GAPITOLUL 1

b*
\... -;- \-
,JE GOM FO ZrTtA APELO R rrzATE
$
4
aet

Rezumat

Cornyozi{ia apelol uzate cietermind, fn tTlare mdsurd, ai6i

dimensiunile stairiilor de epurare, c6t gi catitatea apelor de sup,rafa{d
(emisarii cei mai des fotosifi), care pot interveni 'la aiegerea
procedeului gi a schemei de epurare.
Compozilia apelgr uzate $i a celor de suprafa{d se sfa bileEte
prin analize de laborator.
Acesf capitol enumerd caracteristicite apelor uzate gi de
suprafa{a iarin partea a doua trateazd debitete de calcul.
 ;d_

Compozilia apelor uzate determind, in

mare mdsuri, at
ri^

;{
:r'
cat $i calitatea ,apelor de suprafa
5
rt interueni ia aleger-ea procedeului gi
:l
;i

:t
l";
il
Compozilia apefor uzate gi a celor de suprafatd se stabileste pr
i

.F:
ii
ai
anelize de laborator, care:
4
.j
a) determind cantitatea gi starea materiilor, de orice fel, con{inute
.E;
{t
apd gi, in special, prezen(a inateriiror specifice apelor uzate (materii '
'41
i:
suspensie, azot, grisimi, cloruri etc.);
.g
2
i,2
b) ajuti la urmdrirea procesuluide descompunere a apelor uzate sa
4
ltt de suprafafd (prin determinarea CBO5, 02, pH etc.);
c) stabilegte prezg$3 9i felul organismeior din apd, in scopr
cunoagterii stadiului epurdrii, in diferite trepte ale staliei ae epuiar-e.

1.1. Garacteristicile apelor uzate gi de suprafati

i l.l.1.Caracteri3tici.fizics- <-
:-1- '' l : :.'-'.-
.q ;: i .t ,, "-.
'Turbiditafea
.

apelor uzate gi a emisarilor'inoiia.nuilai in linii ma

con{inulul d9"93!eri! in'suspensie ale acesfoq, deoar6ce nu existi g.,
raport bine definit intie turbid$ate gicontinutulin $usperlsii. .:_ ...
Turbiditatea se-mds-Qari in grde pe scara silicei-gi se determini;ir
principal, pentru apeemisarilor gi, numai uneori, pentru ipele uzate. ApeL
uzale origenegti au, Tn general, o turbiditate cuprinsd intre 40p 501
grade in scara silicei. -
culoarea apelor uzate proaspete este cenugiu deschis; prir
.fermentarea materiilor organice
din api, culoarea apetoi uzate devine ma
inchisS. Pdtrunderea in re{eaua de can_alizare a unor ape industrial<
putemic uzate, colorate, conduce la schimbarea totali a-culorii apelo
uzate.
. , Mirosulapelor uzate proaspete este aprcape inexistent. Apele in curr
;deJermentare au miros, mai mult sau mai pulin pronunfat, de oud clociie
ln func{ie de stadiul de fermentare in care se'gdsesc. iantitd{i importante
de ape uzate industriale pot produce mirosuri n-plicute.
Temperatura apelor uzate ordgenegti este, de obice.ii, cu 2
-.3"C ma
ridicatd decdt cea a apelor de alimentare. Unele ape uzate industriale,
precum gi apele subterane, pot influgnta, intr-un sens sau altul,
temperatura apelor uzate, care constituie un factor hotirator ?n epurarea
apelor qa!e. coagularea substanlelor in suspensie, procesele biologice
etc. sunt influen[ate in mod deosebit de temperaturi.
 1.1.2. Caracteiistici
chimice
Materiife solide tota!e
suspensie gimateriile reprezintd suma dintre
solioe aiz-olv;:."" materiile solide in
f n tabelul 1. r sl

ompozi{iei apelor uzate

caracteristicite substanfetor Tabelu | 1 .1

: soride din apele uzate
L
Subr rranle soflc
lmst llllc,lloe si r --cBPr-
fll[inerale
I Total lmgl[l E8A

-- @oc, zi[ 6?fl

- separabile prin decantare A ?lt

so.rzo-- 27sZ'01- '!30/19
4,,
B', 20/10
- t't€separabife prin .7rr rt To7io-- SFnn
dec-htare A" tvttv^+_ =\
B
--i_
200t30 80/12
40t15
A du/3tl
JJU/5O 330/50
B
oou/] u0
90/35 ,t t0t135
A
FI 1260t19A
tt 34Anzs
500if 85
- .grag german, ca f 75i65
ap e uzate -
is:#g'Ei+1f i!, ',li",;-T, *{ iu''o',
:"Jn,1
mentare gS0 _ 400 llLoc
*ii zi.
consumul specific. de
-
;,;;.;;j;
lsurd, compoziliE;p"rrl;;;;nap5 pe cap de tociritor
influen feazd,in mare
atdt apa uzat6'*ite rnai u c6t ,onrur;t ;;,rpe este mai mare,
trt{ffiJ:rrnd' uuttutte cucituaii gi inver*, Jloarece centitafire de
AA
uzate, sunt in g*"irr rnatei.i!,
de aceragi ordin
finand seama cd irn limpul ploii
aie) sunt aploSpe tot apere amestecate (ape
la rer ie niyoadJ; uzate gi de
qi ,o.b ;;;!9 oin timp uscar,
rnandd a ii ma't"
;15 - 20 yo,pentru
SISTEME DE EPURARE
A A PtrI ND T I? T ZIN
 4-
aduse de ptoaie, provenite de pe
:.ii"".:?:ffi Htr"::siile strizi, cu(isau
a loi,
1R9!e subterane care pitrund
rracteristicile apelor uzate.

t
Cantitdfite de oxigen in ap], fa Ifrbel ul 1.2 "
saturarej+funcfie de
!
1

a- -=-'temperaturi apei
fgrp*ratura ['CJ 0 5 10 12 14 16 18
t]z in ap5 [mg/f] 14,23 12,90 1 1,33 10,93 10,37 9,95 9,64
a
2A 22 24 26 28 30
9,17 8,83 8,53 8,22 7,92 7,63
Dacd o apd con{ine cantitSlire
de oxigen din taberul 11.2, acea apd
se considerd saturatd.:r22Ste aceste
u"rori,'.p" este supras aturatd,iar sub
aceste valori, subsa iuiatd.

r murddrire.al unei ape de suprafa.ti,

ennlint tft rlr ri a{^ ^.'i--- - |
 consumut
emisarurui, reprezintd
?:?,:_!,^,-"^_!: .oxigen (cBo) at apetor uzate sau al
cantitatea de oxigen ionsrmata pentru
oescompunerea,biochimicS,
in condifii
totare' ra temperatura-gitimpur r:r!-". i,"t"riiloiroiio" organice ,

Jani.Io 1q'_c, respectiv, 5 zire;in acest

:iil"lifi':;"resoecivi se'noteaza ., ceo, - 6il;ri iiocnimic ae
consumur biochimic.de oxigen
reprezintd gradur de impurificare
:[:'#T:"dflfl.#lffta; .,
a
Jal acesruia este rnai mare, cu
"'i'area
Descompunerea^ biochimicS
biochimic-de oxigen, se produce
e
aperor uzate,, respectiv consumul
in doud faze:
''' faza primard-(a carbonuturr, in'care oxigenur
oxidarea substanteror organice, se consumd pentru
uzate menajete, o ourati Je-"irca-Io'i" imediat gi are, pentru apere
"rru'ina"p"
zire, ratemperatura de 20,c. ln
urma descom'unerii mai"11,.r^rro""* I
azot gi fosfor se formeaza, "princif,af,in "l
- in
a;;;t;;tintra ."roon,
rirnAne sub formi de.Oa3 in bioxidur-0" Liil"""(co2), cars ,
sofuge sau? degajd;

",".;.r;i#:;ffi J"^i,il^:!I;rir,ifi,l[,ff :;:"il]liill:

(NOi); incepe dupi?proximativ
10,zTe gi dureazi 100 sau chiar mai
Transfoimarea eor:q{uie "p.""sur o. nrtrirgierJl materiiror.-
ftff:t'
jumru;l:;::n:E::,XEf
*'d":'"""6ffi
oxigen
ffi ,fr illif;i, i";"f;;;are
de cdtre o'materie
moment,
r
__ notatd cu Kr _ este, in
3i
?ric:
tnca neintraE
proporlionatd ci;;;tti;;"" de materieii iir"rormar",
in reaclie gi se exprima frin ecualia diferenfiald:
'dr ,ut\a-x)'
h care: a= (1"1)

a este cantitatea de materie

in transformale, ra inceputur y' procesurui;
v
x - cantitatea de materie^ transtormiu
in timCur i.'verri,..'
K1 - viteza consum_urui
ai oxig"n' i.lirt"nti),
"' care.depinde de natura
eacfieiin condigile in care se Oesfaioaii.
In urma unor exoerienle de la60rator,
i rheriaurt streeter gi pherps - mai t6ziu
- au ardtat .{1;gJJ;;rffi? de wrhermy este aplicabird
;ilTlx"'
orga nice (m aterii in i;;i;;rri o'n r p"i",=it",
si
in raza
lntegrdnd ecuafia rui wirhermy "-iifie
de ra timpur 0 pand ra t, rezun6:

(1 .2)
 Daci se misoard cantitatea de materie
:TH:T:HffiLprin
oxisenur .""*rr"t ii"rr=. primaraorganicd
-loiigen;i(materie in
prima4 ei
Lar de oxigen care mai'este necesar
apei, dupd ce
ind la 20 de zite;
ar de oxigen, efectuat in timpul
f;
rr total de oxigen (in
timp Oe'ZO ie zile),

iin ecualia lui Wilhelmy, dlpd integrare,

rezultd:
Kt=1ln
i (1 .3)

Transformand fogaritmul natural

in fogaritm zecimal gi notand

se obfine:
\ = 0,4343' K1, (1, 4)

kt=lre+- lr-L
i'64=7'rT (1 .5)
Din aceastd rezurtd afte doui ecuafii, care sunt
:::tliermai
importante pentru propesul
de transformare_a rnateriei' orgrnir.
foarte
uzate gi naturale: din apele

,l
a 1v); n-er,+-
-+\ "{: 'r
I
,!
*"
Viteza consumufui^le o{Se,n
apele uzate ordsenesti, ea variala &, s_e. determind in faborator; pentru
mult mai largi pentru -apete uzat-
inirli d,r : oJ i;il-i;: ffiJ"
fiind insd
inqrrtri.f"
Pentru consumul Oiocnimic bl,-'oilg"n
origenegti, unerb varori meoiiau'tosll.6ii la 5 zile al apelor uzate
industriale, valorire cBos sunt, t"oJrr r.r; p#r,ilpee ,=at"
mgf/dmo. rli
,"JJri,r' rr"'' rrrqrr'
mari, put.nd
Puldllq atlnge
atinge cl
chiar s0.000
se poate admite c5, intre consumuf
celta 20 de zite (consumuiprir.r, ljle*iJia.biochimic de oxigen ra 5 zire gi
rentia:
;
CBO, = 0,684.C8O20. (1.7)
consumur chimic.de oxigen (cco)
din toate categoriire de mate-rie- Lig-rii"e, mdsoard conlinutur de carbon
consumat de bicarbonatul de potasiu pri"-.t"oirir* oxigenului
ln ioiulie aciOa.
Azotur fofal este arcdtuit oin- amoniac
nitrafi. Azotut organic si amoniacii'lio riber, azot organic, nitri{i gi
subsianleroi ;'n"-nil azotoase, p.!i"ni""fn':i: Y:ilr:i.1"**:"li
!-.-.=l|.-:F
 /
alburnirioidal ca indicator al azotului organic, care se poate descompune.
Arnoniacul liber este rezultatul descompunerii bacteriene a substanlelor
f'r rr.r a nina
vr v(.r rr\r\r.
Cantitili de amoniac liber mai mari de A,2 mg/l indici existenfa unei
impurificdri a apei uzate analizate.
Apele uzate proaspete au un conlinut ridicat de azot organic ai unul
scdzut de amoniac liber, iar apele mai pulin proaspete confin aceste substanle
in propo(ii inverse, respectiv - conlinut mai mare de amoniac ai mai scizut de
azot organic.
Nitralii reprezintd cea mai stabild formd a materiilor organice
azotoase 9i, in general, prezen{a lor indici o api stabil5 din punct de
vedere al transformarii. ln apa uzatd proaspiti, nitrilii gi nitra{ii sunt in
concentralii mai mici (sub 1/1 mil.).
Sulfurile sunt rezultatul descompunerii substan[elor organice sau
anorganice gi provin, de cele mai multe ori, din apele uzate industriale.
Clorurile pot provenidin diferite surse (de exemplu, urini); de aceea,
-
cantitd{i de 8 15 g clorurd de sodiu, cAt elimind un orn pe zi, nu pot
constitui indici de impurificare.
Acizii volatili indicd progresul fermentirii anaerobe a substan{elor
organice. Din acegti acizi, prin fermegtare, iau nagtere tlioxidul de carbon 9i
metanul. in cazul unei bune fermehtiri, pentru apele uzate menajere, acizii
volatili, exprimali in acid acetic, trebu-ie ia tie in jur otiioo mg/l ipeste 300
mg/l9i su.b 2,000 mg/l),
t
GrdsiDT$ gi uteiurile, vegetafu'sau minerale, Tn- cantitili mari,
for'*ngazi o pelieuld'pe suprafala apei, care poate":impiedica aerarea,
colmata filtrele biologice, inhiba procesele anaerobe din bazinele de
fermentare etc.
Gazele cel mai des intdlnite la epurarea apelor sunt hidrogenul
sulfurat, bioxidul de carbon gi metanul. Hidrogenul sulfurat indici o api
uzati {inuti un timp mai indelungat in condilii anaerobe. Metanul gi bioxidul
de carbon sunt indicatori ai fermentirii anaerobe. in amestec cu aerul, Tn
propo(ie- de 1:5 - 1:15, metanul este exploziv.
Concentralie de iani Ce hidrogen (pH) este un inCicator al mersului
epuririi; de el depinde activitatea microorganismelor, precipitirile chimice
eic. Valoaiea pH-ului trebuie si fie in jur de 7. ,
Potenlialul de oxidoreducere (potentialul Redox, rHl furnizeaz1
informalii asupre puteriide oxidare, sau de reducere, a apeisau nimolului,
ln scara Redox; notalia rH exprimd inversul logaritmului presiunii de
oxigen. Scara de misuri a potenfialului Redox are ca valori extreme 0 9i
42. Valorile sub 15 caracterizeazdfaza de oxidare (fermentare) anaerobi,
iar valorile peste 25, faza de oxidare aerobi.
Putrescibilitatea este o caracteristicd a apelor uzate care indicd
posibilitatea ca o ape sd se descompune rnai repede sau mai Tncet.
 r,.-,ultluu/Jl l,}zJr,+|'v ttr

'Stab i I itatea este i nve rsu I putresci bi lit5li i.

Stabilitatea relativd este exprimati (in procente) de raportul dintre
oxigenul disponibil in proba de analizat (sub formi dizolvat5, sau sub formi
fazeiprimare de
-anitrall; gicererea de oxigen pentru satisfacerea
Oe nitrili gi
consum oxigenutui. Ca determinare, stabilitatea relativi este folositd
foarte rar, deo-arece unele substanle coloidale dizolvate in api, pre.gipitd
culoarea (datd de albastru de metilen), iar pe de alti parte, valorile
stabiliti$i relative sunt nesigure, ele variind in funclie de natura apeiuzate.

1.1.3. Caracteristici biologice

majoritatea cazurilor, diferitele organisme care se intAlnesc in
ln
apele uzata au dimensiuni foarte mici. Cele mai mici sunt virusurile 9i
phagii, urmate de bacterii. Organismele mai mari sunt reprezentate de
ciupLrci, alqe, protozoare, rotiferi, larve de insecte, viermi, melci etc'
'
in sc-opul determinirii concentraliei diferitelor tipuri de bacterii din
apd, pentru a se putea aprecia gradg{ de impurificare a apeigi pericolul de
infectare, analizele nacieriologiCe se fac de obicei in paralel cu cele
chimice.
Absenla bacteriilor dintr-o ap5 p_oate-f, un indiciu claral prezenlei
unor substanle toxice. ,t!?
T|talitatea organismelor din apd constituie aga-numitul plancton, iar
cele{e pe patulrAului, bentosttl' r-
-bmisaq,
+:
in.'ultimul timp,-in pri{nta organismelor-din igi fiseqte..o
aplicare din ce in ce mai mare sLstem ut saprobiilor,.clre cuprinde speciile
de organisme caracteristice apelor impurificate cu substan[e organice.
Cunoagterea speciilor din sistemul saprobiilor conduce.la stabilirea
gradului ds
impurificare emisarului, diversele calitali ale apei
a
.Iores'punzand diferitelor tipuri de organisme, gi Ia cunoagterea procesului
de autoepurare.
. Spiciile de animale gi vegetale din sistemul saprobiilor sunt grupate
Tn urmdtoarele patru categorii:
. speclT paiisaprobe, earacterisiice apeior cu inrpurifieai-e organica
-
puternici (in numer foafte mic);
apelor cu imPuritAti
organice (Tn nurnir mic);
apelor cu imPurificare
o!'ganic6 mai micE (Tn numdr rnai mare decit cele din categoria
G-mezosaprobii);

(in numir mare).

! I ' !! '
 1=1 =4. Q:oefie ienfi de transformare in loe uitori ee hivalenti
in scopul dimensionirii obiectelor dln stafia de epu!'are, aportu! unor
antitifi importante de ape uzate industriale trebuie, uneori, evaluat
eparat. Evafuarea exactd se poate face numai pe baza unor deterrnindri
e laborator.
Tabef ul 1.3
Coeficienfi de echivalenti
Coeficient
Tipul de industrie
de echivalen{d
[nr. loc./unitatel
0 1

Ii l:i19,. d9 pi"elucrai'ea lapielui, fdi'a fabi'lcai'ea bi'dnzei, penti-u 30-80

1000 | lapte
toem, cu la bricarea brdnzei, pentru 1000 | lapte
Abatoare p entru l bou =
50 - 250

Abatoare p entru 1 tf carne

70 - 200
Grajduri de vact, pentru o vacd
150- 450
5-10
Grajduri de porc|, pentru 1 porc 3
Crescdtorii de pasari, pentru o pasdre
raDnct oe zanar, pentru 1. t sfecld
0,13 - 0,25
5e- 75
raoncl 0e ma[, pentru 1 t cereale
J0-100 '.tF
raonct oe Dere., pentru 10-OO I bere 150 - 400
2000 - 4000
rnq de ctrojdie, pentru 1 t drfrdie
ra llctje
6000 - 8000
amroon, pentru 1 tf porumb
urame prepalarea vinului), pentru 100 | vin
500 - 000 1

100 - 150
aem, pentru t ha vie 40-60
I apacant, pentru 1 t piele

bpalalont cte tane, p'entru 1 t l6nd

1
- 4000
000
20oo - 5000
l\rDrtont ffu 1 t marfd 1000 - 4000
raono 0e cotoranti cu culori de sulf, pentru 1 t rnar-f6 2000 - 3500
roprtonr de c6nepd, pentru 1 t c6nep5 7s0-1150
Faons oe cetutoza sulfit, pentru 1 t celulozi
raonct oe nadte, pentru 1 t hArtie
4000 - 6000
100 - 300
aorlcl oe tana sinteticd (din celulozi), pentru 1 t l6ni sintetici
ppatarone, pentru 1 t lenjerie
200 - 1000 :
300 - 1000 ;.
Evacuafl ce uei mtneraf, pentru 1 t ulei 1 2000
intr-un c2ntru poputat cu N locuitori, dacd acesfa are spre exemplu o
-
>rlcd de prelucrare a taptetui, fdrd fabricarea brdnzei, cu o capacitate-de
>lucrare de 10.000 ltapte, se mai adaugd un numdr de slo
- g00 locuitori, la
mdrul de locuitori ai centrului poputat; stitia de epurare se dimensioneazd pentru
mdrul total de locuitori(N + SO0 ... gO0).

,,4
STsTtril./tr Ntr FDIID ADE A ADEr r IAI A-T'r1
^D
 -""''.y'".t

Pentru calcule aproximative, literatura de specialitate recomandd

folosirea aga-numifilor coeficien{i de echivalentd in locuitori sau coeficienli
de transformare in locuitori echivalen{i (L.E.), Ei pot fi stabilili luind ca
bazd, diferite caracteristici ale apelor uzate ordggnegti medii; materiile
organice, exprimate prin CBO5, materiile in suspensie etc. sunt cele mai
folosite caracteristici pentru stabilirea coeficienlilor de transformare in
locuitori echivalenli.
Coeficien{ii de echivalenfd, corespunzdtori unor ape uzate industriale,
luAndu-se ca bazd matefiile organice - CBOs = 54 g/loc Ai zi (vezi tabelul
1 .1), au fost aritati in tabelul 1.3.

' 1.1.5. Recoltarea probelor de ape uzate

Conform normativelor in vigoare, probele de api uzati sau din

emisari trebuie recoltate gi prelucrate in anumite condilii. Rezultatele
oblinute trebuie sd fie corespunzdtoare scopului urmirit gi, in acelagi timp,
si poati fi comparabile cu cele oblinute in alte stalii sau puncte pe emisari.
Recoltarea probelor de ape se incepe prin cercetarea:

'.t€

intr-un anumlt punct de recoltarq atit cantitatea cdt gicalitatea apei

'pot a'fea uneori wiitii foarte mari,.srotiv pentru care se retoniandi si'se
" ia probe-momentane din ori in _gri (chiar mai des, dacd este necesar),
timp de 24 de or$ aceste probe trbbuie si fie propo(ionale cu debitul gi sd
se pistreze intr-un vas mai mare, de unde, la finele recoltdrii, se iau
cantitilile de ap5 necesare fiecdrei determindri. Probele momentane
trebuie sd aibd cel pulin 250 cm3 gi si fie recoltate manual, sau automat,
cu ajutorul unui dispozitiv, care recolteazi probe propo(ionale cu debitttl.
Apa uzatd din vas constituie o probi medie. Pentru a ?mpiedica apari(ia
fenomenelor de descompunere a substanlelor organice este necesar ca
vasul,si fie tinut la o temperaturi scdzutd, deoarece calitatea apei uzate,
.coleciaie in vas, poate varia tn timpul celor 24 de ore; in acelaqi sens, se
pot folosi inhibatori (cloroform, formaldehidi etc. ).
CAteodatS, sunt suficiente gi probe medii, pe I ore, perioadi in care
apa, respectiv substanfele organice, nu Tncep si se descompuni. Numirul
de recoltiri se stabilegte de la caz la caz.
Vasele pentru recoltarea probelor trebuie sd fie din sticlS, iar
cantitatea de ap-d uzati, necesari analizelor, sd vaneze in general intre
valorilel-2dm".
Locul cel mai indicat pentru recoltarea probelor de apd din emisari se
gisegte, pe verticald, la 1f15 cm sub suprafala apei, unde, datoriti
vitezei mai mari a acesteia, calitatea ei este omogeni. Pentru a asigura
 Frosibilitatea corelerii calitdtii cu cantitatea, se recomande ca punctele de
recoltare sd fie dispuse in apropierea posturilor hicirometrice.
In sta{iile de epurare trebuie si se ia probe de api, atAt la intrarea,
cat 9i la iegirea din fiecare instalalie; in sta(iile mici, probele se iau numai la
intrarea gi iegirea din stalie.
Majoritatea determinirilor pot fi efectuate in labbratoarere de anarizd,
ohiar dacd acestea se gisesc la distanle marifald de sta{ia de epurare sau
ounctulde recoltare.
Unele determindri ins5, trebuie fdcute la locul de recoltare, ca de
:xemplu: temperatura, transparen{a, pH-ul, culoarea, gustul, COz liber,
'ixarea oxigenului-gi a hidrogenului sulfurat (nu gi pentru apele uzate) etc.
O atenfie deosebitS, la recoltarea probelor de api, trebuie acordatd
rormelor de protec{ie a muncii, pentru prevenirea unor accidente: cideri de
a ?n5[ime, inec, loviri la manipularea capacelor, asfixieri, intoxicdri etc.
in scopul evitErii acestor accidente se vor folosi materiale de protecfie
rdecvate: colaci de salvare, centuri de siguranli, minugi de protec(ie,
ndgti de gaze etc.

1.2. Debite de calcul

r/'4
I .2.1 .Debite hidraulice
_l

Debiteie !e calcul (inclusiv varia{iile acestora) 'peniru lstaliile de

"--!+urare sdtf identice cu celdBtabilite pentru re{elele de canalizare.
---' La qSoiectarea unei.,can-al-ri:iri, debitele rezultd pe baza luirii in
;onsiderare a dezvoltdrii de perspectivi a centrului populat, pe o durati de
15 de ani, conform schifei planului de sistematizare gi a planului de
lezvoltare industriald.
. De la caz la caz, debitele de ape uzate industriale vor fi determinate
ieparat, avdnd in vedere faptul c5 literatura de specialitate furnizeazd
'alori medii, informative.
Prin intermediul retelei de canalizare, dimensionati in sistem unitar,
n sta{ia de epurare pitrund gi ape meteorice, ape al c5ror debit nu
lepiqegte debitul orar maxim, motiv pentru care stalia de epurare primegte
;el mult doui debite orare maxirne.
in tabelul 1.4 este dat debitul de calcul hidraulic al obieclelor din statia
le epurare, iar se{iunile de calcul corespunzitoare acestora sunt prezentate
r figura 1.1.

)6 fitftttll-t tFr hn nhl rh . 6F . a h-t

 tor uzate

Ape uzete brate

funer[dedryersa'T {4}
fipe azote bri;fe

0rit,tr

t' DcznisiPotor

grrisini 6
Seporalor de q
}ebitndrv
le n4oriiltr' $fr)
d
Conert de rcPtrtilie Gfrt)
Conerd 5
6

Deconloore Prinare

Contri le dera'ste(D2l II C on er i dl'r"Vali li e rcfr2)

tonerd de rePortilie !ffi) l2
I Constnrl. F,nlr!
hnstruclii Fnfra 14^ eparore htoloEtco
uourorc biilogici
t6
Contri la nPrtie
(C4)
rer 16
rePorlitie rcEg)
t5 .a'o

\_ I5
"i
hners de

i7
I6
Dfuntssre selundte
t

hI
. Dennlosre secunlsrg
t,r,ir l, ceftrc
Sitt.t de cltart

fiten'st r
i::-_! dei:fT,t entru obiectere din stalia de epurare:
Figura {.1. Sectiuni
XT.T'ffi;;it;;; ;in
["r, g ; in sistem
,ili"|'' divizor
divizor'

Tabelul t '4
:rl .;
-

hidrau"' '
Debitele de calcul
Sitt"* de canalizare
Unitar

Obiect tehnologic
dimensionare

Q6,-2Qu o max

QyZQuo max

ZQro max
rde
Jeversare 9i gr6tar
gritar
Canalul amonte
 'r-L-1..t
I auctut ,t.+t ut,l
^ ^-al--
rur ruar t'
0 1 2 3 4 5
Grdtar, deznisipator,
5. debitmetru, camera de Q, o r.,, Qs o min 2Qro max Qu o min
repartitie (CR1 ), distribuitor
Canalele dintre grdtar,
deznisipator, debitmetru-
o. separator de grisimi, cameri Q, o..* Qs o min ZQuo max Qu o min
de repartifie (CR1), decantor
primar
Separator de grdsimi, ZQro
7.
decantor Dt:imar
Qs zi max Q, o t",. Qu zi max max

Canalul dintre decantorul

primar gi camera de
8. ZQro max Qu o min
deversare (D2), din fa(a
treptei biologice de epurare
Deversorul camerei de
g. deversare din fala treptei Q, o r"* ZQro max
biolosice de epurare (D2)
Canalul deversor intre D2 gi
10.
emisar
Q, o r., 2Qro max

11. Camera de repartilie (CR2) Q, o ,.n"* Qs o min Q, o r"* Qu o min

Canalul dintre decantoruP
r,. ca m e ra ailre p aliti e---
12. Ftinna
(CRz) gl-treapta de epurare Q"or* Qs o min

bioloqicd
Canalul dintre camera de
j::?
deveibare (D2), dinaintea
n
13. - =tledei de epurare biologicd,
ganl_era de repartitie (CR2) Si -
-; \I Hu o max F
l

trcanla
r. vuP-e hilnlnnini
v..v.v_9.v5
a
,!>
Construcfii $ instala(ii de
epurare bi[6$ce, bazine cu
14. ndmol activ, filtre biologice Qs zi max Q, o r", Qu zi max Qror*
etc.
15. Camera de repartifie (CR3) Q,or* Qs o min Q, o r"* Qu o min

Canalul dintre treapta de

epurare biologici, camera de
lo. reparti[ie (CR3) 9i decantorul Q, o." Qs o min Q, o rr* Qu o min

secundar
17. Decantorul secundar Qs z max Qs o min Qu a mat< Q, o t",
Canalul de evacuare a apei
18. din decantorul secundar pini Q" o t"*" Qs o min Q, o tr* Qu o min
la emisar
Canalul de evacuare a apelor
decantate primar, trecute
19. peste D2 gi a apelor ZQro rnax Qu o min
decantate din Ceeantorul
secundar
Bazinul de retenfie a apelor Q6-ZQuomar
20. 0"
de ploaie - Qaam
 Obserya[ii:

sistem separativ, respectiv unitar;

amonte de deversorul din fata statiei de epurare;

Q, este debitul de calcul al refelei dimensionate in sistem unitar, in
care sunt incluse diferite categorii de ape uzate, de suprafa!5,
subterane (adicd debitul pe timp uscat), conform STAS 1846;
verificarea la Q, a deversorului (D1) este necesari cArid canalul
deversor servegte gi de canal de ocolire a stafiei;
la separatorul de grdsimi, verificarea la debitul respectiv are scopul
de a stabili daci la debitul maxim al apei nu se dep5$egte creasta de
deversare a jgheaburilor de colectare a grisimilor;
la decantoare, indllimea de sigurante se va lua corespunzdtor
nivelului maxim al apei pentru debitul de verificare. De asemenea,
jgheabul de colectare se va dimensiona astfel incAt sd transporte
debitul de verificare, menlinAnd neinecatd curgerea apei pestb
marginea deversoare a jglae"abului; '
la bazinEtseq ndmo+Acti\hsg1rrmdreqte asigurarea scurgerii debitului
de verificare, astf6l incAt Tndllimea de siguranli sd nu fie depdgitd gi
sd . se obfind' evacuarea - neinecatd a apei peste crestele :;

deversoarelor; lj

ci din canalul de.grd mqteorici ce-

par trehur'e inmagazinatdin bazine
ti, eventual prinretalia de epurard, -
teea ce poate conduce la suplimentarea debitului de calcul al
acesteia;
F staliile de pompare care intervin in diferite puncte ale schemei
tehnologice se calculeazi Tn funclie de debitele maxime sosite din
obiectele care le deseWesc.

1.2.2. Debite de impuritiifi

Parametrii de dimensionare hidraulicd sunt astfel stabilili, incdt au

valabilitate numai pentru ape uzate cu concentralii medii de impuritSfi,
caracteristice apelor uzate menajere, specifice centrelor populate pu(in
industrializate.
Pentru centrele populate puteiniO irrdustrializate 9i pentru indusirii
este necesar si se ia in considerare cantitifile reale de impuritifi. Astfel,
pentru filtrele biologice se dau parametrii de dimensionare hidraulici
valabili pentru ape uzate cu caracter menajer predominant 9i, in acelaqi
timp, parametrii in funclie de impurificarea organici, exprimati in CBOs,
no
 ",'offi
a-
s
f,
I
orsnuite, medii. Aces I
I,
J

I
I

ffi",''t xf: ;I#tm. *1irur *,'5;,5F t"-'Hl'ifl: #,il,'d I

*,
o L

Q
a -:---- +