete Cind sinteti in forma, elucubratiile dv. 1 dad aveji Intrc 5 §i 10; 1 punet ' pot fi cvasigeniale. Aveti umor §i spirit dad aveti mai putin de 5. aventuros, dar trebuie sa va fixati anumite limite pentru a va atinge scopuNumarati: rile. Risca]i sa Iiti mai putin creativ enu3' puncte pentru 5 sim\ur'i datorita abundentei ideilor. Canalizati -le, 2 merate; mai ales dad doriti sa va ocupati de 2 pnncte pentru 3 sau 4; lucruri mai serioase (studii, munca ... ). 1 punct pen tru 1 sau 2. Nu contati pre a mult pe noroc §i pe Adaugati-va: capacitatea dv. de a [i "pe faza". Pre3 puncte, de la 15 la20; ferati ordinea, rabdarea §i mgaduinta. 3 2 puncte, de la 8 la 15; Intre 20 §i 32 de puncte. 1 punct, de la 0 la 8. Creativitatea dv. se sprijina pe intuitie. c b a Sinteti capabil de lucruri ambigue 3 2 1 4 §i incerte. Baza creativitstii dv. 0 3 2 1 5 reprezinta intuitia §i facultatea de a v~ 3 2 1 analiza senzatiile. Procesul dv. de gin6 1 3 2 dire, foarte flexibil, §i rapiditatea de a 7 '2 1 percepe natura problemelor Va permit 3 _, 8 2 1 sa le rezolvati cu usurinta. Fara a 3 9 1 3 supraestirna sau minimaliza importanta 2 10 2 3 lor, §titi sa va folositi imaginatia pentru 1 11 2 agasi solutiile corespunzato~re. Puteti 1 3 12 3 retine tot ce va intereseaza din ansam0 0 13 3 bl~I mereu in miscare de sentimente §i 1 2 14 imagini ale potentialului dv.creativ. 2 3 1 15

Calculati-va punctajui cu ajutorul tabelului de mai jos:

Interpretarea

rezultatelor

.Optimism versus pesimism

Testu! pecare vi-I propunem va ofera sansa de a afla daca priviti in mod optimist viata. Dar mai inainte -de a-I rezolva, se cuvine sa. §tiJ;i 'citeva lucruri despre optimism §i pesimisrn. ' Cuvintul optimism, derivat din latiuescul "optimus" - "foarte bun", are mai multe acceptii. Exista astfel un optimism absolut, conform caruia in lume binele ar precumpani asupra raului.iiar lurnea in care traim ar fi "cea maibuna dintre to ate lumile posibile" (G.W. Leibniz). Optirnisrnul relativ -sustine ca lumea e buna pentru ca, in Via\3, binele invinge raul; lumea cunoaste 0 dezvoltare continua §i va avea un viitar dince 111 ce mai bun. Optimismul mai reprezinta §i 0 atitudine practica, 0 tel1din\a de a vedea partile bune ale Iucrurilor.M. Barres spunea: "Este optimismul 0 [orta? Este semnul forteil". , Pesimism deriva vdin latineseul "pessimus" - "eel mai rau". Cuvintul a fost introdus de poetul romanticenglez S.T.Coleridge (1772 - 1834)., care desemna prin el conditia cea mai rea 111care se poate afla cineva. De altfel, .in' filozofie, aceasta idoctrina sustine ca lumea e rau croita, pentru ca raulinvii1ge binele. Lucian Blaga spunea ea"Exista un pesirnism care se naste dintr-o sar~cie §i altul dintr-un prisos de viala. Cel dintii exprima slabiciunea noastra, al doilea 0 nemarginita sete de viata". ' Cititi cu atentie afirmatiile dela fiecare punct §i incercuiji-o pe eea care este mai apropiata de convingerile dumneavoastra, a) Situatia economics a lumii se va llIlbunatilti dad oamenii 1§i vor schimba stilul de consum, b) Mai devreme sau mai rirziu, lumea (sau 0 buna parte a ei ) va deveni tot mai saraca.

1.

a) Nici un lider al lumii nu face nimic impotriva foametei diritr-o tara subdezvoltata, b) Foametea dintr-o ~ara subdezvoltatapoate fi eradicata printr-un control al nasterilor, poate

2.

130
a) Contactul cu prietenii mei rna multurneste. b) Nu am destui prieteni, a) Buletinul rneteo se , adevereste numai vara. b) Indiferent de previziunile meteo, e mai sigur sa-mi iau umbrela. a) Partidul politic pe care 11 simpatizez nu va Jesi la urrnatoarele alegeri. . b) Amavut norocul sa ader la partidulcare a cistigat alegerile. a) Noaptea, cind aud un zgomot puternic, ma gindesc imediat ca este un hot. b) Noaptea, cind audun zgomot puternic, rna gindesc imediat ca un vecin trinteste u§a.

reactionan §i cum actionati?

a) Mi-ar placea sa. am la domicialarm a contra incendiilor. . b) Sint, foarte speriat de perspectiva izbucnirii. unui incendiu in casa,
0

3.

liu

7.

4.

5.

a) Cind partenerul (a) intirzie o inrilnire, incep sa-l (sa invinovatesc de lipsa de punetualitate. b) Cind partenerul (a) intirzie o intilnire, dau vina pe transportul comun.

8.

la
0)

la in

mai multa incredere §i siguranta, cu 0 putemioa hotarire de a merge . 0 .. fire o~timista e~te 0 persoana dinamica, activa, cu satisfactii, dar ii cu ~splratll, co~vlIlsa ca. ~lata n:erita sa fie traita, capabila sa transmits §i celordin Jur 0 senzatie de soliditate §l incredere. ., Aceasta atitudine pozitiva contribuie mult la obtinerea succesului care la rindul sau, va pregati succesele viitoare. .' ~a oric~ atitudine, .. §i optimismul poate [i forrnat/invatat sirlezvoltat, primul PAas 1~ Aacest demers fiind acel~ d~ a vedea clt de optimisua) sau pesirnistta) sinten Il1 acest moment Completati testulde mai jos incercuind una din cele doua variante deraspuns (DA sau NU) la fiecare intrebare. . Paceti parte din categoria persoanelor mai mereu indispuse cind se trezesc dimineata? DA NU In general, toata ziua? DA Considerati greutati urrneaza bune? DA

6.

a) Cind vad in statie troleibuzul eu care trebuie sacalatoresc, alerg sa-l prind. . b) Cind vad in static autobuzul cu care trebuie sa calatoresc, continui sa rnerg in acelasi ritm, a) Oamenii pierd de obicei :38% din parul lor la virsta de 57 ani. b) Anumiti oameni chelesc cind sint supu§i unui stres puternic.

9.

1.

Daca aveti bani, iar un prieten va solicits un imprumut, i-l acordati imediat? DA NU Plecind in vacanta,sinteti convins(a) ca timpul va fi frumos in perioada respectiva? DA NU

10.

2.

Va simti]i in forma NU

11.

10.

3.

ca
§i

dupa necazuri, vremuri mal

Scorul. Comparati-va raspunsurile cu cheia de verificare de mai jos: L (a) 2. (b) 3. (a) 4. (a) 5. (b) 6. (b) 7. (a) 8. (b) 9. (b) 10. (a) Adunati cite un punct pentru fiecare raspuns corect. Cu cit punctajul este mai mare, cu aut sinte~ maioptimist §i aveti' mai multa incredere iridumneavoastra. (L.C.)

NU

vs supuneti frecvent mene §i vizite medicale? DA NU

12.

unor ex a-

4.
fi

Aveti multe proiecte de viitor? DA NU V-ati gindit serios la ideea ca yeti persoana neajutorara la batrinete? DA NU ca in lurnea de azi a iresponsabilitate? NU de

5.

Va bucurati de sosirea unor prieteni chiar daca aveti de lucru sau casa este in dezordine? DA NU Auzind intimplator numele dv, pronuntat de colegi,~ va ginditi ca va vorbesc de rau pe la spate? DA NU Acceptati fadi probleme .. chims barea programului pe care vi l-ati facut cu destul timp inainte? DA NU

13.

14.

Smtep' optimist(a)?
Exista persoane care reusesc sa se descurce in aproape once situatie, care au mai multe succese, care se gindesc, in caz de esec, ca data viitoare VOl' reusi, care descopera in primul rind aspectul pozitiv al lucrurilor, Pe buna dreptate ne putem intreba: care sint factorii determinanti in aceste cazuri? Invidiosii susjin ca persoanele respective au noroc, au condijii favorabile, sint rnai nepasatoare etc., atribuind deci reusita unor cauze de circumstanta §i nu de esenta. Cercetarile de specialitate au stabilit ca,la cgalitate cu alti factori (competenta, reglaj motivational optimetc.), persoanele descrise sint caracterizate §i de o atitudine profunda numita optimism, atitudine ce Ie permite abordarea cveni-

Considerati avea copii este DA

6.

In general, sinteti satisracut(a) viata durnneavoastra? DA NU coasa? ' DA DA

7.

15.

8. vs

considerati

persoana

noro-

16.

NU des despre trecut? NU

DA

Va plac noutatile? NU

9~ Vorbiti

Cind suna telefonul, va ginditi mai intii Ia 0 veste proasta? DA NU

17.

132 ----------------------Problernele profesionale incita Ia studiu de specialitate? DA NU

Psihoteste

_--------1-3-3-~-Cum
Va simtiti adeseasingur? DA NU

reactionati cumactionati? si

18.

n01 va

28. 29.

Interpretarea rezultatelor
Intre 28 §.i 37 puncte: aveti un caracter fundamental optimist §l 111 orice circumstanta reusiti sa gasi~ un element pozitiv. Nu exista nimic care sa va preocupe sau sa va ingrijoreze prea mult, clin moment ce va ginditi imediat 1a modul de a iesi din incurcatura .. Aveti in mod sigur succes In activitate sau,cel putin, aveti incredere ca-l , veti obtine. Optimismul dumneavoastra este contagios pentru di reusiti sa-I transmiteti §i persoanelor care va inconjoara, fapt pentru care multe din ele va §i cauta, Reusiti cadesea sa trageti avantaje in favoarea dv.din situatiile in care sinteti implicat. Totusi, uneori, excesul de incredere va indeparteaza putin de realitate care nu intotdeauna carespunde dorintelor §i sperantelor pe care le nutriti, Aveti deci uneori §i deziluzii, dar rara consecinte grave pentru ca optimismul va ajuta s1\ va reveniti imediat. Intre 27 §i 15 puncte: sinteti orientaua) catre optimism, catre incredere in dum-. neavoastra in§iva §i in altii, dar aceste atitudini sint instabile §i nu rareori sentimentele si starea vi se schimba in rau. Aveti deseori nevoie sa fiii incurajat(a); in caz contrar, entuziasmul va parase~te rapid §i slnteti cuprinsta) de nelinisti §i indoieli, Consolidati-va predispozitia spre optimism: nu trageti concluzii pripite despre cei ce va inconjoara, cautaii sa descoperiti par\ile lor bune; aveti incredere iodeciziile pc care le luati §i treceti imediat Ia executie, nu abandonati la primul- esec, Intre 14 §i 0 puncte: sinteti 0 persoana puternic pesimista, iar atunci cind suferiti un esec i1 acceptati foarte usor: "stiam ca a§a se va intimpla", ceea ce de fapt va mtareste aceasta atitudine negativa, S-ar putea ca pesimismul dv. sa fie §i un mecanism de aparare.rpentm a va feri de deziluzii. Victima veti fii11Sa dv.; pentru ca nu veti reusi sa vedeti realitatca a~a cum este ea, ci va veti refugia in neincredere, incertitudine, intr-o postura de invins permanent. Cautati pentru inceput sa descoperiti aspectele pozitive favorabile ce exista 111 lucrurile/persoanele care va inconjoara. (J.S., F.S.)
A

Cind plecati Ia serviciu §i timpul este incert, va luati umbrela pentru ca "nu se stie niciodata?" DA' NU Jucati adesea la loto, pronosport etc.? DA' NU Gindindu-va la trecut, va reamintiti multe lucruri §i situatii urite? DA NU

19.

Va ginditi cii altora nu Ie pasa deloc de dv.? DA NU Va place sa fili intr-un grup foarte numeros de prieteni, cuno~tin\e etc.? DA NU Considerati ca expresia "Sa nu crezi niciodata In altii" este gresita? DA NU

30.

20.

31.

21.

32. 33.

Tinep banii §i bijuteriile din casa NU

22.

Ati avut

DA
Considerati

copilarie fericita? NU
favors-

intr-un loc bine ascuns?

DA

ca ocaziile bile se ivesc numai altora? DA NU

23.

vs preocupa permanent ideea ca intr-o bun a zi hotii au sa va sparga casa? DA NU

noua? DA

La un restaurant, va place sa alegeti ceva cu nume exotic chiar daca nu §ti\i din ce este preparat? qA NU Aveti plictisiti? : DA

24.

34.

Va place

sa cunoasteti NU

lume

25.

zile Iibere NU bine? NU

in care

va

Daca ar fi cazul,ati angaja 0 doica pentru copilul dv; de citeva luni? DA NU 1ntr-o aC\iul1e' umanitara, considerati dl banii strinsi vor fi folositi in scopul declarat? DA ' NU Credeti ca un razboi mondial constituie 0 eventualitate apropiata? DA NU

35.

26.

Dormiti

36.

DA

'Economisi\i banii cu mare strictete, tinind cont dl nu seetie ce va rezerva viitorul? DA NU

27.

37.

V-a marcat dorin de succes?

Acest test pune in evidenta in viala. Oare 0 posedati?
0

cali tate importanta,

determinanta

a succesului

Mod de cotare
.Acorda\i cite un punct pentru fiecare raspuns corespondent cu cele de mill jos §i faceti suma punctelor astfel obtinute: 1 NU; 2 DA; 3 DA; 4 DA; 5 NU; 6 NU; 7 DA; 8 DA; 9 NU; 10 DA; 11 DA; 12 NU; 13 DA; 14 NU; 15 DA; 16 DA; 17 NU; 18 DA; 19 NU; 20 DA; 21 NU; 22 DA; 23 NU; 24 DA; 25 NU; 26 DA; 27 NU;28 NU; 29 NU; 30 DA; 31 DA; 32 DA; 33 NU; 34 DA; 35 DA; 36 DA; 37 NU.

Instrucpuni,
Luati un creion §i fixati-i virful pe punctul A (vezi figural. Inchideli ochii §i, lara sa va sprijiniti mina pe pagina, incercati sa trasati 0 linie dreapta pina, in punctul P. Treceti apoi Ia probele B, C, D §i E. Procedati intr-o maniera identica, Incercati sa trasati linia cit mai dreapta posibil ca sa atinga punctul din partea opusa.

134

Psihoteste

~ I
Raspuns
Proba 1 este frinta. Proba 2

13_5

cum reactionati §i cum actionati?

1. A.
2. Be

aveti.run punct dad

linia este ondulata §i doua puncte daca linia

•G .H
lit

aveti cite un punct pentru fiecare sageata orientata spre A .

Rezultate • 8 - 10 puncte: sinteti

3. C.

0 persoana constants §i fidela • 6 - 7 puncte: sinteti inclinat spre susceptibilitate; puteti sa va autoeducati • sub 5 puncte: sinteti superficial §i inconstant. (H.P.)

4. D.,
5.
Raspuns

Cuadevarat fidela?
. .
x . .

E.

.J

A~ urmarit instructiunile eu atentie? Daca pretindeti eli a~ reuut Sa trasap .m~ mult de doua linii corect, inseamna ca slnte~ lipsit de 0 calitate absolut esentiala, adica onestitatea; precis ea In timpul probei ati incercat sa trisati deschizind oehii sau sprijinind mina pe hirtie. Este necesarca intotdeauna cind intreprindem ceva sa avem incredere in noi in§ine,llumai asa vom repurta succese. (H.P.)

Smteti . o persoana constanta'i

Parafrazind un mare ginditor, putem afirrna ca marile realizari sint fructul perseverentei. Probelecare urmeaza VOl" incerca Sa evidentieze. tendinta dv.dea fi constant sau mai superficial, aceastedupa valoarea expresiva §i simbolismul diferitelor orientari. Desenati pe linia punctata alta Tinie frinta sau ondulata modelele de mal jos.

1.

xy 0 dupa

Transforma]i fiecare din liniile plasate in jurul punctului A intr-o sageata cu virful spre punctul A sau catre exterior. duna orooria dv. fantezie.

2.

Constanta conduitei '§i fidelitatea, pe deo parte, §i flexibilitatea, pe de alta parte,sint foarte adeseasubiecte de discutie. Unele persoane fac din aceste trasaturi 0 problema de viata §i de moarte, altele le minimalizeaz~ foarte mul~ importanta. Apoi, unii .considers ca a fi constant este 0 virtute, ~upa cum altii ered acest lucru despre flexibilitate, Au existat timpuri in care calitateacea mai apreciata in munca era fidelitatea fata de institutie, sefi etc.; astazi, 0 i:~po~tanta eel putin egala o are competenta, Altadata erau foarte stirnati "oamenii d1l1t~-o. bucata", astazi §i persoanele flexibile §i chiar schimbatoare se b~cura. d~. aprecien, In realitate insa, nici unul din aceste atribute - constants §l t1exlblhtatea - nu trebuie tratat In termeni extrerni, absoluti, pentru ca fiecare poate avea valori de intensitate diferite: putem fi constanti pina la rigiditate sau flexibili pina l~ anularea identitatii de sine. In acest context, problema valorii sociale a uneia sau alteia din cele doua{tasaturi se pune, evident, in cu totul alti termeni, Desi in raport cu solicitarile ambiantei 0 persoana po ate adopta alternativ cele doua strategii cO!l1porramentale, ea ramine caracterizata p'redominaJ.1t f~e .d,~.eonstanta §i fidelitate, fie de flexibilitate,. dupa tum putem intilni §i oscilanti tipici.. '. Dumneavoastra ce fel de persoana sinteti? Vreti sa va ameliorati interactiunile sociale? Parcurgeti testul urmatorl . , Veti gasi mai jos zece intrebari, fiecare cucinci variante de raspun~~ !,lege~ raspunsul care credeti .ca vi se potriveste in cea mai mare masura - tara a va gindi prea mult - §i calculati-ve apoi punctajul. In final vep gasi interpretarea. Ce moment al ziIei preferati? a) apusul soarelui; b) amiaza; c) dimineata in zori; d) seam; e) dupa-amiaza. Daca vreti sa fiti informat, preferati sa cititi?

1.

-':--A---'

/I~;

.~.I//

intotdeaunaacelasi ziar; multe ziare; eel care imi cade in mina; numai titlurile articoIelor; e) ceea ce ma sratuiesc altii, ce
Sinteti invitat la masti, CUt11 veti proceda? a) nu ma rnaschez;

a) b) c) d)

2.

3.

serata

cu

136 ---------------------------

Psihoteste

}.,;f!_--------------1-3-7---Cum
adjective va

reactionati i cum actionati? §

b) imi fae un cos tum original; e) irni pun 0 masca folclorica; d) ma Imbrac preeum 0 personalitate

politica;
e) ma imbrac preeum tr-o piesa de tcatru. un personaj din"

Daca mosteniti 0 alta casa, ce yeti face? a) a§ amenaja-o imediat ea peo a' doua locuinta; b) m"a§ gindi mai tirziu ,ce sa fae eu ea; c) m-as duee acolo din cind in cind eu prietenii; d) m-as muta imediat in ea; e) a§ inchiria-o (vinde-o) imediat. Daca veji cumpara sacosa etc., din ce material fie faeuta? a) din fibre metalice; b) din plastic; c) din piele; d) din cauciuc; e) din textile.

4.

Care din urmatoarele place mai mult? a) constant; b) afectuos; c) inteligent; d) flexibil; e) vesel.

7.

Interpretarea reznltatelor
Intre 0 §i 39 de puncte. Sinteti foarte inconstant, va schimbati permanent opiniile §i comportamentul. Tineti prea mult cont de parerile §ipresinnile celorIalti; dar acest lucru va face placere, pentru dl dv. considerati ca inconstanta inseamna de fapt adaptabilitate §i flexibilitate, intelegere §i sensibilitate. Ceilalti va considers fnsa un om care se schimba dupa cum bate vintul, ceea ce va creeaza destul de des disconfort psihologic. Exista riscul unor problerne dificile la locul de nlunea §i in relatiile interpersonale, §i asa destul de greu de stabilizat. Intre 40 §i 46 de puncte, Sinte\i destul de putin fidel, pentru ca uitati adesea intilnirile, intelegerile §i programul fixate anterior. SI11t putine Iucrurile §i faptele rata de care sinteti fidel; pentru dv. totul este in continua evolutie §i miscare §i de fiecare datal considerati ca altceva trcbuie avut in vedere. Totusi nu sinteti prea sa-tisfacut de, aceasta conduits §i adesea visati sa fiti mai constant, sa puneti 111,ai multa ordine Inactivitateadv. Nu sint exc1use problemele spinoase la locul de muns.a §i In relatiile cu prietenii. Intre 47 §i 53 de puncte, Sinteti schimbator, actionind dupa circumstante: putin fidel, putin t1exibil,' uneori coerent, constant §i::punctual, alteori de-a dreptnl haotic. Sintetipestul de impartit intre aceste doua atitudini, fiind ceca ce se numeste un oscilant tipic. Explicatia rezida in faptul ca, desi sinteti atras de constanta §i fidelitate, nu le considerati virtuti, Revizuiti-va sistemul de valori, ginditiva de doua ori inainte de a actions §i nu cedati primului impuls. Analizati .atent faptele, evenimente1e §i oamenii cu care veniti In contact; yeti descoperi ca sint destuJe situatiile in care constants §i fidelitatea sint calitati foarte importante. Intre 54 §i 60 de puncte. Sinte\i indecis, pentru ca oscilati permanent §i rapid intre fidelitate si infidelitate, intre constants §i inconstanta, Uneori cedati §i deveniti incoerent, dupa care in8a va reveniti §i depuneti eforturi mari pentru a reparatot ceca ce il~ gresit sau ratat prin inconstanta dv. Este vorba ' de lipsa unui autocontrol mai puternic ~i de 0 oarecare irnaturitate comportamentala, pentru ca fundamental sinteti un tip fidel, constant. Numarati pina la 0 suta inainte de a abandona planurile, intilnirile §i angajamentele dv. :ill favoarea alter actiuni; analizati-va succesele obtinute prin ligqaI;e§i constants. Veti elimina astfelieforturile reparatorii, neeeonomice. Intre 61§i 67 de puncte, Slnte!i constant ~i fidel dv, in§iva. Va respectati programul, dorintcle.vpromisiunile; va place sa fiti coerent, chiar daca 0 faceti cu ?estul efort. Uneori - destul de rar - aveti lnsa tendinte.de a ceda primului irnpuls, deviind de la ceca ce ati stabilitanterior. Cu 0 competen\a corespunzatoare yeti avea numeroase reusite. A Yeti premise pentru a va forma §i dezvolta un comportament de conducere eficient, Intre 68 §i90 puncte, Sinteri foarte fidel §i constant III raport cu timpul §l diferitele situatii. Va mentineti promisiunile, respectati intelegerile cu ceilalti §i toate acestea Tara efort, ba, dimpotriva, cu u§urin\a §i mare -placere. Ii dispretuiti profund pc cei care nu se tin de cuvint §i adesea aceasta seriozitate a dV.' estcIronizata de ceilalti. Aveti aptitudini de conducere, eu conditiade a accepta faptul uncori, In mod obiectiv, trcbuie sa va restructurati planurile, actiunile, comportamentele, ceea ce nu este dificil pentru dv. Ajutati-i pe cei inconstanti §i indecisi; neincrederea xi ironiile lor initiale vor disparea cu timpul daca §titi cum sa lucrati .cu ei.

Imaginati-va un steag in bataia . vintului. Un de credeti ca este el arborat? . a) pe un vapor in larg; b) in fata unei sali de conferinte, la inaugurate; c) la intrarea unui aeroport sau a unui port maritim;

8.

5.

d) la fereastra unui palat;

geanta, preferati sa
0

e) pe un vapor care soseste

In port;

Imaginati-va un barbat §i 0 femeie in costum de baie, pe plaja. Ce fac? a) fac bai.e, glumind §i rizind; b) stau intin§i 1a soare, fara sa-§i vorbeasca;
c) flirteaza; d) se ignora reciproc pentru eunose; e) discuta in eontradictoriu. ca nu se

6.

Ginditi-va la sentimentul de prietenie. Cu care din urmatoarele 4djective 11 asociati? a) dulce; b) sarat; c) acru; d) amar; e) acrisor.
-c-,

9.

ati dori

10.
sa

at
b) c) d) e)

neexplorate, '

Imaginati-va o cladire veche, Ce faceti mai intii? sa-i cunosc istoria; sa 0 fotografiez; sao vizitez pe indelete; vad cine locuieste in ea; sa-idescopar colturi necunoscute,

sa

Cotarea
Varianta de raspuns a b c d Intrebarea 1

3
10 9

2 10 8 2 5

3 10
9

5
4

2 5 10

0 6

6 0 3

7 10 0 1

6 8 10 5 2
0

7
10

7 1 0
4

0 1
10

10
8

7
4

2 0 5

10 10 3 0 6 9

ca

138

Psihoteste

..

QQii.WlW8

ca

§i fidelitatea dv. fata de oameni, situatii §l valori se pot transforma cu u§urinta in rigiditate §i eonservatorism. Sinteti foarte putin dispus va schimbati punctele de vedere, comportamentele, chiar in pofida evidentei, Meditati maimult la lumea .inconjuratoare §i yeti descoperi 0 anumita doza de flexibilitate este absolut necesara. (J.S., F.S.)

. ktr~ 91

§i 100 puncte. Constanta

aaz

iWiiii *4 .... ::: £.....

+

sa

m= ncr

tweet

...

"alllatj.-va sentimentele
Analizati ... sentimentele va
Priviti listele.de sentimente care urrneaza, Sint regrupate dupa cele patru mari sentimente de bazh, Subliniati-le pe cele care vi se fnti'mpla sa le incercati mill des. Frica: agitat, angoasat, anxios, confuz, defensiv, devalorizat, dezorientat, emotiv, hartuit, inhibat, inc()lti[, incordat, inspaimintat, modest, nesigur, nervos, panicat, pesimist, pierdut, plin de teama, privat, slab, sovaitor, temator, timid, timorat, tulburat, umil, viclean, vinovat. . MIDie: agasat, amar, contrariat, critic, detestat, dur,enervat, excitat, frustrat, furios,gelos, invidios.. isteric, infometat, rnselat, meschin, nemultumit, ostil, posomont, protestatar, provocator, sub presiune, ranchiunos, revoltat, salbatic, suparat, suficient, socat, tradat, Tristete: abatut, .amharasat (pus in incurcatura), apatic, deprimat, descurajat, detasat, dezgustat, dezolat, disperat, inadecvat, izolat, invins, letargic, rnihnit, nefericit, neglijat, neinteresant, nostalgic, obosit, plictisit, ranit, rrm dispus, respins, rusinos, trist, umilit, urit, vid, Bueurie: afectuos, agreabil, alegru (vioi), ami cal, in armonie, bun,' in cornuniune, calduros, confortabil, deconectat, extaziat, exuberant, fericit, fermecat, In forma, intens, iubit, indragostit, libel', minunat, norpcos, optimist, pasionat, plin de speranta, recunoscator, satisfacut, in simpatie, tandru, vesel. Aeum priviti ansamblul sentimentelor dv.: domina? Ce Se degaja din ansamblu? Sintsentimente recunoasteti? Sint de mascate de alte sentimente?

1.

Ce sentimente pe care ezitati

de baza sa vile

Cele patru sentimente de baza corespund cu cele patru pozitii de viak3 pe care le inscriem in schema de mai jos. A§ezati totalurile dv. In aceasta schema ~i trageti 0 nona informatie asupra pozitiei dv. deviatiLEvoe~ti situatii tipice corespunzind sentimentelor dv. dominante.

2.

140

141 ;~'"--~------------------------ Evaluati-ve

sentimentele

Eu
Al~

Ce 1 de partenera afectiva
++
bucurie

smteti ?

+minie

tristete

fridi

-+
persecutor

Relatiile afective intersexe au .fost §i sint in continuare intens studiate, avind in vedere multitudinea factorilor care intervin in statuarea §i functionarea acestui tip de relatii interpersonale, 0 astfel de categorie de factori rezida in structura de personalitate, in trasaturile de comportament interpersonal ale partenerilor: sociabilitate, dominants etc. Va prezentam In continuare un test - .adresat sexului frumos - care incearca sa diagnosticheze tipul de parten era afectiva §i sa descrie astfel comportamentul erotic al partenerei feminine. Testul este alcatuit' dintr-o succesiune de 30 de intrebari, fiecare en doua raspunsuri prestabilite. Dv. alegeti raspunsul care vi se potriveste la prima intr~bare §i, in functie de varianta aleasa, treceti la intrebarea indicata In paranteza. Nu se raspunde deci la to ate intrebarile, ci ' numai la acelea indicate succesiv de variantele de raspuns alese. Cind ati ajuns la indicatia: "$intep tipul... ", cititi caracterizarea respectivului tip de partenera din final. Succes si., sa speram ca parcurgerea testului va va prilejui §i mornente de reflectiel (S)? de

3.

Corespund ;entimenteledv. (P)? (A.N.)

rolului

de victim a (V)? de salvator

P minie,

friea

Clnd iubesc: - imi pierd capul (.... 6)· - nu rna implic total C.... 2)

1.

- a doua persoanecare
a doua

2.

Dragostea

este intilnirea: se atrag (.... 7) persoane care-si unesc sin-

Calitatea mea cea mai importanta' este: -. stilul constantin orice situatie (-+ 11) - originalitatea, fantezia (.... 7)

6.

,7.

guratatile

(.... 3)

Casatoria inseamna: - implinirea unui vis minunat C.... 8) - un vii tor linistit, lipsit de griji C.... 4) Atunci cind meu si-a gasit a -- rup relatiile eu - Ii eel' explicatii

3.

Data la meu imi face - lim ascund - imi exprim

aniversarea
un cadou

mea prietenul sub asteptari: dezamagirea (.... 12) dezamagirea (-4 8)

4.

ban~iesc ca prietenul alta prietena: el (.... 9)

Care afirrnatie este mai realista? - este mai bine sa nu ai incredere in dragostea la prima vedere (-t 13) - dragostea adevarata este ca 0 lovitura de trasnet (.... 9) 'Daea observ de mai mult timp prietenul men este mai reee afectiv: - incerc, ell delicatete, sa-l cuceresc din nou (-+ 14) - rna comport fata de ella fel de rece (-+ 10)

8.

(.... 5)

frlca, tristate

'f

bun mijloc pentru a obtine de la prietenul meu ceea ce doresc este: - sa-l seduc cu farmecul meu (r+ 10) - sa-i prezint argumente rationale C.... 11)

5.

9.

ca

Cel mai

"

________

-=1~4.::2;__ _ _

Psihoteste

143
Daca at' fi sa compar, a§ spune
este:

Evaluati-va sentimentele
- a§ considera d este un adevarat barbat (..... 30) - m-as supara definitiv pe el (..... 25) Consider ca intr-o relatie .exista dragoste autentica atunci cind: - exists §i momente de antipatie

Imediat dupa 0 cearta imbrtlti§arile lui: ...:.rna revolta (..... 15) - mi se par foarte placute (-t 16) Dupa parerea mea, mal feminina este: o Ieoaica (..... 16) - 0 .c~prioara (..... (2)
Atunci cind §i eu ~i prietenul meu ne-am gasit alti parteneri: - voi incerca sa-i stirnesc gelozia (..... 17) - II tratez cu indiferenja (..... 13),

10 ~

ca

19.

27,

Idealul meu ar putea fi:

dragostea

- ca 0 esarfa de matase (..... 24) - ca un pu!over de mohair (..... 20) 0 dragoste cu certuri, despartiri imp acari repetate este: - autentica (..... 25) - insuportabila ..... Sinteti tipul "B"
§i

- un leuimpunaror (..... 28) - 0 lebada (-+ 23)

11.

20.

28.

Un barbat care se imprumuta pentru a-mi face cadouri costisitoareeste:

(-+ 29)

30;

- irezistibil

- iresponsabil

(..... 24)

12.

Un barbat cste mai atractiv atunci cind: - este afectuos (..... 26) - ma considera 0 persoana interesanta
(..... 22)

21.

Dad 'Intr-o cearta provocata de mine prietenul meu mi-ar trage 0 palma:

29.

..... Sintep tipul "D" - exists numai pasiune ..... Smteti tipul "C"

.Solupa testnlni
TlPUL "A" - Dragostea
tatea de dialog mediere sint calitatile dv, proeminente. Iubiti eu excese §i extravagante. Relatia afectiva cu dv. este placuta, odihnitoare cuplului constitui]i pentru partener un constant pnnct de sprijin §i de sfnteti persoana pasiunilor extraordinare. Aceasta penuu ca va este frica

§k

masura: orgoliul (..... 18)

diplomatia (..... 14)

13.

Ma

caracterizeaza

in mai mare

22.
sa-mi
~0

echilibratlL Echilibrul, simtul practic, realismul, capacimasura, fara §i in cadrul

referinta. Nu

Dad sint emotionata §i vreau exprim inteldgerea §i solidari-

Pentru mine este mai important ca un barbat: - sa fie foarte afectuos (..... 19) s~ rna protejeze (..... 15) A§ putea sa-mi tradez prietenul: din razbunare (--> 20) - gin cauza singuratatii ..... Smteti tipul

14.

tatea cu 0 persoana: imbl'i'iti§ei (..... 27) - Ii spun citeva cuvinte (..... 23)

din inima

15.

1mi descarc tensiunea nervoasa: - mlncind 0 ciocolata (-+ 28) - facind o. plimbare (..... 24) Un prieten care ma paraseste rna raneste profund. Vorbind despre el unci prietene, 11 descriu ca fiind: - crud, insensibil (..... 29) - cu multe defecte (-+ 25) 0 cearta intr-un cuplu: contribui la intarirea relatiilor dintre cei doi (-+ 30) - are numai efecte negative -:+ Smte!i tipnl "C"
- poate

23.

24.

~'A'"

Imbracamintea mea de casa trebuie sa fie: ell mai Ieminina (..... 21) - cit mai cornoda (r+ 17)
Dad rna gasesc in compania altor persoane, .rnai degraba banale §i conformiste: 111a distrez, scandalizindu-Ie (..... 22) - ma adaptez (..... 18)

16.

25.

17.

Prietenul meu rn-a jignit, Stiind ca-i pot spune lucmri care l-ar .putea rani: - 0 fac irnediat (-t 23) rna abtin (..... ·19)

18.

A§ iesi la plimbare eu prietenul unci arnice: - numai din intirnplare (..... 27) - numai daca a§ fi indragostita de el (..... 22)

26.

sa va implicati mai mult afectiv, sa nu va pierdeti controlul, ceca ce, conside-rati dv., s-ar putea sa va cauzeze. in viitor.Sc poate spune d\ iubiti mai mult cu ratiunea, reactiile dv, fiind destul de calculate ~i de diplornatice, Fitiputin mai fe-minina, mai afectiva. TIPUL "B" - Dragosteaprotectoare, lubip. constant, Sentimentele dv. curate §i fidele se revarsa cotidian asupra persoanei importante - prieten, sot -- din existents dv. Sinteti foarte feminina, oarecum fragila, avind nevoie permanent sa va sprijiniti de ceva sau cineva, Modul dv. de a va rnanifesta afectiv oglindeste, mai presus de orice, necesitatea de a urnple solitudinea §i de a gasi protectia dorita la un partener care sa va conduca discret; prin dragoste va asigurati protectia, Dependenta dv. afectiva nu exclude, in mod sigur, capriciile §i manifestarile de orgoliu care va caracterizeaza pe scurr timp, ca §i uncle explozii comportamentale, in pofida unci agresivitati bine controlate.iStiti insa sa redeveniti persoana feminina descrisa, TIPUL "C" - Dragostea agresiva, Nu ramineti neobservata nici macar in multirne: personalitatea dv, puternica se face repedc rem arcata. In cadrul cuplului sintcti foartedorninatoare, $tili sa utilizati Ioarte bine avantajele "sexului slab". Ceca ce va caracterizeaza in. viata afectiva este cautarea constanta a perfectiunii: realitatea §i prezentul pot sa va placa, dar nu va multumesc niciodata complet; doriti mai mult. Nu puteti suporta rutina afectiva, In cadrul cuplului aveti mereu nevoie de noi stimuli, de noutate, iar frecventele dv. schimbari de dispozitie psiho-afectiva demonstreaza d\ este aproape imposibil sa fiti permanent mulmmita de cineva Indiscutabil, pasiunile dv. sint ardente, dar .acestea va mistuie ~i renasc periodic. In concluzie, atentie! Intr-o relatie afectiva de durata - cum este §i cea matrimonial a - trebuie sa va dezvoltati un autocontrol mai puternic §i sa va reglati optim nivelul de aspin\\ie. Altfel... . . TIJlUJ_, "D" - Dragostea rl1zboinidL Aveti un caracter puternic, impulsivitate, sinteti intotdeauna gata: sa va implicati intr-un conflict, desi sinteti plina de ciildu~a umaria. Pentru a va manifesta aveti nevoie aproape' intotdeauna de emotii tari. In

144 ~---------------------Psihoteste '.

145 --~-------------------Evaluati-ve

sentimentele

relatiile afective VEl implicati puternie, eu manifestari pasionaleextreme fata de partener: iubire ~i aversiune, culmi §i .abisuri, lumini ~i umbre, ceea ce ,pare a V{l diviza afectivitatea in doua parti, antagoniste §i nu foarte dar individualizate. Desi slnteti atlt de vulcanica, aveti destule perioade In care deveniti ' 0 romantics adolescenta. Tocmai de aceea cxploziile dv, comportamentale nu va separa intotdeauna de partener, ci dimpotriva, Atentie Insa! Acest Iucru nu poate dura prea mull. Celmai adesea este dificil pentru un barbat sa. se stabilizeze intr-o relatie afectiva pozitiva cu dv. Studiati tipul "C" §i cautati sa va modificati atitudinile in sensul pozitiv descris, priu cresterea gradului de autocontrol, reglarea nivelului de aspiratii, adoptarea unor strategii interactionale mal. .. pacifiste, (F.S., J.S.)

c. Va dedicati muncii dv. D. Va indopati eu ciocolata,

D. Buna seara!

Sa presupunem ca ati avea posibilitatea sa rcalizati un serial TV. Eroina dv. se va nurm: A. Manuela. B. Natalia. .c Laura. D, Ana. Preferati ca parfumul inainte de toate: A. Discret. B. CLi aroma de fructe. e. Imbatator. D. Tonic, V-ar fi placut sacereti A. Ioanei d'Arc. B, Cleopatrei. C. Mariei Curie. D. Scriitoarei Colette,

8.

12.
tru A, B, C. D,

Cuvintul "carte" dv.: . r: Carte de v~zita. Carte de credit. Cartepostala, Carte de joe,

reprezinta

pen-

9.

dv. sa fie,

Femeie fatala, intelectuala sau ingenua?

Care femeie nu a incercat, macar 0 data in viata, sa seduca un barbat? $i care ferneie nu a simtit, macar 0' data in viata, ca are intr-adevar ceea ce se numeste pu-tere de seductie? Raspunzind la intrebarile de mai jos, Yeti afla daca srntetio femeie fatala, 0 intelectuala, 0 ingenua sau 0 .. , antiseducatoare, La fiec~re intrebare incerc~iti nurnai una din cele patru variante de raspuns, Cum preferati sa dormiti? A 1ntr-o vaporoasa cama§a de noapte, B. Inbluza LUI de pijama. C. Intr-un tricou, D. In tinuta Evei. Cu ce asociati cuvintul "rosu"? A. Buze. B. Negru. e. Cireasa. D. Mo§ Craciun. A veji 0 intilnire cu EL pentru prima oara, Ce Yeti purta? A. Taior sexy §i pantofi cu toe inalt. B. Minijupa §i pantofi fara toe, e. Fusta despicata §i pantofi eu toe inalt: D. Pantaloni ~i pantofi sport. EL va invita la restaurant ~i va ofera ceva de haul. Ce comaridati?

Care este proverbul dv. preferat? A. Ochi pentru ochi,. dinte pentru dinte. B, Noaptea toate pisicile sint negre. C. Cind pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe rnasa. D. N u trezi leul ce doarme. Ce articol ati fi tentata sa cititi mai intii? A. Gata cu ridurile! B. Femeile rcapricioase Ii fac praf pe barbati. "C. Barbatii preistorici erau virili? IJ. Oricind pregatite! A, B. C. D,

13.

14.

10.

sfatul:

1.

A. Whisky. 13. Sampanie. C .. Suc de fructe. D, Vin. Daca v-ati reincarna in pasare, ce prefera sa f:ili? A. Pescarus. B. Paun. C. Vrabiu\a.

Este ora rs. Va despartiti de frurnosul dv. coleg de birou spunindu-i: A, Salut! B, Bye! C. La revederel lata cum este cotata fiecare lA= IB= 1C= + lD= x 6A= 6B= + 6C= 6D= x

11.

15~V-ar

fi ~lacut sa inventati: Tocurile cui. Masina de scris. Pi Iota. Papusa-manechin,

2.

5.
ali'

• ..

intrebare:

D. Cucuvea,

3.

Daca ali avea dreptul la un singur produs cosmetic, ce anume a~ alege? A. Ruj. B. Fond de ten, C. Rimel. D, Crema hidratanta. Pentru a uita un esec In dragoste: A, Va intilniji eu 0 prietena, B. Va gasili un alt partener.

6.

• ..

2A= 2B= + 2C= x 2D= 7A= x 7B= 7C= + 7D=

11A= x llB= llC= + lID= •

..

l2A= + 12B= 12C= x 12D=

.. • .. ..

"

3A= + 3B= 3C= • 3D=x 8A= • 8B= x 8C=. 8D= +

..
• •

4A= + 4B= • 4C= .. 4D=x 9A= + 9B= 9C= • 9D= x

4.

7.

Daca nu obtineti o~ajoritate de sernne de acelasi fel §i daca ali obtinut dona simboluri la egalitate, luati-l II! considerare pe eel pe care l-ati ales primul In derularea testului.

13A= + l3B= 13C= 13D= x

14A= 14B= 14C= + 14D= x

.. • ..

SA= x SB= 5C= .. 5D= +

10A= lOB= lOC= + 10D= x

.. • ..

l5A= (I 15B= + ,15C= x 15D=

"

.J'

;"'-

146
de I : smteti 0 femeie fat.alli. A seduce reprezinta pentru dv. oneeesitate! Acordati 0 mare importanta aspectului dv. fizic, S'inlet1 foarte sexy §i adorati sa fili privita, admirata, dorita. Pentru dv., a atrage privirile barbatilor reprezinta un ' joe. Cind cistigati, cind ei se la picioarele dv., jubilati, Dar cind pierdeti, sinteti tare nefericital Dar oare merits sa jucati acest jo~? Caci trebuie sa ~titi ea dincol.ode masca de femeie fatala se ascunde 0 femeie adevarata, 0 femeie care nu cere decit sa fie cunoscutal Ati obtinut a majoritate de + : slnteti 0 intelectuala, Sinteti 0 femeie, dragula,dar nu va bazati puterea dv. de seductie numai pe aspectul fizic. Sinteti inteligenta §i aveti 0 personalitate foarte puternica. Puterea dv. asupra barbatilor se ascunde in cuvinte. Vacca dv. ii face pe ceilalti sa vibreze! Chiar daca mai privesc citeodata picioarele vreunei frumoase necunoscute, ei 5e vor intoarce intotdeauna la dv. pentru a dialoga. Doar §titi sa 0 faceti atit de bine! Ati obtinut 0 majoritate de u : sinteti 0 ingenua, Agasanta sau sarmanta, nu le puteti fi indiferenta, Pentru a seduce, preferati sa va prefaceti naiva, desi sinteti extrem de perspicace. Barbatii se simt pusi in valoarealaturi de dv., caci au irnpresia di sint puternici, utili, .inteligenti ... Pareti alit de fragila, atit de neajutorata! Puterea dv. de seductie este In8a de temut. Aviz amatorilar! . Ati obtinut 0 rnajoritate de x : smteti 0 antiseducatoare. Pentru dv. nu are importanta parerea celorlalti; va siriltiti, bine asa cum sinteti'A ~i totusi seduceti, desi nu va pierdeti timpul incercind sa placeti cu orice pre]! Inainte de mice, va cautati echilibrul personal. Aveti 0 multime de prieteni carora Ie place spontaneitatea 'dv. Sinteti 0 persoana defncredere, femeia reconfortanta pe umerii careia, barbatii doresc sa se sprijine ... §i alaturi de care vor sa ramina! (L.D.)
0

147 Evaluati-va ~~----------------.-----------.

Cum gasiti atmosfera din desenul de mai jos? a. vesela: b. agresiva; c. de dezbinare. Cum apreciati gluma? a. neinspirata; b. buna; ~. rautacioasa, De ce vrea sa 0 sperie? a. ca sa se sirnta superior; b. dintr-o bucurie rautacioasa: C. cei ce se iubesc se tachineaza. Ce parere aveti despre reactie? a. absolut exagerata; b. absolut 110rmala; C. pripita. Rel~tiile dintre cei ~oi smt.. a. ...schimbatoare; b. ...copilaroase; ...incordate.

sentimentele

Interpretarea rezultatelor
A~. obtinut majoritate

1.

Cum va simtiti trecind printr-un restaurant arhiplin? a. indispus; b. nesigur;e. normal. Vasimtiti adesea in plus? a. niciodata; b. deseori; uneori.

6.

ana

2.

7.

c.

3.

La ce va ginditi in primul rind cind auziti expresia "sirma ghimpata"? a. siguranta; b. aparare; c. agresiune, Oamenii care spun intotdeauna ee gindesc sint, .. a jignitori; b .... uneori imprudenti; c sinceri. Cum reactionati nedreapta? a. nu 0 iau In seama; nit; c. clarific situatia,

8.

4.

9.

5.

10.

la

imputare jig-

C.

b. rna .simt

Smteti
urmeaza.

persoana' sensibila?

Sinteti .o persoana sensibila, U§O[ impresionabila? Nu top eei care apar ca niste indivizi robusti trebuie luati intotdeauna ca .atare, Se intimpla ~i ca un invelis dur sa ascunda un rniez moale - un "suflet" sensibil. Invers, 0 persoana aparent vulnerabila poate da dovada de .0 tarie de caracter ie§ila din comun. Deci dumneavoastra cum sinteti? Cit de sensibilta): slnteti in realitate Yeti afla din testul care

148 Psihoteste ------------~------~----Calculati cu ajutorul tabelului numarul

Intrebare 1 2 a 0
'1\

;~ _-------------1-4...:;9---Evaluari-va

sentimentele

6
9 0 5 9

3
4 5

6 7 8
9 10
I

1
5 9

de puncte realizate Raspuns c b 9 5 0 9 5 0 4 9 1 9 6 0 4 9 9 0 4 0 9 5

Care dintre urmatoarele meserii se pare eel mai putin periculoasa? a. Agent CIA. b. Vulcanolog. c. Cascador,

1.

VI

unui conflict armat. Ce ati alege? a. Sa faceti parte din "Crucea Rosie".
b. ramine\i In spatele birouri. c.Sa mergeti pe front.

Sa

frontului,

in

Va aflati intr-o cladire in f1aeari §i vi se arunca 0 scara dintr-un elicopter. La ce va ginditi? a. "Mama! Adio! ..." b. "Fie ce-o fi! Ma due!" c. "Pot sa fiu §i eu caJames Bondi"
dad! slnte~ atacat Sinteti invitata Va deghizati in: a. zina;

2.

Ce va sperie eel mai putin? a. Catastrofele naturale. b. Violenta oamenilor. c. Singuratatea. Sinteti blocata de 0 avalansa, impreuna cu alti zece turisti, intr-un autocar In rnunti. Dupa douasprezece ore de asreptare, nu mai aveti nici apa; .nici .mincare. Ce faceti? a. Ii imbarbatati pe ceilalti, spunindule ca ajutoarele vor sosinegresit. b. Asteptati rabdatoare ca lucrurile sa se aranjeze. c. Plingeti de frig §i de fries,

9.

10.

Interpretarea rezultatelor
3-28 'puncte: aveti
0

3.

la un bal mascat.

constitutie

sufleteasca

robusta.iChiar

stresul psihic nu va afecteaza, se loveste de un invelis .impermeabil. aceasta consta secretul starii de plictiseala care va caracterizeaza: nu lasati lucrurile sa ajunga la dv., va ascundeti personalitateasub un clopot protector. Cu toate' acestea nu sinteti invulnerabil - exists un "ac pentru cojocul fiecaruia". 29-63 .puncte. vslnteti un om sensibil, dar aceasta nu inseamna orice neplacere Va afecteaza in mod deosebit. A~ invatat ~i1 treceti peste unele esecuri §i sa va ascundeti dezamagirea. In oriee caz,. atunei .cind cineva va supara sau se foloseste de slabiciunile dv., va suparati §i sinteti foarte contrariat, ceea ce nu trebuie sa va nelinisteasca, Tocmai aceste reactii arata ca nu sinteti un. "superman" §i astfe1 deveniti .mai tangibil, ceeace va face mai simpatico " 64-90 puncte: sinteti foarte sensibil fata deevenimentele din jurul dv. Toate manifestarile celor ce va inconjoara le luati in series. AYeti tendint~ de a cauta in cea mai nesemnificativa observatie 0 .intentie ascunsa a parteoerului. Se tpune In8a iutrebarea dad presupunerile dv. sint corecte. Sensibilitatea v~ mai joaca uneori farse: se intimpIa sa interpretati gresit anumit~ gesturi. Incercati sa nu va mai puneti atitea probleme. Viata devine rnai problematica atunci cind se ia totul prea in serios. (H.P.)

deschis, nu faceti prea mare caz din aceasta. Pe scurt: tot ceea ce are de-a face cu

In,

b. soricel;
c. Maiea Tereza. curajul pentru

ca

Ce verb reprezinta dv.: . a. a salva; b. a munci;

4.

c. a vorbi,
Va aflati pe plaja §i auziti sirigindu-se: "Ajutor! Un rechin!". Ce faceti? a. aruncati in val uri pentru ~-l salva pe eel aflat In pericol. b. Alergati dupa .Salvamar". c. Incepeti sa tipati, ascunzindu-va sub prosopul de plaja,

trezesc in toiul noptii. Ce faceti?

a. Chemati politia. b. Sunati la vecini §i cereti explicatii. c. Vii culcati, gindindu-va ca 0 sa se ocupe altcineva de asta. De obicei, spontan: a. dragostea dv.; b. banii; C. timpul.

11.

Urietele

copilului

vecinului

va

5.

vs

12.

ce oferiti

in mod

La care din urmatoarele ievenimente ati fi vrut sa partiei pati? a. Revolutia franceza. b.' Inventarea tiparului. c. Prerniera unei piese de Moliere.

6.

Ave!! stofade eroina?

Pentru a ..afla raspunsul la aceasta intrebare, incercuiti varianta care considerati ca vi se potriveste cel mai bine de la intrebarile de mai jos:

7.
C.

V -ar placea

a. leoaica; flururas.

sa

va reincarnati

in:

In care din urmatoarele filme v~ar placea sa detineti rolul principal? a. .Pe aripile vintului' - Scarlett O'Hara. b. "ET." de Steven Spielberg. c. .Jvlarele Albastru" de Luc Besson.
Sinte]! Intr-un magazin. Sub ochii dv., un barbat omoara 0 ferneie §i fuge.Ce faceti? a. Blocati u§a, strigind: "Uciga§ul!",

13.

b. gazela;

14.

bui

8.

In anul 2050, §i femeile VOl' tresa participe in cazul izbucnirii

150
J~~ __ ---------------------

151

Evaluati-va sentimentele

b. Nu va miscati, rarninind fara replica. c. Puneti rnina pe un obiect greu, pentru a lovi §i dv. bruta,

Pentru cine sau pentru ce v-ati sacrifica viata? a. Penrru opiniile dv. b. Pentru familie. c. Pentru nimeni §i nimic.

15.

Totcu el v-ati casatori?

Toate ferneile sint convinse ca stiu ce sa raspunda in cazul in care cineva le-ar adresa intrebarea: "Dad ar . fi 8-0 luati de la inceput, l-ati alege tot pe actualul sop". Luate insa prin surprind,cre,. ele raspund in functie vde situatia casniciei in rnomentul respectiv. "Bineinteles", spun uncle fara ezitare. "Nu sint convinsa", dau altele replica dupa 0 c1ipa de gindire, Majoritatea sotiilor tinere, in primii ani de casnicie, caracterizati in general prin irnpresii §i emotii pozitive, n-au nici 0 indoiala ca si-au Iegat viata exact de barbatul care le corespunde cel mai bine. Dar, dupa trecerea a 7, 14 sau 21 de ani, EL va fi apreciat deja dupa alte criterii. Va propunem, in continuare, un test care - speram - va va ajuta sa raspundeti la intrebarea din titlu, La formularea intrebarilor ce urmeaza-s-a \inut seama atit de Iarmecul ani lor deIa inceput ai vietiitn doi, eft ~i de faptul ca 0 data cu trecerea timpului aceasta devine obisnuinta §i nu rareori 0 convietuire chinuita, Cum apreciati ca este casnicia dv.? a) idilica b) normal de fericita c) cind vesela, cind trista d) chinuita e) groaznica Dar sotul? a) desavirsit b) acceptabil c) .are tendinta de a domina d) increzut e) un caracter slab f) un adevarat rebut Ce caracter are sotul dv.? a) vesel §i optimist b) asemenea celui al unui copil scoala din clasele mari c) calm, linistit d) pasnic e) suparacios §i pesimist

Cotarea raspunsurilor
1.

2. 3. 4. 5. 7. 9.

a 3 1
1

6. 8:

10.
11. 12. 13. 14. 15.

5 5 5 5 3 3 5 3 5 3 3 3

5 3 3 3 1 1 3 1 5 3 5
1

c 1 5 5 1 3 3 1 5
1

1 1 5

1 1 3 5 5 1

1.

Cum apreciati "calitatile de amant" ale sotului dv. t a) este perfect b) exagerat de pretenjios e) cam, indiferent d) nu e rau In ceea ce priveste sportul, alte preocupan vizind timpul liber, preferintele sotului: a) sint .identice cu ale dv., b) se fntimpla Sa corespunda c) sinttotal diferite

5.

.Adunati cifrele incercuite. Suma obtinuta reprezinta scorul dv.

2.

6.

0 antieroina prin excelenta; nu veti reusi sa salvati nici macar 0 muses de ia moarte! Totul va sperie §i nu aveti nici un strop de curaj. Nu prea aveti initiative, nu slnte\i in stare sa rezolvati 0 situatieproblema. Sinteti hiperfeminina, senzuala §i fragila, frica dv. protejindu-va in situatiile cele mai traumatizante. Incerca~ sa ie§iti din rezerva dv. din cind il1 .cind §i sa participati la ceea ce se petrece in jur. Intre 35 §i 54 de puncte: 'Mary Poppins. Batrina doamna ce risca sa fie calcata intimp ce traverseaza strada, pisoiul ce nu mai po ate cobori din copacul in care sea' catarat, femeia careia i s-a Tacu! riiu in metrou pot conta pedv.Nedreptatea din jur, micile sau marile necazuri ale celorce va inconjoara, nimicnu ,:va sperie §i sinteti intotdeauna ga.'ta sa sari}i in ajutorul celor ce au nevoie de dv. Il1teleapta, plina de bun sim], aveti singe rece §i 0 imaginatie bogata. Sepoate conta pe dv. Inlre 55§i 75 de puncte: Wonder Woman. Nu va e teama de nimic §i traiii viata din plin, Campioana a cazurilor disperate ~i citeodata a celor pierdute, reu~iti sa salvati multe persoane datorita curajului si energici dv, Obisnuita cu cele mai grele sarcini, va place sa va autodepa§itJ§i incercati intotdeauna sa faceti tot ce va sta In puteri. Sinteti insa putin cam inconstienta §i adesea treceti prin situatii ell adevarat periculoase, Fiti mai realista §i centrati-va mai mult actiunile asupra propriiIor preocupiiri, (L.n.)

Intre 15 §i 34 de puncte: Betty Boop .. Sinteti

!nterpretarea

rezultatelor

3.

de

en timp petreceti impreuna? a) cit se poatede rnult . b) destul de putin c) in masura posibilului, ne evitam
Cind sinteti impreuna: a) discutati cu plikere . b) nu prea aveti ce va spune c) conversati in general putin d) discutati in contradictoriu Obisnuiti sa rideti impreuna? a) adesea §i din aceleasi motive b) adesea, dar unul de celalalt c) uneori

7.

8.

II

Cum apreciati acum tabieturile sotului pe care cindva Ie gaseati simpa. tice, atragatoare? a) le gas esc §i acum simpatice b) putin enervante c) insuportabile

4.

9.

152 --------------~----------- Psihoteste

d) nu exists nimic care, sa ,va facasa

__--~----

1-5_3---Evaluati-va
1mi place sa fiu "pus la punct" cu

sentimentele

rideti

10.

a) destul de des §i cu furie b) uneori, dar renuntati repede c) niciodata

Va certati:
de raspunsurile date.racordati-va d-5, e-7. 2. a-L: b-Z, c-4, d-", eA, f-7. 3. ac2, b-5, c-l, d-3, e-5. 4. a-I, b-4, c-7. 5. a-I, b-5, c-7, d-2. 6. a-I" b-4, c-7. 7. a~l, b-4, c-7. punctajul astfel:

'Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor

imbracamintea. §i rna bucur cind reusesc sa atrag atentia asupra mea prin imbracaminte §i prin manierele pe care le am? Am singe rece §i sint stapin pe mine in situatii neprevazute §i periculoase?
Ma descurajez am stari §i, momente

1.

"13 .Sint
mijloacele

inclinat mele?

sa traiesc

peste

In funqie
1.

a-I,

b-2, c-3,

2.

Am un accentuat sim] de inferioritate sau c Iipsade incredere in mine pe care incerc 8-0 ascund? Sint inclinat sa pling Ia 0 piesa de teatrusau la un film emotionant? Micile ies din fire?

14.

3.

destul de usor de depresiune?

§i

15~

4.

b-5, c-3, d-7. 10. a-7, b-I, c-3. Calculati surna punctelor obtinute. Adaugati la rezultat Inca 5 puncte daca sirtteli casatorite de mai putin de 7 ani sau scadeti tot atitea in cazul in care va apropiati de nunta de argint. Daca ati obtinut mtre, 0 §i 22puncte: nu aveati nevoie de acest test pentru a raspunde, fara a sta pe ginduri, v-ati casatori cu acelasi barbat, ochii dumneavoastra EL este perfect sau aproape. Va recomandam sa sarbatoriti constatarea petrecind impreuna 0 seara placuta. Un scor situat intre 23·34 puncte arata ca nu va apreciati casnicia ca fiind suta la suta reusita, dar ati invatatsa"i suportati §i momentele umbrite, Daca ar fi sa 0 luatirle la inceptit, v-ati disatori totusi fie cu acelasi barbat; fie eli cineva care i-ar semana foarte mult. 35-36 pnncte: dupa toate probabilitatile, cu mintea de acum, nu pe EL l-ap alege (cele cu peste 20 de ani de convietuire n-ati uitat, speram, sa scadep.5 puncte). Sotul v-a deceptionat III buna masura §i "ceva nu merge" in casnicia dumneavoastra, Dar oare ce? Nu u,itati ea reusita, fericirea conjugala nu depind numai deunul, ci de ambii ,parteneri. De ce nu va hotarili sa discutati sincer, sa analizati temeinic problemele care' va preocupa? (V.P.)
I

9: a-I,

8. a-I, b-5, c-3, d-7.

Si'nt inclinat sa fiu foarte categoric, iritabil san chiar dogmatic, cind sustin ,0 parere impotriva unei opozitii puternice?

16.

suparari

rna fac

sa-rni

Sint inclinat sa impresionez cu superioritatea mea pe ceilalti oarneni?

17.

Solitudinea imi este agreabila, place sa fiu singur?

5.

1mi

afirm [ala de altii?

18.

Sint dominator,

imi place

sa rna

ca

In

le regret?

6.

,Spun

adesea lucruri

pe careapoi

simpatia mea sint

19.

Aproape totdeauna altora?

caut sa cistig

pasnice

7. 8.

Rela\ii1e cu familia §i armonioase?

20. 21.

Si'nt furios Simt

cind am necazuri puternica

sau neplaceri?
0

§i actiunile

Ma simt adesea altora?

ranit de cuvintele

antipatie

[ala

de unele persoane?

9.

Sint gata admit am gresit cind Irni dau seama de aceasta?

sa

ca

Devin plin de invidie cind altii au succese?

22.

§i gelozie

Si'nt inclinat sa dau vina pe Si'nt foarte altii pentru greselile §i erorile mele? ~ mentele altora?

10.

23.

atent

[ala

de senti-

prin-tre

fl.

Ma plasez eu insumi primul aproape toate rudele mele? gindul ca n-am avut

Ma infurii sau rna necajesc sea §i am certuri cu oamenii?

24.

ade-

Autoevaluarea maturizarii socio-afective

Cit de matur sinteti din punct de vedere afectiv? Va propunem un chestionar pentru a afla raspunsul, Raspundeti' la fiecare intrebare cu DA sau NU, dupa cum vi se potriveste eel rnai bine,

'Nutresc noroc in via\a?

12.

25.

Mil gindesc are rost?

uneori

ca

viata

nu

154
Evaluate §i raspunsuri

Psihoteste

Se acordf fiecarei intrebari punctajU1 conform tabelului urmator. Se face suma §i seimparte la 25.
l

Nr. ert. 1 3

DA

26
7 11

NU

Punetaj

7 20 21
30 8

25 22-25 20-22 18-20

16-18 14-16

Gradul de maturizare afectiva maturizare emotionala foarte inalta, perfects, deplin maturizat emotional maturizare emotionala relativ rnalta
/

£E&

4 5 6
7 9 10 11

12 40 10 31 11 26
7 11 13 7

III

20 9 20
10

maturizare emotional a normals, echilibru emotional maturizare maturizare emotionala emotionala mijlocie de limita emotionala

e ell

12
13

14 15 16
17

5 11
7

26 25 29 26 25
30

usoara nematurizare

28 25
30

Sinteti

persoana sociabila?

12-14

relativa nematurizare emotionala; fii»ta adolescentina din punct de vedere al maturizarii ernotionale fiinta copi,laroasa din punet de vedere al maturizarii emotionale fiinta infantila din punct de vedere al maturizarii emotionale .

18 19 20 21 22 23 24 25 (p.M.)

12
7

24 20 21 21 20 20
7

10-12 .

10

II

22 10 5

Societare, cunostinte, prieteni, familie: i'ncc fel traiti dv. in aceste medii, atit de diferite, dar atit de indiferente unele Cll celelalte? Sinteti devotat aproapelui dv, angajat pe plan social, implicat in viata familiala sau sinteti un individualist care nu suporta regulile impuse de coabitarea §i contactele cu semenii? Va place sa rarnineti singurta) acasa ~i nu incercati aproape niciodata nevoia de a ie§i in lume sau, dimpotriva, aveti rnereu prieteni, cunostinte in vizita? Va prezentam a serie de §ase teste care va pot oferi un raspuns la aceste intrebari, Raspundeti sincer §i spontan la cele sase grupe de intrebari, incercuind raspunsul care se apropie eel mai mult de modul (felul) dv, de a "gindi §i actiona. Verificati numai lasfirsit (dupa ce ati raspuns la toate grupele de intrebari) punctajele obtinute pentru fiecarc test in parte.

I. AWTI Snvq CMC?

Dupa parerea dv. majoritatea oamenilor respects legile nurnai de tearna de a nu fi pedepsiti? a) Da, de cele mai multe ori. b) Nu. altor nationalitati (a oamenilor de alta nationalitate decit cea romana) s-ar trai mai bine in orasul dv.? a) Da, b)' Ce prostie!

1.

Credeti ca persoanele din interes sint: a) Numeroase. b) Rare.

3.

care mint

2.

Fat-a prezenta

Atunci cind vedeti jandarmisau 'politisti ce faceti? a) Faceti un ocol, nu se stie niciodatal b} ,Va simp!i protejat.

4.

156
Ati asistat, pina acum, la un consiliu al primariei din orasul dv.? a) Uneori. b). Niciodata. Ati dat aju tor . la nurnararea voturilor la unul din centrele de votare? a) Da. b) Nu. Ce parere aveti despre -persoanele care incearca tot felul de manevre pentru a evita serviciul militar? a) Nu sint prosti. b) ~i dad toata lumea' ar proceda la fel? Ati participat la a manifestatie pentru adunarea unor fonduri pentru 0
cauza nobila? a) Da. b) Nu.

in relatie cu ceilalti
deauna timpul sa, faceti acest lucru ~i aruncati ambalajele impreuna cu resturile pe care Ie contin, Credetiica pentruaschimba societatea, trebuie mai inainte de to ate: a) Sa-i schimbam pe cei care conduc. b) Sa incepern prin a ne face datoria. dv. civic este mediu. Lenea va impiedica uneori sa respectati regulile pecare le .aprobaji, dar pe care le g~siti atit de jenante cind va privesc pe dv. Daca nu va ginditi la binele comun, atunci ginditi-va la faptul ca respectarea regulilor este in avantajul dv. Ce s-ar intimpla daca ~oata lumea s-ar purta ca dv.? , De la 4 la 0 puncte.ln mod cert, nu sinteti facut pentru a trai in societate, ci intr-o caverns. Este singuru1 loc uncle ap putea trai in deplina .Jibertate", lara aceste reguli fastidioase. Fara Indoiala, sinteti un individualist §i ginditi ca traiul in corn un aduce mai multe neplaceri decit avantaje. eel mal bine este sa nu rim vecini cu dv.

5.

6.

11.

7.

In majoritatea locurilor publice este interzis fumatuL Ce parere aveti? a) Este un lucru normal. b) Este 0 interdictie inutila,

12.

n.

SINTETI TOLERANT CU CEILALTI?

a) Ii spuneti ca parerile sale sint 0 of ens a pentru parerile dv. democratice §i pentrp Constitutie. b) Nu ascultati §i plecati mai repede decit v-ati propus sa statio Indirect aflati ca prietenia dv. pen= tru un coleg de sex opus provoaca gelozia sotiei (sau sotului). Cum reactionati? a) Putin imi pasa. b) 0 asernenea banuiala rna raneste. Daca organizati un joe de societate en prietenii dv., ce preferati? a) Sa participe toata Iumea. b) Sa participe numai cei care cunosc jocul. Ce parere aveti despre persoanele extravagante? a) Ca se expun ostentativ. b) ca SIijt deosebite de oamenii comuni. Ce parere ayeti des pre cineva care §i-a pierdut locul de munca? a) In timp, aceasta se poate intimpla tuturor. b) NU-§i facea probabil datoria. Frecventati persoanele care nu au aceleasi idei, cultura §i stil de. viata -ca §i dv.? aj Rar. b) Adesea.

8.

,13.

Ce ginditi despre serviciul civil? a) Este rnai bun decit eel militar.' b) Evident, doi ani inseamna mult, dar daca erezi ea e bine, de ce sa nu 11 faci?

9.

Atunci cind curnparati un detergent vaginditi lagradul lui de biodegradare? a) Cu poluarea actuala, este total inutil. b) Incerc sa 0. fac.
,

Daca vi se face 0 farsa urita, cum reactionati? a) Faceti haz de necaz, b) Va suparati, foarte amabile a) Da. b) Nu.

1.

2.

Dupsdv.,
0

persoanele care fac din interes?

sint

7.

In toate orasele civilizate exists rugamintea ca ambalajelede plastic sau de aluminiu sa fie aruncate la cosurile .de gunoi numai dupa ce au fost golite, Dv. cum procedati? a) Goliti ambalajele iaainte de a le arunca la gunoi. b) Nu aveti .inror-

10.

M~rgeti pe-strada ~i in jurul dv. nu se afla nimeni. Usa\) ciinele pe care l-ati scos Ia plimbare isa-si ,fad! nevoile pe trotuar? a) Ce vreti sa-l fac? b) Cautati 8a-1 duceti intr-un loc unde nu deranjeaza.
tirziu in noapte diminuati

14.

vs deranjeaza persoanele 'care se imbuiba ·la petreceri? a) Nu In mod deosebit. b) Da, de altfel nu osa le mal invit,
Dad un prieten care v-a fost prezentat In cadrul grupului din care faceti parte incearca cu orice.pret sa fie .regele" intilnirii, ce gi'ndip despre el?' a) Ce obraznic! b) Sinte\i multumit. 0 prietena putin cam plicticoasa va roaga mereu sa 0 insotiti la medic, la cumparaturi. Ce Ii Yeti raspunde la a nu stiu cita rugaminte asemanatoare? a) Ca, uneori, s-ar putea descurca §i
singura.

3.

4.

8.

15.

Dad

privitiTa

TV (fe arte)
sonorul?

a) Da. b) Nu. urmatorului

Calcularea scorului
tabel:

Acordati-va

ctte un punct pentru fiecare raspuns care corespunde

1 3

5.

9.

b b b

2: b
4:

6
7 8

a a b a

9:b a 11 b 12 a 10

b 14 : b 15 :a
13

10.

Interpretarea rezultatelor
De la 15 la 10 puncte. Stnteti dotat cu un mare sim] civic. Pregatirea §i dv. sint bazate pe valorile libertatii §i coabitarii pasnice dupa care actionati In viata cotidiana, A vind obiceiul de a gindi II1 interesul celorlalti, va mirati atunci cind oarnenii arunca hirtii pe jos, rnurdaresc peretii (zidurile), sint lipsiti de respect fata de altii. Interveniti adesea pentru apararea drepturilor comune, dar cu rnulta pdlitete,
educatia

b) Nu sinteti Iiberra).
La 0 serata intre prieteni, 0 persoana de 0 anurnita vfrsta incepe sa pledeze pentru frurnusetea timpurilor trecute, scotind la iveala 0 serie de idealuri nosta1gice pe care dv. 19l credeti demodate. Cum reactionati?

6.

11.

158
Considerati ca sint "minciuni" propunerile acelora care vor sa-i recupereze pe drogati? a) Da. b) Nu. Vi se intrmp13. adesea sa ridicati glasul pentru a va sus tine punctul de vedere?

159 --~------------------- Eli in

a) Da. b) Nu.

relatie eli ceilalti

Daca ati avea un video, v-ati mai duce la cinema? a) Uneori. b) Daca poti vedea un film la tine acasa, de ce sa mai mergi la cinema? Daca grupul pe care n frecventati hotaraste sa faca ceva care, nu va intereseaza, ce faceti dv.? a) Particip totu§ipentru a rarnine impreuna cu ceilalti. . b) Nu este ob1igatoriu sa fiu mereu impreuna cu grupu1; in ziua respectiva renunt la ceilalti. Daca cineva va observa in timp ce lucrati, cum reactionati? a) Nu Ii acord atentie. b) Ma enervez.
a) Da. b). Nu.

12.

vs plac noutatile? a) Da. b) Nu.

Sfnte(i de acord ca foarte multi oameni nu stiu sa-si faca rnunca? a) Da. b) Nu. urmatorului

14.

necunoscut, ill general,. priviti in gol §i nu scoateti un CUVll1t? a) Da. b) Nu.

10.

13.

15.

4.

V -ati informat dad! portareasa imobilului dv. sau de la locul dv. de rnunca este rnaritata? a) Da. b) Nu.

11.

Calcularea scomlui
Acordati-va tabel: cite un punct pentru fiecare raspuns care corespunde
1

a
b

2
3

a b

5 6 7 8

b b a a

9:b to: a
11 : b 12 : b

13,: a 14 : a 15 : b

V1i intilniti des cu membrii familiei dv.? a) Numai de Craciun, 1a casatorii, botezuri etc,. b}Da.

5.

6.
7.

Interpretarea rezultiltelor
De la 15 la 10 puncte. Sinte\i dotat cu 0 mare flexibilitate mintala §i detestati atitudinile rigide. Deaceearespectati gindurile §i comportamentele diferite de ale dv., cu conditia ca ele sa nu atenteze la libertatea dv., situatie in care va vedeti nevoit sa interveniti cu tact. Rabdarea dv. este superioara celei medii. Probabil ca aceasta deschidere mintala se datoreaza unei solideculturi sau unor frecvente sederi In strainatate. Din nefericire, cei care nu va cunosc bine iau adesea aceasta toleranta ca 0 slabiciune, de' care cauta sa profite. De la 9 la 5 puncte. Sinteti 0 persoana toleranta, capabila de a fntelege punctele de vedere diferite de ale dv. Va place sa comparati ideile dv. cu ale altora. Chiar daca discutiile sint foarte stimulative, incercati }:a nu fiti prea agresiv. Dar In fata ignorantei ~i a mitocaniei supletea 'dv. se dimlmiea,za, situatie in care nu ezitati sa spuneti adevarul celorcare va ran esc sau inoportuneaza. De la 4 la 0 puncte, Sinteri de-a dreptul intransigent, aveti idei foarte precise, pe care Ie aparati cu vigoare, chiar atunci cind nu este necesar. Nu va "sim!i(i bine" cind discutati calm cu cineva care nu are, aceeasi parere ea dv., va ambalati user pentru ·Iucruri lara iml?ortanta §i incepeti imediat sa \ipati. Oricare ar fi circumstantele sau atmosfera, incercati, intotdeauna, sa va impuneji punctele de vedere §i daca nu reu~iti plecati trintind u§a., Comportamentul dv. rareori inspira sirnpatie.

Daca perrnite, apartarnent a) Da. b)

posibilitatile financiare v-ar v-ar placea sa aveti un numai pentru dv.? Nu.

12.

13.

Practicati jocuri de societate?

Va place sa luati cina la restaurant? a) Nurnai in ocazii deosebite. b) Da, 0 fac adesea. Pe care din cele dona ci:lr\i 0 preferati? a) Odiseea. b) Coliba Unchiului Tom, Ati putea comerciant? a) Da. b) Nu. Acordati-va tabel: .

8.

Vi se intimpla adesea sa fiti centrul atentiei atunci cind vorbiti? a) Da. b) Nu. Prietenii deprimati Yin sa va vada pentru: a) A gasi pe cineva care sa ii asculte: b) Sa gaseasca pe cineva care sa-i distreze, sa Ii bine dispuna. urmatorului

14. 15.

9.

profesa

meseria

de

Calcularea scorului
cite un punet pentni I
2

fiecare raspuns care, corespunde b

b 9

a
b

5
6

3 4

7 8

b b

10 II 12

a a a a

13 a 14 : a 15 :b

m. 1.

SlNTETI 0

FIINTA

SOCIABILA SAli'SOLITARA?
a) Da, pentru ca pot face ceea ce doresc. ' . b) Nu 111 mod necesar: este bine §i in' alte locuri.

Ce preferati sa faceti duminicile? a) Sa merg la stadion, b) Sa privesc meciul la TV, unde?

2.

Acasa va simtiti mai bine ca ori-

3.

In as censor, cind va aflati cu un

De la 15 la 10 puncte. Sinteti 0 fiiJ1\a sociabila. Va place compania ~l prezenta altora, va place sa aveti un public. Plin de. umanism §i,expansiv, ~oarte comunicati v §i deschis spre lume, srnteti un adevarat pol de atractre pentru cei din jur. Nu slnte\i facut traiti pe 0 insula pustie ca Robinson Crusoe. .. De la 9 la 5 puncte, Comportamentul dv. social este extrem de echilibrat. Va place compania prieteni1or, dar din timp ill timp preferati sa ramineii singur sau cu

Interpretarea rezultatelor.

sa

160
f~milia dv. ~l~nci cind sInteli cu ceilalti participant! la activitatile cornune §titi sa va distrati, fara a prea exuberant, nici egocentric. Regulile coabitarii nu va apas~, dar ~a pastrap intotdeauna 0 anumita independents fata de grup. Avind un11u:11~restrms de pnetern cu adevarat sinceri, preferati sa frecventati oameni foarte r diferiti pcntru a nu va limita la un mediu prea incremenit. . De. la 4 la .0 puncte., Sinteti putin sociabil §i va place singuratatea. Dupa termmarea lucrului-preferati sa rarnineti singur cu hobby-utile dv., 111mod .cert .numeroase, ~u sinte!i prea vorbaret §i 11Uva simtiji bine cind trebuie sa vorbiti cu pers~ane yr~1l1e: Avey U? grup de prieteni foarte bine alcsi, cu care va simi]!i dega.J~t. familie srnteti destul de rezervat, dar eei care va cunosc apreciaza aceasta calitate,

_-----..:._---=1~6~1;__--Eu in relatie cuceilalti

b) Nu. Un exemplu: sotii Curie.

==.

II:

Daca vi s-ar propune 0 munca foarte interesanta §i bine platita in strainatate, unde nu ati putea sa, mergeti cu familia, ati sta departe de farnilie limp de doi ani? a) Dad ocazia este unica, nu ezitati deloc; in fond nueste yorba decit de doi ani! b) Refuzati. Beti apji dintr-un pahar sau Iolositi un prosop deja folosit de alt

12.

membru al familiei dv.? a) Da. b) Nu, din motive de igiena, in familie vasimtiti aprobat ca §i in afara ei?
a) Da, b) Din pacate,

14.

apreciat

§i

nu:

13.

Traiti de pe 0 zi pe alta fara sa va ginditi Ia vii tor, la pensionare, la a pune bani de 0 parte? a) Da. b) Nu, nu sint inconstient, dat de dv. care corespunde 13 :b 14 a 15 :b

15.

IV.

VA

PLACE VIATA DE FAMILIE?

b) Nu, este suficient sa nu acorzi prea mare irnportanta problernelor, deoarece ele nu -sint niciodata de nerezolvat.. Celc rnai multe din visurile dv, Ie imparta§iti necunoscutilor, mai curind decit membrilor farniliei sau prietenilor? a) Da. b) Nu.

Calcularea scornlui
Acordati-va
urmatorului tabel:

Daca vedeti pe strada un baiat §i o fata Imbrali§indu-se, ce gindit; despre ei? a) Ce draguli sint! b) Nu sriu Inca ce '1i asteapta! Vi s-a fntfmplat sa gindili fami li a este uneori un obstacol calea afirmarii dv.? a) Da. b) Nu.

1.

cite un punct pentru fiecare raspuns 1 2 3 4 a b a a 5 6 b b b b

9
10 11 12'

b a
b

7.

1
8

2".

ca
In

Seara, inaintc de culcare Ii 1mbditi~ati pe loti membrii familiei dv.? a) Da. b) Nu. Dupa parere a dv., parintii sint persoanele care au cea mai mare importanta in viata copiilor lor? a) Da. b) Nu. Dad 0 Iemeie este miiritata '§i mama, credeti ca ii este greu sa se realizeze profesional? a) Da, dificiL b) Nu, cu putin efort. Se spune despre copii ca sint frumusetea vietii, dar §i ca aduc multe probleme. Credeti -ca este adevarata aceasta afirmatie? ' . a) Da.

3.

4.

Si'nteti de parere ca toti copiii ar trebui sa' fie intarcati cit mai .repede ~i incredinla~ unor institute publice? a) Sigurca da. b) Numai in cazde necesitate. Dad aveti un proicct la care tincti foarte mult sau 0 veste buna cui va adresati .in primul rind? ' a) Celui mai bun prieten. b) Persoanei pe care 0 iubesc. 'nea In familia dv. de origine dom(dornneste) 0 ambianta prieteneasca §i destinsa 7 a) Da. b)Nu.

8.

I I

Interpretarea

rezultatelor

9.

S.

10.

6.

Tmlte personajele celebre nu au avut copii sau farnilii care sa Ie distraga atentia, Sinteti de acord? ' a) Da.

11.

De la 15 la 10 puncte. Daca sinteli tillar §i inca celibatar, nuveti intirzia sa cunoasteti ceca ce reprezinta pentru dv. singura dimensiune existentiala posibila, viata in doi(cu multi copii, cit mai curind posibil). Daca sinteti casatorit, familia dv. va aduce bucuria siprotectia de care aveti nevoie, Tara sa fiti strivit de greutatea obligatiilor, In acelasi limp, unitatea §i' armonia care domnesc in familia dv. va impiedica sa aveti 0 anumita deschidere spre lumea exterioara, prieteni §i societate in general. De la 9 Ia 5 punetevVa simtiti bine in familie, deoarece ati stiut s,a pastrati contacte §i legaturi cu lumea exterioara §i, in consecinta, nuc1eul dv. familial este deschis, viu si uriciodata I1U va sufoca. Considerata ca 0 .1egatura unica, familia dv. nu este nici un colac de salvare, nici singurul moment de socializare in viata dv. Va iubiti, va apreciati mult parintii, fratii, surorile si, daca nu sinteti casatorit inca, varloriti ca noua dv. familie sa fie la feI de unita §i armonioasa ca familia dv. actuala, De la 4 la 0 puncte. Sinteti un celibatar eonvins §i iubiti prea mult libertatea dv. pentru a putea aprecia viata de familie. Intr-adevar, incercati intotdeauna sa traili singur,. chiar daca ave!i prieteni' sau 0 legatura Cll 0 persoana de, alt sex, dar fara sa va casatoriti' §i sa aveti copii. Circumstantele nu permit intotdeauna sa traiti asa cum vreti, ceea ce face ca 0 persoana care realizeaza acest scor sa fie casatorita, dar sa nu mai suporte aceasta conditie sau sa fie profund deceptionata de aceasta experienta,

162
(PARINTI ~I COPII) (Acest test se adreseaza copiilor, adolescentilor Aveti de facut reprosuri parintilor in privinta educatiei primite? a) Da. , b) Nu. Chiar daca au facut greseli, au fost intotdeauna de buna credinta. Apreciati c~ este imposibil prieten cu parinti]? a) Da. b) Nu.

.-

1..;,.6_3

Eu in relatie eu ceilalti

V. PRAPA~TIA

lNTRE

GENERATIT
§i tinerilor)

1.

Vi s-a inttmplat sa imprumutati 0 haina, 0 palarie, un pulover de la unul din parintii dv.? a) Da. b) Nu. Spuneti sau ali spus multe minciuni parintilor dv. pentru aavea mai multa
libertate?

6.

2.

sa fii

7.

din datorie, ci din placere, Scorul obtinut la testul precedent trebuie sa fie, de asemenea, ridicat. Meritul revine parintilor dv., climatului pe care stiu sa-l instaureze in cas a, dar in aceeasi masura §i disponibilitatilor dv. De la 4 la 0 puncte. Traversati, nira indoial'a, 0 faza esentiala a adolescentei care comports ruptura, uneori brusca §i violenta, cu familia dv. de origine. Daca sinteti tinar, nu ali depasit inca aceasta faza. In prezent, nu aveti raporturi prea bune cu familia dv., dar aceasta face parte din regulile jocului §i conflictului Intre ge-neratii. 0 data ce v-ati afirmat independenta §i autonornia, Yeti reusi sa considerati aceste raporturi altfel decit acum §i sa va apropiati de parintii dv, Daca aveti 0 anumita virsta, deceptiile §i neintelegerile au devenit mai radicale. Dar, cu un efort de ambele parti, acesteprobleme pot fi depasite, Estevorba numai de a face primul pas.

Ati fost la cinema sau intr-un local de noapte (cabaret) impreuna cu parintii?
a) Da,

3.

a) Da, este ceea ce au vrut, n-aveau decit sa fie mai putin intransigenti. b) Rareori. Aveti aceleasi idei politice familia dv. de origine? a) Mill mull sau mai putin. b) Opuse. Invitaji prietenii parintii dv. sint acasa? a) Da. b) Nu.

VI. PRAPASTIA mrREGENERATn

(Acest (COPII ~I P ARlNTI) test se adreseaza parintilor ai carer copii sint mari sau adulti) Gasi~ ca azi moravnrile sint intr-o stare de decadere? a) Da, b) Nu, s-au schimbat numai.

b) Nu. dv., calitatile dv. se datoreaza unei bune educatii §i mediului in care ati crescut? a) In parte. '. b) Nu .. Dv. singur v-ati format calitatile.
Dupa parerea

8.

ca §i

4.

9.

lacina

dad

cu. toate impli-nit asteptarile.

a} Da. b) Destul,

1.

Sinteti mindri de copiii dv.? ca ei nu v-au

6.

V -ar places sa' tdii~ \ace~a§i aventura ca §i eroul din "Intoarcere in vii tor" , nu mai pentru a vedea cum erau parintii dv. in tineretea lor? a) Aceasta i1U va intereseaza, cunoasteti multe momente, care v-au fost des povestite. . b) Da, ar. fi fantastic.

5.

retras",

profitati de acest lucru pentru a face -ceea ce in general va este

1O.

Dupa

ce parintii

dv.

"s-au

Apreciati cil toti copiii, 0 data ce aucrescut, rnuljumesc parintilor pentru educatia severs pe care au primit-e? a) Da. b) Nu, nil le-arn dat 0 astfel de educatie. Dupa dv., exists intr-o familie lucruri pe care copiii nu trebuie sa le cunoasca? a) Da, 1;) Nu, nu trebuie sa existe secrete. Vii place sa invitati prieteni ai copiilor dv.? a) Da, casa este rnai vesela, b) Nu, s-ar face prea multa dezordine. Apreciati ca parintii au cite ceva de lnvatat de la copiii lor? a) Luind 111 considerare experienta §i intelepciunea adultilor, este imposibil. b) Uneori.

2.

Ali facut prea multe sacrificii pentru copiii dv. ITtra sa fi~ raspIatiti pe masura? a) Exact. b) Nu, ei v-au adus §i va aduc mult, chiar daca este intr-un fel diferit de al dv.
I-ati lasat pe cop iii dv. aleaga singuri drumul in viata? a) Nu, nu erau destul de maturi, b) Da.

7.

interzis (sau ali facut-o altadata)? a) Da. b) Nu.

3.

8.

s1i-§i

Calcularea scorului
Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns dat de dv. care corespunde urmatorului tabel: 1b 4a 7b 9 ;·a 2a 5b 8 a 10 : b 3a 6a

4.

5.

Sinteti foarte afectuosi cu copiii dv., desi ei sint deja adulti? (ji mai dezrnierdati la fel ca atunci cind erau mici?) a) Nu, nu le plac dezmierdarile, ceea ce nu va impiedica sa-i iubiti. b) Da, uneori. Cred~ti ca tinerii de azi pot sa-si 'ccnstruiascs un viitor mai bun? a) Da. b) Este foarte greu.

9.

Interpretarea rezultatelor
De la 10 la 5 puncte. Relatiile dv. cu parintii sint perfecte. Diferenta de virsta nu va J'mpiedidi sa ii apreciati §i sa i'mparta§iti cu ei multe experiente §i sperante, Fiind independent §i autonom, sinteti profund legat de familia dv. nu

10.

164
Calcularea scorului
Acordati-va cite un punet pentru fiecare raspuns dat dc dv. care corespunde urmatorului tabel: 1a 4a 7b 9b 5b 2b 8b 10 a 3b 6b

't __ -------'-~_1_6_5-_-:--Eu

ill relatie

cu ceilalti

indiciu foarte Important pentru rnodul in care reu§ili sa-i cunoasteti pe ceilalti in viata de zi cu zi. La cele mai muJte intrebari se va incercui litera corespunzatoare raspunsuluipe care l-ati ales. La restul intrebarilor se va preciza modul de scriere a raspunsului.
v

Interpretarea rezultatelor
la 10 la 5 puncte. Ati reusit sa obtineti ceea ce toti parintii l§i doresc: bune cu copiii lor, legaturi afective intense iii spontane, libere de orice sau rigiditate. Fiind constientiza reprezentati puncte de referintamdispentru dv., va dati seama, In acelasi timp, ca ei trebuie singuri sa-§i faca in viata. Veti culege roadele unei astfelde educatii cind copiii dv. vor fi adulti (sau sintep in curs de a profita de asemenea relatii). Daca cop iii dv. au obtinut acelasi scor la testul care iipriveste, succesul dv. este confirmat. De la 4 la 0 puncte. Nu aveti raporturi bune cu cop iii dv. fiindca inainte de toate sinteti preocupati de a fi respectati, de a va impune autoritatea §i punctele dv. de vedere. Daca copiii dv. sint inca tineri, va ginditi, probabil, ell tensiunile dintre dv. se datoreaza atitudinii lor, liberalizarii moravurilor §i va asteptati la 0 schimbare cind ei vor fi adulti. Dar 0 neintelegere profunda se sterge foarte greu; eel mult ea seva .estompa 0 data cu trecerea anilor, insa nu yeti ajunge niciodata sa creati climatuJ de intelegere iii afectiune pe care 11 vedeti in alte familii. (M.R.) De raporturi autoritate pensabile un drum

De cele mai multe ori, cind doua se intilnesc, i§i string mina. Dar sint tot atitea stringeri de miini elli indivizi sint. lata citeva tipuri: 1. simpla, rapida, cu 0 privire care "se mfige'' in ochii dv 2. invaluitoare, de durata, scuturinduva mina in rnai multe reprize 3. moale §i fugitiva, cu 0 privire laturalnica 4. 'aparent normala, dar cu o palma
persoane jilava,

1)

Ii cunoastetipe cei de .]fuga dumneavoastra?

lata acum patru atitudini ~i temperamente: a - emotivitate, nervozitate b - atitudine cornerciala c c atitudine xlinarnica d - atitudine de. refuz. Preciz.ati care atitudine corespunde fiecarui tip de string ere de mJ'na (scrieti litera corespunzatoare in dreptul cifrei). In lucrarea "Psihopatologia vietn Sigmund Freud se refera la o personalitate politics marcanta care,
importanta a a zis: "Declar

Va

figuri:

sugeram patru interpretari posibile ale caracterului pornind de Ia aceste

a - dinamic, dar impulsiv b - meditativ §i putin inhibat

c - reflexiv
§i totusi

eficient

sociabil,

dar fara profunzirne

de

2)

cotidiene",

Pentru a reusi in vial a, in munca, prietenie §i dragoste, este necesar sa.jntri In relatie cu alti oameni. Indiferent cit ar dura relatia, 0 zi san 0 viata, reusita ei solicits 0 armonizare a celor dona personalitatiror, aceasta necesita cunoasterea personalitatii celuilalt. Cel ,ce-i cunoaste pe semenii cu care interactioneaza are un evident avantaj fala de eel care l1U ii cunoaste: ultimul pare un 'sarman navigator fara busola intr-o noapte fill'a stele: ori subestimeaza, ori supraestimeaza eronat personalitatea celorlalti, face mereu greseli, ia hotariri in contratimpsau in contrasens. In procesul de cuncastere a celuilalt avem la inderninadoua "anne": intuitia, 111.sensul ei de descoperire brusca .a trasaturilor de. personalitate ale celuilalt, fara a ne da seama cum am reusit; cunoasterea §tiintificlt a fizionorniei, rnorfologiei, struclurii corporale, scrisului, personalitatii §i manifestarilor sale comportamentale, In cele ce urmeaza va propunern un test. Acesta va va permite sa. estimati care este in ceea ce va priveste eficienta celor doua modalitati de cunoastere a semenilor. Mentionam ca nu numai prccizia raspunsului, dar §i viteza este un

deschiziud 0 sedinta Camerei Deputatilor,

fiecare Figura ce interi se potriveste cel mai bine (scrieti litera corespunzatoare in, dreptul cifrei). pretare Cercetarile psihologice asupra soferilor au relevat ca 0 persoana care a avut un accident se expune statistic mai mult riscului de a avea un mare accident decit 0 alta care nu a facut niciodata un accident. Incercuili litera corespunzatoare parerii dv. a - da, cercetarile specializate demonstreaza eli exists un cornportament caracteristic, predispus la accidente de circulatie b - nu, toate aecidentele sint datorate hazardului §i ele se pot intimpla, in aceeasi masura, oricui.

gindire. Aratati pentru

sedin]a inchisa", In lac de: "Declar sedinta deschisa''. Care este interpretarea cea mai plauzibila a acestui act ratat? a simpla eroare datorata oboselii sau emotiei b - nu astepta nirnic bun de la acea §edinta care ar fi vrut sa se termine inainte de a incepe.

4)

3) Desenele alaturate reprezinta patru expresii ale fetei foartediferite una de alta.

166

Psihoteste
In general, accasta .ar arata 0 adaptare dificila la viata in societate, Ce parere aveti despre aceasta afirmatie?
a - verosimila

167 Eu ~,~-----------------------

in relatie cu ceilalti

Observati tinara femeie bine imbracats care merge in fata dv. pe strada: are grija sa nu coboare sau sa urce pe trotuar cu piciorul sting. De ce credeti ca procedeazaasa? Incercui]! Jiteracorespunzatoare celei mal verosirnile interpretari: a - simpla atitudine de joaca, un pic
puerila ,

5)

ca,

b .- putin verosimila. Ne putem face 0 prima parere des pre inteligenta unui am bazindu-ne numai pe calitatea privirii sale sau pe marimea fruntii sale? a - da, In general b - acestea nu au nici 0 legatura cu inteligenta. Cunoasterea zodiei unei persoane furnizeaza indicatii valabile asupra caracterului sau? a - da b - nu.

8)

b - gest inutil, care ascunde 0 anxietate reala §i 0 teams pasagera. Una dintre cele mai cunoscute clasificari a personalitatii este ceaa lui C. G. Jung in introverts (centrata pe sine) ~i extroverts (orientata spre exterior). lata zeee trasaturi de. caracter, cite cinei pentru fiecare tip. Alegeti-le pe cele apartinind tipului introvert (notat cu a) §i tipului 'extrovert (notat eu b), incercuind una sau alta dintre litere. L Usor tulburat de un eveniment a b 2. Sensibil la zgomot a b 3. Prefers sa acjioneze decit sa vorbeasca a b 4. Tolerant fata de ceilalji a b 5. Indiferent daca lucrurile merg rau a b 6. Accepts greu ordinea §i disciplina a b 7. Prefera sa schimbe lumea decit sa i se adapteze a b 8. Are numerosi prieteni a b 9. Atunci cind vorbqte,' nu "maninca"
cuvintele

6)

lata §i trei scurte descried caracteriale: a - arnator de contort fizic; amabil . fara discriminare; somn bun, In. general b - amator de aventurh; are nevoie de exercitiu, curaj fizic, rnaniere directe, mergind pina la placerea de a face gaIagie c - gust marcant pentru intimitate; sentimental in secret; adesea anxios §i cu insomnii; mare tensiune mintala, eoncentrare. Precizati care descriere caracteriala corespunde fiecarui tip de structura corporals, seriind litera corespunzatoare In dreptul cifrei, Dupa unele cercetari psihologiee, exists anumi te trasaturi de caracter dominante la fiecare persoana care desfasoara eu suceeso anumita pro fesic. A yeti cinci profesii: 1. ziarist 2. sportiv 3. actor 4. savant 5. artist lata a(:U111cinei cuvinte-cheie:
a ~ actiune

'~

....

'

.••.

G
Care dintre cele doua miini apartine, dupa parerea dv., omului mai indemiriatic §i mai priceput la mesterit? a - mina lunga, "aristocratica", avind degete prelungi . b - mina scurta, patrata, bondoaca, Psihologul Charles Koch. a propus un test destul desimplu, denumit "testul arborelui", care ne perrnite, dupa parerea lui, sa distingem intre citeva tendinte fundamentale. Trei persoane au primit indicatia: "Desenati un capac, cu exceptia bradului". S-au obtinut trei desene diferite:

9)

11)

10) Psihologul american Sheldon considers ca exists un raport intre structura corporals §i caractcr. lata trei desene care redau schematic fizicul a:
trei persoane diferite:

14)

b - adaptare c - contemplate d perseverenta e dorintade manifestare Asociati celor cinei profesii cite un cuvint-cheie, scriind litera corespunzato are in dreptul cifrei. Srnteti capabili ca la prima pri vire sa spuneti dad parul unei femei este vopsit sau dad po arta peruca? a - da b - nu. Se spune ca mina este prelungirea gindirii umane.: Para a intra in detalii, forma generals a miiniieste un indiciu pentru ane face 0 ideedespre aproapele nostru, lata doua tipuri diferite de 1115:ini:

12)

a b 10. Prefers distractiile a b

atletice

Un psiholog afirma ca nimeni nu poarta barba fara un motiv special §i

7)

1. musculos, maxilare patrate, abdomen plat, urneri largi, piept bombat 2, zvelt, mal degraba inalt,l11iini subtiri, tenta albicioasa a pielii, piept scobit 3. mai degraba gras, eu burta, picioarele scurte, ten proaspat.

13)

3· II-

168 Psihoteste ------------~~---lata acum trei caracterizari foarte libere ale unei persoane: a - vesela, optirnista, cu picicarele "bine .infipte In pamint", mai interesata de eoncret decit de speculatii metafizice b - complexata, saracWi de inhibitii c - ambitioasa in plan intelectual, dar cudese nerealizari; nu are indentinare §i simtul eoncretului. Asociati fiecare earaeterizare cu unul dintre desene, scriind litera in dreptul

..

169 Eu ~----------~--~-----in relatie

Se poate, dupa dv., atribui un caracter diferit indivizilor, bazindu-ne pe euloarea ochilor?

cu ceilalti

8. In mod miinile, a
9. Manifests trecatoare.

obisnuit, b
ro§eata

I§i agira

.mult

19)

sau

palo are

a - da
b - nu. Se spune ca oamenii cu chelie sint mull mai virili decit ceilalti. Ce parere aveti? a - da, sint de acord b - nu, nu exista din acest punct de vedere diferente vintre cei cu §i fara chelle. Se asociaza, uneori, rata omului eu figura unui animal (figura leonina, cabalina etc.). Credeti ea exista vreo asemanare intre caraeterul persoanei §i cornportamentul anirna!uluieu care este asocial? a - da b - Illl, Credeti, fara falsa modes tic §i fara cornplezenta, ca Iaceti aprecieri coreete asupra oamenilor din jur? a - nu-cred ca am unsim; psihologic prea dezvoltat b - faptele demonstreaza dl rna in§el

a
10. Nu priveste

b in fala, ci in jos. b

20)

cifrei,
Comportamentul la volan: a ne da indicatii pretioase asupra comportamentului general inviata, de genul "conduce asa cum traieste"? b - nu poate sa ne indice modul general de a fi: ornul ce pare linistit poate deveni altul Ia volan.

15)

Va dati seama intr-o conversatie cind interlocutorul ascunde adevarul? a - in general, da b - foarte rar.
Aveti doua fragmente descrisori: primul apartinind unui eelebru scriitor francez (1), iar al doilea unei persoane de sex feminin obisnuite (2). Asociati scrisul cu autorul (punind cifra 1 sau 2 in dreptulIiterei corespunzatoare de .Ia fiecare fragment de scrisoare),

17)

18)

21)

Aveti mal jos zece atitudini aie unei persoane din fata dv. Cinci dintre ele indica, in general, timiditatea sau emotia (a), iar alte cinci ne arata interlocutorul, desi aparent amabil, a devenitmerjibdator, impacientat(b). Trebuie sa determinati, .incercuind litera corespunzatoare, 'cinci . manifestari eomportamentale tirnide §i cinci

16)

ca

~iu£
~dlrvt'

• t"Mf- w ftt;.( i,

22)

a- nu se simte 1n largul b - nueste sigur de e~ c - este relax at.

sau

rt Ut\. fif A ogatt IUL~'

nerab-datoare: I. Bate usor rnasa cu degetele. a b 2. Se tot ridica §i se asaza. a b

saliva eu dificultate, a b 4. I§i pune miinile pe genunchi pe rnasa, 3. Inghite

t "IPif

I1t1nAf

r-fI,{,
§l nu

"e1r,".

i~S

,U

arareori.

23)
mite Rapid

Avind In vederemodlliin care se bate la §i se deschide usa Ul1U! birou, puteti sa va faceti 0 prima impresie des pre persoana care intra? a .- da, deseori b - nu fac asemenea observatii,
In rornanele lui Charles Dickens, persoriajele simpatice sint intotdeauna corpolente, iar cele uscative antipatice. Vi se pare corecta acesta corelatie?

24)

asezate

lata imaginile a trei persoane pe scaun, asteptind sa fie priin audienta pentru o problema

25)

~~

a
5. Fumeazs

~·~A

importanta. §i fara sa reflectati prea. mult, scrieti in dreptul fiecarei cifre litera corespunzatoare atitudiniipersoaneidin
imagine:

cu tigaretul. a b 6. Tonul vocii este III usoarli crestere.

~.cd!f'~
~o~

a - da b- nu.

7. Emite usoare, dar perceptibile zgomote. a b

&?'/~.

Calcularea scorului
Incercui\ifieeal'e raspuns bun pe care l-ati dat. 1) 1 - c; 2 - b; 3 - d; 4 - a 2) b

170 ------~------------------ Psihoteste

3) I! - d; 2 - c; 3 - a; 4 - b 4) a'

171 ----~-----------------

Eu in relatie

ell ceilalti

5) b
8) a 9) b 10) 1 - b; 2 - a; 3 - c 11) 1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - d: 5 - e 12) a 13) b 14) 1 - b; 2 - a; 3 - c

7) 11

6) 1 - a; 2 - a; 3 - b; 4

b; 5 - b; 6

a; 7 - a; 8

b;,9

- a; 10 - b

in rela ...e inte ersonale

Poliide acelasi semn se resping, ceide semn contrar se atrag. Principiul este valabil nu numai In ceea ce priveste magnetismul, ci §i caracterul oamenilor. Este valabil §i pentru dv.? Veti afla raspunzind cu maxima sinceritate la urmatorul test. Incercuiti raspunsul care considerati dl vi se potriveste celrnai multo

Complementaritatea

15) a

16) 1 b; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b; 6 - b; 7 - a; 8 - b; 9 - a; lO - a 17) a 18) a-I; b-2

19) b
20) b

Cum luati hotaririle? a) Rapid, indiferent daca sint sau nu juste b) Le gindi\i temeinic 0) Arninati luarea hotaririi d) Cu retinere §i neincredere In general, va faceti multe probleme? a) Numai 111 legatura cu .lucrurile importante b) Nu prea c) Deloc d) In permanenta' Clnd va contraziceti cu cineva a) Smteji convinsta) ca dreptatea este de partes dv. b) Credeti ca· aveti dreptate c) Nu va preocupa de partea CUI este dreptatea d) Renuntati la parerea proprie numai pentru a restabili bun a i:111elegere

1.

b) Fericirea

c) Banii d) Nesiguranta
e) Dragostea

f) Linistea pe

sufleteasca

21) b
22) b

2.

24) a 25) a Numaraji

23) a - 2; b·- 1; c - 3
raspunsurile corecte.
Total raspunsuri bune

Interpretarea rezultatelor
Au fost In total 60 de mtrebari. A vind III vedere numarul de raspunsuri ?une p~ care le:a~l dat, se poate face un mic Lilan]. Desigur, el nu trebuie mte1es . Ill. mod rigid, ci doar orientativ. '[ineti seama de. bilan] §i de viteza cu care atl raspuns la intrebari.. .
A

, 1

3.

Cu cine ati convietui cu placere insula pustie? a) Cu cineva care face ceea ce doriti. dv. b) Cu cineva care .a frecventat un curs de prim-ajutor c) Cu cineva care nu se simte atras de reprezentantii sexului opus d) Cu un bun organizator
0

6.

. In .cazul .in care ati totalizat mire 45 §i 60, de raspunsuri bune, aveti un psihologic f?arte bun" de care desigur ati beneficiat in relatiile eu ceilalti. Aceasta nu trebuie insa sa va facasa uitati ca natura. umaria este relativa, ca ~l~ domeni.u in care exceptia confirms regula. Nu va absolutizaji eficacitatea inturuer dv.; oricind sint posibile erori; este necesar ca intotdeauna intuitia sa fie
SI111I,

Cil1d aveti intilnire De regula Intirziati Va straduiti sa ajungeti la limp Sa Inl1mp!a,sa uitati de ea Uneori va duceti la locu! de intilnire mult mai devreme de ora fixata
a) b) c) d) Ince fel ati prefera sa petreceti seara zilei de azi? a) Cistigind un ban in plus b) Cu prietenii c) Cu persoana iubita d) Urmarind programul TV

7.

=.

suspnuta de _o~s~~vaiie sistematica (atunci cind este cazul) pentru a corecta unele posibile eron initiale, Irrcunoasterea celorlalti nu folositi sentinte, ci pared intemeiate, bazate pe fapte.
A

4.

Cum ceil alii ?

va comportati

In relatiile

8.

cu

a) Doritiaa

impresionati

Daca ati totalizatintre 25 §i 45 de raspunsuri bune, aveti ezitari in cunoasterea cel?rlalp; desi avetiun numjr de .intuitii bune, faceti §i greseli de
~~M~

~pr~cle.re. Ana~lzati de ce ali gresit la unele intrebari pentru a vedea limitele munpei dv. psiholcgice, Fiti prudent in aprecierile pe care le faceti asupra altor
,

.b) Nu vreti aduceti jigniri sentimenteloraltora c) Doriti sa prezentati intr-o lumina §i mai buna 0 intimplare favorabila d) Faceti acest lucru fara. nervi sau

sa

aveti. sub 25 de raspunsuri bune, intuitia nu va este suficienta in cunoasterea celu:lalt:. ~r .fi bine sa studiati §isa fnvatati ceva din acest test si, de asel~el~ea, sa c:t~t! Iiterarura psihologica in scopul unei bune cunoasteri celorlalti §! a propnei persoane. (P,P,) Dad!

teama
Ce considerati important In viata? a) Puterea

Credeti In drag ostea la prima vedere? a) Nu, este imposibil b) Da, dar in astfel de cazuri este
yorba doar de 0 atractie fizica 0) Da, din .toata inirna d) Va indo iii ca exista in dragoste

9.

5.

fi

eel

mal

general

172 -----------------------

Psihoteste
cei ce

in relatie

cu ceilalji

10.
l§i a) b) c) d)

Ce parere

aveti

despre

scriu scrisori de dragoste?

.12.

Sint nebuni Au prea mult timp liber Sint exagerat de romantici N-au nici un fel de griji

Cum va cornportati at unci cind va merg prost? a) Invinuiti pe altii de aceasta b) Considerati srnteti singurul(a)

treburile

vinovaua)
c) "Rezolvati''

ca

totul

cu

ridicare

din

Presupunem ca ati cistiga un premiu, Daca ar fi sa alegeti, pentru ce ati opta? a) Raina de blana
b) Ceas de aur c) 0 cantitate de condimente suficienta pentru operioada de un an d) . 0 calatorie de doua saptamrni la Monte Carlo e) 0 excursie de lux ininsulele grecesti f) Orice, numai scurnp sa fie

11.

umeri d) Treceti totul pe seama ghinionului care va urmareste In general barbat §i 0 ferneie la bataie. Cum procedati?

Q_____Qersoana controlata?
Situatiile cu care ne confruntam sint adesea socante, 'derutante, tulburatore, Va puteti stapini usor nervii in astfel de contexte? Echilibrul afectiv este 0 cali tate importanta a oricarei persoane,expresia unei exceptionale trasaturi de caracter,

Smtep

13.

Pe

strada

pus tie vedeti un gata, gata sa se ia

a) Chemati politia b) Nu va amestecati c) Interveniti d) Va indepartati in grabs

Instrucpuni
Marean

raspunsul

Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor

Acordati-va urmatorul punctaj in functie de varianta pentrucare ati optat: 1. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 2. a) 5, b) 12, c) 9, d) 2; 3. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 4. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 5. a) 12, b) 4, c) 6, d) 10, e).8, f) 2; 6. a) 12,
c) 10, d) 2; 7. a) 12, b) 6, c) 9, d) 2; 8. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 9. a) 6, b) 12, c) 8, d) 2; 10. a) 12, b) 6, c) 8, d) 2; 11. a) 12, b)12, c) 5, d) 10, e) 8, f) 2; 12. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2; 13. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2.

I II
r

(alegeti nurnai un singur raspuns la

pe care I-ati ales pentru fiecare 0 intrebare)

din intrebarile

de mai jos

In timpul unei intruniri intre prieteni se intimpla persoana care are idei opuse fata de dv. Ce .Ii veti spune? a. Nu se poate discuta cu dv., n-ar servi la nimic ... b. Eu nu sirit de acord, dupa mine ... c. Va respect ideile, dar ...

1..

sa conversati

cu

b) 6,

san chiar mai pupne: opusul dv. ar trebui sa fie 0 persoana dinamica, hotarfta, care are 0 incredere in sine nemarginita, este deosebit decnergica, i§i traieste.din plinviata. Alaturi de aceasta singuria) nu va recunoasteti. ., Intre 33 §i 53 punete: Opusul dv. priveste viata ca pe c gluma, traieste In gene~al pentru sine. Un astfel de partener ar aduce un suflu nou in viata dv. Intre 54 §i 74 puncte: Cautati-va perechea printre persoanele romantice, visatoare §i care doresc mai tot timpul "sa ajunga Ia stele". Intre 75 §i 95 puncte: SMeti 0 exceptio de la regula. Pur §i simplu nu aveti Daca ati obtinut 32 de puncte
un "vizavi". Personalitatea dv. se af1a plasata la distanta egala intre optimism, pesimism, realism §i romantism. Intre 96 §i 116 puncte: Contrariul dv. este 0 personalitate puternica, om de incredere, care sta cu ambele picioare pe pamint.r.Mai ales pentru aceasta din urmii,_'trasatura poate fi considerat ca partener ideal pentru dv. Intre 117 §i 137 puncte: Opusul dv. nu se las a influentatta) de evenimentele de moment; este 0 persoana serioasa, de incredere. Va fringe caracterul dv, incapapnat. 138 puncte §i peste: Opusul dv. este modest, rusinos, poate fi ranit cu

I
I I

Va gasiii intr-un autobuz §i 0 persoana mai corpolenta picior. Cum yeti riposta? a. Ii Yeti spune: "Fiti mai atent, ce naibal". b. Nu yeti cementa in nici un fel. c.li Yeti spune: "Va rog sa ma scuzati, dar. ..".

2.

va calca

pe

Sinteti cufundat In munca dv., in lectura unei carti pasionante sau intr-o conversatie agreabila.r-Deodata un grup de copii incing un joe indracit chiar sub fereastra dv. Care va va fi reactia? a. Va rog, copii, mergeti §i jucati-va in alta parte. b. Dad Yeti continua asa, 0 sa .ies la voi vaard 0 mama de bataie. c. Nu 'puteti lipa maiincet?

3.

sa

Cotarea
1. a) zero puncte; b) .10 puncte; c).5 puncte 2. a) zero puncte: b) 10 puncte; c) 5 puncte 3. a) 10 puncterb) zero puncte; c) 5 puncte

Interpretarea rezultatelor
• 25 " 30 punete: vastapiniti foarte bine nervii • 10 - 24 puncte: autocontrolul dv. nu este perfect; nervilor ./ . nervos. va lasati uneori prada

usurinta. (V.P.)

• sub 10 puncte: cedati usor 1a minie, ar fi bine sa va menajati (H.P.)

sisternul

--------------------------Impadi-te

174

Psihoteste

111 relatie
Doresc ca ceilalti sa. fie mai in raporturile cu mine ( ) Imi place sa umane ( ) ma alatur

ell

ceilalti

Acceptarea· c.elorlalti
Avem nevoie de sa invatam sa gasim la ceilalti ceea ce au bun, inaltator, valoros. De aici sa pornim in relatiile interumane. Psihologul american Carl Rogers, autorul unor lucrari de referinta, precum "Clinical Treatment of Problem Child" (1940), "Freedom to Learn" (1969) etc., §i creatorul teoriei §i practicii psihoterapiei nondirective, centrata pe problematica actual a a pacientului (1951), considers ca intelegerea omului presupune cunoa~terea dificultatilor de acceptare a propriului "eu", Pe de alta parte, "acceptarea riscului'' este in relatie directs cu acceptarea celorlalti. Bazindu-se pe aceste considerente teoretice fenomenologice, existentialiste §i psihanalitice, dr. William F. Fey a elaborat, in 1955,' "Scala acceptarii celorlalti", pe care 0 prezentam intr-o forma adaptata, dupa "The Mind Test", de Rita Aero §i Elliot Weiner (19.81).
aceasta Intelepciune. Nimeni nu poate trai absolut izolat de restul lumii. Trebuie

cinstiti

.18.

cu tine insuti ~i vei trai in pace eu toataIumeal

multimilor

16.

Pot sa ma simt bine in companiaunor oameni ale caror ideal uri sint diferite de ale mele (

Din propria experienta de via\a am constatat ca oamenii sint foarte incapatinati §i neintelegatori ( )

17.

Toti oamenii arnabili ( )

19.

incearca

sa

fie

Persoanele obisnuite sint foarte satisfacute de ele insele ( )

20.

Calcularea scornlui
Cu exceptia enunturilor 2, 5, 16, 18, 19, la care scorul se inverseaza (adica: deplin adevarat =: 5; de obicei adevarat =: 4: §i adevarat §i neadevarat =: 3; uneori adevarat =: 2; foarte rar adevarat J), la celelalte enunjuri scorul este chiar eel inscris de dv. In paranteza, Suma punctelor la toate enunturile reprezinta scorul dv.

Scala acceptfuii celorlalti

Va prezentam 20 de;: enunturi referitoare la sentimentele §i atitudinile fata de ceilalti oameni, Va rugam sa Ie cititi cu atentie §i sa va pronuntati clt sint de adevarate in ceea ce va priveste. Scrieti in paranteza numarul care indica pozitia dv. fata de· fiecare enunt: 1 deplin adevarat; 2 :::: de obicei adevarat; 3 = §i adevarat §i neadevarat; 4' = uneori adevarat; 5 = foarte rar adevarat, Nu va' cenzurati primul raspuns care va vine In minte §l nu pierdeti prea mult limp ccu analizarea enunturilor, Irnportanta este reactia dv. spontana,

Interpretarea

rezultatelor

1. 2. 3.

Oamenii sint user de condus( Imi plac oameniipe

Dad esti ornenos, "calca In picioare" ( ) Oamenii sint prea interesati de ei in§i§L ()

8.

ceilalti e.gocentrici,

te

()

care iicunosc

9.

Oamenii de azi au standarde morale foarte joase ( ) Cei mai multi oameni sint multumiti de ei In§i§i, fara sa se gindeasca [a slabiciunile lor ( ) . Ma simt bine .1n compania oricarei eategoriide oameni ( ) Oamenii de azi nu vorbesc decit despre lucruri Iipsite de importanja ( ) Oarnenii de azi incearca sa progreseze .mai mult prin sporirea efortului decit prin ridicarea competentei lor ( )

4.

Oamenii sint totdeauna nemultumiti §i cauta mereu ceva nou ( ) Cu multi oameni sa ma port ( )

10.

11.

nu stiu cum

5. 6.

Daca fac ceea ce nu-rni sUi In fire, probabil- ca Ii voi nemultumi pe ceilalti ( ) Oamenii 'au nevoie de un conducator puternic §i inteligent ( Ma simt bine cind sint singur, departe de ceilalti ( )

12. 13.

Teoretic, scorul la acest test se poate inscrie intre 20 §1 100 de puncte. William F. Fey a stabilit pentru populatia-din SUA un scor mediu de 75 de puncte. Doua treimi din cei testati au obtinut scoruri intre 66 §i 84 de puncte, ceea ce inseamna ca 20% au avut scoruri sub 65 de punctesi 20% scm-uri peste 85 de puncte. Aceste baremuri sint foarte relative cind avem invedere populatia din Romania. c Cei care detin SCOt-urimici (sub 65 de puncte) se caracterizeaza priliintoleranta fata de ceila1ti. Experienta lor de viata i-a facut sa piarda increderea in oameni. Neacceptarea celorlalti poate trada neimpacarea cu sine. Daca sirlv, aveti un punctaj scazut, incercati sa. va analizati relatiile cu ceilalti pentrua TIU esua intr-o viata lipsita de bucuria relatiilor intemmane. . Pentru cei cu scoruri medii (65-84 de puncte) viata pare a fi un amestec de respingere §i aeceptare a celorlalti. Precautia in stabilirea legaturilor cu ceilalti este contrabalansata de dorinta de a se apropia de oameni, Data va mscriep in categoriascorurilor medii, aveti sansa de afi seleetiv in rclatiile cu ceilalti, Scorurile inalte (85-100 de puncte) apartin persoanelor care ii accepta pe altii ~i sint, Ia rindul lor, acceptati in relatiile interpersonale. Felice deei! Daca §i dv. ali acumulat rnai rnultepuucte decit majoritatea celor testati, foarte probabil ea va bucurati de un echilibru emotional, de incredere In valoarea proprie §i de suportul relatiilor cu .ceilalji, ceea ce va va ajuta sa depa§i\i dificultatile, de care nimeni nu este scutit. (A. e.) .

7.

14.

176

177 ~--------~----------Cer drepturile.

Eu in relatie eu ceilalti

Ostilitatea
Aveti 66 propozitii-afirmatii. Hotarl\i care dintreele este adevarata sau falsa prin referire Ia propria dv. persoana.' Cititi-Ie pe rind ~i consemnati A (adevarat) sau F (fals) In dreptul fiecareia. Pina ce nu sint rugat(a) nu fac ceea ce vrea altul.

28.

ca oamenii

sa-mi

respecte

43.
firea.

De la 10 am nu mi-am

pierdut

29.
va,ii

Uneori, cind ma enerveaza apJic un "tratament calm". nu arat, ma roade

cine-

44. 45.

Cind intr-adevar imi pierd firea, sint in stare sa palmuiesc pe cineva. sau ma

1.

frumos

Cind cineva comanda, decit cere cl.

15.

fac invers

gelozia,

30. ' Desi

uneoji

se intimpla.

2.

Nu-mi

dau seama

de eeea ce rm

plac.

3.

Uneori

birfesc oamenii

care nu-mi

Cind rna gindesc retrospectivla ce mi s-a lntimplat mie, am senzatia unor usoare resentimente fata de trecut.

16.

31.
32. 33.

Cind 0 persoana se poarta face ceva dragu] pcntru mine, gindesc ce motiv ascuns are.

Cirid sint

suparatrt),

uneori

bombanesc. Oamenii care te deranjeaza tinuu cer un pumn In nas. Uncori, am rid de mine. sentimentul con-

46.
pulbere

Adesea rna simt ca un butoi gata sa explodeze. oamenii tip a la mine,

de

47.
§i

4.

Nu rna pot abtine leza pc altii.

uneon

de a-i

17.
usile.

Cind

imi

pierd

firea,

trintesc

ca

Cind eu la ei.

tip

oamenn Cind eineva ma jigneste, fae §i

48.

5.

Stiu ca oamenii tind sa vorbeasca despre mine In spatele rneu. Imi pierd rev in repede.

eu -la fel,
Exists un numar care par sa nu rna inghita

18.

34.
corect,

Uneori sirnt viata partea ei cruda.

ca

am

1uat

din

Daca cineva nu ma trateaza nu ma las enervaua) de asta. nu 1'010-

6.

19.

user

firea,

dar

imi

de oameni deloc. decit l§i

Chiar daca rna enervez, sese un "limbaj dur". Nu stiu urasc deplin.

35.

Nu tin minte sa fi avut 0 stare de enervar~a§a de mare inctt sa iau , un 1ucru de linga mine §i 8a-1 sparg. ,

49.

Clnd dezaprob purtarea mel, Ii fac sa stie aceasta.

7.

prietenilor

Sint mult mai iritat(a) dau seama oamenii.

20'.

36.
37.

50.
sa-l casi

un om

pe care

Intru in dispute tot alit de des cei din jurul meu.

Cind cineva impune 0 regula cu care nu sint de acord, sint tentat sa 0

8.

Nu insist cu argumente eineva este in dezacord eu mine.

21.

cind

Uneori fac murre face cum vreau cu.

daca

nu pot

Obisnuiam sa cred ca majoritatea oamenilor spun adevarul, dar acum stiu ca nu este asa, '

51.

incalc.

nu-rni ies din fire astfel incit sa .arunc cu obiecte. •

9. Oamenii par 10. Niciodata 11.

ezit sa se distreze tot timpul.

22.

Cind oamenii imi cornanda, nu sa le arat am inteles ca imi

comanda.

ca

38.
cineva

Rareori lupt ma jigneste.

pe la spate

daca

52.
mario

Adesea

imi

asum

raspunderi

23.

Aproape in fiecare saptamina vad pe eineva care-mi displace.

Deviza mea este: "Niciodata nu ai incredere in straini". Uneori doar pentru

39.'

sa

Clnd imi pierd firea, lucruri antipatice, amenintatoare.

53.

spun

pentru

Nu ered d\ exista a lovi pe eineva.

vreun

motiv

Tind sa fiu prudenua) cu oamenii care sint mal pretentiosi decit rna astept.

12.

familia

24. 25.

Nu joc niciodata jocuri Cine rna insulta cauta scandal.

de noroc.

40.

ca

oamenii ma deranjeaza sint in prcajma mea.

in masa,

54~Uneori 55.
Daca fizica
0

imi arat supararea

batind

sau imi insulta

Adesea cu oamenii.

13. 14.

Slnt totdeauna

rabdator

cu altii.

Exista un numar de oarnem care par sa fie gelosi pe mine. Clocoteste .singele In mine cineva ride de persoana mea.

26.

Cind cineva ma enerveaza, sint capabika) sa-i spun ceca ce gindesc despre el. "Dad 'vada ceca consideraua)

41.

violenta

trebuie sa recurg la pentru a-mi apara drep-

turile, lezeze.

fac.
am dusmani icare sa ma

42.

simt ca sint In dezacord

27.

cind

i-as lasa pe oameni ce sirnt eu, a§ 0 persoana dificila,

sa fi

56.

Nu

178 Psihoteste --~------------~--Mi-e greu sa nu fiu putin grosolarua) cu oamenii care nu-mi plac. Nu a§ putea sa pun pe cineva la locul lui chiar dad! ar meritaasta. $tiu oameni care m-au impins a§a de departe indt am ajuns la bataie. Rareori sirnt di oamenii Jncearca sa rna enerveze sau sa rna insulte. Nu las ca lucruri sa rna irite,

57.
58.

Adesea arnenin] mra ca real mente sa pun In practica acele amenintari,

62.

Resentiment (RE). Scor ridicat: 4 §i peste,

Resentimentul implies gelozia fala de altii, adesea Ia nivel de ura. Este, de cele mai mule ori, 0 traire de isuparare, necaz fata de lume pentru 0 tratare .incorecta (imaginara san reala), Osiilitate il1directa (IN). Seer ridicat: 6 §i peste, Ostilitatea indirecta irnplica un comportament care directioneaza ostilitatea catre cineva intr-un mod ocolit. El poate f necinstit prin aceea ca persoana antipatizata primeste ostilitate prin birfeli rautacioasc sau bancuri, dar nu poate face mare Iucru prin asta, Alte cornportamente indirecte, ca de exemplu trintirea usilor, pierdcrea firii etc" permit unui individ sa-§i descarce rrairile generate de ostilitate, care pot sa nu fie indreptatcimpotriva cuiva anume, Atentat (AT). Scor ridicat: 6 §i peste. Atentatul implies violenta f!zica reala §i vointa de a folosi violenta impotriva altora. De obicei apare in dispute cu al(:ii .mai degraba decit in distrugerea obiectelor. Sllspiciune(SU). Scor ridicat: 4 §i peste, Suspiciunea implies proiectarea ostilitatii asupra altora. Ea variaza de 1'1 neincredere §i prudenja faPi de al(ii la convingerea ca alp oameni urrnaresc sa te lezeze. Iritabilitate (IR). Scor ridicat: 8 §i peste. Iritabilitatea este promptitudinea de a exploda la cea mai mica provocare. Se exprima III comportamente ca Tzbucniri de pierdere a firii, groso lanie, nemultumire acuta. Ostilitate verbala (VB). Scor ridicat: 9 ~i peste. Ostilitatea verbala implies exprimarea verbala a rrairilor negative rata de' altii (ceea ce spun §i cum spun). Se observa ill, stilul de argumentare, in tipete, strigate, ell §i In continutul verbal al amenintarilor, blestemelor, hipercriticismului. (AP L.)

63.

In ultima vreme tat(a), nernultumittji).

am fest iritind sa

59.

,64. 65. 66.

Cind aduc argumente, ridic vocea.

60.

in' general, rmr ascund parerea proasta despre altii. Prefer sa cedez decit sa apelez la argumente despre un lucru.

61.
NE
1. 8. 15. 22. 29.

neimportante

Cheia de calculare a scorului RE

A A A A A 2. 9. 16. 23. 30. 36. 42. 48. A A A A A F A A

IN
3. 10. 17. 24. 31. 37. 43. 49. 54. A F. A F A A F A A

AT
4. 11. 18. 25. 32. 38. 44. 50. 55. 59.

SU
A F A A A F A A A A 5. 12. 19. 26. 33. 39. 45. 51. 56. 60. A A A A A A A A F F

IR 6. A 13. F 20. A 27. A 34. F 40. A 46. A 52. A· 57. A 61.·F 63. A

VB
7. A 14. A 21. A 28 .. A 35.F 41. A 47. A 53. A 58. F 62. A 64. A 65. F 66. F

II
I

Fiecare coloana reprezinta 0 subscala a ostilitatii generale. Se marcheaza fiecare'raspuns conform parerii personate, Se noteaza acelefaspunsuri care concorda cu cele dincheie §i se aduna aceste concordante pentru fiecare coloana in parte. Apoi se aduna scorurile ,pentru cele 7 coloane §i se obtine un scor total general. Scorul total general este de obicei sub 38 (la femei fiind, de regula, usor mai scazut) §i reprezinta indicatorul de ostilitate generals. Dad! scorul este irnai mare, nivelul de ostilitate este crescut §i individulse implies In relatii dificile §i dezagreabile: Daca scoruI este mai mic decit 38, trebuie urmarite subscorurile la cele 7 coloane, pentru a se vedea daca vreunul dintre ele reprezinta 0 problema, Negativism (NE). Scor ridicat: 4 §i peste, Negativismul este, de obicei, un comportament opozant fala de autoritate. EI implies refuzul de ,a coopera §i se poate exprima printr-un §ir de cornportamente: de la Iipsa de.bunavcinta pasiva la razvratire [ala de reguli ~i conventii.

Interpretarea rezultatelor

oralitate §i inocrizie In rela e inte rsonale

$"

Probabil ca nu cxista nici un all aspect al vietii de zi cu zi care sa produca mai rnulta dezamagire §i, totodata, rnai rnulta satisfactie, chiar fericire,. decit relatiile interpersonale. In ciuda profetiilor care vestesc disparitia familiei ca institutie isociala, tinerii continua sa lege prietenii, sa se casatoreasca, iar persoanele divortate manifesta tendinja de a se recasatori, gindind foarte sanatos ca un alt partener In relatiilemterpersonale intirne le va oferi 0 nou a sansa, Statisticile privind divortialitatea (numarul de divorturi la 100' de casatorii) indica totusi un declin al increderii In consfintirea legaJa a cuplurilor care coabiteaza. In Romania, aproximativ a cineca parte din casatorii sfirsesc la tribunal. In alte tari, proportia este §i mai Yidicata: in Elvetia §i U ngaria - 0

180

Psihoteste

d;t_------..,..--1-8-1---Eu

in relatie

ell

,,ceilalti

treime, in Danemarca ~i Suedia indicele se apropie de 45 de divorturi la 0 suta de casatorii, Aceste date arata destul de clar multi oameni intimpina dificultati in stabilirea si. mentinerea relatiilor interpersonale. E trista constatarea, dar, nu trebuie sa dezarmam. Putem incerca sa ne perfectionam abilitatea de a intra In relatie cu ceilalti §i capacitatea de a dezvolta legaturi cu ei. Va propunem un test psihologic (alcatuit din doua parti), preluat §i adaptat dupa "Who are you?", de Sidney Lecker, pentru a va face 0 prima imagine despre disponibilitatile dv. de a comunica, stint fiind ca fiecare dintre noi avem un anumit grad de transparenta in relatiile cu ceilalti. Nu sintem 0 carte pe care o rasfoieste oricine, oricind, Ne lasam "cititi" de unii, dar nu §i de altii, iar pagina cu pagina probabil ca nu ne oferim decit noua .insine, Va trebui deci sa Invatam sa ne prezentam altora §i sa ne insusirn stiinta - §i arta, de ce nu? - de a-i decodifica pe ceilalti. In acest sens nu va ramine decit sa alegeti dintre variante1e de raspuns (1, 2, 3) la fiecare intrebare pe aceea care va caracterizeaza eel rnai bine. Raspundeti la toate intrebarile, incercuind cifra corespunzatoare situatiei dv.

ea

1. Nu declar autoritatilor financiare aceasta crestere, 2. Declar doar 0 parte din ele, 3. Dec1ar intreaga suma,

hlCercu\i cifra din dreptul afirmatiei cu carc,ln ceea ce va priveste, sinteli eel mai mult de acord: 1. Totdeauna e bine sa nepasator. 2. Uneori e bine sa. fii nepasator. 3. Niciodata nu e bine sa fii nepasator,

J.

PARTEA A IT-A
Cineva va spune ca a fost trisat la pocher de catre prietenul lui. Ce l-ati sfatui sa faca? 1. Sa uite acest lucru. 2. Sa-i reproseze aceasta, 3. Sa renunte la prietenia lui. Vecinul dv. a vazut :o femeie batrlna ceo era atacata de raufacatori. Ce credeti ca ar fi trebuit sa faca? 1. Nimic. 2, Ar, fi trebuit sa strige dupa ajutor. 3. AI' fi trebuit. sa incerce sa salveze ferneia,

A.

Ce ati face data, plimbindu-va pe strada, observati 0 masina care, dupa ce loveste lateral 0 alta masina ce stationeaza, nu se opreste? I. A§ merge mai departe. 2, A§ nota numarul rnasinii. 3. A§ incerca sa opresc masina. Ce ati face daca ati observa un grup de copii care aprind focul intr-o gradina? 1. Nu a§ interveni. 2: Le-as spune copiilor sa stinga focul, 3. A§ aduce eu insumi apa §i l-as stinge. face dad! vi s-ar spune sporeste sansele de a va imbolnavide cancer? 1. Nu, mi-ar pasa. 2. A§ fuma mai putin. 3. A§ renunta imediat Ia fumat. Ce f'umatul

A.

Ce ati face daca ati vedea un sofer care are probleme cu autocamionulpe autostrada? 1. A§ trece mai departe. 2. A§ anunta eel mai apropiat service. 3. M-a§ opri §i i-as oferiajutorul. F.Ce ati unei tentative 1. N-a§ face 2. A§ cherna 3. A§ incerca face daca de viol? nimic. ati fi martorul

E.

I
1

B.

Ce ar trebui sa faca un trecator daca ar vedea un grup de copii jucindu-se pe 0 instalatie nesupravegheata dintr-un santier de constructii? 1. Sa-i lase sa faca ce vor. 2. Sale spuna sa piece acasa, 3. S1\-i oblige sa piece de aeolo.

F.

cind vede pe cineva care are probleme

pe rnalul celalalt al unui riu? 1. Sa-§i vada de' treaba. 2. Sa spuna padurarului despre asta: 3. Sa treaca riul §i sa of ere ajutor, Ce care are 1. Sa ia 2. Sa ia 3. Sa ia serviciu.

G.

Cear

trebui

sa faca

un alpinist

B.

politia.
sa opresc agresiunea,

I'

0.· Ce
asculta?

faceti cind copilul dv.nuva

Un prieten a observat ea In contul sau a., fost depusa, din' greseala, 0 suma- de bani. Ce credeti ca ar fi .trebuit sa faca? 1. Sa-§i insuseasca banii. 2. Sa declare 0 suma mai mica decit cea depusa din greseala. 3.. Sa declare intreaga sums depusa.

C.

II.

ar trebui
0

sa faca

persoana

gripa putcmica? rnedicamente §i sa stea In pat. medicamente §i sa stea acasa,

medicamente §i sa se duca la

C.

ati

ea

1. Nu-i dau atentie. 2. Ii atrag atentia sa se supuna.

Cind §tili ca cineva va minte, ce faceti? Ce ati face daca nu v-ati simti . 1. II las sa 11'1i11tan 'continuare, i deloc bine intr-o dimineata? 2. Ii spun stiu ca minte. 1.. A§ ramine in pat. 3. Las ca relatiile dintre noi sa se 2. M-a§ da jos din pat, dar a§ ramine raceasca. acasa, 3. M-a§ duce la serviciu, .in 'ciuda Ce ati face daca veniturileriv. din starii pe care 0 am. ultimul an ar creste?

3. II pedepsesc fizic si 11 oblig faca ceea ce i-am spus.

sa

D.

ea

I.

Unui prieten i s-a spus de vcatre va spune a vazut .. medici daca va continua sa bea, l§i intimplator pecineva spargmd geamul va distruge ficarul. Ce ar trebui sa fad? unci vitrine. Ce l-ati sfatui sa faca? 1. Sa nu ia in seama sfaturile medicilor. I. Sa' nu se bage. 2. Sa· bea mai putin, 2. Sa anunte politia §i sa-l descrie pe 3. Sall1Ceteze sa mal bea. raufacator. 3. Sa opreasca individul, cerindu-i actele. Incercuiti afirrnatia cu care sinteji eel mai mult de acord: Cind un profesor , are necazuri cu 1. Tinerii ar trebui sa iaiba foarte mult un -elevvce ar trebui sa faca? timp libel'. 1. Sa-I ignore pe respectivul elev. 2. Tinerii ar trebui in' egala masura sa 2. Sa-i atraga atentia. 111 unceasca §i se distreze, 3. Sa foloseasca pedeapsa fizica pentru 3. Tinerii ar trebui sa fie totdeauna a-I potoli. ocupati §i productivi,

D.

Un prieten

ea

I.

crt

J.

E.

sa

182
Calcularea scorului

Psihoteste

'"vr-. ----

183

En in relatie cu ceilalti
l:

Aflati diferenta dintre variantele incercuite de dumneavoastra la urmatoarele perechi de intrebari: A-H; B-F; C-I; D-A; E-O; F-B; O-E; H-D; I-C; I-J. Prima litera din aceste perechi reprezinta rntrebariledin partea a II-a a testului, iar' cea de-a doua litera intrebarile din prima parte a acestuia. Totodata, scadep valoarea mai midi din valoarea mai mare. De exemplu, dad! la intrebarea A din partea a II-a a iestului ati incercuit varianta de raspuns 1, iar la intrebarea H din prima parte ati incercuit raspunsul 2, scorul parti al va fi ;2 - 1 = 1; daca la intrebarea H din partea a II-a ati ales varianta de raspuns 1 §i la intrebarea D din prima parte varianta 3, .atunci scorul partial va fi .3 - 1 = 2. Apoi faceti sum a scorurilor astfel obtinute la perechile de intrebiiri mentionate mai sus.

cu. c~re irenuie sa colaborati pentru reaiizarea obJigatiilor de serviciu, Incercuiti u~a din cele trei variante asociate fie~arui enunt. Important este sa va raportati la felul dumneavoastra de a fi, de a va cornporta; la realitatea asa cum este" ea .. Parcurgeti testul in intregime: numai astfel veti putea afla cit de rnult atl reusit sa va umanizati relatiile interpersonale!

sirnpatizez colegul (colega)

2. Eli §i colegul (~olei~);;;-------'-

1 DeJoc Niciodata Niciodata

2 Putin 2 Uneori 2 Uneori

2 Uneori 2Uneori

3 Foarte rnult
3 Adesea

contrazicem

~____

3 Totdeauna ---.-~3 Totdeauna

3 Rar 3 Adesea

Dad ati obtinut mtre 20 §i 11 puncte: aveti un set de valori diferit in aprecierea celorlalti decit in. evaluarea propriei persoane, Mai direct spus, aceasta se traduce printr-un anumit grad de ipocrizie. Un vechi proverb ne indeamna: "Nu-l socoti prieten pe eel prefacut". Relatiile dumneavoastra interpersonale, in special cu cei cu care veniti des in contact - parteneri de afaceri, colegi de birou, prieteni vechi -, se pot degrada datorita acestei trasaturi de caracter. Cel care are aceasta "calitate" primeste din partea celorlalti calificativele de nilamic §i ipocrit. Oarnenii de afaceri-ji politicienii stiu eel mai bine ca "inteligenta sociala" invinge forta. Citi dintre noi am spus totdeauna ceea ce am gindit? Forla.ti fie de imprejurari, fie de interes, fiecare dintre noi a renuntat, .cel putin o data, la sinceritatea absoluta. Daca ali' obtinut tntre 10 §i 0 pnncte: fcarte probabil ca dumneavoastra I'i sfatuiti pe alLii saactioneze asa cum ati actions ~i durnneavoastra. Intre ipocrizie §i sinceritate va apropiati mai mult de ceea ce social apare ca dezirabil - sinceritatea. Sinteti inclinat sa ave]i rclatii interpersonale autentice, de lungs durata §i profunde, bazate pe incredere reciproca. Totusi nu este bine sa exagerati cu sinceritatea: .nu trebuie totdeauna "sa va puneti sufletul pe tava" §i nici sa' aratati

Interpretarea .rezultatelor

mult intre noi s:-cc;Je-gcl(eol~g~)

i ~lmi

Niciodata Nu
Da

2 Uneori
2 Oarecum

Da

ma respects

Oarecum

respectcolegul (colega) 1 Da 10. Eu §i colegul (coleg-'-a-)---'=ev'-a'-lu-a-rr-}.--------Merit lucrurile

2 Oarecurn

3 Nu 3 Nu ---3 Totdeauna 3 Totdeauna 3 Adesea 3 NiCi unul 3 Totdeauna 3

1L Cind ne despar0m, Ii simt lipsa 12. Ne gin dim sa ne separam bi~oLU:iklr{ar 13. Avem- int-;;:~~~e----------l-MuJt,:_
14. CllU!--~~ul dint're noi vorbe§te:--------celalalt il 15. Cine! apare VITO problema, o discutam impreuna

1 Niciodata 1 Niciodata
_-__

I I

=~

2 Uneori

2 Uneori

2 Uneori Putine .

Niciodata Totdeauna

2 Uneori 2 Uneori

I
I

continutul

buzunarului.

(L.C.)

. Pentru enunturile; 2, 3, 4, 5, 7, 11, 12 primiti numarulde puncte egal cu cifra pe care ali incercuit-o .. , Pe?tru. enunturile: 1, 6,8, 9,10, 13, 14, 15 primiti cite 3 puncte daca ati mcercuit vcI~ra .1 §l cite punet daca ,!Ii' Ineercuit cifra 3. Dad ati incercuit

Calcularea scorului

cifra 2 rammeti
Faceti

en 2 puncte.
punctelor

U1r

Relatiile interpersonale: Ie-ali umanizat?

Relatiile urnane lntre colegii de serviciu mai bine sa se practice decit sa se teoretizeze. Depinde de fiecare dintre noi sa facem din prezenta.laolalta a oamenilor un prilej de bucurie, nu un cosmar al cxistentei, pentru ca omul este pentru om sursa cclor mai autentice satisfactii, dar §i rezervorul inepuizabil al amor frustrari. Va propunem un test psihologic, adaptat dupa Sidney Lecker, cu ajutorul caruia va veti putea evalua capacitatea de a intrctinc relatii umane cu colegii §i colegele durnneavoastra. Ginditi-va la colegul sau colega de birou, la persoana

SUBia

obtinute,

Ea poate sa varieze intre 15 §i 45 de puncte.

interpersonale eu colegul sau colega dumneavoastra Sl11t t:ecI; da~av ~u chiar ost:l~. De ce nu sinteii mai tolerant? De ce nu incercati Sa vede~. §.I calitatile colegului sau colegei? Cu siguranta ca ele exista. Cautati sa va aprop:a~ cu 111m multa 1ntelegere de cei cu care trebuie sa cooperati, fucepeli simplu . §l uman pnntr-un salut colegial, urmat de intrebarea fireasca: "Ce mai fad?". Veti observa curind ca relatiile de serviciu se vor umaniza. Daca la momentul pot~~i.t veli~ti faceti u,n compliment discret sau Yeti lauda cu dreapta masura calitatile colegului (colegei), fiti siguri caprin reciprocitate Yeti beneficia de un tratament asemanator. Astfel .relatii!e interpersonale se vor umaniza.
A .

. Interpretarea rezultatelor 15. - 25 v pnncte '. Re1al.iile

sa

184
26 - 35 punete, Ati reusit sa pastra~ relatii interpersonale bune. Dar "binele" este dusmanul "mai binelui". Nu va multurniti cu atit. Fiti §i rnai sensibil Ia asteptarile colegului (colegei): Prclungirea bunelor relatii de la serviciu in spatiul timpului libel' confera caracter urnan relatiilor formale. Nu economisiti bunele sentimente rata de colegul (colega) dumneavoastra. Exprirnati-ledeschis. Nu aveti ce pierde! 36 - 45puncte. Relatiile interpersonale sint cu adevarat umane. Nu uitati insa ca ceca ce ati reusit, umanizarea relatiilor cu colegii §i colegele dumneavoastra, se poate pierde user, Flacara vie a relatiilor interpersonale paleste §i se stinge in cele din urma daca oxigenul umanismului rnanifestat cotidian se rarefiaza, (L,C,)

in relatie ell ceilalti

• Spun adesea "da" cind a§ vrea sa zic "nu" Sint timid §i rna simt blocat indata ce trebuie sa realizez 0 actiune neobisnuita Mi se spune "papa Iapte": aceasra ma enerveaza §i Ii face pe ceilalti sa. rida Ma simt bine In contactele in faW'

16.

inciilca pe ale altora

2.

1mi ap ar drepturile

faraa

Ie

Prefer sa ascund ceea ce gindesc sau simt, daca nu cunosc bine persoana

3.

17.

4.

18.

"fata

Sint mai curind autoritar

§i decis

rsonala
Pentru a va afirrna intre ceilalti.xpentru a obtine prestigiu, stirna publica nu e nevoie sa va manifestati ostentativ superioritatea, SU orice pre] §i in orice imprejurare. In Faust, nemuritoarea capodopera a lui Goethe, intilnirn urmatoarea reflectie: "Inteligenta, bunu! sirn] putine/ efecte eer, caci se impun prin sine". Aprecierea sociala valorizeaza indivizii a carol' personalitate seexplica prin fapte, prin eficienta sociala, printr-un cornportamentponderat, constructiv §i nu ..pe cei care recurg la impulsivitate, brutalitate, la comportamente agresive. La felde' amendabil este §i stilul de cornportament care se remarca prin incercarea de a-i manipula pe ceilalti, de a-i utiliza ca "instrumente" in scopul obtinerii unui avantaj personal. Numai armonizarea aspiratiilor §i fericirii personale cu dorintele. §i nevoile celorlalti reglernenteaza "rational" rClatiile· dintre 'oameni. Omnl devine personalitate numai daca se racordeaza sistemnlui de valori soeiale, efortului com un,' normelor de viata In comun. Cota socials a personalitatii este data de eficienta sa 111 profesie, dar §ide modul in care respects norrnele §i valorile sociale, . . -, Omul In context ..social, articularea sarcinilor §i aspiratiilor personaleca dorintei de ,Hi schirnba statusul social la asteptarile celorlalti - iata conditia interumana pentru care pledam.' A coopera, a ajuta, a deveni un pm·tener diligent reprezinta astfel 0 noua-resursa urnana §i se traduce printr-o tehnologie comportamentala specificar.competenta interpersonala, Dorim sa va ajutam sa va autodiagnosticati orientarea persoanei dumneavoastra in raporturile cil ceilalti. Care sint tendintele comportamentale cohstante,. ce orientari valorice va caracterizeaza, cum actionati in relatiile cu ceilalti §i ce semnificatie au aceste orientari - iata inrrebarile la care raspunde chestionarul pecare vi-I propunernrtradus §i adaptatdupa Dominique Chalvin, L'affirmation de. soi), Raspundeti .la intrebarile de mai jos in mod spontan, cit mai repedeposibil; insemnind cu 1 raspunsul "mai curind adevarat" (daca actionati astfel in ceamai mare parte a timpului) §i cu 2 raspunsul "mai curind fals" (in cazul in care nu faceti §i nu ginditi decit rar ceea ce este descris).

Este In general mai usor §i abil sa acjionezi prin persoana interpusa decit direct Nu ma tern sa critic oamenilor ce gindesc

5.

Joc adesea teatru. (rna prefac). Cum sa fac pentru a ajunge la scopurile
mele?

19.

6.

§i sa spun

celorlalji- fara a-mi rla seama Ia (imp

20.

Sint cam guraliv

§i retez yorba

Nu indraznes« sa refuz anumite sarcini, . chiar daca nu intra In atributiile rnele Nu ma tem sa-mi exprim parerea, chiar dacs acest lucru este primit eli
ostilitate

7.

Am ambitie §i sint gata sa fac ce trebuie pentru a reusi

21.

,22.
sa

8.

Stiu, in general,pe cine trebuie vad: acest lucru este important pen-

tru a reusi

Cind este 0 dezbatere, prefer sa stau deoparte, pentru a vedea ce curs. va lua Mi se reproseaza adesea spirit de contraziccre

9.

_. In caz de dezacord, caut comprornisuri realiste, pe baza intereseior mutuale

2.~3.

10.

ca am

11.
12. 13.

Nu-rni place

sa

ascult pe altii

Am tendinta de a amina ceea ce trebuie sa fac Las adesea fara a-I termina

24. 25.

Prefer "sa joe cu carlile pe faW'

Caut sa fiu in apropierea celor mari; aceasta mi-a adus adesea beneficii Sint c011siderat ca fiind destul de. descurcare] §i abil In' relatii Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate pe Incredere, mai curind decit pe d0t;Jinare §i calcul Prefer sa nu cer ajutor colegilor; ar gindi ca nu sint competent

26.

un lucru

Inceput

In general, ma prezint asa cum sint, fara a-mi ascunde sentimentele

27.

14.

A speria pe allii este adesea un mijloc pentru a obtine ceva Clnd m-am Jasat prins cu ceva, stiu sa-rni i-au revansa cind se iveste ocazia

28. 29.

E greu sa fiu intimidat

15.

30.

186

Psihoteste

t_·
sa

1_8_7
Cotarea

EU in relatie

CUi

ceilalti

Pentru a critica pe cineva este mai eficient sa-i reprosezi ca nu-si urrneazajiropriile principii; 11 fortezi astfel sa fie de acord cu tine

31.

46.

Stiu cum sa-i fac pe oameni adere la ideile mole.

47,
mijloc

sistem

32. 33. 34.

A nata rarnine inca sa obtii ceca ce vrei Imi dau osteneala

un

bun

Stiu sa profit de pe urma unui

de reguli; sint descurcaret,

48.

sa fiu clar

cind iau cuvintul

Fiecare frazli corespunde unai exemplude atitudine: evitare, infruntare, expectativa, constructiva, Frazele indicate ill dreptul fiecarui numar au fest clasate In patru coloane, corespunzind celor patru atitudini. Completati (abelul de mai jos, trecind in dreptul fiecarei intrebari cifra 1 sau 2, dupa cum ati raspuns. Totalul. punctelor obtinute notate cu 1 arata gradul tendintei dv. de a va apropia de una din cele patru atitudini, Faceti suma punctelor lacare ati raspuns cu 1. eu cit totalul este mai ridicat, cu atit tendinta este maiantens], Atitudine de evitare Atitudine de infrunrare Atitudine expectativa 3 Atitudine constructiva 2

Sint capabil sa fiu eu insumi, continuind sa fiu acceptat de catre ceilalti

49.
muscatoare

~tiu

sa

m inuiesc

ironia

s-o

Cind .nu sint de acord, indraznesc spun lara patirna §i rna fac inteles
Am grija sa nu inoportunez

50.
adesea

altii

35.

Sint sensibil §i usor de tratat; rna las putin exploatat Prefer sa observ decit sa pa~'-

pe
0

51.
ticip

1 7 15 16
17

4 6 10
11

5 9 12
.13

1mi dau osteneala hotarire §i sa aleg place de parerile celorlalti caz prefer sa tac

36.
37.

sa iau

Nu-rni

rna deosebesc din grup; In acest

sa

primul rind
Nu cred manipularea este 0 solutie eficace

52.

Prefer

sa fiu in culise decit in

53.

ca

altora

38.
public

Nu mi-e

teama

sa vorbesc

In

54.

foria §i de lupta

39.

'Nu trebuie siHi anunti prea repede intentiile; acest lucru este 0 proba de neindeminare

25 26 35 36 37 f---,50 51 52 59, 60 i
Total:

20 21 28 29 30 39 40 48 49 55 56

19

22
31 32

-----42
--I +=-'57
,-I

41

--1-----

46 47 54
Total:

8 14 18 23 24 27 33 34 38 43 44 45 53 58
Total:

Viata

nu-i

decit

raporturi

de

40.
41.

parerile

Nu mi-e periculoase

§i

teams riscante

sa

Sochez bele mele, accept

55

Total:

adesea

oamenii

cu

VOf-

Interpretarea rezultatelor

"

A crea conflicte
decit a reduce

eficient

pcate tensiunea

fi rna!

42.ft.
mijloc

mima franchetea de a obtine incredere

singurul ce vrei un bun

56. 57.

Prefer sa fiu lup decit miel

Sa manipulezi pe altii e adesea

mijloc pcntru a obtine ceca

hotarit

43. 44.

eficacitate,

58. 59.
60.

Stiu In general
faraagresivitate

sa protestez excesiva

cu

~tiu sa ascult §i nu tai yorba altora Due pina la capat ceea ce am

sa fac

Gasesc ca problemele
rezolvate

eu adevarat

nu pot fi daca nu cauti

cauzele profunde Nu-rni place sa,

45.

Nu mi-e teama sa-mi exprim sentimentele asa cum sint ele in realitate

ma

fac rau vazut,

I!

Coloana I - atitudine de evitare: aveti tendinta de a va ascunde, de a fugi mai degraba decit de a infrunta oamenii §i Iucrurile, 'Aceasra "fuga" poate lua diverse forme: exces de gentilete, spirit de conciliere ( .intrebarile 1, 7, 50 ); tendinta de a trena, de a amlna pentru mai tlrztu sau de a nu fi suficient de informal pentru a hotari (25, 26, 36, 59); teama maladiva de judecata altora (15, . 16, 35, 37, 60 ); teama de a ocupao pozitie prea in fata, dea avea responsabilitati (51, 52), chiar supararea intensa pentru motivul de a nu putea rezolvao problema (17). Inconvenientul acestei atitudini este ca nu va face respectat nici de altii, nici de dv.in§iva §i va po ate provoca sentirnente de ranchiuna, impresia de a fi exploatat., -. . Coloana a Il-a - atitudine de infruntare, Un orgoliu rau inteles va impinge vreti sa fili eel care are ultimul cuvint, care striga mai tare, care ~oll1~na,. chi~lr daca acest lucru indispune pe ceilalti §i chiar pe dv. In§iva. Aceasta atitudine ia forme diferite: incercarea de a-i domina pe altii, chiar infricosindu-i (4, 29); dorinta de a reusi cu orice pre], chiar trecind peste altii (21, 39, 56); monopolizarea cuvintului in societate (11, 20, 48); placerea de a contrazice, de a soca (10, 55) sau de a critica cu rautate, de a umili (6, 49); dorinta de razbunar~

sa