INTRODUCERE IN DREPTUL COMPARAT an 3 DAP

MULTIPLE CHOICE

1. Principalele încercări făcute pentru a se demonstra că dreptul comparat

nu este o ştiinţă autonomă au fost realizate de:

a. Kaden
b. Nu au fost făcute astfel de încercări
c. Şcoala Pozitivistă

ANS: A

2. In ce an s-a desfăşurat la Paris primul Congres mondial destinat

dreptului comparat:

a. 1967
b. 1910
c. 1900
ANS: C

3. Desfăşurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a fost

considerata:

a. momentul de naştere al dreptului comparat

b. un moment important pentru dreptul comparat
c. nu a avut relevanţă deosebită

ANS: A

4. Istoria dreptului comparat a fost împărţită:

a. perioada antică şi perioada modernă

b. perioada clasică şi perioada modernă
c. în două perioade distincte, cea de dinainte de 1990 şi cea
de după acest an.
ANS: C

5. Au existat preocupări referitore la cunoaşterea reglementărilor juridice

din alte ţări:
a. din cele mai vechi timpuri
b. încă din perioada feudală
c. numai din perioada naşterii Imperiului Roman

ANS: A

6. Care este în prezent aprecierea majorităţii comparatiştilor cu privire la

întrebarea dacă dreptul comparat este o ştiinţă sau o metodă de
cercetare:

a. este o metodă de cercetare

b. este o ştiinţă
 c. este şi metodă şi ştiinţă

ANS: A

7. Dreptul comparat reprezintă o metodă de cercetare strict necesară

pentru:

a. nu are o importanţă mare

b. studierea diferitelor sisteme de drept pentru înţelegerea
relaţiilor sociale existente la un moment dat în diferite
state
c. este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice
ANS: B

8. Reglementarea juridică este un fenomen social:

a. subiectiv
b. lipsit de importanţă
c. de importanţă unică

ANS: A

9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca ştiinţă autonomă, era:

a. înfiinţa personal această disciplină (Dreptul comparat)

b. acela de a descoperi legile generale ale evoluţiei
umanităţii, prin evoluţia instituţiilor juridice
c. justifica obiectul de activitate al disciplinei
ANS: B

10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenţa dezvoltarea umanităţii:

a. da
b. nu
c. a susţinut că are un asemenea rol, dar numai în anumite
domenii, cum ar fi cel social
ANS: A

11. Saleilles a apreciat că:

a. are numai rolul de comparare a unor reglementări din

state diferite
b. dreptul comparat nu are o influenţă directă privind
dezvoltarea dreptului naţional
c. dreptul comparat este destinat a servi dezvoltării
progresive a dreptului naţional
ANS: C

12. Potrivit opiniei lui Josserand, funcţia principală a dreptului comparat este:

a. cea practică
 b. de a scoate la iveală orientarea juridică din diferite state
c. cea teoretică

ANS: B

13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezintă:

a. numai ştiinţa care analizează fenomenele juridice

b. ştiinţa care analizează fenomenele juridice şi legile care le
reglementează
c. ştiinţa care analizează numai legile care reglementează
relaţiile sociale dintr-o ţară
ANS: B

14. Bryce apreciază că dreptul comparat studiază regulile juridice aflate în

vigoare în:

a. în toate ţările, indiferent de nivelul de civilizaţie

b. ţările civilizate
c. potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli
de drept
ANS: B

15. In perioada dintre cele două războaie mondiale:

a. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul

comparat este numai o metodă de cercetare a dreptului
b. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul
comparat nu este o metodă de cercetare a dreptului;
c. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul
comparat este o ştiinţă autonomă dreptului
ANS: A

16. Potrivit lui Rabel, rolul comparării este acela:

a. de a studia diferite ramuri ale dreptului

b. de a pune faţă în faţă diferite sisteme legislative şi de a le
examina între ele
c. numai acela de a sprijini legiferarea internaţională

ANS: B

17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de "drept comparat

"desemnează:

a. numai o metodă de studiu

b. numai o metodă de cercetare
c. o metodă de studiu şi de cercetare

ANS: C

18. David susţine că Dreptul comparat reprezintă:

 a. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metodă,
dar şi o ştiinţă autonomă cu caracter comparativ
b. compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o
ştiinţă autonomă
c. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o
metodă comparativă
ANS: C

19. Zweigert precizeaza ca prin comparaţie juridică se înţelege:

a. numai punerea în legătură a diferitelor ordini de drept

b. punerea în legătură a diferitelor ordini de drept şi a unor
instituţii
c. numai punerea în legătură a unor instituţii juridice din
state diferite
ANS: B

20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativă este utilă pentru:

a. studierea ramurilor juridice de drept public

b. studierea ramurilor juridice de drept privat
c. studierea oricărei ramuri a ştiinţei juridice

ANS: C

21. Gutteridge afirmă că interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

a. atât practic, cât şi teoretic

b. practic
c. pur teoretic
ANS: C

22. Potrivit concepţiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:

a. o ştiinţă autonomă
b. o metodă ce cercetare
c. nu este nici ştiinţă, şi nici nu are un domeniu al său

ANS: C

23. Inţelegerea ordinii de drept străine de către comparatiştii se poate

realiza prin:

a. fără un studiu personal

b. cunoaşterea, în mod nemijlocit a dreptului străin
c. folosindu-se numai de monografiile comparative
ANS: B

24. Imaginaţia şi speculaţia servesc în activitatea comparativă:

 a. nu
b. da, în toate împrejurările
c. da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.
ANS: A

25. Se disting un număr de:

a. 2 elemente care caracterizează metoda comparativă

b. 3 elemente care caracterizează metoda comparativă
c. 4 elemente care caracterizează metoda comparativă

ANS: C

26. Informaţiile comparative ajută dreptul naţional:

a. sa înţeleagă dreptul străin

b. nu serveşte acestui scop
c. depăşească stadiul opiniilor diferite în privinţa naturii
dreptului comparativ
ANS: A

27. Juriştii din ţările foste socialiste au fost şi ei preocupaţi de clarificarea

problemei privind caracterul dreptului comparat:

a. nu
b. da
c. problematica a fost studiată parţial numai în U.R.S.S
ANS: B

28. A existat un sistem de drept socialist:

a. da
b. nu
c. se va forma treptat
ANS: A

29. In epoca contemporană sunt cunoscute:

a. 4 sisteme juridice
b. 3 sisteme juridice
c. 2 sisteme juridice
ANS: A

30. Este posibilă coexistenţa mai multor sisteme diferite în domeniul juridic:

a. nu
b. numai dacă se fac anumite concesii de către toate părţile
c. da
ANS: C
31. Care a fost urmarea întâlnirilor dintre juriştii unor sisteme juridice
diferite:

a. nu s-a ajuns la nici o înţelegere

b. dreptul capitalist s-a socializat, fără ca dreptul socialist să
sufere vreo schimbare
c. dreptul capitalist s-a socializat, în parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot
în parte
ANS: C

32. Folosirea metodei comparative solicită:

a. nu presupune caracteristici
b. imparţialitate şi obiectivitate
c. neîncredere în buna intenţie a participanţilor la realizarea
metodei comparative
ANS: B

33. Este benefică şi ştiinţifică:

a. compararea făcută corespunzător intereselor politice ale

sistemului din care provine cercetătorul
b. compararea care nu se realizează în spiritul independenţei
de opinie a cercetătorului, servind intereselor partizane
ale cercetătorului
c. compararea care se realizează în spiritul independenţei de
opinie a cercetătorului
ANS: C

34. Domeniul comparării poate fi folosit pentru a se demonstra

superioritatea sistemului propriu:

a. da
b. nu, indiferent de sistem
c. nu, întrucât fiecare sistem are deficienţele sale

ANS: B

35. Pot fi comparate mai mult de două ordini juridice:

a. da
b. nu
c. depinde de sistemul din care face parte cercetătorul

ANS: A

36. Pentru efectuarea unei comparări internaţionale:

a. trebuie să se caute punctele comune de referinţă

b. să se aibă în vedere un sistem juridic care să nu se afle
deasupra naţiunilor
c. să se aibă în vedere un sistem juridic al unei ţări civilizate
 ANS: A

37. Activitatea comparativă se desfăşoară:

a. între ordini juridice concrete

b. între ordini juridice abstracte
c. numai între două ordini juridice

ANS: A

38. Compararea se poate face:

a. prin raportare la o unitate de măsură prestabilită

b. între ordinele juridice confruntate
c. între ordinele juridice confruntate sau prestabilite
ANS: B

39. Se impune ca necesităţi sociale identice în diferite state să fie apărate

prin:

a. norme de drept identice

b. întotdeauna prin norme de drept diferite
c. norme de drept specifice regimului politic din fiecare ţară

ANS: A

40. Dreptul comparat are un rol normativ:

a. în funcţie de relaţiile sociale pe care le reglementează

b. nu
c. da
ANS: B

41. Dreptul comparat nu are o funcţie normativă naţională:

a. da, numai dacă sectorul de reglementare priveşte

domeniul public
b. da
c. nu
ANS: C

42. Dreptul comparat se poate transforma într-un legiuitor universal:

a. nu
b. da
c. numai dacă i s-a atribuit un asemenea rol de către un stat
civilizat
ANS: A

43. Este posibilă unificarea legislativă mondială:

 a. da
b. da, în funcţie de interesul politic existent la un moment
dat
c. nu
ANS: C

44. Numărul şi alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a. probleme de natură politică

b. probleme metodologice ce trebuie soluţionate
c. probleme de natura sociala
ANS: B

45. Rezultatul mai bun în privinţa metodei comparative este dat de:

a. numărul cât mai mare de ordini juridice

b. numărul cât mai mic de ordini juridice juridice.
c. nu are relevanţă numărul ordinelor

ANS: A

46. Cercetarea comparativă poate fi făcută de către mai mulţi cercetători în

echipe:

a. nu
b. da, fără a fi recomandat acest procedeu
c. da, fiind recomandat acest procedeu
ANS: C

47. Odinile juridice comparate trebuie să fie înrudite şi să aparţină aceluiaşi

sistem juridic:

a. nu
b. nu se recomandă
c. da
ANS: A

48. Compararea juridică se realizează în plan orizontal:

a. atunci când analizează ordini juridice apropiate în timp,

dar îndepărtate în spaţiu
b. atunci când nu analizează ordini juridice apropiate în timp,
dar îndepărtate în spaţiu
c. atunci când analizează ordini juridice apropiate în timp, si nu
îndepărtate în spaţiu
ANS: A

49. Se apreciaza că este verticală compararea care se realizează:

a. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în timp

 b. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în spaţiu
c. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în timp şi
spaţiu
ANS: A

50. Un moment însemnat în evoluţia studiului dreptului altor popoare l-a

avut:

a. apariţia şcolii kantiene

b. apariţia instituţiilor de învăţământ
c. apariţia şcolii istorice

ANS: C

51. Care este principalul izvor în sistemul juridic european:

a. legea
b. cutuma
c. jurisprudenţa

ANS: A

52. Funcţia de orientare şi de control a comparării se aplică:

a. în domeniul politicii jurisprudenţiale

b. în domeniul politicii legislative
c. ambele variante
ANS: C

53. Ce metodă trebuie aplicată în vederea interpretării termenilor de

comparat:

a. metoda ordinii juridice căreia îi aparţine termenul de comparat

b. metoda ordinii juridice străine
c. nici o metodă nu se aplică în această fază

ANS: A

54. Care cercetător a prevăzut faptul că termenul de comparat nu poate fi

înţeles decât în cadrul mediului său înconjurător:

a. Leontin-Jean Constantinesco
b. Karl Marx
c. Montesquieu
ANS: C

55. Ce trebuie să cunoască comparatistul pentru a înţelege termenul de

comparat:

a. regula de drept străină pe care o compară

b. toate aceste variante
c. izvoarele de drept
 ANS: B

56. Exemplificaţi factorul extrajudiciar ce a determinat apariţia legii Faillot

în Franţa:

a. războiul
b. alegerile parlamentare
c. corupţia

ANS: A

57. Exemplificaţi factorul extrajudiciar ce a determinat apariţia reformei monetare

din 1948 în Germania:

a. războiul
b. alegerile parlamentare
c. economia
ANS: C

58. Sunt factori extrajudiciari:

a. factorii sociali şi economici

b. legile
c. constituţia

ANS: A

59. Sunt funcţii ale dreptului comparat:

a. funcţia de cunoaştere a dreptului naţional

b. funcţia normativă
c. toate aceste funcţii

ANS: C

60. Factorii extrajudiciari au ca efect:

a. influenţarea legilor
b. influenţarea instituţiilor juridice
c. ambele variante
ANS: C

61. Care comparatişti au considerat că dreptul comparat este un instrument

al sociologiei juridice:

a. comparatiştii americani
b. comparatiştii francezi
c. comparatiştii englezi

ANS: A

62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:

a. problema juridică
 b. problema economică
c. problema socială

ANS: A

63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetării metodologice:

a. termenul de comparat
b. termenul de comparat în legăturile sale imediate cu
ordinea juridică
c. izvorul de drept
ANS: B

64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a. factorul politic
b. factorul economic
c. ambele variante
ANS: C

65. In ce fază metodologică se realizează examinarea factorului politic:

a. în prima fază metodologică

b. în a doua fază metodologică
c. în a treia fază metodologică

ANS: B

66. Care doctrină juridică a fost prima care a remarcat impactul fenomenului
economic asupra dreptului:

a. doctrina germană
b. doctrină franceză
c. doctrina socialistă

ANS: A

67. Câte faze are procesul metodologic:

a. o fază
b. trei faze
c. patru faze
ANS: B

68. Care este prima regulă metodologică:

a. a studia termenul de comparat

b. a examina termenul de comparat în sursele sale originale
c. a interpreta termenul de comparat
ANS: A

69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

 a. 1950
b. 2004
c. 1900
ANS: C

70. Care este cea mai veche funcţie a dreptului comparat:

a. funcţia de cunoaştere a dreptului naţional

b. funcţia normativă
c. funcţia de unificare legislativă

ANS: C

71. Prin care cod civil a iniţiat unificarea legislativă în Italia:

a. Codul Civil din 1865

b. Codul Civil din 1942
c. Codul Civil din 1900
ANS: A

72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economică Europeană
realizează unificarea legislativă:

a. regulamentele
b. directivele
c. ambele variante
ANS: C

73. Ce fază a procesului metodologic este consacrată analizei:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: A

74.
Ce fază a procesului metodologic este consacrată sintezei:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: C

75. Ce calităţi trebuie să îndeplinească comparatistul în timpul primei faze a

procesului metodologic:

a. să fie un bun observator

b. să aibă talentul de a expune
c. ambele variante
 ANS: C

76. Monografiile si studiile referitoare la dreptul străin sunt:

a. studii comparative
b. simple expuneri de drept străin
c. ambele variante
ANS: B

77. Ce fază a procesului metodologic este consacrată înţelegerii:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: B

78. Care sunt dezavantajele studierii de către comparatist doar a textului

legislativ:

a. textul legislativ, singur, nu poate arăta imaginea

adevărată a termenului de comparat
b. textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar
abrogat de un alt text de lege sau de aplicarea sa
jurisprudenţială
c. toate aceste dezavantaje
ANS: C

79. Termenii de comparat trebuie studiaţi :

a. cu ajutorul surselor originare

b. cu ajutorul altor surse
c. ambele variante
ANS: A

80. Sursele pe care comparatistul trebuie să folosească pentru analiza

termenilor de comparat trebuie să fie:

a. primare
b. autentice
c. să aibă valoare istorică

ANS: B

81. Sunt cauze care explică asemănările şi deosebirile termenilor de

comparat:

a. cauzele de natura istorică

b. cauzele de natură economică
c. toate aceste cauze

ANS: C
82. Compararea, reprezintă în ansamblul său:

a. o iniţiativă umană determinată

b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului
ANS: C

83. Comparabilitatea, se fundamentează şi prin prisma perspectivelor

ştiinţifice pe care le individualizează, care sunt în numar de:

a. 3
b. 5
c. 2
ANS: A

84. Atât în materia dreptului comparat cât şi în alte ştiinţe, suntem limitaţi
a ne rezuma strict la:

a. lucrurile comparabile
b. elementele comparabile
c. disciplinele comparabile
ANS: A

85. Din punct de vedere noţional, termenul de comparat, ca obiect al

comparării, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se

evidenţiază exclusiv deosebirile existente între două
discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natură a evidenţia importanţa
dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor două
discipline supuse procesului de comparare, schiţate de cel
care compară, de natură a identifica existenţa unor
elemente comune
ANS: C

86. Aşa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a

determinat adoptarea unanimă de către precursori a aceleiaşi direcţii de
orientare juridică, a fost o consecinţă a:

a. identităţii instituţionale
b. pluralismului juridic
c. dezvoltării ipotezelor în materia dreptului comparat

ANS: A

87. Cine a afirmat faptul că în mod special: „comparaţia permite, nu numai

să se pătrundă într-un mod conştient într-o altă lume juridică, dar de
asemenea, să se ia un recul prin raport cu propriul său drept, care apare
într-o altă lumină”:
 a. Rene Rodiere
b. A. Otetelişeanu
c. L. J. Constantinesco
ANS: C

88. Bazându-vă pe cunoştinţele asimilate în materia dreptului comparat,

consideraţi cunoaşterea legislaţiilor străine ca fiind:

a. o premisă aleatorie
b. o premisă necesară comparaţiei
c. o premisă necesara doar în măsura în care analizăm
propriul sistem de drept
ANS: B

89. Comparatistul R. David a stat la originea editării unei vaste şi

prestigioase colecţii de volume privind dreptul altor ţări, acestea fiind
publicate pentru prima dată în:

a. Israel
b. Belgia
c. Franţa

ANS: C

90. De ce dreptul străin nu este drept comparat - a fost o problema supusă

dezbaterii de către:

a. V.D. Zlătescu
b. Raymond Saleilles
c. A. Otetelişeanu

ANS: C

91. „Conception generale du droit compare", a făcut obiectul Congresului de

la Paris din anul 1900, reprezentând în fapt un rezumat prin care s-a
individualizat întreaga concepţie a reputatului civilist:

a. Raymond Saleilles
b. Rene Rodiere
c. L. Josserand
ANS: C

92. Analizând din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic

sau o mare familie de drept reprezintă:

a. gruparea unor sisteme juridice naţionale, în raport de

anumite trăsături comune ale acestora
b. gruparea tuturor sistemelor juridice
c. gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma şcolilor
istorice pe care le-au deţinut
 ANS: A

93. Cine a împarţit marile sisteme juridice în trei grupe, distingând, pe de o

parte: un grup continental - în care include drepturile francez, german,
spaniol, unul de common-law - în care include drepturile Regatului Unit,
ale diferitelor ţări din common-wealth, al Statelor Unite ale Americii şi în
sfârşit, unul al ţarilor socialiste:

a. Marc Ancel
b. Viktor Knapp
c. Rene Rodiere
ANS: C

94. Cea mai importantă diviziune a dreptului, moştenită din dreptul roman,
este aceea de:

a. drept internaţional şi drept naţional

b. drept civil şi drept penal
c. drept public şi drept privat

ANS: C

95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influenţat

considerabil organizarea instituţionala a:

a. Franţei
b. Statelor Unite ale Americii
c. Turciei
ANS: B

96. Aşa-numita: „stabilire a soluţiilor identice pe căi diferite” este

individualizată noţional în accepţiunea dreptului comparat, sub titulatura
de:

a. comparaţie afirmativă
b. comparaţie metodologică
c. comparaţie contrastată

ANS: A

97. Din perspectiva dreptului comparat: „wakâf-ul” reprezintă o instituţie

specifică:

a. dreptului mosaic
b. dreptului nordic
c. dreptului islamic
ANS: C

98. Avand în vedere cunoştinţele asimilate în materia dreptului comparat,

urmatoarele izvoare: sunna-tradiţia, idjma-acordul comunităţii, giyas-
analogia, firmanul-actul scris, îşi găsesc fundamentul în:
 a. coran
b. vechiul testament
c. ideologia ebraică

ANS: A

99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat

codificări de tip european - prezintă o natură:

a. conservatoare
b. tipic naţionalistă
c. cutumiară

ANS: C

100. Comparatum reprezintă în esenţă:

a. legislaţia universală ce face obiectul comparării

b. un model de comparaţie specific sistemului juridic
common-law
c. legislaţia naţională a comparatistului

ANS: C

101. Nominalizaţi personalitatea care a emis teoria conform căreia: „condiţia

primordială a oricărei comparaţii raţionale constă în a putea degaja prin
două noţiuni comparate, o noţiune comună superioară - tertium
comparationis".

a. Y. Eminescu
b. E. Lambert
c. V. Knapp
ANS: C

102. Aşa-numitul: „proces comparativ”, constă în principal în:

a. imposibilitatea de a se efectua o analiză comparativă în

mod aleatoriu, asupra a două sisteme de drept, fără a
exista un element comun prestabilit
b. posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua
sisteme de drept din aceeaşi ramură de drept
c. posibilitatea de a analiza comparativ cel mult două
sisteme de drept din aceeaşi ramură de drept
ANS: A

103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizează doar

dacă există un element comun prestabilit, considerat: „un element dat” in
accepţiunea lui:

a. M. Ancel
b. L. J. Constantinesco
c. I. Filipescu
 ANS: B

104. Clasificarea superioară conform căreia „sistemul statelor socialiste",

face parte din grupa esentială a marilor sisteme de drept, aparţine lui:

a. E. Lambert
b. Felipe de Sola Canizares
c. Marc Ancel
ANS: C

105. Din categoria grupei „complementare", ca sistem de drept îl regăsim pe

cel:

a. common-law-ului
b. tradiţional
c. religios
ANS: C

106. Care din disciplinele nominalizate datorează apariţia dreptului comparat:

a. anatomia comparată
b. literatura universală
c. matematica
ANS: A

107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor şi a

noţiunilor juridice aplicabile în cadrul unei societăţi, având ca principal
scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezintă:

a. natura juridică
b. metodologia juridică
c. ordinea juridică

ANS: C

108. Având în vedere cunoştintele asimilate în materia dreptului comparat,

vă este binecunoscut faptul că, totalitatea normelor, a principiilor -
noţiuni respectiv a instituţiilor juridice, sunt particularizate ştiinţific sub
titulatura de:

a. particule juridice elementare

b. elemente juridice
c. ordini juridice
ANS: A

109.
Care secol poate fi considerat ca fiind determinant în privinţa dezvoltării
etnologiei juridice:

a. secolul al-XIX-lea
b. secolul al-XVIII-lea
 c. secolul al-XIV-lea
ANS: A

110. Cercetările ştiinţifice ale precursorilor în fundamentarea ideologică a

dreptului comparat modern, au fost:

a. lipsite de importanţă
b. fundamentate doar din perspectiva lingvistică
c. cu caracter limitativ
ANS: C

111. Nominalizaţi autorul teoriei conform căreia: “lipsa de înţelegere a

realităţilor istorice a constituit şi încă mai constituie un mare defect
metodologic”.

a. R.H. Lowie Malinowski

b. L.J. Constantinesco
c. I Filipescu, M.Jacotă

ANS: B

112. Binecunoscuta teorie uniliniară a evoluţionismului comparat, a avut

parte de-a lungul timpului şi de numeroase critici, aduse în principal de
reprezentanţi ai diferitelor sisteme juridice, printre care se impune a-l aminti
pe:

a. V.D. Zlatescu
b. E. Burnett Tylor
c. Leist
ANS: B

113. Având în vedere conţinutul acestei teorii: “paralelismul elementelor

structurale şi asemănarea lor, se datorează exclusiv istoriei ariilor
culturale şi nu unităţii prestabilite a unor evoluţii comune”, nominalizaţi
emitentul acesteia:

a. Ratzel
b. Marc Ancel
c. Raymond Saleilles
ANS: A

114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a

aparut ca o consecinţă a:

a. dorinţei anumitor ideologi francezi

b. dorinţei anumitor ideologi indieni
c. dorinţei anumitor ideologi germani

ANS: C
115. Cunoscută noţiune specifică cultului indo-germanic: “ Stammrecht”,
reprezenta în accepţiunea exclusivistă a lui Leist:
a. aşa-numitul drept primordial
b. aşa-numitul drept autonom
c. aşa-numitul drept comun

ANS: C

116. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat în

accepţiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:

a. juridică
b. lingvistică
c. istorică

ANS: B

117. Nominalizaţi din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform

căreia: "separarea popoarelor din persepectiva evoluţiei acestora, se
poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept primitive şi popoare istorice".

a. Adolf Bastian
b. Kaden
c. Jean Chapois
ANS: A

118. Comparatiştii-precursori au încercat o clasificare analogică a ordinilor

juridice, pornind de la premisele existenţei în toate sistemele de drept, a
unor structuri instituţionale asemănătoare. Nominalizaţi din varaintele
prezentate, adeptul acestei metodologii:

a. Kaden
b. Leist
c. Wilhelm Schmidt
ANS: A

119. Analogia din perspectivă comparativă este deosebit de utilă, deoarece

putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci
când supunem comparaţiei particulele juridice elementare din cadrul:

a. aceluiaşi sistem de drept

b. unui sistem de drept distinct
c. sistemului cutumiar de cel romano-germanic
ANS: A

120. Ce conţine obiectul analogiei:

a. analiza instituţională
b. analiza construcţiei ordinilor juridice
c. evidenţierea materialului şi a scopului pentru care aceasta
a fost făcută
 ANS: C

121. Nominalizaţi precursorul - care stabilea faptul că: “ regula metodologică

după care comparatistul trebuie să se ghideze în efectuarea compraţiei
constă în analizarea ordinilor juridice ale popoarelor având o civilizaţie
identică sau apropiată”:

a. Betham
b. E. Lambert
c. Salmond
ANS: B

122. Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu

faptul că momentul apariţiei dreptului romano-germanic se situează în:

a. secolul al-XlII-lea al erei noastre

b. secolul al-XII-lea al erei noastre
c. secolul al-XIV-lea al erei noastre
ANS: A

123. Aşa-numitele: „cutumiere” oponente de marca ale sistemului de drept

romano-germanic, reprezentau:

a. acele colecţii de cutume care erau alese şi sintetizate de

jurisconsulţi
b. toate cutumele existente
c. o colecţie de tradiţii

ANS: A

124. După cum afirma reputatul V. Hanga - în epoca dominatului, un

important rol îl juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea
simplificată a normelor dreptului roman la nevoile locale ale provinciilor,
cunoscut în accepţiunea generală sub denumirea de:

a. drept popular
b. drept universal
c. drept vulgar
ANS: C

125. „Corpus Juris Civilis”, a fost receptat în Estul Europei cu începere din secolul al IX-lea,
iar în Apus din secolul al Xl-lea, fiind adaptat la nevoile fiecărei epoci şi
ale fiecărei ţări. Menţionaţi editorul acestuia:

a. Domitian
b. Traian
c. Justinian
ANS: C

126. După cum ştim, în unele ţări receptarea dreptului roman a fost aproape
totală.
 Care consideraţi că sunt acestea:

a. Franţa si Italia
b. Germania si Franţa
c. Belgia şi Olanda

ANS: C

127. Care dintre şcolile mai jos prezentate, au deţinut un rol însemnat în
receptarea dreptului roman:

a. şcolile istorice spaniolă şi portugheză

b. şcolile tradiţionale austriacă şi germană
c. şcolile glosatorilor şi postglosatorilor

ANS: C

128. Binecunoscuta şcoala a „umaniştilor" din Franţa, a adus un curent nou

în dezvoltarea dreptului romano-germanic, întrucât reprezentanţii
acesteia, au accentuat tendinţele de a:

a. transforma dreptul roman

b. purifica dreptul roman, prin înlăturarea oricărei influenţe
externe de natură a afecta starea lui originară
c. adapta dreptul roman
ANS: B

129. Având în vedere cunoştinţele dobândite în materia dreptului comparat,

în ce ţară apreciaţi că şcoala postglasatorilor a avut un succes
excepţional, dominand gândirea juridică a acelui stat până în secolul al XlX-lea,
culminând chiar cu elaborarea unui Cod Civil în anul 1900:

a. Germania
b. Austria
c. Portugalia
ANS: A

130. „ Codul Bavarez” a fost adoptat în anul:

a. 1786
b. 1767
c. 1756
ANS: C

131. „ Codurile Elvetiene” au fost adoptate în anii:

a. 1816, 1900 si 1902

b. 1828, 1914 si 1923
c. 1881, 1907 si 1911
ANS: C
132. Codurile Civile - cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate în secolul:

a. al-XVII-lea
b. al-XVI-lea
c. al-XIX-lea
ANS: C

133. „Decretaliile" - acte normative ulterioare codificării întreprinse de

Gratian, au fost puse în operă de către:

a. papa Bonifaciu al Vll-lea

b. papa Clement al V-lea
c. papa Grigore al IX-lea
ANS: C

134. Deosebit de important pentru stabilirea influenţei pe care a avut-o

dreptul canonic asupra sistemelor juridice romaniste a avut-o Consiliul de
la Trento, care s-a ţinut între anii:

a. 1450 si 1451
b. 1456 si 1458
c. 1546 si 1563
ANS: C

135. Domeniul în care influenţa dreptului canonic s-a dovedit a fi mai

puternică este cel al:

a. contractelor
b. succesiunilor
c. relaţiilor de familie

ANS: C

136. Exista o tendinţă manifestată de o serie de jurişti ai unor state, de a

reproşa bisericii catolice - ostilitatea constantă manifestată împotriva
instituţiei divorţului, un exemplu în acest sens constituindu-l:

a. Argentina
b. Rusia
c. Bulgaria
ANS: A

137. Ascendentul instituţiilor de common-law în perioada contemporana, a

fost accentuat de factori de natura economică, generaţi de către:

a. Statele Unite ale Americii

b. Irlanda de Nord
c. Scoţia

ANS: A
138. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica
trust-ului sau a agency-ului, atât de răspândite în raporturile de cooperare
economică internaţionale, folosesc elementele tehnice ale sistemului:

a. romano-germanic
b. mosaic
c. common-law
ANS: C

139. Aşa-numitul precedent judiciar reprezintă în mod incontestabil,

mecanismul cel mai important în formarea sistemului:

a. common-law
b. romano-germanic
c. mosaic
ANS: A

140. Adagiul ,,Justice before Truth" , exprimă în fond o constantă

fundamentală pentru dreptul:

a. englez
b. scandinav
c. australian
ANS: A

141. Binecunoscuta organizaţie profesională denumită ,,Law Society", este

rezultatul unificării a trei categorii profesionale existente anterior:
Attorneys, Proctors şi Solicitors, survenită în anul:

a. 1781
b. 1793
c. 1799
ANS: B

142. Calitatea de: „commissioner for both sau de public notary”, poate acorda solicitor-ului posibilitatea
de a elabora:

a. acte administrative
b. acte fiscale
c. acte autentice
ANS: C

143. Codurile statului american Louisiana sunt realizate după modelul celor
adoptate în:

a. Anglia
b. Germania
c. Franţa

ANS: C
144. Având în vedere faptul că prima colonie din America de Nord, a fost
Virginia, puteţi preciza anul în care aceasta a fost fondată:

a. 1607
b. 1608
c. 1609
ANS: A

145. . Nominalizaţi statul asupra căruia a fost exercitată ideologia comunistă:

a. Italia
b. Polonia
c. Anglia
ANS: B

146. „Dictatura proletariatului” ca tipologie doctrinară şi-a făcut cunoscută

apariţia în sistemul universal-juridic, începand cu anul:

a. 1917
b. 1928
c. 1945
ANS: A

147. Autonomia ideologică a sistemului juridic sovietic, s-a bazat îndeosebi

pe criterii de natură a satisface interesele majore ale populaţiei,
acceptate unanim sub titulatura de:

a. criterii de clasă
b. criterii doctrinare
c. criterii comparative
ANS: A

148. Aşa-numita: „renaştere a sistemului de drept al Rusiei ” s-a datorat în

primul
rând, influenţei de tip:

a. american
b. englez
c. german
ANS: A

149. Ce an poate fi reţinut ca punct de referinţă în apariţia unor Curti

Constitutionale în toate statele fostului sistem juridic socialist:

a. 1991
b. 1988
c. 1998
ANS: A
150. Celebra lucrare: „ Droit Constitutionel et Institutions Politiques” , care
ofera o separaţie juridică a sistemului politic socialist de celelalte sisteme,
a fost elaborată de:

a. Jean Jacques Chevallier

b. Gerard Conac
c. Milacic S
ANS: C

151. Nominalizaţi reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca

fiind: „suficientă suprimarea preambulului ideologic şi primele paragrafe
principale pentru a înlocui vechea disertaţie marxist-leninista prin noua
disertaţie democratică”:

a. Blackstone
b. Milacic S
c. Henry Summer-Maine
ANS: B

152. Teoria conform cãreia „Raportul existent între cunoaşterea mai multor ordini
juridice şi dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoaşterea
mai multor limbi şi ştiinţa limbajului”, a fost emisă de:

a. Betham
b. Kaden
c. Ernst Schustet
ANS: C

153. Precizaţi numărul fazelor de „împărţire a procesului metodologic” :

a. 2
b. 4
c. 3
ANS: C

154. Precizaţi care este autorul teoriei conform căreia: „actul comparării
juridice constituie o activitate independentă de ştiinţa juridică, alături de
dogmatica juridică şi de istoria dreptului, el nu se poate epuiza în
juxtapunerea de soluţii naţionale”:

a. Radbruch
b. Christoph Sigwart
c. Emst Schuster
ANS: A

155. Aşa-numita reforma a legii germane privind societăţile anonime, a fost

aplicata începând cu anul:

a. 1937
b. 1942
 c. 1957
ANS: A

156. Afirmaţia conform căreia: „o colecţie de tratate privind ordini de drept

naţionale nu este un tratat de drept comparat”, aparţine lui:

a. Arminjon-Nolde-Wolff
b. Henri Summer-Maine
c. Marty G
ANS: A

157. La baza elaborarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene:

a. largirea orizontului istoric

b. largirea orizontului stiintific
c. toate aceste fenomene
ANS: C

158. Dreptul englez a fost pus in opera de:

a. juristi
b. profesori de drept
c. judecatori
ANS: C

159. Compararea, reprezintă în ansamblul său:

a. o iniţiativă umană determinată

b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului
ANS: C

160. Din punct de vedere noţional, termenul de comparat, ca obiect al

comparării, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se

evidenţiază exclusiv deosebirile existente între două
discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natură a evidenţia importanţa
dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor două
discipline supuse procesului de comparare, schiţate de cel
care compară, de natură a identifica existenţa unor
elemente comune.
ANS: C

161.
In sec. al XIX –lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop:
a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice
b. de a imbunatatii, pe cale legislativa dreptul national
 c. informativ

a. a + b
b. a+b+c
c. b+c
ANS: A

162.
In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la dreptul
comparat:

a. Germania
b. Franta
c. Anglia
ANS: A

163. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in individualitatea sa, ci
ca membru al comunitatii popoarelor:

a. Feuerbach
b. Gans
c. Hegel
ANS: A

164. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada erau strans legate
de:

a. jurisprudenta
b. istoria altor popoare
c. studiul amanuntit al istoriei
ANS: B

165. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen Rechts”a carui
autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in:

a. Romania
b. Canada
c. Franta
ANS: A

166. Mittermaierm, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in Germania,
indreapta studiile comparative avand la baza:

a. istoria universala a evoluitiei dreptului

b. istoria dreptului popoarelor moderne
c. cunoasterea sistemelor de drept straine si dreptul comparat in dreptul
modern
ANS: C
167. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de traducere a
principalelor legi straine?

a. in timpul revolutiei franceze

b. inainte de primul razboi mondial
c. in 1950
ANS: A

168. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care “Handbuch des
franzosichen Rechts” l-a avut in Germania?

a. Lafarriere
b. La revue de droit francais et etranger
c. Revue de legislation et jurisprudence
ANS: B

169. In prima perioada a introducerii dreptului comparat, americanii manifestau adversitate fata de:

a. dreptul englez
b. dreptul francez
c. dreptul german
ANS: A

170. La sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX -lea, dreptul comparat cunoaste:

a. o dezvoltare deosebita, in toate tarile, prin interesul tot mai mare aratat de juristi
b. o dezvoltare deosebita in SUA si Franta
c. interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile
ANS: C

171. Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu:

a. dreptul francez
b. dreptul romanesc
c. dreptul englez
ANS: A

172. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia “legislatie comparata”:

a. cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine

b. cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine
c. ideea ca intregul drept este cuprins in legi
ANS: B

173. Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din:

a. comunicarea si limitarea legilor de catre popoare

b. faptul ca isi urmeaza un curs uniform
c. spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni
ANS: A
174. Lucrarea “Bevilaqua” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de elemente universale,
nationale si straine este de origine:

a. columbiana
b. romana
c. braziliana
ANS: C

175. In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea Britanie?
a-in prima jumatate a secolului XIX
b-in a doua jumatate a secolului XIX
c-la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial

a. in prima jumatate a secolului XIX

b. in a doua jumatate a secolului XIX
c. la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial
ANS: C

176. Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a inzestra tara cu:

a. un Cod Penal
b. un Cod Civil Unic
c. un Cod al Comertului
ANS: B

177. Una din teoriile fundamentale ale etnologie este inrudirea. Cine poate fi considerat cel mai mare
teoretician al acestui curent?

a. Engels
b. Theodor Waitz
c. Lewis H. Morgan
ANS: C

178. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si, prin urmare, si-au adus
o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:
a-Germania si Franta
b-Franta si Anglia
c-Anglia si Germania

a. a
b. b
c. c
ANS: C

179. Cine este considerat creatorul expresiei de “etnologie juridica”:

a. Max Schmidt
b. Lewis Morgan
c. Post
 ANS: C

180. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Eurpoa Centrala si de Est de a adopta
drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al XIX-lea?

a. dominatiile marilor imperii din acea vreme

b. lipsa de interes a juristilor din tarile respective
c. impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri
ANS: A

181. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:

a. codului german
b. codului austriac
c. codului napoleonian
ANS: C

182. In cea de a doua jumatate a sec. al-XIX-lea juristul roman Alexandresco, preocupat in ceea mai
mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de
referinta. Care este numele acestei lucrari:

a. Droit ancient et modern de la Roumanie

b. Dreptul civil roman
c. Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon
ANS: B

183. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud dreptul raspandit in aceasta regiune
are o origine si un continut:

a. iberic
b. american
c. autohton, specific fiecarei tari
ANS: A

184. Cea de a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari importante, in
primul rand la nivel georgafic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul dreptului
comparat:

a. Franta
b. Germania
c. Anglia
ANS: A

185. Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua dimensiune
acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu:

a. un instrument de politica jurisprudentiala

b. un instrument de analiza filosofica
c. un model exclusiv national
ANS: A
186. In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se naste
conceptul de “richtiges Recht”:

a. Elvetia
b. Austria
c. Germania
ANS: C

187. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de a treia perioada a dreptului
comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu:

a. Rabel si Schlegelberger
b. Rabel si Post
c. Wolff si Heymann
ANS: A

188. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de drept isi
aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitatea exceptionala. Astfel,
Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie intitulata:

a. Les publications de droit compare de Lyon

b. Trate de driot civil compare
c. Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de drept
international
ANS: C

189. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia:

a - Emil Rougin si Sauser-Hall
b - Rougin si David
c - Sause-Hall si David

a. a
b. b
c. c
ANS: A

190. Cu toate ca, in Statele Unite ale Americii au fost infiinate institute de drept comparat si un numar
important de reviste aportul lor in acest domeniu a fost mediocre. Exista o categorie de intelectuali
care schimba aceasta situatie:

a. juristii evrei
b. emigrantii din Germania si Europa
c. emigrantii din America Latina
ANS: B

191. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani sunt siliti sa isi
concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care este acesta:

a. modelul german
b. modelul american
 c. modelul sovietic
ANS: C

192. Care precursor a emis teoria conform careia se impune adaptarea dreptului privat la “ curentul popular
contemporan” :
a. Anton Menger
b. Copernic
c. Leopold Wenger
ANS: A

193. Conform conceptiei lui L.J. Constantinesco, stiinta dreptului comparat reprezinta produsul a:
a. trei fenomene majore
b. patru fenomene majore
c. doua fenomene majore
ANS: C

194. Care teoretician al dreptului comparat a afirmat ca: “ o stiinta, oricat ar fi ea de specializata, nu este niciodata
autonoma:
a. Otetelisanu
b. L.J. Constantinesco
c. G. del Vecchio
ANS: B

195. Conceptul de: ”paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene a fost enuntat pentru prima
oara la:
a. Londra
b. Paris
c. Bo Bologna
ANS: C

196. Dreptu roman a fost folosit in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea, in:
a. Portugalia
b. Germania
c. Elvetia
ANS: B

197. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice care plasa dreptul roman in centrul interesului sau:
a. L. Mitteis
b. Hegel
c. Kaschaker
ANS: A

198. Notiunea de: “unitate alumii pe plan juridic”, a enuntat-o in 1667, pentru prima oara:
a. Montesqieu
b. Henru-Summer Maine
c. Leibniz
ANS: C

199. “Theatrum legale mundi”, trebuia sa contina:

a. descrierea tuturor popoarelor
b. descrierrea sistemelor de drept ale tuturor poparelor, din toate timpurile si locurile
c. descrierea dreptului roman
 ANS: B

200. La Congresul de la Paris din anul 1900, A. Esmein a clasat ordinile juridice in:
a. trei grupe principale
b. patru grupe principale
c. cinci grupe principale
ANS: C

201. Care precursor afirma in 1852 ca: “stiinta dreptului s-a degradat intr-o jurisprudenta nationala”
a. Rudolph von Jhering
b. Olivier-Martin
c. Salvador Minguijon
ANS: A

202. Cunoasteea “dreptului strain” a incceput din:

a. antichitate
b. evul mediu
c. perioada moderna
ANS: A

203. Dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta, a parcurs:

a. o etapa
b. doua etape
c. trei etape
ANS: C

204. In prezent, principalele sisteme de drept sunt clasificate in:

a. trei mari familii
b. patru mari familii
c. cinci mari familii
ANS: C

205. Familia de drept romano-germanic este caracterizata prin:

a. separatia diintre dreptul civil si dreptul penal
b. separatia dintre dreptul public si dreptul privat
c. sseparatia dintre dreptul civil si dreptul administrativ
ANS: B

206. Familia de common-law se caracterizeaza prin:

a. abundenta codificarilor
b. absenta codificarilor
c. emiterea anuala a codifficarilor
ANS: B

207. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament, daca aceasta nu este
conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de “equity”:
a. da
b. nu
c. doar in anumite situatii
ANS: A
208. “ Revirimentul de jurisprudenta” , reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:
a. common-law
b. romano-germanic
c. ebraic
ANS: A

209. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul comparat, a aplicat institutii
descoperite in dreptul stain, flexibilizand common-law-ul:
a. Francis Bacon
b. Cristopher Saint-Germain
c. Lord Mansfield
ANS: C

210. In prima perioada, drreptul comparat a avut:

a. cea mai lenta dezvoltare
b. o dezvoltare semnificativa
c. o dezvoltare conditionata de factorul social
ANS: A

211. Teoria “ monadelor ”a fost emisa de catre:

a. Leibitz
b. Grotius
c. Feuerbach
ANS: A

212. Scoala istorica a aparut pentru prima oara in Germania secolului:

a. al-XVII-lea
b. al-XVIII-lea
c. al-XIX-lea
ANS: C

213. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de preexistenta conditiilor sale:
a. istorice
b. politice
c. sociale
ANS: A

214. In 1834 a aparut “ La Revue etrangere de legislation ” la initiativa precursorului francez:

a. Foelix
b. Anthoine de Saint-Joseph
c. Eduard Gans
ANS: A

215. In Statele Unite ale Americii dreptul american s-a caracterizat in prima perioada de dezvoltare a dreptului
comparat, prin ostilitatea aratata fata de cel:
a. islamic
b. ebraic
c. englez
ANS: C

216. In cea dea doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut:

a. scolile istorice
 b. societatile de legislatie comparata
c. scolile pozitiviste
ANS: B

217. “ BGB ” - ul adoptat in anul 1900 reprezenta:

a. codul civil elvetian
b. codul civil german
c. codul civi austriiac
ANS: B

218. Principalele obiective ale Congresului de la Paris, au fost:

a. modernizarea normelor cutumiare
b. confruntarea internationala privind diverse probleme juridice comune
c. dezvoltarea dreptului roman
ANS: B

219. In Romania, dupa cel de-al doilea razboi mondial, juristii romani au adoptat modelul:
a. romano-germanic
b. common-law
c. sovietic
ANS: C

220. Dupa Congresul de la Paris, dreptul comparat a fost structurat:

a. stiintific
b. ideologic
c. din perspectiva istorica
ANS: A

221. Care precursor considera ca prin ”comparatie se poate realiza un sistem universal de principii de drept pozitiv”:
a. d’Amari
b. Austin
c. Pollock
ANS: B

222. Expresia de “ drept comparat “ desemneaza o mmetoda de studiu si cercetare, in acceptiunea lui:
a. Gutteridge
b. Holland
c. Bryce
ANS: A

223. Definiitia conform careia “ rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite siseme legislative si de a le
examina intre ele ”, apartine precursorului:
a. Josserant
b. L.J. Constantinesco
c. Rabel
ANS: C

224. Ce reprezinta “ metoda ” din perspectiva dreptului comparat:

a. doar un instrument accesoriu
b. un ansamblu de demersuri rationale, sustiinute spre a atinge scopul propus
c. un volum de cunostinte ordonate
 ANS: B

225. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in numar de:
a. trei
b. patru
c. cinci
ANS: A

226. In cadrul metodei comparative se disting un numar de:

a. doua elemente
b. trei elemente
c. patru elemente
ANS: C

227. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a. sa inteleaga dreptul strain
b. sa combata similitudinile
c. sa evidentieze imperfectiunile sistemului juridic supus comparatiei
ANS: A

228. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari privind dreptul:
a. ebraic
b. coranic
c. cutumiar
ANS: B

229. Dreptul comparat are un rol:

a. normativ
b. educational
c. interpretativ
ANS: A

230. In cadrul functiei normative a dreptului comparat, regasim ca tipologie, unificarea:

a. nationala
b. internationala
c. constitutionala
ANS: B

231. Compararea juridica se realizeaza:

a. pe verticala
b. ideologic
c. exclusiv legislativa
ANS: A