Sunteți pe pagina 1din 3

Consideraþii

Criterii economice de optimizare


a sistemelor de alimentare cu apã
(7)

Soluþia analizatã este justificatã economic dacã


gh < 1. Criteriile EEJ ºi EERM se recomandã pentru
analize de oportunitate ºi prioritate (economicã),

A plicarea criteriilor economice se preteazã la


sistemele unde nonfiabilitatea are doar con-
secinþe economice.
T – durata normatã de serviciu [ani];
It – investiþiile (efective ºi de echivalare) din anul
„t“ [UM];
în reþelele de distribuþie a apei (rezervoare, bu-
clãri). Dintre variantele analizate se va adopta cea
pentru care gh are valoarea cea mai micã, evident
Preocupãrile privind stabilirea nivelului optim Ct – cheltuielile (de exploatare ºi de echivalare) subunitarã. Prioritatea de aplicare a mãsurilor
de fiabilitate, al sistemelor de alimentare cu apã din anul „t“ [UM]; propuse va fi dictatã de ordinea crescãtoare a
(SAA), presupun parcurgerea urmãtoarelor etape: Dt – daunele probabile în anul „t“ [UM]; lui gh.
• culegerea ºi prelucrarea informaþiilor referitoa- Vrt – valoarea rezidualã a componentelor dezafec-
re la comportarea fiabilisticã a echipamentelor tate în anul „t“ [UM]; 4. Comentariu privind ratele de actualizare
din structura SAA; WrmT – valoarea remanentã a obiectivului dezafec- Stabilirea valorii ratei de actualizare (a) este
• stabilirea criteriului de optimizare a nivelului tat dupã anul „T“[UM]; una din cele mai dificile probleme. Mãrimea ratei
de fiabilitate; Exprimarea graficã a relaþiei cost – eficacitate, de actualizare depinde de o serie de elemente teh-
• evaluarea termenilor funcþiei obiectiv; pe baza criteriului CTA este ilustratã în figura 1. nice ºi economice, cum ar fi: natura investiþiei, gra-
• stabilirea ºi aplicarea soluþiei optime. dul de dezvoltare a economiei naþionale, conjunc-
Criteriile care se prezintã sunt dedicate pentru tura socio-economicã, competiþia cu alte proiecte
analiza ºi stabilirea nivelului de fiabilitate în faza etc. Rata de actualizare folositã în þara noastrã pâ-
de proiectare. Relaþiile utilizate pentru funcþia nã în 1990, pentru domeniul construcþii – alimen-
obiectiv sunt diferite, dar termenii sunt aceeaºi, ºi tãri cu apã [3] a fost 8%, mai micã decât rata de ac-
anume: investiþii, cheltuieli de exploatare, daune tualizare folositã în majoritatea celorlalte ramuri
[1, 2, 4]. Criteriile de optimizare a fiabilitãþii, cu ale economiei (10%).
largã aplicabilitate în alte domenii [1, 3], care pot În general, valoarea ratei de actualizare este în
fi adaptate pentru SAA ºi subsistemele acestora, raport invers proporþional cu gradul de dezvoltare
se prezintã în cele ce urmeazã: economicã a statului respectiv (cu cât economia
Fig. 1 – Ilustrarea relaþiei CTA – este mai dezvoltatã, cu atât rata de actualizare poa-
1. Criteriul „cheltuieli anuale de calcul“ nivel de eficacitate te fi mai micã). Ca urmare, þãrile în curs de dezvol-
La aplicarea acestui criteriu, se urmãreºte mini- tare admit în calculele economice o ratã de actuali-
mizarea funcþiei obiectiv „cheltuieli anuale de cal- 3. Criteriile „efort economic justificat“ ºi zare în jurul valorii de 10%. Calculele economice
cul“, cu urmãtoarea expresie matematicã: „efort economic raportat minim“ efectuate de Banca Mondialã pentru þãrile subdez-
CA = pn « I + C + D (1) Criteriul „efort economic justificat“ (EEJ) se voltate sau în curs de dezvoltare admit, de regu-
unde: aplicã pentru analiza oportunitãþii investiþiei ºi lã, o ratã de actualizare de 8%. Unele þãri subdez-
pn – coeficientul normat de eficacitate economicã este asociat cu funcþia obiectiv: voltate din Asia sau Africa, admit în calcule rate de
a investiþiei; actualizare de (12 ÷ 14)% sau chiar mai mari.
I – cheltuieli de investiþii [UM]; (3) Faþã de cele prezentate mai sus ºi având în
C – cheltuieli de exploatare [UM/an]; unde: vedere condiþiile economice ale þãrii noastre la
D – daune (consecinþe economice) provocate de Gt – reprezintã efortul economic din anul „t“ [UM]; acest moment, recomandãm acceptarea valorii
întreruperea alimentãrii cu apã [UM/an]; Ht – reprezintã efectul economic din anul „t“ [UM]; de 10% pentru rata de actualizare în domeniul
UM – unitãþi monetare [EURO, USD, ROL]. WrT – reprezintã valoarea remanentã a obiectivu- construcþii – alimentãri cu apã.
Mãrimile (C, D) se determinã cu referire la un lui la sfârºitul perioadei de analizã T [UM]; Valabilitatea evaluãrilor este condiþionatã ºi de
interval de analizã TA = 1 an. În general, efortul economic este determinat existenþa unei valori stabile pentru rata inflaþiei
de investiþia I1 efectuatã la începutul perioadei de (r). În acest sens, recomandãm a se lucra (încã)
2. Criteriul „cheltuieli totale actualizate“ analizã ºi de cheltuielile de exploatare Cet, distri- cu monede stabile (EURO, USD) ºi, în consecinþã,
La aplicarea criteriului, se urmãreºte minimi- buite pe întreaga perioadã: cu r = (3÷4)%.
zarea funcþiei obiectiv „cheltuieli totale actualiza- Coeficientul normat de eficacitate economicã
te“ (CTA), cu urmãtoarea expresie generalã: (4) a investiþiei se adoptã, în general [2], cu valoarea
Efectul economic se concretizeazã prin dimi- pn = 1/a, adicã se pune condiþia de recuperare a in-
nuarea daunei: vestiþiei în 10 ani (a = 0,1) sau 12,5 ani (a = 0,08).
Un calcul mai nuanþat al acestui coeficient este
(5) dat în relaþia:
(2) respectiv (6)
unde: (8)
a – rata de actualizare [%];
r – rata inflaþiei [%]; Pentru stabilirea prioritãþilor de aplicare a in- 5. Aspecte privind evaluarea termenilor
6/2003 t – anul curent [2003]; vestiþiilor oportune, se aplicã criteriul „efort eco- funcþiei obiectiv
t’ – durata de execuþie [ani]; nomic raportat minim“ (EERM), asociat cu funcþia Evaluarea corectã a termenilor funcþiei obiec-
12 T’ – durata de studiu (se recomandã, T’= 20 ani); obiectiv: tiv este esenþialã pentru valabilitatea soluþiei ce
Consideraþii

urmeazã a fi stabilitã. Cu privire la componentele - cheltuieli pentru mentenanþa preventivã (CMPt) în vedere factori de influenþã de tipul: valoarea
deterministe din structura funcþiei obiectiv (I, C, ºi pentru mentenanþa corectivã (CMCt). Aceste iniþialã a fondurilor fixe, durata de exploatare,
Vr, Wrm), evaluãrile sunt mai puþin laborioase: cheltuieli înglobeazã, în general, componente valoarea materialelor recuperabile etc.
de naturã energeticã, materialã ºi retribuþii ale
• Investiþiile (I) sunt de categoriile: forþei de muncã, în funcþie de consumurile pe • Daunele (D) se determinã doar cu referire la
- efective, Ief (directe, colaterale conexe), cuprin- care le implicã aceste lucrãri. procesele (consumatorii de apã) la care indis-
zând fondurile necesare realizãrii obiectivului Prin urmare, valorile cheltuielilor de exploata- ponibilitatea sau/ºi noncalitatea apei au con-
analizat (construcþii, instalaþii etc.); re, în anul t, se calculeazã cu relaþia: secinþe economice. Implicaþiile sociale sau/ºi
- de echivalare a variantelor, Iec, cu referire la ca- ecologice ale indisponibilitãþii sau/ºi noncali-
pacitatea de captare, înmagazinare, transport (11) tãþii apei se apreciazã în modalitate fuzzy, prin
ºi distribuþie a apei ºi, respectiv, de echivalare Componentele deterministe (CE, CA, CQ, CP, CMP) nivele ale consecinþei (k) ºi frecvenþei de apa-
sub aspectul pierderilor de sarcinã. se pot exprima în funcþie de factorii determinanþi riþie (f) [2]. Procesele care implicã consecinþe
Pentru evaluarea investiþiilor de echivalare, în ai SAA: sursa de apã primarã, nivelul de calitate a sociale sau/ºi ecologice, ca urmare a indisponi-
anul t, se propune relaþia: apei la intrare, capacitatea sistemului, sarcina me- bilitãþii sau a noncalitãþii apei, dispun de surse
Iect = kr «I«&Qt (9) die ºi maximã, nivelul de calitate a apei solicitate la de rezervã.
unde: consumator, structura ºi caracteristicile SAA pentru
kr - coeficient dependent de rezerva de sarcinã în care se face evaluarea. Componenta CMC este depen- Pentru consumatorii la care calitatea apei teh-
SAA; dentã direct de nivelul de fiabilitate a elementelor nologice reprezintã o condiþie pentru desfãºura-
I - costul sarcinii specifice, [UM/m3]; din structura SAA ºi poate fi determinatã doar prin rea proceselor tehnologice, la abateri ale indici-
&Qt - sporul pierderilor de sarcinã în anul t, [m3]. prelucrarea datelor statistice obþinute din înregistra- lor de calitate a apei faþã de valorile prescrise, pro-
Prin urmare, valoarea totalã a investiþiilor, în rea valorilor acestei variabile aleatoare, pe parcur- cesele respective sunt întrerupte. Prin urmare,
anul t, se determinã cu relaþia: sul exploatãrii SAA. efectul asupra proceselor este acelaºi ca ºi în cazul
It = Ief + Iect (10) întreruperilor în alimentarea cu apã.
• Valorile reziduale (Vr) ºi remanente (Wrm) Determinarea daunelor medii anuale (Dt),
• Cheltuielile de exploatare (C) sunt efectua- reprezintã valorile instalaþiilor ºi echipamente- pentru consumatorii industriali care nu-ºi pot
te pe parcursul funcþionãrii SAA ºi includ com- lor din structura SAA, dezafectate ca urmare a recupera producþia nerealizatã ca ur mare a sis-
ponentele: funcþionãrii necorespunzãtoare, înaintea epui- tãrii apei (indisponibilitate sau noncalitate) se
- cheltuieli cu energia electricã consumatã (CEt); zãrii duratei normate de viaþã (Vr) ºi, respectiv, poate face, dupã caz, în funcþie de datele pe
- costul apei brute preluatã de la sursa de apã (CAt); dupã trecerea duratei normate de viaþã (Wrm). care analistul le are la dispoziþie, cu una din
- cheltuieli pentru asigurarea calitãþii apei (CQt); Valoarea Vr se va aprecia în corelaþie cu mo- relaþiile:
- cheltuieli pentru retribuþii ale personalului de mentul scoaterii din funcþiune a elementelor - cheltuielile pe perioada de repornire, sunt ne-
exploatare a sistemului (CPt); în cauzã, iar valorile Wrm se determinã având glijabile sau necuantificabile:

6/2003

13
Consideraþii

(12)
- cheltuielile pe perioada de repornire sunt apre-
ciabile ºi pot fi determinate:

(13)

(14)
unde:
dD - dauna specificã, [UM/h], ca urmare a nerea-
lizãrii producþiei;
Dht - durata totalã de întrerupere a procesului
tehnologic în anul t, [h];
Dat - durata totalã de întrerupere a alimentãrii cu
apã în anul t, [h];
dPi - dauna specificã, [UM/întrerupere], dupã o du-
ratã criticã (TCRi), la întreruperea de ordin i;
Pti - numãrul de întreruperi cu durata criticã
(TCRi), în anul t;
k - numãrul total de întreruperi în anul t;
Cp - cheltuieli suplimentare în perioada de re-
pornire, [UM/h], a procesului tehnologic.
A; R – sistem de retribuire în acord (A), respectiv în regie (R);
Având în vedere SAA ºi procesele în care sunt I; LS – mod de recuperare a producþiei pentru perioada întreruperii prin intensificarea
implicate, caracteristicile de daunã ale consuma- producþiei (I) ºi prin lucru suplimentar (LS);
torilor industriali, la sistarea alimentãrii cu apã, TIjPj – indisponibilitatea de timp a liniilor finale LjPj (j = 1÷m);
au alura generalã din figura 2. TIjk – indisponibilitatea de timp a liniilor intermediare Ljk (j = 1÷m, k = 1÷pj);
Consumatorii industriali cu regim de lucru in-
termitent (UE constructoare de maºini, de produ- Fig. 3 – Schema logicã privind stabilirea componentelor de daunã
se electrotehnice ºi electronice, sectoare similare
din cadrul marilor combinate etc.), sunt sisteme în acest caz, acele materii care reprezintã in- • utilizarea redondanþei structurale;
energotehnologice (SET), caracterizate printr- trãri ale SET, fãrã a suferi transformãri care pre- • strategii adecvate de mentenanþã.
o sensibilitate mai redusã la întreruperile în ali- supun consum suplimentar de energie sau for- 3. Preocupãrile privind stabilirea nivelului optim
mentarea cu apã, faþã de consumatorii cu regim þã de muncã); de fiabilitate presupun parcurgerea urmãtoare-
continuu de funcþionare (combinate chimice, me- D3 - amortismente ºi cheltuieli generale; lor etape:
talurgice etc.). De asemenea, aceste SET dispun de D4 - salarii directe; • culegerea ºi prelucrarea informaþiilor refe-
mari rezerve naturale de timp (zilele sau orele de D5 - profit nerealizat. ritoare la comportarea fiabilisticã a echipa-
întrerupere programatã a lucrului). Componentele (D3, D4, D5) se vor lua în consi- mentelor din structura SAA;
Componentele de daunã ºi condiþiile în care derare dupã caz. Componenta D4 este caracteristi- • stabilirea criteriului de optimizare a nivelu-
acestea sunt evaluate se evidenþiazã în figura 3. cã numai sistemului de retribuire în regie, iar pen- lui de fiabilitate;
Semnificaþia celor cinci componente este urmã- tru cazul în care producþia se recupereazã, numai • evaluarea termenilor funcþiei obiectiv;
toarea: modalitãþii de recuperare, prin lucru suplimen- • stabilirea ºi aplicarea soluþiei optime.
D1 - daunã provocatã de consumul suplimentar de tar. Componentele D3 ºi D5 trebuie considerate 4. Criteriile recomandate pentru optimizarea
energie, la perturbaþii în alimentarea cu apã numai atunci când nu existã ºansa recuperãrii structuralã (la proiectare) a SAA sunt, dupã
(în procesele de oprire, repornire, remediere a producþiei nerealizate pe perioada perturbaþiei, cum s-a detaliat în prezenta lucrare, urmãtoare-
utilajelor, energie deja înglobatã în piesa rebu- în cadrul perioadei de analizã. Evaluarea acestor le: cheltuieli anuale de calcul ºi cheltuieli totale
tatã etc.); componente se face global (pentru întreaga pe- actualizate.
D2 - daunã provocatã de consumul suplimentar de rioadã de analizã).
materii prime ºi auxiliare, la perturbaþii în ali- Bibliografie
mentarea cu apã (prin materii prime se înþeleg, 6. Concluzii 1) Billinton, R., Allan, R. – Reliability Evaluation of
1. Optimizarea eficacitãþii, economicã, energeti- Power System, Plenum Press, New York, 1984.
cã, a fiabilitãþii etc.este actualmente, o proble- 2) Felea, I. – Ingineria fiabilitãþii în electroenerge-
mã cheie în activitatea de concepþie, proiectare, ticã. Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A.- Bucu-
execuþie ºi exploatare a sistemelor tehnice. În- reºti, 1996.
tre costul de fabricaþie al unui sistem (produs) 3) Ionescu, GH. C. – Contribuþii la studiul ºi op-
ºi nivelul economic, energetic, de eficienþã de timizarea fiabilitãþii instalaþiilor hidraulice din
fiabilitate alocat acestuia existã o strânsã de- cadrul sistemelor de alimentare cu apã a cen-
pendenþã. Pe de altã parte, activitatea de men- trelor urbane. Tezã de doctorat, 2003.
tenanþã (întreþinere, reparare) din faza de ex- 4) Nitu, V. I., Ionescu, C. – Fiabilitatea în energeticã.
ploatare, impune costuri al cãror nivel este în Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1980.
raport invers, de exemplu, cu nivelul de fiabili-
tate al sistemului (produsului);
2. Creºterea eficacitãþii unui sistem, inclusiv a
unui SAA, poate fi realizatã prin: Dr. ing. Gheorghe - Constantin Ionescu
Fig. 2 – Alura generalã a daunei provocatã • reducerea complexitãþii sistemului; Facultatea de Arhitecturã ºi Construcþii
14 de sistarea apei la consumatorii industriali • creºterea fiabilitãþii componentelor; Universitatea din Oradea