UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS’’, GALAŢI

FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE

Specializarea Sociologie

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. drd.

Absolvent:

Elena Miu

GALAŢI

Iunie 2011
 UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS’’, GALAŢI
FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE
Specializarea Sociologie

IMPACTUL RESURELOR MATERIALE

ASUPRA REUŞITEI ŞCOLARE

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. drd.

Absolvent:

Elena Miu

GALAŢI

Iunie 2011
 Impactul resuselor materiale asupra reuşite şcolare

Actualitatea temei

Problematica finanţării în învăţământul preuniversitar constituie o temă

actuală în România. Studiul de faţă va incerca să răspundă unei evidente nevoi
de cunoaştere în domeniul comportamentului socio- economic al “comunităţii
educaţionale”, cu precădere al elevilor şi al părinţilor acestora.

Ideea de bază a acestei abordări este că orice proces de alocare corectă a

resurselor care se doreşte a respecta principiul resursele urmează elevul, va
trebui să pornească de la o evaluare cât mai extinsă a acestor resurse din jurul
elevului, dar şi a semnificaţiei atribuite acestor resurse de actorii educaţionali
esenţiali.

Unul dintre scopurile cercetării a fost înţelegerea, cât mai precisă, a

modului în care sunt create şi utilizate resursele materiale la nivelul comunităţii
educaţionale (având în vedere, cu precădere, resursele părinţilor), precum şi
modul în care accesul şi valorificarea diferenţiată a acestor resurse influenţează
egalitatea şanselor şi echitatea în furnizarea serviciilor educaţionale.

Ca urmare, absenţa cunoaşterii cu privire la atitudinile părinţilor

aparţinând diferitelor categorii socio-economice şi de venit în privinţa
disponibilităţii acestora de a investi în educaţia copiilor, va induce, în mod
direct, şi necunoaşterea modului în care diferitele categorii de părinţi alocă
resurse pentru educaţia propriilor copii.

Sociologia educaţiei este foarte interesată de efectele contextuale, care ţin

de anumite aspecte ale mediului social – mediul şcolar, cartier, comunitate de
apartenenţă. Actualitatea şi importanţa acestei linii de investigaţie se poate vedea
din creşterea numerică a studiilor de acest tip din instituţiile specializate în
sociologia şi economia educaţiei atât în Europa cât şi în Statele Unite ale
Americii. Aceste cercetări au oferit o serie de concluzii foarte interesante legate
de accesul şi utilizarea resurselor educaţionale, concluzii care explică de ce două
şcoli cu aceleaşi resurse şi cu acelaşi tip de management obţin, totuşi, rezultate
şcolare foarte diferite. A devenit foarte curând evident faptul că aceste diferenţe
în privinţa rezultatelor au origini sociale şi culturale. Astfel, de exemplu, s-a
constatat că:
 - diferenţele de clasă sunt importante pentru existenţa şi menţinerea
diferenţelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor aparţinând unor clase sociale
diferite deoarece apartenenţa la clasă influenţează deciziile tinerilor şi a
familiilor în punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite nivele sau
abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalităţi de selectare),
influenţează opţiunile educaţionale, probabilitatea succesului în cazul diferitelor
opţiuni educaţionale, accesul la resurse şi creează diferenţe în utilizarea
resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai
largă;

- mediul social, contextul în care se află instituţia şcolară şi compoziţia

socială a şcolii şi a formaţiunilor de studiu (clasele) influenţează rezultatele
şcolare (reuşita academică, socializarea şi orientarea şcolară) predominant prin
cantitatea şi calitatea resurselor accesibile elevilor, la nivel de şcoală, clasă,
familie, dar şi prin influenţa asupra atitudinilor, aspiraţiilor şi comportamentelor
elevilor;

- atitudinile şi judecăţile profesorilor privind status-ul social şi cel material

al părinţilor elevilor influenţează semnificativ autoevaluările elevilor, aşteptările
acestora şi succesul şcolar;

- tinerii şi copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate
tipurile (cărţi, bunuri şi alimentaţie, petrecerea timpului liber, oportunităţi de
învăţare suplimentară etc.) decât tinerii şi copiii din familii sărace.

- tinerii şi copiii sunt trataţi în mod inegal pe baza apartenenţei lor la

anumite medii de rezidenţă, economice, sociale etnice etc.

- tendinţa spre păstrarea statutului social sau, dimpotrivă spre mobilitate

socială comportă diferenţe semnificative pentru subiecţi din clase diferite.

Ca urmare, modalităţile în care fiecare elev accesează resursele şcolii, ca

de altfel şi modul în care familia înţelege să contrib. uie la suplimentarea şi
diversificarea resurselor educaţionale sunt extrem de diferite în funcţie de nivelul
veniturilor familiei; nivelul educaţiei părinţilor influenţează în mod determinant şi
atitudinile respectivelor familii faţă de educaţie şi faţă de şcoală.
 Scopul cercetarii

Este limitat - acela de a evalua, la nivelul elevilor din eşantion, care sunt
aşteptările acestora privind rezultatele la examene şi comparaţia cu rezultatele
curente la învăţătură, urmând ca etapa a doua a studiului să clarifice elementele
instituţionale, legate de rata de acces la nivele superioare de învăţământ, alocarea
de resurse la nivel instituţional, proceduri decizionale ş.a. Aceste informaţii sunt
necesare ca elemente de sprijin pentru estimarea utilităţii expectate a şcolarităţii
pentru elevii şi părinţii din eşantion.

Obiective

 Să se stabilească un model al utilizării resurselor şcolii şi familiei

pentru învăţare, identificând ratele de acces şi eventualele
disparităţi în funcţie de clasa socială de origine a părinţilor, de
mediul de rezidenţă şi de tipul de instituţie şcolară.

 Să se identifice efectul de clasă şi de instituţie în contribuţia

familiilor elevilor la susţinerea unor costuri educaţionale, de
multe ori importante – atât în interiorul cât şi în afara
curriculumului oficial, intenţionat.

 Să se stabilească un model al deciziei elevului şi familiei sale în

legătură cu şcolarizarea ulterioară, prin corelarea atitudinii faţă
de învăţare, cu rezultatele aşteptate şi cu cele actuale.

Ipoteze

 Modul în care familia alocă resursele pentru educaţie este

determinat în mod direct de atitudinea familiei faţă de educaţie şi,
mai ales, faţă de importanţa educaţiei ca factor de promovare.
 Resursele pe care familia le investeşte în educaţia copiilor au un
impact direct asupra performanţelor copilului, manifestate prin
comportamentul şcolar, rezultatele şcolare dar şi, având în vedere
necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii, prin atitudinile faţă de
învăţare, comportamentele sociale, încredere în sine.
  Apartenenţa la clasă socială influenţează deciziile tinerilor şi a
familiilor în ceea ce priveşte continuarea studiilor pe diferite nivele
sau abandonarea studiilor după examene, testări, întrucât
influenţează opţiunile educaţionale, probabilitatea succesului în
cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse.
 Implicarea părinţilor lor în viaţa şcolii şi participarea la decizie
rămân, în bună măsură, insuficiente, tocmai din cauza lipsei de
interes faţă de comportamentul lor economic şi faţă de atitudinea lor
faţă de educaţia şcolară.

Metodologia cercetării

Pentru a obţine rezultate cât mai obiective, se va folosi, ca metodă

predilectă, ancheta cu chestionar. Vor fi aplicate două chestionare, unul pentru
elevi şi celălalt pentru părinţii sau tutorii legali ai elevilor. Prin cele două
chestionare se va urmări:
 Identificarea principalelor corelaţii între atitudinile elevilor şi a
părinţilor acestora faţă de şcoală şi învăţătură;
 Reliefarea modului în care fenomenele şcolare – reuşita
academică, socializarea şi orientarea şcolară – suferă influenţa
caracteristicilor contextului ambiental (efectul de instituţie, efectul
de clasă socială).
 Identificarea unor modele comportamentale ale părinţilor şi
elevilor în raport cu serviciul educaţional şi alegerea traiectoriilor
profesionale.
 Structura eşantionului

Studiul se va desfăşura două oraşe, Brăila şi Ianca, şi va cuprinde elevi

şi părinţii acestora din 2 unităţi de învăţământ (1 din Brăila şi 1 din Ianca).

Populaţia ţintă a cercetării o va constitui elevii din învăţământul

secundar şi din învăţământul profesional şi tehnic.

Operaţionalizarea conceptelor

Dimensiune Variabila Indicator

Impactul resurselor
materiale pozitiv /
negativ asupra reuşitei Resurse materiale
Reuşita şcolară şcolare Performanţele copilului
Abandonarea studiilor
Clasa socială
 BIBLIOGRAFIE

 OSTERRIETH, P., Copilul şi familia, , Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti, 1973.
 DIACONU, M., Educaţia şi dezvoltarea copilului, Editura ASE, 2007
 http://www.nesse.fr/nesse/activities/research-mapping/educational-
inequalities-and-social-justice/institutions/institut-de-recherche-sur-l-
education - Lucrări de cercetare - Les effets de la composition scolaire et
sociale du public d’élèves sur leur réussite et leurs attitudes: évaluation
externe et explorations qualitatives – coordonateur Marie Duru Bellat –
2003