CODUL DE PROCEDURA PENALA

   Articolul 57. Ofiţerul de urmărire penală şi atribuţiile lui

    (1) Ofiţerul de urmărire penală este persoană cu funcţie de răspundere care, în numele statului, în limitele
competenţei sale, efectuează urmărirea penală în cauze penale.
    (2) Ofiţerul de urmărire penală are următoarele atribuţii:
    1) asigură înregistrarea, în modul stabilit, a sesizării privind pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni în cazul în
care sesizarea nu a fost înregistrată de conducătorul organului de urmărire penală, începe urmărirea penală în cazul
în care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare rezultă bănuiala rezonabilă că a fost săvîrşită o
infracţiune, propune procurorului încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau refuzul de a începe
urmărirea penală;
    [Art.57 al.(2), pct.1) în redacţia LP256-XVI din 29.11.07, MO203-206/28.12.07 art.788]
    2) propune transmiterea cauzei penale pentru urmărire penală după competenţă unui alt organ de urmărire
penală;
    3) poartă răspundere pentru efectuarea legală şi la timp a urmăririi penale;
    4) face propuneri procurorului de a înainta în instanţa de judecată demersuri în vederea obţinerii autorizaţiei
pentru a efectua percheziţie, a aplica sechestrul bunurilor, corespondenţei poştale, telegrafice şi a le ridica, a
intercepta convorbirile telefonice şi alte comunicări, a suspenda provizoriu învinuitul din funcţie, a ridica obiecte şi
documente de la terţi, a urmări fizic şi prin mijloace electronice persoana, a lua forţat mostre de salivă, sînge, păr,
unghii, a exhuma cadavrul, a efectua controlul audio şi video al încăperii, a instala în încăpere mijloace tehnice de
înregistrare audio şi video, a controla comunicările cu caracter informativ adresate bănuitului;
    5) citează şi audiază persoane în calitate de bănuit, parte vătămată, martori;
    6) cercetează şi fixează, în modul stabilit, locul săvîrşirii infracţiunii, efectuează percheziţii în cazul infracţiunii
flagrante sau cauzei care nu suferă amînare, ridică obiecte şi documente, realizează, conform legii, alte acţiuni la
faţa locului;
    7) cere documente şi materiale care conţin date despre infracţiune şi despre persoanele care au săvîrşit-o;
    8) dispune efectuarea reviziei documentare, inventarierii, expertizei departamentale şi altor acţiuni;
    9) conduce, din momentul înregistrării faptei social periculoase, măsurile operative de investigaţii pentru
descoperirea infracţiunii, căutarea persoanelor dispărute fără urmă, precum şi a bunurilor care s-au pierdut în urma
săvîrşirii infracţiunii;
    10) dispune, prin comisie rogatorie, altor organe de urmărire penală efectuarea acţiunilor de urmărire penală;
    11) dă dispoziţii organelor de poliţie cu privire la reţinere, aducerea forţată, arestare şi la alte acţiuni procesuale,
precum şi le solicită ajutor la efectuarea acţiunilor de urmărire penală;
    12) recunoaşte persoanele ca parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă;
    13) întreprinde măsuri, prevăzute de lege, pentru asigurarea reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune;
    14) solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea
avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cauza penală în cazurile prevăzute de prezentul cod;
    [Art.57 al.(2), pct.14) în redacţia LP89-XVI din 24.04.08, MO99-101/06.06.08 art.366, în vigoare 01.07.08]
    15) soluţionează recuzarea interpretului, traducătorului, specialistului, expertului;
    16) adoptă ordonanţe referitor la cererile persoanelor participante la proces în legătură cu cauza penală;
    17) propune alegerea, prelungirea, modificarea şi revocarea măsurilor preventive, eliberarea bănuitului reţinut
pînă la autorizarea arestării de către instanţă;
    18) execută indicaţiile scrise ale procurorului;
    19) contestă, în modul prevăzut de prezentul cod, indicaţiile procurorului sau ale conducătorului organului de
urmărire penală privind efectuarea unor acţiuni de urmărire penală;
    [Art.57 al.(2) pct.19) în redacţia LP256-XVI din 29.11.07, MO203-206/28.12.07 art.788]
    20) prezintă, la cererea procurorului, explicaţii în scris;
    21) prezintă procurorului probele acumulate în cauză, necesare pentru punerea sub învinuire.
    (3) În procesul penal, ofiţerul de urmărire penală are şi alte împuterniciri prevăzute de prezentul cod.
    (31) Cerinţele ofiţerului de urmărire penală legate de efectuarea urmăririi penale, în condiţiile legii, sînt obligatorii
pentru toate persoanele fizice şi juridice.
    [Art.57 al.(31) introdus prin LP256-XVI din 29.11.07, MO203-206/28.12.07 art.788]
    (4) În exercitarea funcţiilor sale, ofiţerul de urmărire penală este independent, se supune prevederilor
prezentului cod, indicaţiilor scrise ale procurorului şi conducătorului organului de urmărire penală.
    (5) Ofiţerul de urmărire penală este obligat să asigure protejarea drepturilor şi libertăţilor omului în condiţiile
legii procesuale penale.
    (6) Recuzarea ofiţerului de urmărire penală se face în condiţiile art.54 şi se soluţionează de către procuror.
    Articolul 58. Victima
    (1) Se consideră victimă orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale,
fizice sau materiale.
    (2) Victima are dreptul ca cererea sa să fie înregistrată imediat în modul stabilit, să fie soluţionată de organul de
urmărire penală, iar după aceasta să fie informată despre rezultatele soluţionării.
    (3) Victima beneficiază de asemenea de următoarele drepturi:
    1) să primească de la organul de urmărire penală certificat despre faptul că ea s-a adresat cu cerere sau o copie
de pe procesul-verbal despre cererea orală;
    2) să prezinte documente şi obiecte pentru confirmarea cererii sale;
    3) să se adreseze cu o cerere suplimentară;
    4) să ceară de la organul respectiv informaţii despre soluţionarea cererii sale;
    5) să ceară de la organul de urmărire penală să fie recunoscută ca parte vătămată în cauza penală;
    [Art.58 al.(3), pct.5) modificat prin LP237-XVI din 13.11.08, MO215-2171/05.12.08 art.794]
      [Art.58 al.(3), pct.5) introdus prin LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06 art.975; al.(5-10) devin al.(6-11)]
    6) să depună cerere pentru a fi recunoscută ca parte civilă în procesul penal;
    61) să se adreseze cu o cerere privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie;
    [Art.58 al.(61) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
    7) să retragă cererea în cazurile prevăzute de lege;
    8) să primească certificat despre înregistrarea cererii sale şi începerea urmăririi penale sau copie de pe ordonanţa
de neîncepere a urmăririi penale;
    9) să atace ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale în decurs de 10 zile din momentul primirii copiei de pe
ordonanţa respectivă şi să ia cunoştinţă de materialele în baza cărora a fost emisă această ordonanţă;
    10) să fie apărată de acţiunile interzise de lege în modul prevăzut pentru apărarea persoanelor participante la
procesul penal;
    11) să fie asistată, la acţiunile procesuale efectuate cu participarea ei, de un apărător ales.
    (4) Victima unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave contra persoanei, indiferent de faptul
dacă este recunoscută în calitate de parte vătămată sau parte civilă, dispune de asemenea de următoarele drepturi:
    1) să fie consultată de un apărător avocat pe tot parcursul procesului penal ca şi celelalte părţi în proces;
    2) să fie asistată de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cazul în care nu dispune de
mijloace băneşti pentru a plăti avocatul;
    [Art.57 al.(4), pct.2) modificat prin LP89-XVI din 24.04.08, MO99-101/06.06.08 art.366; în vigoare 01.07.08]
    3) să fie însoţită de o persoană de încredere, alături de avocatul său, la toate cercetările, inclusiv la şedinţele
închise;
    4) să primească o hotărîre judecătorească despre compensarea materială pentru prejudiciul cauzat prin
infracţiune.
    (5) Victima traficului de fiinţe umane beneficiază de dreptul la protecţie de stat de îndată ce ea a fost identificată.
    [Art.58 al.(5) introdus prin LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06 art.975; al.(5-10) devin al.(6-11)]
    (6) În cazul în care în calitate de victimă este o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat, ea nu are dreptul să-şi
retragă cererea.
    (7) Victima trebuie să fie prevenită în scris despre răspunderea penală pentru denunţare calomnioasă.
    (8) Victima este obligată:
    1) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti şi să dea explicaţii la
solicitarea acestor organe, cu excepţia victimei traficului de fiinţe umane;
    [Art.58 al.(8) pct.1) modificat prin LP264-XVI din 28.07.06, MO170-173/03.11.06 art.781]
    2) să prezinte, la solicitarea organului de urmărire penală, obiecte, documente şi alte mijloace de probă de care
dispune, precum şi mostre pentru cercetare comparativă;
    3) să accepte a fi supusă examenului medical, la cererea organului de urmărire penală, în cazul în care ea se
plînge că i-a fost cauzat prejudiciu fizic;
    4) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului care îi soluţionează cererea sau ale
preşedintelui şedinţei de judecată;
    5) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată şi să nu părăsească sala de şedinţe fără permisiunea
preşedintelui şedinţei.
    (9) Victima are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod.
    (10) Victima beneficiază de drepturile sale şi îşi exercită obligaţiile personal sau, dacă legea permite, prin
reprezentanţi. În cazul în care victimă este un minor sau o persoană iresponsabilă, drepturile acesteia sînt
exercitate de reprezentanţii ei legali în modul prevăzut de prezentul cod.
    (11) Victima este audiată în condiţiile prevăzute pentru audierea martorului. Victima care face declaraţii
calomnioase cu bună ştiinţă poartă răspundere penală conform prevederilor art.311 din Codul penal.

CODUL PENAL al Republicii Moldova. Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-
74  
Articolul 177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii
                            personale
    (1) Culegerea ilegală sau răspîndirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce
constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţămîntul ei
    se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 180 la 240 de ore.
    (11) Culegerea ilegală a informaţiilor menţionate la alin.(1), fără consimţămîntul persoanei, cu utilizarea
mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei,
    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore.
    (2) Răspîndirea informaţiilor menţionate la alin.(1):
    a) într-un discurs public, prin mass-media;
    b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu
    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an, sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000
unităţi convenţionale.