CRIMINOLOGIE

CRIMINOLOGIE
1) Cine a publicat prima lucrare intitulată „Criminologia”?

1 Rafaelle Garofalo
2 Cesare Beccaria
3 Cesare Lombroso
ANS: 1
2) Criminologia:
1 este o ştiinţă socială
2 este o ramură a dreptului penal
3 este auxiliară dreptului procesual penal
ANS: 1
3) Care este obiectul de studiu al criminologiei?

1 criminalitatea ca fenomen social global
2 orice faptă deviantă dezaprobată de societate
3 apărarea valorilor social fundamentale, implicit criminalitatea
ANS: 1
4) Funcţia descriptivă a criminologiei studiază

1 Fenomenul criminalităţii în ansamblul său
2 Tipuri de infracţiuni în particular
3 Metodele de prevenire a fenomenului infracţional
ANS: 1
5) Funcţia explicativă a criminologiei studiază

1 Cauzele ce determină criminalitatea precum şi cauzele ce o formează
2 Personalitatea infractorului şi a victimei
3 Aspectele fenomenologice ale criminalităţii
ANS: 1
6) Funcţia predictivă a criminologiei studiază:

1 Starea, structura şi dinamica fenomenului infracţional
2 Studiul statistic al criminalităţii
3 Anticiparea unor modificări cantitative şi calitative în dinamica fenomenului
infracţional
ANS: 3
7) Funcţia profilactică a criminologiei studiază:

1 studiul statistic al stării şi dinamicii criminalităţii
2 Modificările cantitative şi calitative ale fenomenului infracţional
3 Mijloacele de tratament menite să contribuie la prevenirea crimin
ANS: 3
8) Care sunt conceptele operaţionale de ordin predictiv ale criminologiei?

1 mediu, teren, personalitate
2 prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, prognoză
3 reacţie socială, tratament reintegrare
ANS: 2
1
9) Care sunt conceptele operaţionale de ordin explicativ ale criminologiei?
2 cauză, condiţie, efect, factor
3 prezent, viitor, probabilitate, hazard
ANS: 2
10) Care sunt conceptele operaţionale de ordin descriptiv utilizate în criminologie?

1 reacţie socială, tratament, reintegrare socială
2 prezent, viitor, hazard, probabilita
ANS: 3
11) Ce este observaţia?

1 metodă generală de cercetare utilizată de criminologie
2 metoda de cercetare care vizează stabilirea unei tipologii criminologice
3 o metodă de realizare a unor studii descriptive
ANS: 1
12) Ce înţelegeţi prin metode experimentale?

1 o contemplare spontană subiectivă a realităţii înconjurătoare
2 o observaţie provocată în condiţii determinate sau alese de către cel ce
experimentează
3 o contemplare intenţionată ştiinţifică a realităţii
ANS: 2
13) În ce constă metoda clinică de cercetare utilizată de criminologie?

1 într-o observaţie provocată şi aleasă de cel ce experimentează
2 în cercetarea unui caz individual pentru formularea unui diagnostic şi prescrierea
unei terapeutici
3 în cercetarea unui tip criminal în opoziţie cu tipul noncriminal
ANS: 2
14) Ce înţelegeţi prin metoda tipologică de cercetare utilizată de criminologie?

1 este o observaţie provocată în condiţii alese de către cel ce experimentează
2 constă în cercetarea unor cazuri individuale pentru stabilirea unui diagnostic şi
prescrierea unui tratament
3 este metoda folosită pentru a descrie un anumit tip de criminal sau o tipologie
criminologică
ANS: 3
15) Cum poate fi descris experimentul, funcţie de locul de desfăşurare?

1 provocat sau invocat
2 de laborator sau de teren
3 experiment de tipul „înainte”, respectiv „după”
ANS: 2
16) Cum poate fi descris experimentul, după natura variabilei independente?

1 de laborator sau de teren
2 invocat sau provocat
3 experiment de tipul „înainte”, respectiv „după”
2
ANS: 2
17) Ce fel de metodă de cercetare este metoda clinică?

1 cu un grad redus de generalitate
2 cu un grad de maximă generalitate
3 o metodă de cercetare statistică
ANS: 1
18) În ce constă metoda comparativă utilizată de criminologie?

1 În formularea unor previziuni privind evoluţia fenomenului infracţional
2 În evaluarea probabilităţilor de delincvenţă
3 În cooperarea a două fapte sau procese sociale în vederea evidenţierii
asemănărilor şi deosebirilor dintre acestea
ANS: 3
19) Ce scop au metodele de predicţie?

1 de a analiza o cercetare cantitativă şi calitativă a fenomenului infracţional
2 de a stabili tipologiile de infractori
3 de a stabili tipologiile de infractori
ANS: 3
20) Funcţie de natura informaţiei cuprinse, chestionarele pot fi:

1 chestionare de date factuale de opinie
2 chestionare precodificate sau postcodificate
3 chestionare cu o temă sau cu mai multe teme
ANS: 1
21) Funcţie de întinderea informaţiei cerute, chestionarele pot fi:

1 chestionare autoadministrate sau administrate prin operatori de anchetă
2 cu o singură temă sau cu mai multe teme
3 chestionare precodificate sau postcodificate
ANS: 2
22) Cum pot fi clasificate chestionarele, funcţie de modul de recoltare?

1 precodificate sau postcodificate
2 cu o temă sau cu mai multe teme
3 autoadministrate sau administrate prin operatorii de anchetă
ANS: 3
23) Cum pot fi clasificate chestionarele, funcţie de momentul codificării?

1 factuale sau de opinie
2 precodificate sau postcodificate
3 cu o singură temă sau cu mai multe teme
ANS: 2
24) Interviul este formal

1 atunci când are la bază un chestionar cu întrebări dinainte stabilite
2 când are la bază întrebări dinainte stabilite
3 când se desfăşoară sub forma unei conversaţii
ANS: 2
3
25) Interviul face parte din
1 tehnicile utilizate în criminologie
2 din metodele de cercetare comparative utilizate de criminologie
3 din metodele de cercetare predictive utilizate de criminologie
ANS: 1
26) Ancheta sociologică este utilizată

1 numai în criminologie
2 în criminologie dar şi în cercetări sociologice
3 în dreptul penal
ANS: 2
27) Cine este autorul lucrării „Despre infracţiuni şi pedepse”?

1 Paul Topinard
2 Rafaelle Garofallo
3 Cesare Becaria
ANS: 3
28) Andre Michel Guerry este:

1 reprezentant al şcolii pozitiviste italiene
2 reprezentant al şcolii cartografice sau geografice
3 reprezentant al şcolii biologice
ANS: 2
29) Potrivit şcolii cartografice sau geografice:

1 criminalitatea este un fenomen social care se repetă de la an la an cu aceeaşi
constanţă şi regularitate
2 criminalitatea îşi are sorgintea în structura bio-psihică a individului
3 criminalitatea îşi are sorgintea în bolile psihice ale individului
ANS: 1
30) Cine sunt reprezentanţii şcolii cartografice sau geografice?

1 Cesare Lombroso şi Enrico Ferri
2 Cesare Beccaria şi Rafaelle Garofalo
3 Adolphe Quetelet şi Andre Michel Guerry
ANS: 3
31) Cine sunt consideraţi a fi întemeietorii sociologiei criminale?

1 Cesare Lombroso
2 Cesare Beccaria
ANS: 3
32) Legea termică a criminalităţii a fost formulată în:

1 Şcoala cartografică sau geografică
2 Şcoala pozitivistă italiană
3 Şcoala sociologică franceză
ANS: 1
33) Cine a susţinut că infracţiunile săvârşite împotriva persoanei predomină în sezonul

cald iar cele împotriva proprietăţii predomină în sezonul rece?
4
1 Cesare Lombroso
2 Enrico Ferri
3 Andre Michel Guerry
ANS: 3
34) Cine este considerat creatorul criminologiei antropologice?

2 Cesare Lombroso
3 Frederik Joseph Gall
ANS: 2
35) Creatorul teoriei fizionomiei este:

1 Cesare Lombroso
2 Johann Casper Lovater
3 Paul Topinard
ANS: 2
36) Creatorul teoriei frenologice este:

2 Cesare Lombroso
3 Franz Josef Gall
ANS: 3
37) Cesare Lombroso a fost reprezentantul:

1 Şcolii pozitiviste italiene
2 Şcolii geografice
3 Şcolii clasice
ANS: 1
38) Antropologia criminală studiază criminalitatea pornind de la premisa că aceasta ar fi

un fenomen:
1 de natură socială
2 de natură economică
3 de natură biologică
ANS: 3
39) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă şi cu studiul

1 normelor penale
2 personalităţii infractorului
3 tehnicilor de investigare a faptelor penale
ANS: 2
40) Criminologia este ştiinţa care se ocupă şi cu studiul

1 normelor de procedură penală
2 victimei infracţiunii
3 normelor de drept penal
ANS: 2
41) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă cu studiul

1 reacţiei sociale împotriva criminalităţii
2 tragerii la răspundere penală a infractorilor pericu
5
3 stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunilor
ANS: 1
42) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă şi de

1 realizarea unui program de prevenire a săvârşirii de infracţiuni
2 realizarea unui program de prevenire a săvârşirii unor contravenţii în domeniul
penitenciar
3 condamnarea infractorilor periculoşi
ANS: 1
43) Intre metodele de cercetare utilizate de criminologie pot fi incluse:

1 monografiile din instituţiile economice
2 propunerile de organizare administrativă a instituţiilor economice
3 studiile privind planurile bugetare ale instituţiilor
ANS: 1
44) Monografiile criminologice fac parte din

1 tehnica documentării utilizată de criminologie
2 tehnicile secundare utilizate de criminologie
3 tehnica studierii dosarelor penale
ANS: 1
45) Discipolii lui Cesare Lombroso au fost:

1 Alexandre Lacassagne şi Leonce Manouvrier
2 Enrico Ferri şi Rafaelle Garofallo
ANS: 2
46) Cine a efectuat măsurători asupra cadavrelor în vederea justificării teoriei

antropologiei criminale?
1 Jean Pinatel
2 Cesare Lombroso
3 Leonce Manouvrier
ANS: 2
47) Ipoteza atavismului evoluţionist presupune existenţa

1 unor stigmate anatomice
2 tendinţe infracţionale
3 complexelor de inferioritate
ANS: 1
48) Teza stigmatelor se referă la posibilitatea recunoaşterii infractorului din cauza:

1 unor anomalii de ordin fizic
2 a mediului din care aceştia provin
3 modului de operare
ANS: 1
49) Potrivit lui Cesare Lombroso, stigmatele fiziologice constau în:

1 daltonism, strabism ş.a
2 anomalii ale cutiei craniene
3 diminuarea instinctului de conservare
6
ANS: 1
50) Lucrarea de bază a lui Cesare Lombroso este:

1 Omul delicvent
2 Despre infracţiuni şi pedepse
3 Criminologia
ANS: 1
51) Stigmatele anatomice se referă la

1 malformaţiile scheletului şi cutiei craniene
2 la bolnavii suferinzi de epilepsie
3 la efeminare sau masculinitate exacerbată
ANS: 1
52) Teza potrivit căreia criminalul este născut criminal aparţine lui:
1 Cesare Beccaria
3 Cesare Lombroso
ANS: 3
53) În teoria atavismului, Cesare Lombroso susţine ideea potrivit căreia:

1 criminalul este născut criminal
2 comportamentul criminal se transmite ereditar
3 criminalul poate fi identificat prin prezenţa unor stigmate
ANS: 2
54) În teoria naturii epileptoide a crimei, Cesare Lombroso a susţinut ideea potrivit căreia:
1 epilepsia ar fi caracteristica infractorului
3 comportamentul criminalului se transmite ereditar
ANS: 1
55) Spre sfârşitul carierei, Cesare Lombroso a admis că fenomenul criminal poate fi
influenţat:
1 de către factori sociali
2 de anumite influenţe biologice
3 de stigmate fiziologice
ANS: 1
56) Spre sfârşitul carierei, Cesare Lombroso a admis că:

1 numai o parte a criminalilor sunt înnăscuţi – aprox. 40%
2 că toţi criminalii sunt înnăscuţi
3 că numai o parte a criminalilor sunt şi epileptici
ANS: 1
57) Enrico Ferri susţinea ideea potrivit căreia:

1 crima este un fenomen de origine complexă, respectiv biologică, fizică şi socială
2 crima este un fenomen exclusiv biologic
3 crima este datorată bolilor psihice
ANS: 1
7
58) Enrico Ferri susţinea ideea potrivit căreia lupta împotriva criminalităţii trebuie dusă
prin unele măsuri numite:
1 substituţii penale
2 măsuri de prevenire
3 măsuri de constrângere
ANS: 1
59) Un continuator al doctrinei lui Cesare Lombroso, alături de Enrico Ferri, a fost şi
1 Cesare Beccaria
3 Gabriel Tarde
ANS: 2
60) Potrivit Şcolii sociologice franceze, factorul determinant al fenomenului criminal îl

constituie
1 spaţiul geografic
2 mediul exterior social – în principal elementele de natură economică
3 anomaliile anatomice ale infractorilor
ANS: 2
61) Potrivit Şcolii sociologice franceze, criminalul este:

1 produsul mediului social în care trăieşte
3 criminalul este un bolnav psihic
ANS: 1
62) Teoria potrivit căreia individul criminal şi cel onest sunt identici din punct de vedere
antropologic este susţinută de:
1 Leonce Manouvrier
2 Cesare Lombroso
ANS: 1
63) Care este denumirea medicilor psihiatri în secolul XVIII:

1 antropologi
2 alienişti
3 frenologi
ANS: 1
64) Teoriile lui Cesare Lombroso s-au bazat şi pe conceptele alieniştilor, printre care:
1 Philippe Pinel
2 Johann Caspar Lovater
3 Franz Joseph Gall
ANS: 1
65) Potrivit cărei teorii, între comportamentul infracţional al indivizilor şi fizionomie există o
legătură
1 teoria alieniştilor
2 teoria fizionomiei
8
3 teoria antropologică
ANS: 2
66) Potrivit cărei teorii, între comportamentul infracţional al individului şi protuberanţele

existente la nivelul craniului său ar exista o legătură?
2 teoria frenologiei
3 teoria sociologică
ANS: 3
67) Potrivit cărei teorii există o legătură directă între boala mentală şi crimă?
1 teoria fizionomică
2 teoria antropologică
ANS: 3
68) Care dintre teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergător Şcolii
pozitiviste italiene?
2 teoria geografică sau cartografică
ANS: 1
69) Care din teoriile enumerate mai-jos face parte din curentul premergător Şcolii
pozitiviste italiene?
1 teoria antropologică criminală
3 teoria cartografică sau geografică
ANS: 1
70) Care din teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergător apariţiei Şcolii
pozitiviste italiene (antropologiei criminale)?
1 teoria frenologiei
ANS: 1
71) Care din teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergător apariţiei Şcolii
pozitiviste italiene (antropologiei criminale)?
ANS: 1
72) Lucrarea cea mai importantă a lui Enrico Ferri a fost:

1 Omul delicvent
2 Despre infracţiuni şi pedepse
3 Sociologia criminală
ANS: 3
9
73) Ca discipol al lui Cesare Lombroso, Enrico Ferri a prezentat crima ca fiind:
1 determinată exclusiv de factori biologici
2 un fenomen de origine complexă: biologică, fiziologică şi socială
3 un rezultat al maladiilor psihice
ANS: 1
74) Cine a considerat criminalitatea ca fiind o formă specifică de anomalie biologică,

denumită de el nevroză criminală?
1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 Enrico Ferri
ANS: 3
75) Menţionaţi reprezentantul Şcolii antropologice care a reluat în teoriile sale ideile Şcolii
geografice sau cartografice:
2 Enrico Ferri
3 Cesare Beccaria
ANS: 1
76) Menţionaţi care reprezentant al Şcolii pozitiviste italiene (antropologice) a elaborat

Teoria suprasaturaţiei:
1 Cesare Lombroso
2 Enrico Ferri
ANS: 2
77) Enrico Ferri, a fost cu reprezentant al Şcolii:

1 pozitiviste italiene (antropologice)
2 sociologice
3 geografice sau cartografice
ANS: 1
78) Din ce Şcoală a făcut parte Rafaelle Garofallo?

1 Şcoala sociologică franceză
2 Şcoala pozitivistă italiană (antropologică)
3 Şcoala geografică sau cartografică
ANS: 2
79) Cesare Lombroso a fost contestat de:

1 Cesare Beccaria
ANS: 3
80) Rafaelle Garofallo a fost continuator al doctrinei lui Cesare Lombroso, alături de:
1 Leonce Manouvrier
2 Cesare Beccaria
3 Enrico Ferri
ANS: 3
10
81) Cine a făcut în cadrul Şcolii antropologice distincţia între delictul natural pe de o parte
şi cel juridic pe de altă parte, această diviziune bipartită constituind una din tezele sale
fundamentale?
1 Cesare Lombroso
2 Enrico Ferri
ANS: 3
82) Ce reprezentant al Şcolii pozitiviste italiene a contribuit la răspândirea şi

generalizarea denumirii de criminologie?
1 Cesare Lombroso
2 Enrico Ferri
ANS: 3
83) Reprezentanţii Şcolii antropologice au considerat crima ca fiind un produs al:

1 maladiilor psihice
2 unor anomalii anatomice
3 mediului social
ANS: 3
84) Reprezentanţii Şcolii sociologice franceze au fost:

1 Cesare Lombroso, Enrico Ferri şi Rafaelle Garofallo
2 Andre Michel Guerry şi Adolphe Quetelet
3 Alexandre Lacasagne, Leonce Manouvrier şi Gabriel Tarde
ANS: 3
85) Reprezentanţii Şcolii sociologice franceze au avut opinii:

1 radical opuse celor aparţinând Şcolii pozitiviste italien
2 identice cu cele ale Şcolii pozitiviste italiene
3 identice cu cele ale Şcolii cartografice sau geografice
ANS: 1
86) Cine a susţinut că individul criminal este produsul mediului social în care trăieşte, în
primul rând al condiţiilor necorespunzătoare ale vieţii sale economice, nefiind deci un
criminal înnăscut:
1 Alexandre Lacasagne
2 Leonce Manouvrier
3 Gabriel Tarde
ANS: 1
87) Cine a considerat crima ca fiind materia sociologică iar criminalul un produs
sociologic:
1 Enrico Ferri
2 Leonce Manouvrier
3 Cesare Beccaria
ANS: 2
88) Cine a menţionat că din punct de vedere antropologic nu există diferenţe între
individul criminal şi cel onest?
1 Cesare Lombroso
11
3 Leonce Manouvrier
ANS: 3
89) Cine dintre reprezentanţii Şcolii sociologice a susţinut ideea existenţei unei legi
universale a imitaţiei?
1 Alexandre Lacasagne
2 Leonce Manouvrier
3 Gabriel Tarde
ANS: 3
90) Cine l-a combătut pe Cesare Lombroso arătând că nu există un tip criminal înnăscut
ci un tip criminal profesional sau social (crima, a susţinut acesta, se învaţă în societate ca
orice altă profesie)?
1 Leonce Manouvrier
2 Gabriel Tarde
3 Enrico Ferri
ANS: 2
91) Menţionaţi gânditorul care a susţinut că socialul este un fenomen de inter-relaţionare

psihică între indivizi:
1 Gabriel Tarde
2 Leonce Manouvrier
3 Cesare Lombroso
ANS: 1
92) Cine a susţinut în lucrările sale că infracţiunile sunt mai puţin numeroase în zonele
nordice, nu datorită temperaturii mai scăzute ci datorită faptului că zonele nordice deţin
un grad mai înalt de civilizaţie (contrazicându-l astfel pe Alexandre Lacassagne)?
1 Gabriel Tarde
2 Adolphe Quetelet
3 Leonce Manouvrier
ANS: 1
93) Printre teoriile ce au dat explicaţii de natură psihologică comportamentului

infracţional, a fost şi:
1 Teoria antropologică
2 Teoria alieniştilor
3 Teoria asociaţionismului
ANS: 3
94) Printre teoriile care au dat explicaţii de natură psihologică comportamentului

infracţional a fost şi:
2 Teoria antropologiei generale
3 Teoria behaviorismului (a comportamentului)
ANS: 3
95) Care este teoria potrivit căreia indivizii criminali pot fi descoperiţi prin provocarea unei
discuţii pe baza asocierii de idei?
1 Teoria comportamentală
12
2 Teoria asociaţionismului
3 Freudismul
ANS: 1
96) Potrivit cărei teorii, fiinţa umană reprezintă un tot, ca şi subansamblele din care este
alcătuită, iar pentru cercetarea unei conduite trebuie să te adresezi personalităţii
individului în ansamblul său?
1 Freudismul
2 Asociaţionismul
3 Gestaltismul (structuralismul)
ANS: 3
97) Printre teoriile ce au oferit explicaţii de natură psihologică comportamentului

2 Teoria antropologică
ANS: 3
98) Printre teoriile ce au oferit explicaţii de natură psihologică comportamentului

1 Freudismul
2 Teoria geografică sau cartografică
3 Teoria sociologică franceză
ANS: 1
99) Teoria ce a susţinut că procesul psihic este o structură sau o configuraţie integrată
este:
1 Freudismul
2 Asociaţionismul
ANS: 3
100) Care este teoria potrivit căreia psihicul uman trebuie studiat pornind de la reacţiile
individului faţă de stimulii externi?
1 Gestaltismul
2 Behaviorismul
3 Asociaţionismul
ANS: 2
101) Sigmund Freud a consacrat ca metodă de studiu a psihicului uman:

1 teoria comportamentului
2 psihologia formei
3 psihanaliza
ANS: 3
102) Menţionaţi cel mai de seamă reprezentant al psihanalizei:

1 Gabriel Tarde
2 Johann Casper Lavater
3 Sigmund Freud
ANS: 3
13
103) Conform concepţiilor lui Sigmund Freud, manifestările comportamentale criminale
sunt:
1 strâns legate de anomaliile anatomice
2 sunt influenţate de mediul social în care trăieşte individul
3 sunt forme de răbufnire în viaţa conştientă a unor trăiri şi instincte refulate
ANS: 3
104) Sigmund Freud este reprezentantul:

1 Şcolii antropologice
2 Şcolii sociologice
3 Orientării psihiatrico-psihologice
ANS: 3
105) Lucrarea Introducere în psihanaliză aparţine lui:

1 Cesare Beccaria
2 Sigmund Freud
3 Cesare Lombroso
ANS: 2
106) În prima etapă a teoriei sale, Sigmund Freud a precizat că:

1 delincvenţii ar avea unele deficienţe ale sentimentelor morale, care erau depăşite
2 anumite componente ale personalităţii influenţează comportamentul delincvent
3 inconştientul preconstituit şi conştientul sunt concepute ca entităţi autonome în
care impulsurile circulă pe verticală, ascendent şi descendent
ANS: 3
107) A doua etapă a teoriei lui Sigmund Freud face referire la:
1 personalitate
2 impulsurile instinctive
3 sentimentele morale
ANS: 1
108) Cea de-a doua etapă a teoriei lui Sigmund Freud face referire la:
1 personalitate, şi cuprinde eul, supraeul, şi sinele
2 comportamentul delincvent
3 deficienţe de ordin antropologic
ANS: 1
109) Ce reprezintă eul în viziunea lui Sigmund Freud?

1 conştiinţa de sine
2 conştiinţa morală
3 componenta biologică a personalităţii
ANS: 1
110) Ce reprezintă supraeul în viziunea lui Sigmund Freud?

1 polul pulsional al personalităţii
3 conştiinţa morală
ANS: 3
14
111) Ce reprezintă sinele în viziunea lui Sigmund Freud?
1 un complex de instincte şi tendinţe refulate
2 componenta biologică a personalităţii
ANS: 1
112) Teoria formulată de austriacul Sigmund Freud:

1 a dominat orientarea sociologică în secolul al XIX-lea
2 a dominat orientarea antropologică în secolul al XIX-lea
3 a dominat orientarea psihologică la începutul secolului XX
ANS: 3
113) Psihanaliza, în sensul cel mai general, este denumită şi:

1 psihologia inconştientului
2 concepţia psihologică de orientare materialist-mecanicistă
3 psihologie comportamentală
ANS: 1
114) Introducerea conceptului de complex de inferioritate aparţine lui:

1 Sigmund Freud
2 Alfred Adler
3 Gabriel Tarde
ANS: 2
115) Menţionaţi Teoria psihanalitică post-judiciară care a inventat conceptul complexului

de inferioritate:
1 Teoria lui Alfred Adler
2 Teoria lui Friedrich Nietzsche
3 Teoria lui Karen Horney
ANS: 1
116) În clasificarea pe care psihanaliza o face infractorilor, un loc important îl ocupă

criminalul care a săvârşit infracţiunea datorită:
1 complexului de inferioritate
2 complexului de vinovăţie
3 complexelor de natură sexuală
ANS: 2
117) Potrivit cărei teorii dezorganizarea socială este percepută ca fiind o cauză a
criminalităţii?
3 Teoria dezorganizării sociale
ANS: 3
118) Potrivit cărei teorii există o relaţie între criminalitate şi diferitele zone urbane?
1 Teoria dezorganizării sociale
2 Teoria anomiei sociale
3 Teoria arealurilor infracţionale (sau Şcoala de la Chicago)
ANS: 3
15
119) Criminalitatea reală se divide în:
1 criminalitate nedescoperită şi criminalitate descoperită
2 criminalitate abstractă şi criminalitate concretă
3 criminalitatea femeilor, criminalitatea bărbaţilor şi criminalitatea juvenilă
ANS: 1
120) Potrivit cifrelor de dată recentă, la nivel global, criminalitatea organizată se află:
1 în creştere
2 stagnează
3 în descreştere
ANS: 1
121) Potrivit cifrelor de dată recentă, la nivel naţional, rata recidivei este:
1 în creştere
2 stagnează
3 în descreştere
ANS: 1
122) Prin personalitate a individului înţelegem:

1 aspectul fizic
2 aspectele de ordin moral
3 ansamblul trăsăturilor sale bio-psiho-sociale, caracterizate printr-o relativă
stabilitate
ANS: 3
123) Prin personalitate a infractorului înţelegem:

1 aspectul fizico-antropologic
2 aspectele sale imorale
3 ansamblul trăsăturilor bio-psiho-sociale ale individului uman ce a săvârşit fapte
cu caracter infracţional
ANS: 3
124) Studierea personalităţii infractorului din toate unghiurile constituie o particularitate de

bază a:
1 criminologiei
2 sociologiei juridice
3 psihanalizei
ANS: 1
125) Criminalitatea ca fenomen social negativ de masă, este alcătuită din:

1 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o perioadă dată de timp
2 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o arie geografică determinată
3 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o perioadă dată de timp într-o anumită arie
geografică
ANS: 3
126) Cunoaşterea cauzelor şi condiţiilor infracţiunii concrete este absolut indispensabilă:

1 pentru cultura generală a organelor de poliţie, pentru a fi folosite în scop educativ
2 pentru fundamentarea politicilor procedurale penale
3 pentru a putea alege căile şi mijloacele cele mai potrivite de prevenire şi
16
combatere a criminalităţii, atât la nivel particular cât şi la nivelul societăţii
ANS: 3
127) În procesul de formare a individului şi a personalităţii sale, elementul natural este:

1 necesar şi primordial
2 necesar dar secundar
3 nu este absolut necesar
ANS: 1
128) În procesul de formare a individului şi personalităţii sale, elementul mediu social

este:
1 necesar şi decisiv
2 necesar dar secundar
3 nu este absolut necesar
ANS: 1
129) Formarea personalităţii umane este rezultatul îmbinării optime a unei multitudini de
factori, pozitivi şi negativi:
1 de natură bio-psiho-socială
2 de natură financiară
3 de natură morală
ANS: 1
130) Una dintre coordonatele bio-psiho-sociale ale personalităţii infractorului o constituie:

1 vârsta
2 starea materială a părinţilor
3 tipul de profesie practicat anterior comiterii infracţiunii
ANS: 1
131) În principiu, vârsta infractorului poate indica:

1 nivelul de dezvoltare bio-psiho-socială
2 greutatea corporală
3 nivelul valorilor morale
ANS: 1
132) Cele mai numeroase infracţiuni sunt săvârşite de către persoane aflate:
1 la vârsta adolescenţei şi a tinereţii
2 la vârsta pubertăţii
3 în stare avansată auto-indusă de ebrietate
ANS: 1
133) Infirmităţile şi bolile somatice ale infractorului:

1 nu constituie de regulă, prin ele însele, cauze ale comportamentului infracţional
2 constituie, de regulă, prin ele însele, cauze ale comportamentului infracţional
3 sunt absolut irelevante
ANS: 1
134) Infirmităţile şi bolile, în special cele grave sau de durată:

1 se pot repercuta negativ asupra stării psihice generale a celor în cauză
2 nu se pot repercuta negativ asupra stării psihice generale a celui în cauză, datorită
patologiei diferite
17
3 nu au nici o legătură cu starea psihică
ANS: 1
135) În SUA, numărul infractorilor este:

1 mult mai mare în rândul cetăţenilor de culoare
2 egal distribuit între cetăţeni, indiferent de culoare
3 în scădere accentuată
ANS: 1
136) Psihicul individului constituie:

1 ansamblul însuşirilor, stărilor, fenomenelor şi proceselor de natură subiectivă
2 ansamblul problemelor sale de ordin mintal
3 totalitatea neuronilor aparţinând unui anumit individ
ANS: 1
137) Constituie unităţi de bază ale personalităţii individului următoarele:

1 sexul, vârsta şi greutatea
2 sexul, înălţimea şi greutatea
3 temperamentul, aptitudinile şi caracterul
ANS: 3
138) Temperamentul este:

1 starea de nervozitate a unui individ
2 un ansamblu de particularităţi ale psihicului
3 un ansamblu determinat de trăsături fizico-chimice
ANS: 2
139) Temperamentul este:

1 latura dinamico-energetică a activităţii nervoase şi a comportamentului
2 latura fizico-chimică a individului
3 latura morală a individului
ANS: 1
140) Hipocrat clasifică tipurile de comportament în:

1 coleric, sanguinic, flegmatic şi melancolic
2 amorf, nervos, sanguin, coleric, apatic
3 apatic, sentimental, flegmatic şi pasionat
ANS: 1
141) Temperamentul este o particularitate de:

1 formă a personalităţii
2 conţinut al personalităţii
3 formă şi conţinut a personalităţii
ANS: 1
142) Aptitudinile sunt:

1 însuşiri ale individului
2 aspecte de ordin moral ale individului
3 aspecte de ordin fizic ale individului
ANS: 1
18
143) Caracterul este:
1 ansamblul însuşirilor psihice şi morale ale individului uman
2 ansamblul însuşirilor psihice ale individului
3 ansamblul însuşirilor morale ale individului
ANS: 1
144) Funcţie de trăsăturile caracterului, se disting caracterele:

1 liber exprimat şi cenzurat
2 lipsa de caracter sau prezenţa acestuia
3 caracterul introvertit sau extravertit
ANS: 3
145) Caracterul introvertit se defineşte ca fiind de tipul:

1 interiorizat
2 moral
3 fizic
ANS: 1
146) Caracterul extravertit se defineşte ca fiind de tipul:

1 exteriorizat
2 mora
3 fizic
ANS: 1
147) Starea de sănătate sau boală în care se regăseşte psihicul individului:

1 constituie unul din elementele definitorii ale personalităţii umane
2 nu are relevanţă
3 nu are relevanţă din punctule de vedere al criminologiei
ANS: 1
148) Nevrozele constituie un grup de tulburări predominant:

1 psihogene
2 fizice
3 morale
ANS: 1
149) Nevrozele constituie un grup de tulburări:

1 de regulă reversibile
2 ireversibile
3 fizice
ANS: 1
150) Psihozele constituie un grup de afecţiuni:

1 psihice
2 fizice
3 morale
ANS: 1
151) Psihozele sunt, de regulă:

1 reversibile
2 ireversibile
19
3 fizice
ANS: 2
152) Prognoza criminologică este:

1 stabilirea cu anticipaţie a evoluţiei şi tendinţelor fenomenului criminalităţii
2 buletinul statistic al criminalităţii
3 indicele de reflexie al criminalităţii în societate
ANS: 1
153) Grupul infracţional organizat este format:

1 din două sau mai multe persoane
2 din trei sau mai multe persoane
3 din patru sau mai multe persoane
ANS: 2
154) Grupul infracţional organizat este format:

1 din minim zece persoane
2 din trei sau mai multe persoane
3 din maxim zece persoane
ANS: 2
155) Grupul infracţional organizat este un grup:

1 format ocazional
2 structurat ocazional ce există pentru o perioadă de timp
3 este o formă de complicitate
ANS: 2
156) Grupul infracţional organizat este un grup:

1 format din recidivişti
2 format numai din infractori primari
3 structurat cu scopul de a exista o perioadă de timp
ANS: 3
157) Criminalitatea descoperită constă în:

1 totalitatea infracţiunilor care au ajuns la cunoştinţa autorităţilor prin sesizări,
plângeri etc.
2 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o anumită perioadă
3 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o anumită zonă geografică
ANS: 1
158) Criminalitatea nedescoperită constă în:

1 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o epocă istorică îndepărtată
2 totalitatea infracţiunilor care din diferite motive nu au ajuns la cunoştinţa
autorităţilor
3 totalitatea infracţiunilor săvârşite într-un spaţiu geografic determinat
ANS: 2
159) Prin criminalitate judecată înţelegem:

1 totalitatea infracţiunilor faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive
2 totalitatea infracţiunilor în care s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare
20
3 totalitatea infracţiunilor aflate pe rolul instanţelor de judecată
ANS: 2
160) Din punct de vedere tehnic, prin criminalitate reală înţelegem:

1 totalitatea infracţiunilor săvârşite efectiv, la un moment dat, pe un teritoriu
determinat
2 totalitatea infracţiunilor nedescoperite
3 totalitatea infracţiunilor descoperite
ANS: 1
161) Grupul infracţional organizat este reglementat prin dispoziţiile:

1 Legea 565/2002 pentru ratificarea Convenţiei ONU de la Palermo
2 Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
3 Legea 78/2000 privind descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
ANS: 2
162) Legea 565/2002 ratifică:

1 Convenţia ONU de la Palermo din decembrie 2000
2 Convenţia ONU de la Beijing
3 Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene
ANS: 1
163) Legea 39/2003:

1 ratifică Convenţia ONU de la Palermo din decembrie 2000
2 este actul normativ principal în materia prevenirii şi combaterii criminalităţii
organizate
3 este actul normativ principal în materia prevenirii şi combaterii corupţiei
ANS: 2
164) Convenţia ONU de la Palermo din decembrie 2002 a fost ratificată prin:
1 Legea 565/2002
2 Legea 39/2002 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
3 Legea 78/2000 privind descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
ANS: 1
165) Printre caracteristicile tipice organizaţiilor criminale – grupurilor infracţionale

organizate – se pot menţiona:
1 acţionarea în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni
grave
2 constituirea ocazională în scopul comiterii imediate a unei infracţiuni
3 existenţa a două sau mai multe persoane
ANS: 1
166) Potrivit lui Nicolo Polarri, printre caracteristicile comune ale tuturor formelor de
criminalitate organizată sunt:
1 existenţa unei legături asociative
2 existenţa unei legături profesionale
3 existenţa unei legături de vecinătate
ANS: 1
167) Convenţia ONU contra criminalităţii organizate transfrontaliere, semnată la Palermo
21
în decembrie 2000, s-a produs urmare:
1 pericolului crescut şi a transnaţionalizării criminalităţii organizate
2 necesităţii întăririi luptei împotriva fenomenului de spălare a banilor
3 necesităţii combaterii infracţionalităţii îndreptate împotriva valorilor fundamentale
apărate prin dreptul internaţional public
ANS: 1
168) Infracţiunile cu caracter transnaţional sunt:

1 săvârşite atât pe teritoriul unui stat cât şi în afara teritoriului acestuia
2 săvârşite de regulă în paradisuri fiscale
3 săvârşite de apatrizi
ANS: 1
169) Infracţiunile cu caracter transnaţional:

1 sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar pregătirea sau conducerea acestora are
loc pe teritoriul altui stat
2 sunt săvârşite în condiţiile Legii 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor
3 sunt săvârşite pe suprafaţa unui singur continent
ANS: 1
170) Infracţiunile cu caracter transnaţional sunt săvârşite:

1 pe teritoriul unui stat, de un grup infracţional organizat care desfăşoară activităţi
infracţionale în două sau mai multe state
2 de grupuri criminale care acţionează împreună cu alte structuri specifice criminalităţii
organizate
3 de grupuri criminale specializate în traficul de stupefiante
ANS: 1
171) Infracţiunile cu caracter transnaţional sunt:

1 săvârşite în ţările de domiciliu ale infractorilor
2 săvârşite pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acestora se produce pe teritoriul
altui stat
3 sunt săvârşite de grupuri criminale specializate în spălarea sumelor de bani produse
prin infracţiune
ANS: 2
172) Grupul infracţional organizat este:

1 un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane
2 un grup infracţional format pe baza unei relaţii de rudenie
3 un grup infracţional specializat
ANS: 1
173) Pentru prima dată, organizarea unei familii oficiale Cosa Nostra a fost dezvăluită în
anul 1963 de:
1 Nicolo Polarri
2 Joseph Valachi
3 Gaetano Mosca
ANS: 1
174) În Italia, îcepând cu 1980, a fost individualizată activitatea unei organizaţii criminale
22
denumită Cosa Nostra graţie muncii desfăşurate de către:
1 Giovani Falcone
2 Joseph valachi
3 Niccolo Polari
ANS: 1
175) Prin activităţi desfăşurate de judecătorul Giovani Falcone, au fost identificate, pe

lângă organizaţia criminală denumită Cosa Nostra din Sicilia, şi:
1 Camorra – în Campagnia
2 grupuri ale cartelurilor columbiene – în Puglia
3 Sacra Corona Unita – în Calabria
ANS: 1
176) Prin anchetele desfăşurate de judecătorul Givanni Falcone, au fost identificate, pe

lângă organizaţia criminală Sacra Corona Unita în Puglia, şi:
1 Cosa Nostra în Sicilia
2 Ndraghetta în Campagnia
3 grupuri ale cartelurilor columbiene în Calabria
ANS: 1
177) Graţie activităţii desfăşurate de judecătorul Giovanni Falcone, pe lângă organizaţia

criminale Sacra Corona Unita din Puglia au mai fost identificate:
1 grupuri ale cartelurilor columbiene în Sicilia
2 camorra în Calabria
3 Cosa Nostra în Sicilia
ANS: 3
178) Giovanni Falcone a fost:

1 un magistrat italian
2 un magistrat columbian
3 un fost membru al Cosa Nostra
ANS: 1
179) Giovanni Falcone:

1 a fost un membru al organizaţiei criminale Cosa Nostra
2 a fost asasinat de organizaţiile criminale columbiene
3 a fost asasinat la ordinul organizaţiilor criminale italiene
ANS: 3
180) Cifra neagră a criminalităţii reprezintă:

1 criminalitatea nedescoperită
2 marea criminalitate economică
3 totalitatea infracţiunilor comise cu violenţă
ANS: 1
181) . Infracţiunea este:

1 fapta care prezintă pericol social, est săvârşită cu vinovăţie şi este prevăzută de
legea penală
2 fapta prin care se aduce atingere valorilor morale ale societăţii
3 orice faptă prin care se încalcă legea penală
23
ANS: 1
182) Din punct de vedere al criminologiei, infracţiunea este:

1 un fapt antisocial care lezează valorile societăţii
2 un aspect secundar în studierea indivizilor
3 irelevantă, fiind obiect de studiu al altor discipline
ANS: 1
183) Infractorul este:

1 acea persoană care a comis cu vinovăţie o faptă penală, sau la a cărei comitere a
participat ca autor, complice sau instigator
2 persoana care a comis o faptă gravă
3 persoana care a acţionat împotriva regulilor societăţii
ANS: 1
184) Constituie metodă de cercetare criminologică:

1 sondajul de opinie
2 observaţia
3 aproximarea
ANS: 2

1 reportajul
2 experimentul
3 recoltarea probelor biologice
ANS: 2

1 metoda clinică
2 metoda paraclinică
3 metoda empirică
ANS: 1

1 metoda tipologică
2 metoda analogică
3 metoda binară
ANS: 1

1 metoda comparativă
2 metoda stimulativă
3 metoda coercitivă
ANS: 1
189) . Constituie metodă de cercetare criminologică:

1 metoda de predicţie
2 metoda impredictibilităţii
3 metoda mecanică
ANS: 1
24
190) Constituie tehnică de cercetare criminologică:
1 chestionarul
2 reportajul
ANS: 1

1 interviul
2 discuţia liberă
ANS: 1

1 tehnica documentară
2 reportajul
ANS: 1

1 tehnicile secundare
2 tehnica complexă
3 discuţia liberă
ANS: 1
194) Cel care a susţinut pentru prima dată ideea unei relaţii proporţionale între gravitatea
faptei şi cea a pedepsei a fost:
1 Cesare Lombroso
2 Enrico Ferri
3 Cesare Beccaria
ANS: 3
195) Cel care a susţinut pentru prima dată ideea promptitudinii aplicării pedepsei a fost:
1 Cesare Lombroso
2 Cesare Beccaria
3 Enrico Ferri
ANS: 2
196) Cel care a susţinut pentru prima dată faptul că este mai bine să fie prevenite crimele
decât să fie pedepsite a fost:
1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 John Howard
ANS: 1
197) Principiul pedepsei egale la aceeaşi crimă a fost enunţat de:

1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 John Howard
ANS: 1
25
198) . Lucrarea ‚‚Omul delincvent’’ aparţine lui:
1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 John Howard
ANS: 2
199) Introducerea termenului de atavism aparţine lui:

1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 Enrico Ferri
ANS: 2
200) Indivizii atavici sunt indivizi:

1 mai primitivi şi mai puţin evoluaţi
2 bine dezvoltaţi fizic
3 cu un intelect peste medie
ANS: 1
201) Ioan Tanoviceanu a fost cel care a combătut teoria lui:

1 Cesare Beccaria
2 Cesare Lombroso
3 Sigmund Freud
ANS: 1
202) . Raicu Ionescu-Rion s-a ridicat împotriva ideilor:

1 Şcolii pozitiviste
3 Şcolii cartografice
ANS: 1
203) Mina Minovici a fost un reputat:

1 profesor şi medic legist
2 matematician
3 sociolog
ANS: 1
204) Criminologia clinică urmăreşte studierea:

1 cazului individual
2 studierea fenomenului criminalităţii, în ansamblul său
3 indicilor statistici ai criminalităţii
ANS: 1
205) Prin personalitatea infractorului înţelegem:

1 un tip aparte de personalitate – personalitatea inffracţională
2 particularităţile bio-psihice ale individului infractor
3 comportamnetul infracţional al individului
ANS: 2
206) Personalitatea infractorului:

1 reprezintă un nou tip de personalitate, aparte
2 o personalitate obişnuită, particularizată prin trăsături comportamentale specifice
26
3 nu prezintă relevanţă pentru criminologie
ANS: 2
207) Ştiinţa care studiază în mod concret şi din toate punctele de vedere personalitatea
infractorului este:
1 dreptul penal
2 sociologia
3 criminologia
ANS: 3
208) Studierea personalităţii individului permite a se face distincţia între:

1 individul neinfractor şi cel infractor
2 eficienţa metodelor de prevenţie a criminalităţii
3 aspectele de ordin fizic ale individului
ANS: 1
209) Studierea personalităţii individului permite a se face distincţia între:

1 diferitele categorii de infractori
2 diferitele categorii de infracţiuni
3 diferitele categorii de fizionomii
ANS: 1
210) Grupurile etnice şi rasiale sunt:

1 subdiviziuni biologice ale speciei umane
2 rezultatul unei evoluţii social-istorice în condiţii specifice
3 sub-specimene umane
ANS: 1
211) Psihicul constituie:

1 cea mai importantă latură a personalităţii umane
2 o latură secundară a personalităţii umane
3 ) o deficienţă de ordin medical a individului
ANS: 1
212) o trăsătură psihică necesară pentru caracterizarea personalităţii umane:

1 constituţia fizică
2 valorile morale ale individului
3 temperamentul
ANS: 3
213) Constituie trăsături psihice necesare pentru caracterizarea personalităţii umane:

3 aptitudinile
ANS: 3
214) Constituie trăsături psihice necesare pentru caracterizarea personalităţii umane:

3 caracterul
ANS: 3
27
215) Constituie un tip clasic de temperament
1 temperamentul coleric
2 temperamentul vioi
3 temperamentul violent
ANS: 1
216) Constituie un tip clasic de temperament:

1 temperamentul sangvin/sanguinic
ANS: 1

1 temperamentul flegmatic
ANS: 1

1 temperamentul melancolic
ANS: 1
219) Constituie un tip de temperament:

1 temperamentul amorf
ANS: 1

1 temperamentul nervos
ANS: 1

1 temperamentul sentimental
ANS: 1

1 temperamentul pasionat
ANS: 1
223) Constituie un tip de caracter:
28
1 caracterul extrovertit
2 caracterul flegmatic
3 caracterul violent
ANS: 1
224) Constituie un tip de caracter:

1 caracterul introvertit
2 caracterul flegmatic
3 caracterul violent
ANS: 1
225) Starea de sănătate mintală a infractorului:

1 are relevanţă din punctul de vedere al răspunderii penale
2 nu are relevanţă în plan penal
3 are relevanţă sociologică
ANS: 1
226) Ştiinţa care studiază starea, dinamica şi cauzele criminalităţii în scopul elaborării
măsurile de prevenire şi comabtere, este definiţia:
1 dreptului penal
2 definiţia sociologiei juridice
3 una din definiţiile criminologiei
ANS: 3
227) Criminologia studiază şi:

1 aspecte de ordin procedural penal
2 aspecte de ordin fizico-chimic ale individului
3 fenomene sociale negative conexe criminalităţii
ANS: 3
228) Obiectul de studiu al criminologiei include:

1 aspectele fenomenologice ale criminalităţii
2 aspectele de ordin moral-religios ale individului
ANS: 1

1 personalitatea infractorului
ANS: 1

1 studiul victimei - victimologia
ANS: 1

1 metode de prevenire a criminalităţii
29
ANS: 1

1 metode de combatere a criminalităţii
ANS: 1
233) Studiul ştiinţific din perspectivă criminologică al fenomenului criminalităţii presupune

în mod necesar:
1 studierea legislaţiei penale
2 studierea statisticilor sociologice de orice natură
3 studierea cauzelor criminalităţii
ANS: 3

în mod necesar:
3 studierea stării şi structurii cantitative ale criminalităţii
ANS: 3

în mod necesar:
3 studierea aspectelor calitative ale criminalităţii
ANS: 3

în mod necesar:
3 studierea dinamicii fenomenului criminalităţii
ANS: 3

în mod necesar:
3 studierea particularităţilor criminalităţii, care o disting de alte fenomene sociale
negative
ANS: 3
238) Cunoaşterea caracterului individului după trăsăturile feţei constituie teza principală
a:
1 pozitivismului
2 fizionomiei
3 freudismului
30
ANS: 2
239) Teoria zonelor geografice criminogene aparţine:

1 Şcolii cartografice (geografice)
ANS: 1
240) Teza potrivit căreia fiecare dintre facultăţile şi funcţiile psihice sunt localizate în
porţiuni precis determinate ale suprafeţei creierului, aparţine:
1 frenologiei
2 fizionomiei
ANS: 1
241) Teoria potrivit căreia omul este un rezultat al dezvoltării biologice şi un produs al
vieţii sociale aparţine:
1 Şcolii antropologice
ANS: 1
242) . Teoria potrivit căreia omul este un rezultat al dezvoltării biologice şi un produs al
vieţii sociale a fost susţinută şi de:
1 Cesare Lombroso
2 Franz Joseph Gall
3 Iosif Francisc Rainer
ANS: 1
243) Teoria potrivit căreia criminalul este un individ bolnav, fapt ce implică necesitatea
tratării şi posibilitatea vindecării acestuia, aparţine curentului susţinut de:
1 alienişti
2 Şcoala pozitivistă
3 freudism
ANS: 1
244) Teoria potrivit căreia criminalul este un tip distinct de tipul omului normal, fiind un
nebun moral, aparţine:
1 alieniştilor
3 freudismului
ANS: 1
245) Teoriile formulate de Cesare Lombroso şi concluziile acestora sunt:

1 false şi neştiinţifice în fundamentare
2 adevărate şi corect argumentate ştiinţific
3 în mare parte corecte
ANS: 1
246) Teoria potrivit căreia factorii determinanţi ai criminalităţii sunt mediul social şi
condiţiile economice a fost formulată în cadrul:
31
3 Şcolii sociologice (lyoneze)
ANS: 3
247) Potrivit Şcolii sociologice (lyoneze):

1 individul criminal nu este născut criminal ci este produsul mediului în care
trăieşte
2 individul criminal este născut criminal
3 mediul şi condiţiile sociale şi de trai ale individului nu se reflectă în formarea
personalităţii sale
ANS: 1
248) Teza potrivit căreia nu există un tip criminal anatomic, înnăscut, ci un tip criminal
profesional sau social aparţine:
1 gestaltismului (structuralismului)
3 asociaţionismului
ANS: 2
249) Existenţa unei legi universale a imitaţiei a fost susţinută în cadrul:

1 gestaltismului (structuralismului)
3 asociaţionismului
ANS: 2
250) Organizaţiile de tip mafiot urmăresc:

1 controlul unor anumite sectoare economice şi niveluri de decizie
2 realizarea unor studii privind infracţionalitatea transfrontalieră
3 realizarea unor structuri anticorupţie
ANS: 1
:1)infractiunea grava este definita in dispozitiile din:

a.Legea 39/2003 pentru combaterea criminalitatii organizate
b.Legea 656/2002 privind combaterea spalariibanilor
c.Legea 78/2000 privind combaterea infractiunilor de coruptie
ANS:a
2)Infractiunea cu caracter transnational este prevazuta in:

a)Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilor
b.Legea 78/2000privind combaterea infractiunilor de coruptie
c.Legea 39/2003 pentru combaterea criminalitatii organizate
ANS:c
3)In activitatea asociatiilor criminale de tip mafiot prevaleaza:

a.metodele de actiune agresiva
b.metoda concilierii
c.metoda comvingerii ANS:a
32
4)Unul dintre cele doua principii de functionare ale organizatiei Cosa Nostra americane
se refera la:
a.libertatea deplina pentru afaceri a fiecarui afiliat
b.recrutarea de noi membri,preponderent din randul traficantilor de stupefiante
c.independendenta fata de capul familiei pentru tot ce inseamna viata interna a
organizatiei ANS:a
5)Organizatia criminala americana Cosa Nostra este o organizatie de tip piramidal,fiind

formata din:
a.capul familiei,adjunctul familiei,oameni de onoare si soldatii
b.capul familiei,adjunctul acestuia si membri
c.capul familiei,membrii si soldatii ANS:a
6)Organizatia criminala Cosa Nostra americana este organizata pe baza:

a.doua principii fundamentale
b.principiilor de functionare ale Comorrei napoletane
c.principiilor de functionare ale mafiei in general ANS:a
7)Unul dintre cele doua principii de functionare ale organizatiei criminale Cosa Nostra
americane se refera la:
a.absoluta subordonare fata de capul familiei pentru tot ce inseamna viata interna si
protectia intereselor familiei
b.recrutarea de noi membri numai din familiile mafiote
c.subordonarea afacerilor afiliatilor ANS:a
8)Grupul infractional organizat actioneaza in mod coordonat in scopul:

a.comiterii de infractiuni
b.eliminarii unor grupuri rivale
c.comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave ANS:c
9)Grupul infractional organizat are:

a.o structura determinata
b.este format ocazional
c.o structura bazata pe doua sau mai multe persoane ANS:b
33

CRIMINOLOGIE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRIMINOLOGIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRIMINOLOGIE

1) Cine a publicat prima lucrare intitulată „Criminologia”?

3) Care este obiectul de studiu al criminologiei?

4) Funcţia descriptivă a criminologiei studiază

5) Funcţia explicativă a criminologiei studiază

6) Funcţia predictivă a criminologiei studiază:

7) Funcţia profilactică a criminologiei studiază:

8) Care sunt conceptele operaţionale de ordin predictiv ale criminologiei?

10) Care sunt conceptele operaţionale de ordin descriptiv utilizate în criminologie?

11) Ce este observaţia?

12) Ce înţelegeţi prin metode experimentale?

13) În ce constă metoda clinică de cercetare utilizată de criminologie?

14) Ce înţelegeţi prin metoda tipologică de cercetare utilizată de criminologie?

15) Cum poate fi descris experimentul, funcţie de locul de desfăşurare?

16) Cum poate fi descris experimentul, după natura variabilei independente?

17) Ce fel de metodă de cercetare este metoda clinică?

18) În ce constă metoda comparativă utilizată de criminologie?

19) Ce scop au metodele de predicţie?

20) Funcţie de natura informaţiei cuprinse, chestionarele pot fi:

21) Funcţie de întinderea informaţiei cerute, chestionarele pot fi:

22) Cum pot fi clasificate chestionarele, funcţie de modul de recoltare?

23) Cum pot fi clasificate chestionarele, funcţie de momentul codificării?

24) Interviul este formal

26) Ancheta sociologică este utilizată

27) Cine este autorul lucrării „Despre infracţiuni şi pedepse”?

28) Andre Michel Guerry este:

29) Potrivit şcolii cartografice sau geografice:

30) Cine sunt reprezentanţii şcolii cartografice sau geografice?

31) Cine sunt consideraţi a fi întemeietorii sociologiei criminale?

32) Legea termică a criminalităţii a fost formulată în:

33) Cine a susţinut că infracţiunile săvârşite împotriva persoanei predomină în sezonul

34) Cine este considerat creatorul criminologiei antropologice?

35) Creatorul teoriei fizionomiei este:

36) Creatorul teoriei frenologice este:

37) Cesare Lombroso a fost reprezentantul:

38) Antropologia criminală studiază criminalitatea pornind de la premisa că aceasta ar fi

39) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă şi cu studiul

40) Criminologia este ştiinţa care se ocupă şi cu studiul

41) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă cu studiul

42) Criminologia ca ştiinţă preponderent socială se ocupă şi de

43) Intre metodele de cercetare utilizate de criminologie pot fi incluse:

44) Monografiile criminologice fac parte din

45) Discipolii lui Cesare Lombroso au fost:

46) Cine a efectuat măsurători asupra cadavrelor în vederea justificării teoriei

47) Ipoteza atavismului evoluţionist presupune existenţa

48) Teza stigmatelor se referă la posibilitatea recunoaşterii infractorului din cauza:

49) Potrivit lui Cesare Lombroso, stigmatele fiziologice constau în:

50) Lucrarea de bază a lui Cesare Lombroso este:

51) Stigmatele anatomice se referă la

53) În teoria atavismului, Cesare Lombroso susţine ideea potrivit căreia:

56) Spre sfârşitul carierei, Cesare Lombroso a admis că:

57) Enrico Ferri susţinea ideea potrivit căreia:

60) Potrivit Şcolii sociologice franceze, factorul determinant al fenomenului criminal îl

61) Potrivit Şcolii sociologice franceze, criminalul este:

63) Care este denumirea medicilor psihiatri în secolul XVIII:

66) Potrivit cărei teorii, între comportamentul infracţional al individului şi protuberanţele

72) Lucrarea cea mai importantă a lui Enrico Ferri a fost:

74) Cine a considerat criminalitatea ca fiind o formă specifică de anomalie biologică,

76) Menţionaţi care reprezentant al Şcolii pozitiviste italiene (antropologice) a elaborat

77) Enrico Ferri, a fost cu reprezentant al Şcolii:

78) Din ce Şcoală a făcut parte Rafaelle Garofallo?

79) Cesare Lombroso a fost contestat de:

82) Ce reprezentant al Şcolii pozitiviste italiene a contribuit la răspândirea şi