Procese Termodinamice in Mediu Cap 13

TERMODINAMICA
APLICATA LA MEDIU
Prof. univ. dr. ing.
Alexandru CHISACOF
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Catedra de Tarmotehnica, Masini Termice si
Frigorifice
Curs destinat studentilor Facultatii

de ENERGETICA (II B , II C)
3 Iunie 2008
1
OMAGIU lui SIMION MEHEDINTI
savant complet si model de
moralitate academica
SIMION MEHEDINTI (1868 — 1962)
2
Prof. A. Chisacof 2007-2008, Curs BTT II
SUMAR BIOBLIOGRAFIC Simion Mehedinti (selecţiuni)
1868. Se naşte la Soveja, în fostul judeţ Putna.
1892. februarie 14. îşi ia examenul de licenţă cu teza: ” Ideile lui J.J.
Rouseau asupra educaţiei”. Obţine calificativul, magna cum laude
1900. La Universitatea din Bucureşti ia fiinţa prima Catedră de
Geografie şi este încredinţată lui Simion Mehedinţi. La cursul
inaugural participă şi Titu Maiorescu.
1901. La rugămintea lui Spiru Haret, începe elaborarea unei serii de
manuale şco1are de geografie.
1907. La insistentele lui Titu Maiorescu, preia direcçia Convorbirilor
literare, până în anul 1924.
1913. Apare lucrarea Poporul (cuvinte catre studenti) ed. a II-a 1921,
ed. a III-a 1939.
1915. Este ales membru titular al Academiei Române, membru
corespondent era din 1908.
1918. (martie-octombrie). Este ministru al instrucţiunui publice în
guvernui Marghiloman, ocazie cu care emite Legea eforiilor şcolare
şi Legea şcolilor pregătitoare.
1927. Apare Scoala românâ şi capitalul biologie al poporului român.
3
1928. Apare Ce poate face un educator?
1930 – 1932 Apare TERRA lucrare monumentală de peste 1000 pagini.
1940. Publică Trilogii: Stiinţa - Scoala - Viaţa, cu aplicare la poporul
român.
1941. Analele Academiei Române îi publică: Academia, instituţie
etnopedagogică. Metoda şi metodica
1946. Tipăreşte memoriile sub titlul: Premise şi concluzi la Terra.
1948—1962. Suportă cenzura totalitaristă, fiind marginalizat.
Este exclus abuziv din Academie sub acuzaţia de

« determinism geografic ». Refuză orice compromis cu
noul tip de putere politică.
Ademenit cu promisiunea de a fi rechemat la Academie
dacă aderă la noul regim, a răspuns sec :
“Pe mine nu are cine să mă dea afară din Academie!”
“Eu aştept aici, şi voi aştepta şi dincolo– peste pragul cel
mare.”
4
1962. Se stinge din viaţa la 14 decembrie fiind îmormântat
la Cimitirul Belu.
1991. Ia fiinţă la Focşani Asociatia Personalului Didactic

“Simion Mehedinti” care a iniţiat un ambiţios program
de retiparire şi valorificare a operei savantului.
1993. Cu ocazia a 125 de ani de la naştere, se împlineşte

testamentul savantului, fiind reînhumat la Soveja, alături
de strămoşii săi.
5
6
Extrase din Terra
• “ Atmosfera este filtrul prin care primim razele
solare, izvorul întregului dinamism planetar.”
• “ Ar fi destul chiar numai proporţia de CO2 din

compoziţia aerului să se schimbe, pentru ca tot
aspectul planetei să se modifice. Si dacă
fenomenele din celelalte învelişuri atârnă de
felul cum se filtrează energia solară prin
atmosferă, urmează de la sine că nici-un înveliş
subordonat nu poate fi înţeles, dacă nu ţinem
seama de prima verigă de care atârnă tot lanţul
fenomenelor telurice “ .
7
• Astfel hidrosfera nici static, nici dinamic, nu
poate fi concepută fără atmosferă. Dacă ar pieri
atmosfera, ar pieri îndată şi învelişul apelor. ”
(Premise şi Concluzii la Terra, S. Mehedinţi, p.
141)
• “ Tempertura – Cea dintâi calitate, de care

trebuie să se ţină seama este temperatura,
fiindcă orice fenomen geografic este în ultimă
analiză o manifestare a energiei solare. Tot ce
s-a petrecut şi se petrece încă pe Pământ este
în funcţie de capitalul caloric iniţial (căldura
internă), apoi de căldura împrumutată zilnic de
la soare (insolaţia)…… “
8
Toată istoria planetei e legată deci din punct de
vedere fizic, chimic şi biologic de aceste fapte
fundamentale :
căldura internă şi cea solară.
De aceea, îndată după determinarea formei,
dimensiunii şi poziţiei unui fenomen teluric,
trebuie să-l raportăm şi la o anume treaptă pe
scara temperaturii. Cea dintâi categorie
calitativă e deci temperatura. »
Simion Mehedinti
9
• Stiinţa este o vedere luminoasă asupra
Universului (un corp de cunoştinţe organic
sistematizare) .
• Omul de ştiinţa e un muncitor pentru aflarea
adevărului.
• Oamenii de ştiinţă se împart în trei categorii :
1. Cercetătorii – cei cari caută şi găsesc faptă nouă ;
2. Erudiţii – cei care adună multe cunoştinţe aflate de ei
sau de alţii ;
3. Savanţii – cugetători cari ajung la idei nouă, pentru a
verifica şi sistematiza cunoştinţele adunate până la
epoca lor, înlesnind astfel progresul ştiinţei în latura
ei cea mai vitală. (idem p. 247).
Simion Mehedinti
10
• Mediu – ansamblu de elemente care
înconjoară un sistem, sau o individualitate, şi
care contribuie direct la asigurarea, dacă
este posibil, a nevoilor sale.
• Factorii determinanţi ai mediului sunt de
ordin :
• Fizic
• natura terenului geografic (calitate apă, aer,
umiditate, emisii)
• intensitate luminoasă (radiaţii infraroşii, termice,
ultraviolete, bacterii, factori de creştere)
• temperatura şi presiunea
11
• biologic
• surse de hrană
• germeni microbieni
• socio-psihologici
• conflicte locale sau colective
• condiţii socio-profesionale (specificitatea muncii,
confort locativ, distracţii)
Ecologia studiază relaţiile între fiinţe cu mediul lor

în complexitatea lui.
12
Agenţii de mediu : gaze de esapament, gaze arse din
uzine şi locuinţe, produse chimice, radioactivitate,
deşeuri industriale, germeni infecţioşi, sunt susceptibili
de a provoca boli si sunt factori de risc de mediu.
Climatologia este la baza climato-terapiei, adică folosirea în

scop terapeutic a proprietăţilor diferitelor climate. Astfel :
– variaţiile termice şi de presiune (vânturile)
– altitudinea
– umiditatea
– radiaţiile solare (400 nm < λ < 700 nm)
– particulele solide şi concentraţiile anumitor componenţi gazoşi
pot avea efecte nefaste sau benefice asupra organismelor.
13
Emisii cu GAZE DE
EFECT DE SERA
CO2, SO2, CH, NOx
13
12 11
5
~ 7
1 2
Combustibil Aer
10
3
8
4
9
Fig.. Schema de principiu a unei centrale termoelectrice cu co-generare
1 – generator de abur ; 2 – turbina cu abur; 3 – condensator ; 4 – pompă de alimentare ; 5 –

generator electric; 6 – sisteme de alimentatre cu căldură; 7 – consumator extern de căldură; 8 –
turn de răcire; 9 – pompa de circulaţie de apă de răcre; 10 – pompă de retur; 11 – sistem de
separare a cenuşii; 12 – sistem de purificare a gazelor; 13 – coş de evacuare a gazelor de ardere
14
Poluarea ATMOSFEREI
– Factori fizico-chimici, datorita evacuarilor de
fluide cu potential termic si chimic, conduc la:
• Modificarea compozitiei, microclimat
• Efect de sera
• Modificarea florei si faunei (microbiene)
• Aparitia perturbatiilor de scurta durata
• Poluare electromagnetica
- Factori sociali si economici
- Influenta zonelor industriale
- Somaj – violente sociale – educatie medie
15
Temperatura şi presiunea variază cu altitudinea în
limita a 11 km ai troposferei conform relaţiei:
p z = po exp[− z / (RM T /( Mg ) )]
marimea RM T/(M g) este aproximativ constantă în

primii 8 km ai troposferei (exemplu la p 6 km= 0,5 po)
16
Dependenta presiune - altitudine ( caz ideal)
17
ATMOSFERA (compozitie)
Gaz simbol Compozitie observaţii
volumica (%)
Componenti Azot N2 78,084

principali Oxigen O2 20,946
Argon Ar 0,934
Bioxid de carbon CO2 0,032 variabil cu poluarea
Componenţi Neon Ne 1,8 × 10-3 Gazul cel mai usor

secundari după hidrogen
Helium He 5,2 × 10-4
Metan CH4 2,0 × 10-4
Krypton Kr 1,1 × 10-4
Hidrogen H2 5,0 × 10-5 Gazul cel mai usor

din aer
Xenon Xe 8,7 × 10-6 variabil cu poluarea
Ozon O3 vara 7 10-6 variabil cu poluarea
iarna 2 10-6
Oxizi de azot N2O, NO, NO2 cca 10-6 variabil cu poluarea
Amoniac NH3 sub 10-6 variabil cu poluarea
Bioxid de sulf SO2 sub 10-6 variabil cu poluarea
Oxide de carbon CO sub 10-6 variabil cu poluarea
Radon Rn sub 10-6 variabil cu poluarea18
Temperatura şi presiunea din aer funcţie de altitudine
Altitudine Temperatura Presiune
[m] [°C]
mm Hg hPa
0 15,0 760 1 013
1 000 8,5 674 899
2 000 2,0 596 795
5 000 - 17,5 403 537
10 000 - 50,0 198 264
11 000 - 56,5 170 226
15 000 - 56,5 90 120
20 000 - 56,5 41 55
30 000 - 46,5 8 11
40 000 - 22,1 2 2,8
19
COMPOZITIA ATMOSFEREI CU ALTITUDINEA
S. Mehedinti, Terra p. 524 Britannica 2005
20
Evolutia temperaturii si procese fizico-
chimice în ozonul stratosferic
În stratosfera
evolutia temperaturii pe baza modelului
adiabatic este:
k z −1
Tz  p z  kz
=  
To  p o 
căldurile specifice sunt calculate la
compoziţia atmosferei de la înălţimea z.
21
Raportul caldurilor specifice
cp c p ,aus 1,853 x + 1 1,853 x + 1

kz = = = k aus
cv cv ,aus 1,951 x + 1 1,951 x + 1
x- umiditatea absoluta
22
Procese adiabate la aerul nesaturat
Potenţialul de temperatură, pentru k=kz,
este definit prin :
k −1
 po  k
θ = T  

 p 
în condiţii uscate
kaus −1
 po  kaus
θ us = T  
p 
23
în condiţii umede
kaus−1 k −1
(1−0,26x) − aus ( 0,26x )
 po  kaus
 po  kaus
θum =T  =θus 
p
   p
Înălţimea de condensare
To − Tr ,o
z cd − z o =
Γaum − Γr
24
viteza de descreştere adiabată este :
g g 1+ x 1+ x
Γ um = = = Γ us
cp c p ,aus 1 + 1 ,853 x 1 + 1 ,853 x
Masa molara a aerului umed
1
M = M aus
x
1 + 0 ,6077
1+ x
Temperatura virtuală - temperatura aerului uscat ce ar avea
aceeaşi presiune şi volum specific cu al aerului umed
 1 
Tvirt = T 1 + 0 ,6077 
 1+ x 25
Procese pseudo-adiabatice
Procese la care se evacueaza faza condensata (lichid si gheata):
– În prima etapa vaporii condensati sunt în portiunea analizata
– În a doua etapa faza condendsata este evacuata, deci apare o
reducere de entropie
dS=δQ-/T< 0
Potentialul de temperatura echivalent
0 ,285 ( 1− 0 ,28 x )
 po   3376 
θ ep = T   exp  x(1 + 0 ,81x ) − 2 ,54
 p   TLCL 
Temperatura echivalent pseudoadiabata

k us −1
 p  k us
Tep = θ ep  
 po  26
Evolutia temperaturii si umiditatii cu înaltimea
700 700
(a) (b)
600 600
500 500
H H
[m] [m]
400 400
dT/dz = - 9.8 K/km

300 300
200 200
100 100
0 0
21 22 23 24 25 296 297 298 299 300
Temperatura [°C] Potential temperatura [K]
700 700
(c) (d)
600 600
500 H 500
[m]
400 400
[m]
H
300 300
200 200
100 100
0 0
40 50 60 70 80 90 8 10 12 14 16 18
Umiditate relativa [%] Umiditate absoluta [g/kg]
27
STRUCTURA ATMOSFEREI (I)
28
STRUCTURA ATMOSFEREI (II)
29
Variatia presiunii si temperaturii din atmosfera
cu altitudinea
30
Efectul de Sera pe Terra
31
Spectrul radiatiilor
(detaliu spectrul vizibil)
32
Caracteristici de radiatie
(legea PlancK)
33
Bilantul Radiativ al Terrei
34
Fluxurile de caldura schimbate între Terra si Atmosfera
35
OZONUL
• - gaz protector la razele ultraviolete
• - concentratia este dată de unitatea Dobson (UD),
unitate care reprezintă grosimea coloanei de gaz pur de
0,01mm la1 At şi 273 K .
Una UD corespunde la 2,69 1016 molecule de ozone pe
cm².
La 300 UD – echivalent 3 mm grosime gaz ozon pur -
concentratia este normala.
La 100 UD ozonul se considera « disparut »
Exemplu : valoarea medie a concentraţie de ozon în

atmosferră pe altitudine este de 250 unităţi Dobson.
• În Antarctica concentraţia este de 100 unităţi Dobson –
gaura de Ozon!
36
Gaura de Ozon în Antarctica la 12
Octomrie 2004 (unităţi Dobson)
37
Reacţiile fotochimice care produc ozonul din atmosfera care conţine numai oxigen molecular
(modelul Chapman):
Iniţiere
O2 + h v → O + O
185 nm < λ < 220 nm
propagare
O + O2 + M → O3 + M
∆H r = -106,6 kJ mol -1
O3 + h v → O2 + O
210 nm < λ < 300 nm
final
O + O3 → 2 O2
∆H r = -391,9 kJ mol -1
O+O + M → 2O +M
M moleculă neutră
38
• Descompunerea ozonului datorită atomilor de clor:
Clorul provine din fotolisa lui CF2Cl2 cu radiaţia
ultravioletă
CF2Cl2 + h v → CF2Cl + Cl
O 3 + h v → O2 + O
Cl + O → ClO
• Sau prin reacţia de mare viteză
Cl + O3 → ClO + O2 (k = 1,7 1010 L mol-1 s-1)
39
Un singur atom de clor neutralizează
100 000 molecule de ozon.
Clorul este îndepărtat din stratosferă în
urma reacţiilor :
ClO + NO2 → ClONO2
CH4 + Cl → HCl + CH3
40
Schema reacţiilor posibile ale clorului
41
DILATABILITATE !
Conform raportului IPPC (Intergovernamental Panel of
Climate Change) – 2005, se apreciază o creştere a
temperaturii medii globale a atmosferei la suprafaţa
Terrei de la 1 – 3,5 K până în anul 2100. Valoarea de
o probabilitate mai mare ar fi de 2 K.
Aplicaţie
Volumul oceanului planetar este de 1,37 109 km3, iar
suprafaţa sa este de 361 106 km2.
Creşterea medie a nivelului oceanului planetar dat de
cresterea de temperatura este :
1K 0,8 m
2K 1,6 m
3,5 K 2,8 m
42
SCENARII privind EMISIILE (SRES - Special Report on
Emission Scenarios), dupa Intergovernmental Panel on Climate
Change 2007(IPCC)
• A1 – crestere economica rapida, populatie maxima la
2050, tehnologii eficiente, cu subfamili
– A1F1 – utilizare intensiva combustibili fosili
– A1T – surse de energie ne-fosile
– A1B - folosirea echilibrata a surselor de energie
• A2 – dezvoltate heterogena, introducere lenta de
tehnologii noi
• B1 – aceleasi conditii ca la A1, o dezvoltare durabila
sociala si de mediu globala
• B2 – dezvoltare intermediara între scenariile A1 si A2, cu
accent privind protectia mediului la nivel regional
43
Crestera de temperatura la nivel global a suprafetei Terrei
(estimari raport IPCC 2007) 44
a)
b)
c)
Schimbarile observate referitoare la valorile medii:

a) temperatura suprafetei terestre
b) nivelul marii
c) suprafata acoperita de zapada în perioada martie-aprilie (Emisfera Nordica)
45
(valorile sunt raportate la media perioadei 1961-1990, raport IPCC 2007)
Schimbarile globale de temperatura pe continente, la nivelul planetei,
a suprafetelor de uscat, respectiv a oceanului planetar 46
Evoluţia concentraţiilor de metan şi CO2,
respectiv a temperaturii cu timpul
47
IMPACTUL EMISIILOR DE CO2
• Cresterea temperaturii globale a planetei

• Modificarea climatului zonal şi global, în
special al regimului de precipitaţii
• Crestera nivelului oceanului planetar,
topirea gheţarilor
• Creşterea acidităţii mărilor şi oceanelor
• Efecte negative asupra unor tipuri de
culturi din fermele agricole
48
Procedeele şi tehnologiile actuale de producţie de bunuri de
consum şi energie constituie puternice surse de emanaţii
de bioxid de carbon datorită utilizării:
• combustibililor fosili si a tehnologiilor clasice pentru
obtinerea diferitelor formele de energie
• materiilor prime cu imporant conţinut de carbon
Stabilizarea concentraţiei de CO2 la cca 350 ppmv (sau

450, 550 ?) impune:
• reducerea emisiilor de gaze ce produc efectul de seră
• reducerea consumului de combustibil cu conţinut ridicat
de carbon
• sporirea eficientelor tehnologice şi a randamentelor
energetice în special
• Decarbonizarea surselor de energie
49
• Foţaj radiativ – putere de încălzire globală
(Potentiel de Réchauffement Global PRG,
Global Warming Potential GWP) raportată la 1
kg de gaz CO2 :
a x ⋅ [x( t )]dt
TH
PRG ≡ GWP =
∫ 0
ar [r( t )]dt
TH
∫ 0
TH – orizont de timp (ex: 20 ani, 100 ani etc)

ar – absorbţia/emisia CO2 considerat gaz de referinţa
ax– absorbţia/emisia gazului x
50
Evolutia fluxurilor radiative antropice din ultimul secol sunt dominate
Evolutia fluxurilor
de gazele radiative
cu efect antropice
de sera, din ultimulpartial
fiind compensate secol de
sunt
altidominate
factori
de gazele cu efect de sera, fiind compensate partial de alti factori
F
o
r 3
t
a 2,5
r
e F Gaze cu efect de sera
2 o 3
r r
a t 2,5
1,5 Gaze cu efect de sera
d a
2
i r
a 1 e 1,5
t Reducere
i r 1 strat Ozon
v 0,5 a Reducere
d 0,5 strat Ozon
2
[W/m ] 0 i
0
a
t -0,5
-0,5 i Aerosoli de sulfati si biomasa
v Aerosoli de sulfati si biomasa
-1
1900 1950 2000
-1
[W/m2] Anul
1900 1950 2000
Anul
51
Puterea de radiatie medie (RF) datorata emisiilor de gaze, pe componenti, în 2005
(IPCC 2007)
52
Emisiile de CO2 a parculului auto în perioada 1995 – 2004 (UE 15 membri) ,
Communication from the Commission to the Council and the European Parliament,
Results of the review of the Community Strategy to reduce CO2 emissions from passenger cars and light-
53
commercial vehicles {SEC(2007) 60} {SEC(2007) 61}, Brussels, 7.2.2007
Timpul de rezidenţă in atmosferă (durată de viaţa)
∆x
tr =
u
u - viteza vântului ; ∆x – distanţa de transport
Pentru cazul poluanţilor non-reactivi în atmosferă tranzitorie, variaţia de

concetraţie a unui component este de forma:
dc 1 ~ u
= (m − vD c ) − (c − co )
dt H ∆x
Unde: c este concentratia componentului la timpul curent; c0 – concentratia
~ viteza de
la timpul intial; vD – viteza de deplasare a componentului ; m
masa [kg/m2s]
54
Potentialul de încalzire echivalent al gazelor cu
efect de sera
Gazul Durata de viata Potential de încalzire

în atmosfera
[ani]
20 ani 100 ani 500 ani
CO2 ~ 100 1 1 1
CH4 12 62 32 7
N2O 114 275 296 156
CFC – 11 CCl3F 45 6 300 4 600 1 600
CFC – 12 CCl2F 100 10 200 10 600 5 200

55
Evolutia probabila a concentratie gazelor cu effect de sera
56
Ponderea gazelor la producerea efectului de sera în
Uniunea Europeana în 1999 ( % de CO2 net)
(Sursa : CITEPA - NOXCONF)
57
Evolutia concentratiei metanului în timp
prin datele obtinute din nucleul ghetarilor
(sursa RTD Info Febr. 2006)
58
NICOLAE GEORGESCU ROEGEN (1906-1994)
Teoria descresterii
• Nascut la Constata într-o familie de ofiter,

urmeaza cursurile Universitea din Bucuresti,
Facultatea de Matematica
• Intre 1927 si 1930 studiaza la Institut de

Statistiquede l’Université de Paris, unde isi
ia doctoratul
• Teza, publicata în Journal de la Société de

statistique de Paris, are ca titlu
• Le problème de la recherche des

composantes cycliques d'un phénomène.
Preda la Universitatea din Bucuresti, iar
începând cu anul 1948 este Profesor la
Universitatea Vanderbilt, Nashville
(Tenessee, USA).
59
Economist si matematician stralucit, rupe cu teoria
economica clasica, si atrage atentia cu douazeci de
ani inaintea întregii lumi, asupra efectelor negative
ale descresterii asupra mediului.
Deoarece nu a fost înteles, fiind perceput ca un iconoclast,

chiar ca un tradator, datorita severitatii vis-à-vis de teoria
economica traditionala, el demisioneaza in 1988 din
« American Economic Association », cu toate ca fusese
numit în 1972 Distinguished Fellow!
Lucrarea sa fundamentala
The Entropy Law and the Economic Process (Harvard
University Press, 1971),
60
• Recunoasterea sa totusi a fost realizata în
Octombrie 1976, atunci când Universitatea
Vanderbilt si-a celebrat centenarul, iar
Cancelarul universitatii a facut elogiul
"Distinguished Professor of Economics"
Nicholas Georgescu-Roegen prin cuvintele:
"a very thorough man of the academy, a rigorous

intellect, a demanding and meticulous teacher.
He is our Centennial intellect. He is worthy of
this century and this university, and any century
and any university ".
(Jean Crawford, "A Prophet With Honors", Vanderbilt Alumnus, 1976,
61(2), pp.12 14, 40-41).
61
Al IV lea Principiu al Termodinamicii
• O formulare a principiului IV:
• « In orice sistem închis, materia utilizabila se degradeaza în

mod irevocabil în materie neutilizabila » .
• Materia utilizabila este acea stare care poata fi supusa proceselor fizico
–chimice.
• Materia neutilizabila este constituita de multimea de particule care sunt
dispersate si nu pot fi readunate pentru a putea forma materie utilizabila.
Aceste particule sunt irevocabil pierdute, deci risipite!
• « Termodinamica si biologia sunt lumini indispensabile pentru a clarifica

procesele economice (…), termodinamica deoarece ne demonstreaza
ca resursele naturale se epuizezaza în mod irevocabil, iar biologia prin
faptul ca ne releva adevarata natura a proceselor economice ».
• (The Entropy Law and the Economic Process (Harvard University Press, 1971)),
62
Pentru energie:
– Nici-un lucru (mecanic) nu poate fi obtinut fara a se cheltui
energie
– Nici-un lucru nu poate fi obtinut în mod real fara ca o cantitate de

energie utilizabila sa nu fie risipita în energie neutilizabila
– Nici-un sistem real nu poate fi complet « purificat » de energie

neutilizabila. Deci el conine în mod implicit energie neutilizabila.
Pentru materie:
– Nici-un lucru nu poate fi obtinut fara a utiliza materie
– Nici-un lucru nu poate fi obtinut fara ca o parte din materia utilizabila sa

nu se transforme în materie neutilizabila
– Nici-o substanta nu poate fi complet purificata de elementele sale

contaminante. 63
SE VOR TOPI
GHETARII?!
Ghetarii
contin istoria
evolutiilor
climatice.
64
Monitorizarea unui sistem de energie solara
65
Sistem de monitorizare a unei cladiri cu
alimentata de un sistem mixt de energie
66
Robert Socolow - propuneri strategii
de stabilizare a concentratiei de CO2
67
Strategii de reducere a gazelor cu efect de sera
(Robert Socolow)
Energie din resurse regenerabile

şi combustibili
Captarea şi Eficienta energetica

stocarea CO2 şi conservare
Schimbare de combustibili
Păduri şi soluri
Fisiunea nucleara
68
Captarea si stocarea CO2
69
Injectia CO2 si cresterea FRP
70
Din cele 13 propuneri selectăm :
– stocare CO2
– energii noi - eoliană, solara, fotovoltaică
– energie nucleară
– biocombustibili (culturi pe cca 250 milioane
hectare pt 2 miliarde autovehicule în 2050)
– hidrogenul din combustibili fosili
– stoparea tăierii pădurilor tropicale si nu numai
– obtinerea de metanol din carbune via syngas
In toate filierele sus prezentate mediul are o
contribuţie decisivă la obţinerea de energie cu
eficienţă ridicată.
Stabilizarea parametrilor de mediu are un cost
ridicat fiind efectul emisiilor acumulate în ultima
sută de ani.
71
Evolutia dimensiunii de referinta
cu timpul
2000
1500 2000 1950 1800
1000
Ani
500
0
0
-500
-1000
-1000
10 E-9 10 E-6 10 E-3 10 E-2 2 10 E-2
l[m]
72
Ciclul de viata si fluxurile de materii prime si energii pe produs
p
Déchets et o
émissions Stratégie s
et planning t-
Sources de o
matières p
C Recherche et premières é
y Energies développement pour produits r
c et énergies a
l t
e o i
Design produits
p o
/processus
n
d é
e r
a Acquisition Conversion Utilisation Dépôts,
t de matières par Distribution en étapes recyclage
v i premières fabrication diverses
i o
e n
p Désassemblage
r Déchets et
é- Sources de émissions Energies
o matières
p premières
é pour Redressement,
r restauration
produits et
a
énergies
t
i
o
n 73
Necesarul de energie primară şi cantitatea de emisii de CO2 pentru diferite
produse şi sisteme de transport Tabel 1
Energie primară CO2

[MJ/unitate produs] [kg/unitate produs]
Consumul enegetic raportat la utilizator

1 kWh energie electrica (UE) 13,7 0,5
1 kWh energie electrica (CH) 8,7 0,02
1 kg de păcură (42,5 MJ) 50 3,6/0,6
1 l de benzină 43 3,3/3,9/0,5
1 m3 de apă 7 - 20
Transport
1000 km kg prin camion (CH) 5,1 0,3
1000 km kg cu avion 17 1
1 persoana km tren 0,5 0,03
1 persoana km automobil/avion 3,2 0,25
Materiale
1 kg aluminiu 184 10
1 kg aluminiu reciclat 18,5 0,9
1 kg cupru 106 5,2
1 kg oţel 31 – 100 1,6 – 5,3
1 kg plastice 80 – 110 2,3 – 3,5
1 kg hârtie 20 0,4
1 kg sticlă 14 1
1 kg beton 1 0,1
1 kg PC unitate centrală 210 74
Emisiile de substante aferente diferitelor materiale
Tabel 2
Material Oţel Aluminiu Aluminiu Benzină Energie Păcură

1 kg 1 kg reciclat 1l electric 1 kg
1 kg ă
1 kWh
Energie [MJ/unitate] 31,3 184 18,5 42,5 42,8 50
Emisii în atmosferă
[kg/unitate]
CO2 1,6 10 0,89 3,9/0,6 0,02 3,6/0,6
NOx 0,0025 0,0198 0,0016 0,0033
SO2 0,005 0,058 0,003 0,0044
Pb 7,5 10-6 3,3 10-6 1,7 10-7 3,5 10-6
Emisii în apă
[kg/unitate] 3,1 10-5 2,4 10-5 1,1 10-6
Pb
75
CONCLUZII!
• Traim o perioada cu schimbari climatice brutale
ca efect al actiunii cumulate în timp a omului.
• Fenomenele din mediu au consecinte directe

asupra vietii noastre:
– reducerea biodiversitatii
– desertificarea regiunilor de potential agricol ridicat
– poluarea complexa cu efluenti
– micro-organisme si maladii noi
76
Poate fi considerat mediul o resursa
regenerabila?
Reactiile care se tin lant în mediu nu fac

decât sa înrautateasca situatia.
EDUCATIA SI CERCETAREA trebuie sa

stimuleze masuri care sa conduca la
constientizarea comportamentului
oamenilor fata de mediu.
77
Astazi platim « factura » erei industriale
- CO2 are o durata de viata de cca 100 ani
- deseurile radioactive necesita sute de ani
pentru a deveni inofensive
- distrugerea padurilor pare a avea consecinte
incalculabile, greu de evaluat.
Activitatea omului este din ce în ce mai

« costisitoare pentru mediu » datorita satisfacerii
unor dorinte si necesitati dinamice (confort,
alimentatie, divertisment).
Protectia mediului se situeaza dupa necesitati si
divertisment! (efecte negative majore)
78
• Dezechilibrul economic si EDUCATIONAL
conduce la deteriorarea mediului.
• Putem oare mobiliza atentia oamenilor

numai în urma catastrofelor!?
• Cresterea economica este generatoare de

poluare (>90% efect sera). Cerc vicios!
• Tehnologii performante si curate pentru

stabilizarea mediului se impun urgent.
79
Ingeniozitatea stiintifica si educatia
consumatorului
fata de aceasta provocare
– temporala
– Spatiala
trebuie sa aiba ca efect cel putin
stoparea poluarii si a efectelor ei
Este omul actual la înaltime?

80
« Doamne fereşte de cărturarii care cred că se
pricep la toate »
« O ţară care nu are o politică internă corectă,
nu poate avea în politica externă nici
consecvenţă, nici prestigiu »
« În Trilogia ştiinţei să arătăm cât vom putea mai

limpede şi treptele activităţii ştiinţifice, deoarece
ştiinţa – împreună cu etica şi arta – formează
însuşi cuprinsul noţiunii experimate de etnograf
prin cuvântul cultură. »
Simion MEHEDINTI
81
VA MULTUMESC!
SUCCES ÎN MEDIU!
82

Procese Termodinamice in Mediu Cap 13

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procese Termodinamice in Mediu Cap 13

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TERMODINAMICA

Curs destinat studentilor Facultatii

Este exclus abuziv din Academie sub acuzaţia de

1991. Ia fiinţă la Focşani Asociatia Personalului Didactic

1993. Cu ocazia a 125 de ani de la naştere, se împlineşte

• “ Ar fi destul chiar numai proporţia de CO2 din

• “ Tempertura – Cea dintâi calitate, de care

Ecologia studiază relaţiile între fiinţe cu mediul lor

Climatologia este la baza climato-terapiei, adică folosirea în

1 – generator de abur ; 2 – turbina cu abur; 3 – condensator ; 4 – pompă de alimentare ; 5 –

marimea RM T/(M g) este aproximativ constantă în

Componenti Azot N2 78,084

Componenţi Neon Ne 1,8 × 10-3 Gazul cel mai usor

Metan CH4 2,0 × 10-4

Krypton Kr 1,1 × 10-4

Hidrogen H2 5,0 × 10-5 Gazul cel mai usor

1 000 8,5 674 899

2 000 2,0 596 795

5 000 - 17,5 403 537

10 000 - 50,0 198 264

11 000 - 56,5 170 226

15 000 - 56,5 90 120

40 000 - 22,1 2 2,8

S. Mehedinti, Terra p. 524 Britannica 2005

cp c p ,aus 1,853 x + 1 1,853 x + 1

Temperatura echivalent pseudoadiabata

dT/dz = - 9.8 K/km

Temperatura [°C] Potential temperatura [K]

Exemplu : valoarea medie a concentraţie de ozon în

185 nm < λ < 220 nm

210 nm < λ < 300 nm

• Sau prin reacţia de mare viteză

Cl + O3 → ClO + O2 (k = 1,7 1010 L mol-1 s-1)

ClO + NO2 → ClONO2

CH4 + Cl → HCl + CH3

Schimbarile observate referitoare la valorile medii:

• Cresterea temperaturii globale a planetei

Stabilizarea concentraţiei de CO2 la cca 350 ppmv (sau

TH – orizont de timp (ex: 20 ani, 100 ani etc)

Pentru cazul poluanţilor non-reactivi în atmosferă tranzitorie, variaţia de

Gazul Durata de viata Potential de încalzire

N2O 114 275 296 156

CFC – 11 CCl3F 45 6 300 4 600 1 600

CFC – 12 CCl2F 100 10 200 10 600 5 200

• Nascut la Constata într-o familie de ofiter,

• Intre 1927 si 1930 studiaza la Institut de

• Teza, publicata în Journal de la Société de

• Le problème de la recherche des

Deoarece nu a fost înteles, fiind perceput ca un iconoclast,

"a very thorough man of the academy, a rigorous

• « In orice sistem închis, materia utilizabila se degradeaza în

• « Termodinamica si biologia sunt lumini indispensabile pentru a clarifica

– Nici-un lucru nu poate fi obtinut în mod real fara ca o cantitate de

– Nici-un sistem real nu poate fi complet « purificat » de energie

– Nici-un lucru nu poate fi obtinut fara ca o parte din materia utilizabila sa

– Nici-o substanta nu poate fi complet purificata de elementele sale

Energie din resurse regenerabile

Captarea şi Eficienta energetica

Energie primară CO2

Consumul enegetic raportat la utilizator

Material Oţel Aluminiu Aluminiu Benzină Energie Păcură

NOx 0,0025 0,0198 0,0016 0,0033

SO2 0,005 0,058 0,003 0,0044

Pb 7,5 10-6 3,3 10-6 1,7 10-7 3,5 10-6