Consideraþii
Criterii economice de optimizare
a sistemelor de alimentare cu apã
A plicarea criteriilor economice se preteazã la
sistemele unde nonfiabilitatea are doar con-
secinþe economice.
Preocupãrile privind stabilirea nivelului optim
de fiabilitate, al sistemelor de alimentare cu apã
(SAA), presupun parcurgerea urmãtoarelor etape:
• culegerea ºi prelucrarea informaþiilor referitoa-
re la comportarea fiabilisticã a echipamentelor
din structura SAA;
• stabilirea criteriului de optimizare a nivelului
de fiabilitate;
• evaluarea termenilor funcþiei obiectiv;
• stabilirea ºi aplicarea soluþiei optime.
Criteriile care se prezintã sunt dedicate pentru
analiza ºi stabilirea nivelului de fiabilitate în faza
de proiectare. Relaþiile utilizate pentru funcþia
obiectiv sunt diferite, dar termenii sunt aceeaºi, ºi
anume: investiþii, cheltuieli de exploatare, daune
[1, 2, 4]. Criteriile de optimizare a fiabilitãþii, cu
largã aplicabilitate în alte domenii [1, 3], care pot
fi adaptate pentru SAA ºi subsistemele acestora,
se prezintã în cele ce urmeazã:
1. Criteriul „cheltuieli anuale de calcul“
La aplicarea acestui criteriu, se urmãreºte mini-
mizarea funcþiei obiectiv „cheltuieli anuale de cal-
cul“, cu urmãtoarea expresie matematicã:
CA = pn « I + C + D (1)
unde:
pn – coeficientul normat de eficacitate economicã
a investiþiei;
I – cheltuieli de investiþii [UM];
C – cheltuieli de exploatare [UM/an];
D – daune (consecinþe economice) provocate de
întreruperea alimentãrii cu apã [UM/an];
UM – unitãþi monetare [EURO, USD, ROL].
Mãrimile (C, D) se determinã cu referire la un
interval de analizã TA = 1 an.
2. Criteriul „cheltuieli totale actualizate“
La aplicarea criteriului, se urmãreºte minimi-
zarea funcþiei obiectiv „cheltuieli totale actualiza-
te“ (CTA), cu urmãtoarea expresie generalã:
(2)
unde:
a – rata de actualizare [%];
r – rata inflaþiei [%];
6/2003 t – anul curent [2003];
t’ – durata de execuþie [ani];
12 T’ – durata de studiu (se recomandã, T’= 20 ani);
T – durata normatã de serviciu [ani];
It – investiþiile (efective ºi de echivalare) din anul
„t“ [UM];
Ct – cheltuielile (de exploatare ºi de echivalare)
din anul „t“ [UM];
Dt – daunele probabile în anul „t“ [UM];
Vrt – valoarea rezidualã a componentelor dezafec-
tate în anul „t“ [UM];
WrmT – valoarea remanentã a obiectivului dezafec-
tat dupã anul „T“[UM];
Exprimarea graficã a relaþiei cost – eficacitate,
pe baza criteriului CTA este ilustratã în figura 1.
Fig. 1 – Ilustrarea relaþiei CTA –
nivel de eficacitate
3. Criteriile „efort economic justificat“ ºi
„efort economic raportat minim“
Criteriul „efort economic justificat“ (EEJ) se
aplicã pentru analiza oportunitãþii investiþiei ºi
este asociat cu funcþia obiectiv:
(3)
unde:
Gt – reprezintã efortul economic din anul „t“ [UM];
Ht – reprezintã efectul economic din anul „t“ [UM];
WrT – reprezintã valoarea remanentã a obiectivu-
lui la sfârºitul perioadei de analizã T [UM];
În general, efortul economic este determinat
de investiþia I1 efectuatã la începutul perioadei de
analizã ºi de cheltuielile de exploatare Cet, distri-
buite pe întreaga perioadã:
(4)
Efectul economic se concretizeazã prin dimi-
nuarea daunei:
(5)
respectiv (6)
Pentru stabilirea prioritãþilor de aplicare a in-
vestiþiilor oportune, se aplicã criteriul „efort eco-
nomic raportat minim“ (EERM), asociat cu funcþia
obiectiv:
(7)
Soluþia analizatã este justificatã economic dacã
gh < 1. Criteriile EEJ ºi EERM se recomandã pentru
analize de oportunitate ºi prioritate (economicã),
în reþelele de distribuþie a apei (rezervoare, bu-
clãri). Dintre variantele analizate se va adopta cea
pentru care gh are valoarea cea mai micã, evident
subunitarã. Prioritatea de aplicare a mãsurilor
propuse va fi dictatã de ordinea crescãtoare a
lui gh.
4. Comentariu privind ratele de actualizare
Stabilirea valorii ratei de actualizare (a) este
una din cele mai dificile probleme. Mãrimea ratei
de actualizare depinde de o serie de elemente teh-
nice ºi economice, cum ar fi: natura investiþiei, gra-
dul de dezvoltare a economiei naþionale, conjunc-
tura socio-economicã, competiþia cu alte proiecte
etc. Rata de actualizare folositã în þara noastrã pâ-
nã în 1990, pentru domeniul construcþii – alimen-
tãri cu apã [3] a fost 8%, mai micã decât rata de ac-
tualizare folositã în majoritatea celorlalte ramuri
ale economiei (10%).
În general, valoarea ratei de actualizare este în
raport invers proporþional cu gradul de dezvoltare
economicã a statului respectiv (cu cât economia
este mai dezvoltatã, cu atât rata de actualizare poa-
te fi mai micã). Ca urmare, þãrile în curs de dezvol-
tare admit în calculele economice o ratã de actuali-
zare în jurul valorii de 10%. Calculele economice
efectuate de Banca Mondialã pentru þãrile subdez-
voltate sau în curs de dezvoltare admit, de regu-
lã, o ratã de actualizare de 8%. Unele þãri subdez-
voltate din Asia sau Africa, admit în calcule rate de
actualizare de (12 ÷ 14)% sau chiar mai mari.
Faþã de cele prezentate mai sus ºi având în
vedere condiþiile economice ale þãrii noastre la
acest moment, recomandãm acceptarea valorii
de 10% pentru rata de actualizare în domeniul
construcþii – alimentãri cu apã.
Valabilitatea evaluãrilor este condiþionatã ºi de
existenþa unei valori stabile pentru rata inflaþiei
(r). În acest sens, recomandãm a se lucra (încã)
cu monede stabile (EURO, USD) ºi, în consecinþã,
cu r = (3÷4)%.
Coeficientul normat de eficacitate economicã
a investiþiei se adoptã, în general [2], cu valoarea
pn = 1/a, adicã se pune condiþia de recuperare a in-
vestiþiei în 10 ani (a = 0,1) sau 12,5 ani (a = 0,08).
Un calcul mai nuanþat al acestui coeficient este
dat în relaþia:
(8)
5. Aspecte privind evaluarea termenilor
funcþiei obiectiv
Evaluarea corectã a termenilor funcþiei obiec-
tiv este esenþialã pentru valabilitatea soluþiei ce

urmeazã a fi stabilitã. Cu privire la componentele
deterministe din structura funcþiei obiectiv (I, C,
Vr, Wrm), evaluãrile sunt mai puþin laborioase:
• Investiþiile (I) sunt de categoriile:
- efective, Ief (directe, colaterale conexe), cuprin-
zând fondurile necesare realizãrii obiectivului
analizat (construcþii, instalaþii etc.);
- de echivalare a variantelor, Iec, cu referire la ca-
pacitatea de captare, înmagazinare, transport
ºi distribuþie a apei ºi, respectiv, de echivalare
sub aspectul pierderilor de sarcinã.
Pentru evaluarea investiþiilor de echivalare, în
anul t, se propune relaþia:
Iect = kr «I«&Qt (9)
unde:
kr - coeficient dependent de rezerva de sarcinã în
SAA;
I - costul sarcinii specifice, [UM/m3];
&Qt - sporul pierderilor de sarcinã în anul t, [m3].
Prin urmare, valoarea totalã a investiþiilor, în
anul t, se determinã cu relaþia:
It = Ief + Iect (10)
• Cheltuielile de exploatare (C) sunt efectua-
te pe parcursul funcþionãrii SAA ºi includ com-
ponentele:
- cheltuieli cu energia electricã consumatã (CEt);
- costul apei brute preluatã de la sursa de apã (CAt);
- cheltuieli pentru asigurarea calitãþii apei (CQt);
- cheltuieli pentru retribuþii ale personalului de
exploatare a sistemului (CPt);
- cheltuieli pentru mentenanþa preventivã (CMPt)
ºi pentru mentenanþa corectivã (CMCt). Aceste
cheltuieli înglobeazã, în general, componente
de naturã energeticã, materialã ºi retribuþii ale
forþei de muncã, în funcþie de consumurile pe
care le implicã aceste lucrãri.
Prin urmare, valorile cheltuielilor de exploata-
re, în anul t, se calculeazã cu relaþia:
(11)
Componentele deterministe (CE, CA, CQ, CP, CMP)
se pot exprima în funcþie de factorii determinanþi
ai SAA: sursa de apã primarã, nivelul de calitate a
apei la intrare, capacitatea sistemului, sarcina me-
die ºi maximã, nivelul de calitate a apei solicitate la
consumator, structura ºi caracteristicile SAA pentru
care se face evaluarea. Componenta CMC este depen-
dentã direct de nivelul de fiabilitate a elementelor
din structura SAA ºi poate fi determinatã doar prin
prelucrarea datelor statistice obþinute din înregistra-
rea valorilor acestei variabile aleatoare, pe parcur-
sul exploatãrii SAA.
• Valorile reziduale (Vr) ºi remanente (Wrm)
reprezintã valorile instalaþiilor ºi echipamente-
lor din structura SAA, dezafectate ca urmare a
funcþionãrii necorespunzãtoare, înaintea epui-
zãrii duratei normate de viaþã (Vr) ºi, respectiv,
dupã trecerea duratei normate de viaþã (Wrm).
Valoarea Vr se va aprecia în corelaþie cu mo-
mentul scoaterii din funcþiune a elementelor
în cauzã, iar valorile Wrm se determinã având
Consideraþii
în vedere factori de influenþã de tipul: valoarea
iniþialã a fondurilor fixe, durata de exploatare,
valoarea materialelor recuperabile etc.
• Daunele (D) se determinã doar cu referire la
procesele (consumatorii de apã) la care indis-
ponibilitatea sau/ºi noncalitatea apei au con-
secinþe economice. Implicaþiile sociale sau/ºi
ecologice ale indisponibilitãþii sau/ºi noncali-
tãþii apei se apreciazã în modalitate fuzzy, prin
nivele ale consecinþei (k) ºi frecvenþei de apa-
riþie (f) [2]. Procesele care implicã consecinþe
sociale sau/ºi ecologice, ca urmare a indisponi-
bilitãþii sau a noncalitãþii apei, dispun de surse
de rezervã.
Pentru consumatorii la care calitatea apei teh-
nologice reprezintã o condiþie pentru desfãºura-
rea proceselor tehnologice, la abateri ale indici-
lor de calitate a apei faþã de valorile prescrise, pro-
cesele respective sunt întrerupte. Prin urmare,
efectul asupra proceselor este acelaºi ca ºi în cazul
întreruperilor în alimentarea cu apã.
Determinarea daunelor medii anuale (Dt),
pentru consumatorii industriali care nu-ºi pot
recupera producþia nerealizatã ca ur mare a sis-
tãrii apei (indisponibilitate sau noncalitate) se
poate face, dupã caz, în funcþie de datele pe
care analistul le are la dispoziþie, cu una din
relaþiile:
- cheltuielile pe perioada de repornire, sunt ne-
glijabile sau necuantificabile:
6/2003
13
 Consideraþii
(12)
- cheltuielile pe perioada de repornire sunt apre-
ciabile ºi pot fi determinate:
(13)
(14)
unde:
dD - dauna specificã, [UM/h], ca urmare a nerea-
lizãrii producþiei;
Dht - durata totalã de întrerupere a procesului
tehnologic în anul t, [h];
Dat - durata totalã de întrerupere a alimentãrii cu
apã în anul t, [h];
dPi - dauna specificã, [UM/întrerupere], dupã o du-
ratã criticã (TCRi), la întreruperea de ordin i;
Pti - numãrul de întreruperi cu durata criticã
(TCRi), în anul t;
k - numãrul total de întreruperi în anul t;
Cp - cheltuieli suplimentare în perioada de re-
pornire, [UM/h], a procesului tehnologic.
Având în vedere SAA ºi procesele în care sunt
implicate, caracteristicile de daunã ale consuma-
torilor industriali, la sistarea alimentãrii cu apã,
au alura generalã din figura 2.
Consumatorii industriali cu regim de lucru in-
termitent (UE constructoare de maºini, de produ-
se electrotehnice ºi electronice, sectoare similare
din cadrul marilor combinate etc.), sunt sisteme
energotehnologice (SET), caracterizate printr-
o sensibilitate mai redusã la întreruperile în ali-
mentarea cu apã, faþã de consumatorii cu regim
continuu de funcþionare (combinate chimice, me-
talurgice etc.). De asemenea, aceste SET dispun de
mari rezerve naturale de timp (zilele sau orele de
întrerupere programatã a lucrului).
Componentele de daunã ºi condiþiile în care
acestea sunt evaluate se evidenþiazã în figura 3.
Semnificaþia celor cinci componente este urmã-
toarea:
D1 - daunã provocatã de consumul suplimentar de
energie, la perturbaþii în alimentarea cu apã
(în procesele de oprire, repornire, remediere a
utilajelor, energie deja înglobatã în piesa rebu-
tatã etc.);
D2 - daunã provocatã de consumul suplimentar de
materii prime ºi auxiliare, la perturbaþii în ali-
mentarea cu apã (prin materii prime se înþeleg,
Fig. 2 – Alura generalã a daunei provocatã
14 de sistarea apei la consumatorii industriali
A; R – sistem de retribuire în acord (A), respectiv în regie (R);
I; LS – mod de recuperare a producþiei pentru perioada întreruperii prin intensificarea
producþiei (I) ºi prin lucru suplimentar (LS);
TIjPj – indisponibilitatea de timp a liniilor finale LjPj (j = 1÷m);
TIjk – indisponibilitatea de timp a liniilor intermediare Ljk (j = 1÷m, k = 1÷pj);
Fig. 3 – Schema logicã privind stabilirea componentelor de daunã
în acest caz, acele materii care reprezintã in- • utilizarea redondanþei structurale;
trãri ale SET, fãrã a suferi transformãri care pre- • strategii adecvate de mentenanþã.
supun consum suplimentar de energie sau for- 3. Preocupãrile privind stabilirea nivelului optim
þã de muncã); de fiabilitate presupun parcurgerea urmãtoare-
D3 - amortismente ºi cheltuieli generale; lor etape:
D4 - salarii directe; • culegerea ºi prelucrarea informaþiilor refe-
D5 - profit nerealizat. ritoare la comportarea fiabilisticã a echipa-
Componentele (D3, D4, D5) se vor lua în consi- mentelor din structura SAA;
derare dupã caz. Componenta D4 este caracteristi- • stabilirea criteriului de optimizare a nivelu-
cã numai sistemului de retribuire în regie, iar pen- lui de fiabilitate;
tru cazul în care producþia se recupereazã, numai • evaluarea termenilor funcþiei obiectiv;
modalitãþii de recuperare, prin lucru suplimen- • stabilirea ºi aplicarea soluþiei optime.
tar. Componentele D3 ºi D5 trebuie considerate 4. Criteriile recomandate pentru optimizarea
numai atunci când nu existã ºansa recuperãrii structuralã (la proiectare) a SAA sunt, dupã
producþiei nerealizate pe perioada perturbaþiei, cum s-a detaliat în prezenta lucrare, urmãtoare-
în cadrul perioadei de analizã. Evaluarea acestor le: cheltuieli anuale de calcul ºi cheltuieli totale
componente se face global (pentru întreaga pe- actualizate.
rioadã de analizã).
Bibliografie
6. Concluzii 1) Billinton, R., Allan, R. – Reliability Evaluation of
1. Optimizarea eficacitãþii, economicã, energeti- Power System, Plenum Press, New York, 1984.
cã, a fiabilitãþii etc.este actualmente, o proble- 2) Felea, I. – Ingineria fiabilitãþii în electroenerge-
mã cheie în activitatea de concepþie, proiectare, ticã. Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A.- Bucu-
execuþie ºi exploatare a sistemelor tehnice. În- reºti, 1996.
tre costul de fabricaþie al unui sistem (produs) 3) Ionescu, GH. C. – Contribuþii la studiul ºi op-
ºi nivelul economic, energetic, de eficienþã de timizarea fiabilitãþii instalaþiilor hidraulice din
fiabilitate alocat acestuia existã o strânsã de- cadrul sistemelor de alimentare cu apã a cen-
pendenþã. Pe de altã parte, activitatea de men- trelor urbane. Tezã de doctorat, 2003.
tenanþã (întreþinere, reparare) din faza de ex- 4) Nitu, V. I., Ionescu, C. – Fiabilitatea în energeticã.
ploatare, impune costuri al cãror nivel este în Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1980.
raport invers, de exemplu, cu nivelul de fiabili-
tate al sistemului (produsului);
2. Creºterea eficacitãþii unui sistem, inclusiv a
unui SAA, poate fi realizatã prin: Dr. ing. Gheorghe - Constantin Ionescu
• reducerea complexitãþii sistemului; Facultatea de Arhitecturã ºi Construcþii
• creºterea fiabilitãþii componentelor; Universitatea din Oradea