Pre tul C

A·ASA

Preotul

C,

MATASA
"'

Nu se Imprumutii
aC8ja.

PALATUL CNE]ILOR
~t.

ecu.l-u : .,

1it'r/l,1!~IUf.//.'~Uf:
r
• I

i3~. IJ!J

-.

lJ}&~:IOTEC4 tll" DOCUMlNT"L1\a l.lt To 1 AT R A ~ [ AM

..CARTEA

ROMANEASCA"

BUCURE$TI

!)Jj.

La jnmatate.adrumului,

delaRapoiune

spre

Durau, calatorul vede pe dreapta, catarate sus pie po ala demunte, ruinile unor batrane ziduri decetate, din mijlocul carora se inalta sfioasa turla bisericii "dela Palat". Este aici singura
care ne povesteste astazi, prin inscrlp .. tiile ~. tnsemnarile ce le mal pastreaza, despre viata rump-Lit de sbuciumata a catorva din cele mai de frunte familii boieresti din Moldo~va, marturie

vreme de aproape200

din partea locului, sa afli ce-i cu ruinile acestea, i'(:i raspunde nu fara 0 vadita groazaca acolo, pe deal,a fast candva palatul "Cnejilor"" boeri

de ani. Daca cercetezi dela vreun loeuitor mai batran

cu mare cinste,

foarte mare putere in tar.a" stlpa.ni ai unor tntinse pamanturi si aici in munte .. Cine au fosr Cnejil, din ce familie, oamenii nu... pot spunemai mutt; atat i~i mai arnintesc ti
'CU

doar ca ar fi fost Rusi de neamul lor 1), ~i ca intamplari infricosate arfi sguduit candva incaperile intortochiate ale batranului palat. Pana nu demult, spun, sa se fi vazut noaptea, spre zile mari, palpaind in rastimpuri focuri cu para albastra pe comori ascunse, aici in parnant, de _vechii stapanl ai curtii, sau de boierii
fugari,

Mai spun din batrani sa se fi vazut uneori, in crucea noptii, prin apropierea zidurilor, aratari de umbre ornenesti care lunecau prin .hrubele adanci eu sunet de glasuri oa de pe alte taramuri. Se vede, imi povestea mai deunazi mos Ciucanu de pe Schit ca aici n'a fost lucru curat ; doar i~i aminteste cum li povestea bunicu-sau ca unul din Cneji a pus, cand se zideau curtile, sa rnascare umbra catorva robi, asezand apoi sfoara in temelia zidurilor. N'a apucat sa apuna soarele si viata bietilor oameni s'a stins pentru vecie. Umbrele, puse in ziduri, sunt stafiile cate se ivesc cateodata, in rniez de noapte, s'tapine pe aceste triste mini. Inchipuiri de acest fel $i inca atatea altele lnvaluesc cu mare taina~j groaza palatul de pe Schitul Hangului,
1) Gh. Cantacuzino, prcprietarul Hangului, Qupi 0 lndelungata sedere in Rusia, pe la 1813 s'a relaters
co. titlul nobilitar de ,;CneazlC• In familia

Tn tara

lui ~

se vorbea mult ruseste. A~a se explica parerea ce a rlmas In popor despre ueamul fostilor proprietari
a'

Hangului.

frumuseta ~i masura,

Biserica are ~i ea povestea eitesutl de inchipulrea poporului au obisnuitul sau simt de

Niste sihastri poposisera candva, demult tare) pe malul Bistritei, Ia Letesti, venind cine stie de unde. Cum stateau ei de verba asa, cam. in faptul amurgului, aruncandu-si privirile spre miazazi, vadcumultamirare, 'colo departe, pe valea din spre Durau 0 Iicarire de foe care clipea ca lumina uneicandele. Bagand ei de seama cu mai multagrija, auzeau chiar venind dintr'acolo \li viers tainic de cuvioasa cantare, Socotind faptul ca un g.emn~i 0 aratare de sus, s'au rugat cu lacrirni fierbin]i lui Dumnezeu ~i au Iuat-o la drum catra flacara care-i chema. locul era ell totul pustiu $'1 albiaB,istriteicu mutt mai j'ngusta ca astazi, paduri oarbe intinzandu-se deoparte$i die alta pana in rnaluri. Brazil batrani debora ti de vanturi san sapati de snvoae, stateau incrucisa ti peste apa sluj ind drumetilor dcpunte .. Dupa cateva ceasuri die drum anevoios sar.. guinciosii pustnici au ajuns 'in zorii zilei la un frasin battan care strajuia intr'o margine de poiana, Flacarile rnai jucau inca in frunzisul lui, ingariandu-secu razele soarelui, Calugarii au in teles ca Durnn ezeu i-a chemat Ia aces! loc sfant ~i s'au si oprit aici p . nand -inceperea unui scl:Iit.Din frasin au lcut bisericutaiar ca masa sf'anta, a slujit multa \ rerne insas tulpina acestui capac. Schi-

tul s'a numit Silvestru, dupl numele unuia din. pustnici~i asa .. ,gasim in docurnentele I veehi 1). Hatmanul Gheorghe, unfrate al lui Vasile Lupu, zideste la 16392), pe locul saracacioasel
ctitoriia pustnicului Silvestru, 0 noua biseriea de piatra iar la 1672, adica ell vreo 40 ani mai

tarziu,.gineril e ctitonilui,Antonie Ruset Voda, care inconjurase ~i intarise blsericile Sfantului Neculai~li Sfantul Sava din Iasi, face .!7i aici la Schitul Hangu un zid asemanator imprejurul bi· .,.. h deva tV .,..... t sencn, scmm band -0 ....t' 0 auevarata cerate cu an IDf

1) Dintr'un hrisov din 1638 (BuletinulComisiun.ii M.on. Ist, Ianuar-« Martie 1933 ",Raport asupra M-rii Pionul" de Oh, Ungureanu) se vede ci. inad,evlrschi ... .tul acesta a fost ridlcat de unpustnic Silvestru in 0 "curaturl" peca.re ,0' facuse el 1nsu~in un lee _ ....

probabil

domnesc

aiel, in munte,

2) Vechea plsanie, pe lespede de piatra, no. se jnal pl;stre.aza, dear 0 inscriptleTnnnos zugra.vitl, deasupra use! de intrare din lnteriorul bise ric ii, ne mlrturisejte ca J,Aceasta sfanta biserlca tntru. care seprlznu~te

'hramul Pogorarei
satul

Gheorghe leat 1639, iar aeum leat 1820,cu osfi'ntitului MitropolitChiri,oCbir osArdiacuvio~iei Sale ieromonahnlul

SfantuluiDuh este .zidita de rapo .. Hatmanul, frate cu Vasile Voevod,

blagosloveaia Prea

Veneamin~i prin los if, egumen aceslei Sfinte Mlnastiri, s'a deschis zidirea, s'a fencuit ,i ."a aeoperit la 18:20", Bisericile,i ManistirUe M:oldo .. enesti .djn veacul alXV11 al.XVIII de Ob.,Bal~.
'··ag'
- ".,

'I"

1·0,!·
-_

,i

-'__ '~I

t,~lpltoare
~

10'cuin ti, de piatra Inlauntru, 0 curie domneasca 1}.

ea pen ..

\ Bisericahatmanului Gheorghe categoria caracteristica secolului

face parte din al XVI I,fara

abside laterale pronuntate, iiar pridvorul nu mal estevca la bisericile lui Stefan eel Mare, in oontinuarea axei oorpului principal, nici bol tile ,i baza turlelor nu mai infati~eaza ceeace numirn "stiiul moldovenesc", "Turnul clopotnitei la rnanastirea Pionul, alipit de trupul bisericii, este una din cele mai vechi pilde ale 3'cestuigen de constructie", ne spune arhitectul Bals, "Largul acoperis de sindrila ce o Invalueste li ·da nota' de. pitoresc foarte
placuf2)"
•

Sfantul locas formeaza

din Buciulesti, Serbesti, , din [udetul Neamt si cam din aceeas vreme, AU

familie cu biseridle Budesti ~i CArli gil, tot

0

note asemanatoare

In plan si constructte vcu singura osebire, ca Ia Hangu, turnul clopotnitei, de pe pridvor, este pe partea de nord a bisericii.
1) A. D. Xenopol "Istoria Romanilor" vol, VII pag .. 254. Inseriptia de pe zidare urmatorul cuprins: "eu voia Tatalu! ~f cu ajutorul Sfintului Ouch, acest lid pre tmprejurul manastirei l'a zidit 10 Alexandru Voevod, i gospoda ego, Anita Antonie Ruseto Voevoda, giperile lui Gheorghe Hatman, vi leato 7184" Oh. Bal, ibidem, pag. 335. 2) Blsericile ~i Manlstirile .Moldovene~ti din veacul 1.1 XVJI~i al XVIII. pag. 110.

Acest schitisor trebue sa fi avut 0 mate vechime, deoarece vedern ca Inca lnainte de a. fi zidit Hatmanul Gheorghe, biserica sa, schital din Hangu avea danii ~i dela Dornnii de mai lnainte, dela Movilesti si dela$tefan Tomsa Voda 1).
I

Sooot chiar ca aici si nu la Buhalnita trebuie sl1 cautam "manastioara din Hang" asupra mosiei careia "in vechile ei hotare", Stefan Cel Mare ii intareste manastirii Nearntului deplina st~· . panrre,
...

Din hotarnica anului 1641, pe care 0 dam mai jos, cum si din toponimia actuala a regiunii, Hangul era langa Rapciune, iar muntele Hangului, de care pomeneste aceeas hotamica, se intinde chiar pana in fata paraelor Rapciune, Rapciunita si Schitul. Buhalnita este cu mult mai departe, in j9S. In vechime numele unei localitati insemnate se intindea asupra intregului pout. A$a numai. trebue lnteles, cum Barnovschi Voda spune ca biserica sa din Buhalnita de astazi "iaste in partea apusului departat si Jntru deosebita pustie, in loeul ce se chiama Hangul 2).

1) Oh.

Ungureanu

nMinilstirea' "Yiata

Hangului

sau

Bu·

halnlta" pag.
2) Dumitru

11.
Stanescu, Religioasa la Romani"

pag. 122..

Un hrisov din 1641, dela Vasile Lupu, Innoiste "Schltului Silvestru" vechea stapanire peste mo.. fia ce 0 avusese danie delaalti voevozi 1).
0

1) "Am miluit, pe clluglrii dela Sflnta mlnlstire ~Io"u.l, care s'achemat mai inainte schitul lui Silivestru, pe apa Bistritei, la Isvorul Alb, din sus de Cheahllu. unde este hramul Pogorarei Duhului SfAnt..... a lor drept hotar din ispisoacele de intaritutl dela Miron Bamovscbi v, V.,i dela lererniaMoghila. V. V•.,... ,i s'a hotlrit cu semne tncepaod din malul Bistrijei de la rapa cu Stolovanii, drept gura Rlpciunitei cei mlci unde s'a pus houri piatra,i Rapciuni1a eea micl tn sus pe tanga muntele Ciocanul pana la oblJlia Raptiunilei tot in sus, pe deasupra Fintanelelor prin Panghiatn sus in virful C.eahlau[ui~i intr'un lac, din lac prin ocolasele Ceahlaului drept in turnul Budului, pe amandoua partile din tumul Budului, .pe picior to [os pana la fintana muceda din care se tacepe piriul Ciocanului, §i Ciocanultn jos ~i merge de tnconjoara dealul Negru; apoi din jos de dealul N~gru 'se tmpreunl cu Bistra mare. Apoi Bistra mare 111 JQS ploiin lunca cilcatA, de acolo ingura plraului Alb ,i .piraul in sus pant in obarsiile obcinei ,i Boistea 111,jos culmea dealului pana merge pe din sus de Potocl $i pe din sus de Bahrinu mare, tot culmea merge tn apa Bistritel ~i peste Bistrita la isvorul VieruJ ui, deacolo peste curmatura In sus, drept In ,arfal ntuotell1i Hangului ~i Culmea Hangului in [os pial drept in obAl1iile plraului Rotarllor ~i paraul 'RotariloT to [os, pint unde merge ,i di iar·.m apa 8lstrit,ei din [os de rapa cu Stolovanii, dreptin dealul Ciocal1ilor peste Bistrtta ~i peste deal in apa Ripclunitei de unde s'a tnceputhotarulu. loan Neculce, .Buletinul muzeului municipal la~i", f ascicola6, 1926-· 1927. pag.286.

pan'.

10

Hrisovul acesta mai tntareste Manlsti.rU un loc,Poiana Svanduhului din apa Bistricioarei pe sub poalele muntelui Hurduja, alt loe "pe apa Bistritei, la Virtopunde este un turn de piatra' 1). Si inca un loc numit Boiscioara pe_ sesul Bistri.. cioarei. lata cum se vadeste ca vechiul schitisor numit ,-~Silvestru", cu hramul "Pogorarea Duhului Sfint" a fost inzestrat de Domnitorii 1arii, inainte de Vasile Lupu si ca deci obarsia lui se eel putin prin veacul al XVI-lea; iar pe de alta parte se vede ca mosia ce i se harazise, se intindea de la paraul Rapciunitei, spre rasartt, toata partea de munte pana in parin! Boura .. fartigi, deci pana in mosia Manastirii "Poeni/' ,i pana in varful Ceahlaului, avand peste Bistrita si muntele Hangului, care este in fata Rap-

urea

ciunei.
Dupa hotarnica, schitul Silvestru era in afara de mosia sa, era pe partea de mosie ramasa Hatmanului Gheorghe, care stapanea tot pamantul, din valea Rapoiunitei - spreapus, - valea SchituIUI, valea Bistricioarei ~i pana in hotarul Bra.nlstei M-rei Neamtului, adici tocmai Iimita de astizi, din spre apus, a mosiei Hangului. Dealtfel numai asa se explica cum Hatmanul Gheorghe si rudele ce i-au unnat, ~-~U facut. la "Schit" case mari de locuinta, cu gospodarie
1) Probabi! Piatra
Teiului, de astizi.

._

It

temeinica, unde
Cantacuzino

a stat pan a si-a vandut mosia, ; 'Cum au ajuns Cantacuzinii stapani pe rnosia .,Schitului" nu se stie inca din documente; sigur

ne

SpW1

cronicarii

ca

familia

ca

a fost rasluita treptat-treptat,

pan! ce au

ajuns in hotarul mosiei Manastirii Hangului sau Buhalnita, Calugarii din M-r~ Buhalnita, adesea
au avut judecati cu Cantacuzinii, lnvinuiti

ca le-ar

fi cotropit

pamanturile 1).

Cantacuzinii din Moldova, ramura a puternicii famiIii Cantacuzinesti din Muntenia, se inemureau de aproapesi cu Vasile Lupu prin Tudosca

toare. E de ajuns nurnai sa amintim pe Vornicul Toma Cantacuzino ~i pe Vistiernicul Iordache,

Doamna. Aceasta famiHe,in tot timpul Domniei lui Vasile Voda casi sub alp citiva Domni urmatori, a avut in tara 0 lnraurire precumpani-

cei mai cu vaz! dintre lnaltii

curtea lui Vasile

diregatori

dela

Lupu ; ori pe Ilie Cantacuzino, omul de Incredere al lui Constantin Duca Voda ,i mare vistiernic sub Antioh Cantemir. Fata vistiernicu lui Ilie era rnaritata cu un fecior al lui

Constantin

Brancoveanu,
vremii ni-i arata. pe putemicii

Documentele

Cantacuzini ca pe niste patimasi cutropitori de mosii, cu deosebire in paguba razasilor si a manlstirilor. Numai in [udetul Neamt aveau peste

1) Gb. Ungureanu "Manastirea halnita" page 18 ,i urmatoarele.

Hangului

sau Bu..

12

80 de sate $i de chipuri 1).

Cancelaria

plJii

de sale, rl~luite in felde fel

In vremea

lui Vasile Lupu, QU mai dovedea co adele de lntarire pentru noile mosii ale Cantacuzinilor. Hatmanul Gheorghe ne avand -. pare-se mostenltori, partea 'lui de' mosie tnvecinata cu schitisorul lui Silvestru, a tncaput in ·mana Cantaeuzinestilor cu care, familia lui Vasile V,odl se lnrudea, ~i asa DoH stapani au inceput si-$1' faci din Schitu Hangului (Silvestru) -0 adevarati cetate tmbunatatind vechea gospodarie, durand eurti marl in launtntlputemicilor ziduri ridicate de AntonieRuset si indllcind mosioara schitului ee se intindea spre risirit,in vecinatete . . ic8ndu-~i Cantacuzinii un 10e de odihni~i F a'dapost din vechiul sehitisor al lui Silvestro, cllugirii fara indoiali, de voe-de nevoe_,au trebuit sa se stram ute .in alta parte, ceva mai lavale unde si-au ridicat ,0 biserieuta de .lemn 'care se numeste sl astan "Schiti$orul" 'sau hSchitul Silivestru". Si-a pastrat vechiul nume, poarla insl alt bram "Tierea CapuluiSfintului Joan Botezatorul", vechiul hram rama,n.and bisericii tuuo'ite" dela .Palat",
.Domneasea,
Ispisoace" vol, Ill. p• .2-Ij, d~meDt din 7170, despre moslile ee Ie avea Viatlemicul Iordache Cantacuzino in volostea Neamtu .. lui QtDl ,i actul din 7176, cui.mplrtireamQfHlor tntre mottlllltOri: aJpii ,i ~eri . •

1'. Ohibinescu

"Zapise,i

IS

Daca s'ar cerceta mai adanc documentele vremii ~i mai cu seama, in arhiva statului din Iasl, voluminoasele dosare ale nesfarsitelor procese dintre Cnejii Cantacuzini $i Manastirea Buhalnita, s'ar limpezi - poate - si chipul cum i cand, sehitul lui Silvestru si.. pierdut mosia. a Oricum se vor fi asezat aici noii stapani, este sigur ca au fa1cut din Schitul Hangul una din cele mai puternice ceta ti ale Moldovei 1). In partea tarii dinspre munte, afara de cunoscutele cetati de la Suceava ~i Neamt, adapostul eel mai bine lntarit si aparat era aeeasta eurte Cantacuzeneasca cu ziduri grease, inalte de patru stanjeni, cu turnuri puternice la fiecare colt, cu rnetereze in ziduri, cu hrube adanci sl tainite, care se vad ~i astazi de jur imprejur . ub case, deschizand drum asruns - la vreme de grea primejdie - tocmai in munte, in afara, Locuintele, formau un patrat lnlauntrul zidului, cu dona caturi incapatoare si, lntre randul de us si eel de jos mai era inca un etaj ascuns, ca de Inaltimea unui om, construit anume pentru a sluji deascunzatoare si refugiu, de unde, prin u,i ascunse bine, si prin scari strarnte, cei din
t) Gisim in cromci dese locuri din care se vede ca unele Ministiri erau intarite ca niste adevarate Cetati: .,£,U ... ,i Lesii de prin MinastirUe tlrii Moldovii ~i au de prin Cetati", ori "Cetltile din Moldova ~i manaJtirile cite au luat (Lesii) sl le dea Inapoi Moldove ...
nllor" I. Neculce, pag, 262.

14-

din curte se puteau scoborl prin mai multe locuri, in largile hrube dedesubt. Tainitele dintre cele doua etaje se puteau vedea bine ell 70-80 de ani in urma ; mai sunt ~i astazi batrani in sat care In copilarie s'au jucat, ascunzandu-se prin ele, Din vechile cladiri, afara de biserica, care se pastreaza in buna stare, au mai ramas zidurile ell impunatoarele Ior furnuri si se vad bine hrubele boltite de jur imprejur, sub vechiul palat, formand fel de fel de cotloane, eu pereti dubli de zid ~i cu esiri intor-

tochiate. Nu s'a invrednioit inca vreun eunoscator

ridice planul acestei fortarete, Palatul Cnejilor dela Hangu, a, jucat un mare rol in trecut, slujind in nenumarate randuri vrem.e de aproape 200 de ani - ca refugiu si siguradapost pentru hoi erii marl ai tarii', detndata ce Iasul DU Ie mai prezenta destula siguranta, Oridecateori se tulburau lucrurile 'in tara, prin desele sehimbari la Domnie, sau prin incalcari d osti straine, cronicarii ne spun ca "boerii esau la munte, la Hangu". Folosinta acestui indepartat ~ bun adapost 0 avea, fara lndoiala, in primul rand familia Cantacuzeneasca, cum si familiile lnrudite sau prie-

sa

tene. Duca Vodl capatan.dDomnia

>Moldovii cu a-

jutorul Cantacuzinilor, familia aceasta a fost mat ocrotita de Domn, Incepand 0 viata foarte grea pentru Cantacuzinii munteni, prigoniti in

10

care a si fost mai tarziu Domn, a trebuit sa fugl in Moldova,inadapostul asa de primitor dela Hangu. Cand Gheorghe Duca Voda a intrat in tara venind dela Viena, unde domnii romani au fost _iHti sa-i ajute pe Turci in asediul acestui oras,

ip aunt de Ghica Voda ; Serban Cantacuzino,

Neculai Racovita si cu Todirascu Cantacuzino, temandu-se de Domn, fug din Iasi eu sotiile $i cu cop iii, vin la Hangu si de aici, dupa catva timp, pe poteci grele ·de munte, tree in tara Ungureasca 1), care era in apropiere, La 1685, ConstantinCantemir trimite oaste de tara si cu armata tatarasca spre a scoate din Hangu pe joimlri, un fel de oaste le~ascacu care Craiul Sobieschi ocupase cetatile si maulstiJ'lile din spre munte. Cronicarii ne spun ca Hangu era asa de bine inta~itincat joimirii n'au putut fi scosi si alungati, pana cand venind 1. domnie Constantin Duca, acesta trirnite la Hangu pe Hatmanul Antioh [ora cu mare multime de oaste 2).
Constantin Duca in Domnia I..a, trimite in

urgun la Schitu Hangului

pe sotiile nepriete-

nllor siii,lordache Ruset si Bogdan Hatmanul, fugip peste hotar, Bietele jupanese, au fost tnclrcate in carute proaste taran~ti, ell cai slabi ,I purtate cu mare inconjur, ca sa Ie fie drumul
t) Letopisete, Tom. II pag. 217 .. 2) Letopisete, Tom. II pag. 240 ~i 247.

16

mai lung. 0 plimbare nu tocmai placuta pe drumurile de atunci. Ina doua Domnie, Constantin Duca vroind sa puna mana pe cativa dintre boierii care-i erau protivnici si in deosebi pe Hatmanul Bogdan ~i pe Iordache Ruset vistiernicul, acestia au putut scapa fiindca Ilie Cantacuzino i-a imbracat in cojoace mari larane~ti, strecurandu ..i printre strajile curtii, de unde i-a trimis la mosia sa la Hangu 1). In vremea domniei lui Mihai Racovita, s'a refugiat la Hangu ~Iiboierul muntean Toma Cantacuzino, solul lui Constantin Brancoveanu.") Dar tocmai pentruca Hangu era. un loc asa de bine intarit si adesea folosit de boierii tarii, 10calitatea, ca si imprejurimile ei, au avut de suferit adesea jafuri ~i robie. Cea mai mare nenorocire ce s'a abatut asupra acestui loc a foot in Domnia a Ill-a a lui Mihai Racovita, cand 0 searna de boieri in frunte cu Vasile Ceaurul s'au rasvratit lrnpotriva Domnului si au luat in stapanire cetatea Nearntului si Hangul, punand intransele catane nemtesti. Dupa ce Racovita Voda a seos pe straini din Cetate a trimis si La Hangu 0 numeroasa oaste de Tatari cu doi boieri .moldoveni, care nu puteau sa-i lnfraneze pe pagani dela samavolniciile cu care erau asa ·de indatinati. In acea vreme Tl,1) Letopisete, Tom. III) pag. ez. 2) Letopisete, Tom. II, page 282.

17

tlrUau

pradat cumplit

buna jrarte din vales

Bli trite i. Cronicarul spune cu multa amaraciune ,:

.,Robit-au Tatarii pe

robit'au atunci t.curino, vlstiernicul,fHnd bejenita 'in Hang ,I pe 'alta:giupa'neasa, fata lui Iordaehe CantaCUzino, Stolnlcul vsi le-au iscos Miha'j Voda din, robie, Ia Tasi, oblicindu-se l)"~ Despre trecereaTatarilor prin aceasta parte de lot se mai pastreaza amintirea in popor, A,a, .pun oamenii mai batrani, ea wenind Tatarii au In palatul jd biserica adunand din sat calti de dnepl, cu care au dat fpc lernnelor puse anume In1nci peri, AltHpovestesccum oblicindu-se odata ca iaras Intr' Tatarii jn munte, un batran anume Lazar cu eel sapte feciori ai lui, Moldoveni din Baaarlbia asezati aici, nu I-au lasat pe oameni sa furl, ci cunoscand bineTelul de Iupta al Tatlrllor, cadepe cainu se ~deau jos, i-au inyltat pe sitent cum sa Ie atina calea si sa..i loveascl. l'au asteptat si izbit Moldovenii intr'un lac de pefundul Hangului, toemai peunde trecea drumul eel vechiu, pe Dealul Doamnei, Moldovenii, dupa planul lui mos Lazar, au Illlzuit drurnul 'din spremunte cu brazi taiap, pe de laturile sleahului, pe 0 tntlnderemare, IU tliat multime de brazi ban-ani, tnfinandu-i

i.. gaslt Moldoveni; au si pe giupaneasa lui (lie Can-

cap

'.r

1) Letopisete, Tom. III , pag. 64 .

...... ul C. Matasl ~latu.l Cnejli()T

18

numai atata sa nu se rastoarne singuri. C,and a intrat toata hoarda in padure si a dat de inchisoarea facuta de.. curmezisul drumului, la a semnalul buciumelor s'au si naruit un rand de
brazi, care cazand de amandoua partite unii peste altii, i.. prins pe pagani ca intr'o capau cana de n'a scapat decat unul, pe care un puscas l'a ucis tocmai in sus, spre Calugareni. Locul acesta, unde Hanganii ,au facut capatul Tatarilor .se nurneste Palanca ~i astazi, fiind in apropierea vechiului drum, numit Calea Mare

drum - de multa vreme parasit, Muntenii din regiunea Hangului

erau vestiti

prin istetimea lor si ei singuri, alaturi de Campulungenii Domii, dadeau Domnitorului pentru oastea tari,i, La vreme de rasboiu, oameni Inarmati cu anne de foe: "pu~ca~i". Sub domnia lui Dumitrascu Cantacuzino, cand se incuibasera osti straine in cetatea Neamtulul, cei din cetate pra .. dau satele de prin prejur pana la mari departari ~i oastea tar,ii nu-i putea dovedi, numai singuri Hanganii ell sanete si ell baltage, ii luau pe fuga si .. sileau s-a se inch ida in cetate 1). Alta data i cand Mihail Racovita a trecut cu oaste sa prade in tara Ungureasca, Voda a luat si Hangani

en sanete, De unde si pana 'unde puscasi in aceasta regiune intr'o vreme cand 0 arma de foe era 0 raritate ?
1) L topisete, Tom, III pa.g. 14.

19

de prin [urul curtilor Domne~ti~i ale ",Irnor cetati din tara, aveauindatoriri ostasesti ,,, vrtmuri de turburari si de rrasboaie, dar in , 11111, thnp se bucurau~i de seutiri lnsernnate, ... trau de pilda locuitorii din Vanatorii Neam .. tu,lul eire aparau Cetatea, sau cei din Vinatorii '~l'trU. care erau in slujba curtii Domnesti din 1.lt tlrg. In aceeas situa tie au fost ~i hanganii, din aproplerea curtii cantacuzenesti. Can'tacuzinii au adus la Hangu oameni straini p,ntrll deosebite slujbe, pe care QU stiau sa Ie localnicii: astfel au fost aduse din Ardeal cA'avI familii,carecuno~teaume~te~ugul de a flbrlc. arme. Urmasi din aceste farnilii traesc si .Itlll tn localitate, purtand pronumele de La ... tltu,u. Ei spun ca strabunicii lor erau Sasi, ves .. U"I tn fabricarea pustilor is! pistoalelor,me~",UK' eu care s'au indeletnicit urmasii .lor din 1I,.n, tn neam, paDa mai acum 40-50 de ani. and au intrat -in Moldova ostile Ecaterlnei, Itnplrlteasa Rusiei, erau in tara 3 frati CantaIt.dn' din care 2_, .stapanii Hangului, s'au re.. 'tfl. odatlcu ostile lmparatesei 1). Acolo au II mare cinste vcapatand Intiuse jnosii $1 Illrlluclte titluri de nobleta, Dintre fiii lor s'au Inton mai tarziu in tara doi veri primari : Cnea.. 1 Alexandnt Cantacuzino si Cneazul Gheorghe, t~,lontlln armata ruseascav casatori t cu Elena"
.

Aittllii

,.c.

1'•.".
..

.....

'

I) (I rlr.tiu, TOtH.11,

PJg-. 368.

20

sora princepelui Gorciacov, (unul dintre cei mai straluciti diplomatiai marelui Imperia). Cneazul Xiheorghe s'a asezat la Hangu, p'e mosia stramosilcr si a facat aiel multe imbun,atatiriatat palatului, care In lipsa stapanilor in• At·, poda '. ,'., cepuse a se rumav car ~l A, gosp ,'"ana mosier.. In ,Aeonstruit~i 0 mare velnita pentru fabricatul rachiului, lucrand cu 10euito rii m()~iei,intiil1deri mari de loc pe. dealurile mai netede, unde sa.. manau pana 1a mari inaltimi, Ianuri nesfir,ite de orz, secara ~icartof1.
•

,$

Curtea Cantacuzinilor dela Hangu, prin le.. gaturile pe care aceasta puternica famllie Ie aveacu cea mai buna Jume, nu numai din t~ara, ci ~i din strainatate, a slujit nu numai ea for ..

tareata fn vremuri ,depr.imejdie, dar$ica. 10 potrivit pentrusfat~i petrecere .. In timpulCneazului Gheorghe, mai ales, curtea dela Hangu era icercetata decele mai fruntase familii din tara. Ginerii Cneazulul, diplomatul rusei om de Iitere, Vilhelm Cotzebue, cum.$i Giers a .. b asadorin .. CU''-'·'O'S·.C _ foarte bine Ioca... n '. . . r, _m .. 0 rus, .n . '. 0 _.. . L_ .. . . Iitatea. Cotzebue, in una din schitele sale, ",0 vana.toare in Moldova.", ne spune ca vlzitaadesea curtea Cnejilor din Ha.ngu, luind parte cu stralucitalaiu la vanatoar,e pe plaiurile Ceahl lului, undeCn.ejiiconstnlisera, in diferite locurl, case de vanltoare. tot dela dan,ii ne-a r~mas ,i
1 (:

Ull1ul pe care ..l folosesc hlaul prin Duran. .

eei ce vor

sa

urce

Alexandre Dumas-tatal, scriind "Strigoiul Carr 1'~rl4, ne vorbeste despre palatul Cnejilor ttll. Hangu, nu ca unul care a auzit despre _te locuri, dar ca ~i cand ar fi fost unul care I vhzut ~i le cunoaste bine, Aleeu Russo, in calatoria pe valea Bistritei, dln "Piatra Teiului", vorbind despre "han-ganii .-1 mesteri inmanuirea baltagului ~i a sinetelor", ne spune ca "Printre toti .taranii dela munte, locuitorii dela Hangu se deosebesc prin hoglttia, cinstea si Iinistea lor. Satele cele multe "~'zate pe amandoua malurile Bistritei, lntintI rea, nurnarul oamenilor, au facut nume mare .1 rstui tinut, si numele de Hangan, e un nume hstesc pe care-l poarta toti muntenii ~i ehiar mocanii din Ardeal, care yin ,sa emeze ell turm le la~esuri.. Hanganul, cu deosebire de cei .. lalfi frati ai lui, e linistit, eumpanit, domol 1ft yorba si cu temeiu in ce spune, Aceasta se nH11tnmeste obladuirii cuminti a printului Cantacuzino. Afara de 41/2 ori5 Lei de cap, dupa At stiu, pe care vomicia satului Ii orandueste dupl starea fiecaruia, ~i afara de' cateva claci f.rl insemnatate, taranul e slobod sa faca ce-i place, numai vechilul printului sa aibl la ell"O~tillta to ate lnvoelile, ca omul sa nu se incuree n lciodata.; Cand intrebi pe un faran: -_. Al cui esti dumneata?
EI iti raspunde CU oarecare fudulie-..

-- .' :

_·A, Cneazului, _. $i de unde esti voinicule? - Dela Hangu, -. . iti raspunde rnandru, Prin tulCantacuzino e un lei de zeu tutelar a1 Ceahlaului, CuvantulCneaze rostit ca ceva sfant dintr'un capat la ieelalalt al muntelui. E.

patriarhul

Ceahlaului 1). Desi zidurile dela "Palat"'erau !?i atunci ruinate, totus cativa din boierii revolutionari care

au fugit din, Iasi la 1848 spre a scapa de urgia lui Mihail Sturza, gasisera vechea cetatue deaici inca destul de puternica sprea organiza la Hangu respingerea unui intamplator atac din partea oamenilor lui Voda .. Vasile Alexandri care povesteste intamplarea, cunostea bine locurile si oamenii, ca unul ce calatorise de multe ori pe Valea Bistritei 2). Cneazul Gheorghe a avut 5 baeti si doua fete. Fetele s'au rnaritat cu nobilii rusi de care am pomenit, liar feciorii au tinut rnosiile din ce tn ce mai rau, pierzandu-Ie una cate una·.Ca ~i alti multi dintre boierii Moldoveni din acea vreme, tot asa si fratii Cantacuzino dela Hangu, din
, I

1) A. Russo

",Piatra-Teiului"

in Biblioteca

Minerva,

No. 205.
. 2) Vasile Alexandri, bucata "Drldr1" dinProz(J. Aid se spune intre altele ca Ia 1:848 Cnejii t$.i aveau curtea la gura Schitului pe Podis, unde in adevar se st vad urmele zidurilor ;apoi se vorbeste de un taran foarteage.r, de Cretu, familte veehe, care este~i

astlziin

Rapchme,

23

t"IcJna traiului lor luxos, din pricina eheltuellior ce le faceau cu luptele politlce, cum~i ... 1 eu seama, din pricina patimii joculur de IIftl, lmprumutata dela ofiteril rusi care au Itat cu armatele aici in tara -dela 1828 ~i panl II 2834, s'au ruin at complet. Cele diniai mosii ce Ie-au pierdut au fost Hangu,i Baltatestii, Baltatestli a fost cumparata ,_ mezat de Alex. Calimaehi, iar Hangu, la '11'&2, de catre Smaranda Sturza nascuta Vogoride

,I de fiul ei Mihail Sturza, NoH stapani au fost nevoitisa ceara

ajutoruJ

annlt a1 Domnitorului ca sa-i seoata pe fratii Cantacuzino depe mosia Hangu, pentruca ·sa

baricadase in palatul depe Schit si nu vroiau II lasl de loco Ceva mai tarziu, dupa ce au pterdut tot, ii vedem ca.' cer.C3.imici.niei ,Mol\dovei favoarea de- a li-se da in arenda, {ara

Ilcltatie,

mosie man'astireasca

din Basarabia.

de"l. Schitul Hangului, Aici sta sensa 0. pagina 'Iale,mna ta - din istoria tarit, 0 pagina din care
I. pot invatamulte.:

Cilitorii, care merg sa vada Duraul si Ceah .. 11,ul, sl se opreasca 0 clipa si la palatul Cnejilor
inflorirea este totdeauna rodtd unei credin te ~i a unei vrednieii; iar de'elderea, pretutindeni este sfar~itul vietii bicisft'lce ,i de risipa,

!Hltlrut acesta Ii se refuza jnsa.

·.

CEAHLAUL, MUNTE SPANT

Nu sunt nici 30 ani de cand numarul drumetilor straini, cari strabateau valea Bistri tei , era foarte .redus. Mai mult de 20-30 de Iamilii, in cursul unei veri, nu-si ingaduiau - pe atunci - aceasta placere, La drept vorbind, un drum pe Ceahlau se si facea foarte anevoios. De hotel nici nu se pomenea prin apropiere, iar in Durauera greu de gazduit, chiliile saracacioase alecaJugirilor nu-ti puteau oferi nimic din eeeace cauta 0 viatl mai pretentioasa. Nu puteai ajunge la Durau decat mergand pe jos sau calare ; drumul era vesnic rnancat de ape, iar podetele de peste pa~ raul Schitului, de cele mai adesea ori stricate. Dela Rapciune Ia Duran tocmai tarziu s'a facut drum pentru trasuri, prin staruinta lui

Gh. Panu, un om de gust ales, care obisnuia

sa-si petreaca timpul vacantei pe plaiurile Ceahlaului si in deosebi la Duran. Dupa 7-8 ceasuri, in care strabateai cu tra-

,Itul cor at zurgalailor, trebuia s,a 0 iei pe la Clselemai curatele din sat cu rugamintea sa" fii rlzduit. Sefacea mare zarva in comuna ca_nd _e zvonea caau venit boiert 'sa uree pe munte. Era lucru irar cand se arata cineva lmbracat 10 straie stramte prin meleagurile acelea .. Astazi, dela Piatra Ia Rap-clune se fac eel
mult 2 ceasuricu automobilul, Gasesti restaurant ,I hotel, ,iar,daca voiesti nu mai faei papas, ai drum bun pana la Durau, unde sepoate gasi Ilzduire bunisoara. Vizitatorii s'au inmul1it~i sporesc depe an pe an, asa ca acum se pune problema unei confortabile. case de oaspeti In Durau $i a unui lncfipltor adapost sus, pe Ceahlau 1). A incqlut sa lnleleaga doar lumea ~i la noi,

cei 50 de km, dela Piatra la Rapciune, druncinat ca vai de .lume, buimacit de nesfar-

u'ra

sa

, tI a cluta s,a,-tiruno1?ti taraealatorind - n:u e un lux, ci dimpotriva, e 0 necesitate isvortta dlnsent~mentuI si datoria de a 0 iubi~i ate

1) Cei dintii 'cui au deschis 0 poled 'buna de urelr., pe Ceahliu, prin Durau, au fast Cnejii CantaOIlnl, vecbii proprietari ai Hangului, Cu vreo 50 de 111 tn urml, Vasile Micarescl.l, . pe atunci suhprefect 1.1 pla,U muntele, a imbunatltit vechiul drum" ficaod " UII. Id.lp09t ..la FAnt~ele., unde este ~ bogat Isvor

d.,"'.

.pl. NlleuAlbuprOlectase:oI

'U'I... t, n

apucat a lucra decaf

sosea buna pe Ceahlau,

deacest

mai ingrijindu"se

mica parte, care s'a

lucru ..

nimeni

simti

cat mai strans legat de tlrana si de su-

fletul ei, Nu e Yorba, ca sunt inca multi Romani, oa.. meni de frunte, carl cunose mai bine Alpii ¥i
italiene decat delta Dunarii sau frornosii nostri rnunti, Avem locuri si privelisti care post sta alaturi eu cele din strainatate, eeeace insa ne lipseste - deocamdata - spre a face din cele mal multe regiuni un adevarat raiu, e numai injghebarea unei mai bune gospodarii. Totusi, nu e greu de vazut ca multimea vizitatorilor, i-a silitin unele parti pe localnici sa faca ei insisi imbunatati ... rile cuvenite, bagand de seama ca drurnetii numerosi aduc veniturl insernnate, pe unde papo .. sese. Cheile Bicazului sunt o pilda convingatoare, Cu ca'tiva ani mai in urma,nuera acolo decat un, singur canton, sus langa Tau si inca si aceta a stat pustiu multa vreme ;acum insa, de vreo 3-·4 ani, au inceput sa rasara ca din pamant fel de fel de vile, oferind drumetilor 0 gazduire b to. r une con ditii1. 1• L" intrarea in Chei, dinspre Bicazul Ardelean, pe unde drumul este ceva mai prost, si-a facut o casuta si gospodarul Paleu, un rornanas vrednic din partea locului, cautand Sa puie la indemana ealatorilor 0 modesta, dar foarte bine ve.. nita ospitalitate, in aceasta parte a Cheilor -unde nu se .gasea pana acum nici -un tel de adapost pe 0 vreme de ploaie. Omit) nostru avand interes lacurile
A I' •

17

vtzitatorii Cheilor, carl yin dinspre Vechiu1 '1I',lt, sa poata ajunge CIJ masinile pana Ia easa reparat xingur drumul pe o distantlde Wto 2 km.. ,sfaramand stancile, care erau in cale, lata cum deci nevoia l-a facut pe Grigore ,.Ieu ,i inginer sl ministrual drumurilor $i aple va Intarnpla ~i co alte Iocalitati. Ceahllul va deveni in curand unel din eele {mal Interesante punete de atractie pentru toti cll'a.. torIl iubitori de natura, dad aecesul lui va fi mai lale.nit 1).. Acestmpote te chiama, te atrage dela departart de lute de kilometri: din inima Transilvanltl,de pe muntii Vrancei, de pe dealurile Ia,llo-r, ea si de pe culmile Calimanilor, ',i in chemarea luieste .atata vraja si ademenirevca ,I celt mal $labanoagepicioarecap'ata aripi~i 'n.ufleti,re de drum. Atata farmec~i rnaretie I~I t:mp.lrta~e~'teacest munte, Incat as putea spune

'''',I

_--ptnt.rutntlia

I) .Numele de "Ceahla:u" d.atacestuimunte

apare

data in documentele vechi romanesti, In ·hotarni'ca unui act prlvltor la Manistitea Bistri,ta,.din It.. (I,. Bogdan, Docum. lui·Stefan. eel Mare, vel, I, pI'l. 22). Numele de "Pionul" s'a dat muntelui ell mult _ Incoace - probabil de catre A:sachi, mal tow __ numele Schitului ~ilivestruzis ~i P~oDul in un aft din t 6'41. Numele de Peonul vine cred dela nu•• I,:5f. Peon, c.a.rese serbeaza la 1 Iunie .. · . ,Int,"un act dirt vremea lui~tefan Tomsa ua deal din .•propterea Schitulu] SiUvestru se chema "nea~~lPeo .. nulu_l" care vafi amintit- numele vreunui "pustnic. ell ., ... nume, trAitor acolo, iu. vreo cri'p,ltura de staudt

'28

intr'o zi senina - OU stie ce tnteles cuprinde cuvantul sublim, Acolo, pe marile in naltimi pare ca insa~ifirea fi se transforms, ~i ea tinde sa pa.$ea,sca mai sus pe scara uDorpreocupari mal senine,· mai pline de omenie si de duiosie, Muntele atat de lncantafor nu e prea tnnalt, abia atinge 1900 de metri 1), dar fiindca de jur lmprejurul lui, pana lamari departari, domina hotarit toatecelelalte culmi, rasare dintre ele urias ca o icatedrala, unde pare ca Dumnezeu tnsusi slujeste .. Ceahlaul, pee 0 suprafatarelativ restransa, des ... fa~oara 0 nesfar!;iitagama de pitoresc si de cu.. loare.Pe alii munti trehue sa alergi saptamani Intregi ca sa pop vedea ceea ce-ti of era Ceahlaul jn doua, treizile,intr'un ·manunchiufer-

ca

cine nu fa urcat -

mecat ..

Simtamantul de singuratate!?i Iiniste, minu .. nata priveliste a rasaritului, in care soarele se inalta impletind _- intr'un zambet trandafiriu hlamida stralucita de aUT si rubin eu care se imbraca treptat tot muntel,e,· dela tacutele .culmi de pe crestet si pana departe in somnoroasele va1 de pe poale,dau imaginea unei feerii .al carei farmec nu seuitaniciodata. In aceste clipe pare ca traesti taina unei povesti de demult, Robit de frumusetea privelistii nu ~i
c--

1) Oeolasul mare are 19t 1

1904.

ttl.

altitudine

$i Toaca

In - tro sa-ti indrepti .mai intai pnvirea

Iacoma:

,j.,

la poale

unde Iicareste serpuirea argintie

III ca le sa 0 zaboveasca ; sau sa urmaresti sus, norama fantastica a stancilor care se inaltap' ..te niste prapastii ce-ti ingheata sangele. Dar nu tee poti indura aa lasi nebagate'n seama nici

• Blltritei ce alearga sburdalnic clnd in dreapta, _.ad in stanga ocolind .dealurile unul dupl altul, It - eire - pareca - anume Ceahlaul i Ie trimite

,o'rnete de jnepeni ce se astern si setneolacesc

, minunatul covor al pajistelor alpine, imbraJmlntea muntelui spre crestet, Aiel, dupa ce a incetat padurea, te tntampina [ur imprejurul viriului grupuri de stand in
I

f rmele cele mai ciudate:

,. Irea Vulturilor,Dochia,

Piatra-Lata, Scalda-'
Panaghia,

Piatra Delunati, Piatra cuApa, Batca Neagra si Piatra urlase bancuri de oonglomerat, Intre mia-II ,l risilrit se arata privelistea Ocolaselor co hrlorAtoarele tancuri ~i politi numite Gardul nllelor, Sghiabul lui Voda si Piciorul Sehiop,

r..

I Cltre Nord, tnspre Durau ,se vede Duruit rCI, cascada care resfira beteala de argint pe ·ptul unei stanci prapastioase, Caderea apei .1- 0 Inaltime de peste' 30 de metriface un omot asurzitor de unde bl~tina,ii ii zie "Du., . Irc'·, iar paraiasului de mai la valeDuI·

~u I),
din 1629 a MinlstiriiBuhalnita, r'b'"du~.e de Duruetoarea de pe Ceahlau i se ·zice

I) Inlr'o hctarnica
UnllUrtllll-t: , 11.

J'- \ii '"Ide

'h.

este un

viet In isvoarele muntilor",

Mlnlstirea

HaA\ului sau Buhalnita

Cumult deasupra intregii cladiri de stana a Ceahlaului, domneste impunator varful eel rnai innal t, Toaca. . .. Drumetii fac 0 neiertatagresala socotind caau vazut si cunoscut Ceahlaul privind numai rasaritul Soarelui pe varf si urcandu-se apoi -Ia Toaca, dupa care se grabesc sa coboare. Frumos e fara indoiala rasaritul, nesfarsit de mareata e privelistea dela Toaca; dar cine n'a vazut Ocolasele si Gardul Stanilelor nu se poate mandri ca a sirntit tot farmecul acestui minunat munte, Pentru a vedea aceasta parte a Ceahlaului-' laturea de catre miaza-zi si apus - se cere sa· rarnai eel putin 2 zile, . . Sub Ocolasul Mare, seaua cea mai de sus a Ceahlaului, este Ocolasul Mic, 0 prispa de piatra care tnconjoara 0 parte a muntelui, formand pe

margine

salba de 7'-8 blocuri uriase ce stau

de'

itt' linie la aceeas ioal time, ca niste sentinele

pe alte taramuri.
La -picioarele lor' se desfasoara covoare de pajisti verzi, inconjurate in cercuri largi de un minunat decor de brazi ce se Jna11i spre cer ca niste suliti fantastice. Sub aceste poieni coboara alta terasa prin care i!1i.fac loc in mers salbatio doua paraia~e: BistraMare si Bistra Mica, sapand chiar dela isvor chei lncantatoare .. Aceasta parte, as putea spune, este cea mai frumoasa a Ceahlaului si tocmai aici putini
I

31

df_B drumetii

""I S). Ceahllul,

ce urea muntele

se ostenesc

avand in vedere nearnul de straturi din care e cladit,se gaseste asezat la rasarit de Unll ce desparte zona calcarului cristalin de 01•• Flisului, in irnediata apropiere de aceasta Ilntc. Deoparte, spre Transil vania, se desfa",Ira la poalele lui, imensele sloiuri de calcar, prttltre care strabate -, in indrasnete salturi ~, parAul Bieaz dand nastere unui lac Ia 1000 ml!1rl lnaltime, ,I mal devale,celor mai fru .. ,maliC chei din tara; iar de ceea parte,spre VI,I~aBistritei, pana la Piatra, paturile de grezie .t.,u illvllma~ite ca niste carti uriase, aruncate til neoranduiala unui sbucium. Int'reaga creasta a acestui munte este fermata dintr'uR .enorm invelis de bancuride conglomerit, prin care strabat petice de calcar cume "latra cu Apa, urme dintr'o imbracaminte mat v.che, ,i din intinse straturi degrezie din care t ,I cUldita, parteamijlocie a Ceahlaului - intre l'uICI"iOcola~e - numita Lespezile, Blocurile de conglomerat, dar rnai ales cele de calcar, descompunandu-se prin actiunea apei esre le-a dantelat 'eLI truda a mii er mii de ani,

drumetii care doresc sacunoasca 0 destrlere mai amlnuniitaa Ceahlaului se recomanda de I'lt It t Cllluza Ceahlaului alcatuita de Societatea de Ucl, -sport ,i muzica din Iasi cum ~i C£llula Jud'tulut Nramt. de Preotul C. ~atasi:l.

-----') Pentru

,tm"••

dau crestelor
• unase,

infa:ti$area

unor ruini de oetati

pe mai multe poteci, dintre care cele mai butte - vreo zece - sunt rnarcate de Societatea de Gimnastica din Iasi. eel mai scurt drum plead din Durau, trecarrd pe la Fcintana lui Macarescu. Sunt vreo 7 km.,

Ceahlaul

se poate 'urea, de jur imprejur

drum ce se poate face pe jos, in 4-5 ore. Un drum si mai bun se lucreaza pe Isvorul Muntelui, in Bicaz. Potecile lnsa care-ti ofera cele mai felurite sl mai frumoase privelisti, sunt: Cea care duce din Buhalnita pe Piciorul Baicului - Rachitis Detunata, 12 krn, de rners ; cea de pe Isvaml Muntelui si cea care duce din Tasca - Chisirig pe Neagra - Turnu lui Butu, la cabana, circa 9 km, P'eaicise poate adrnira minunata prive ..

liste a Gardului Stanilelor,

prapastii fAra fund

~i Ocolasele cu salbele lor de ",Clipe Calcare", Culmea principals a. muntelui sau creasta 0 formeaza varfu] Toaca cu prelungirea prin Lesperi, pana la Ocolase, pe 0 lungime de 4-5

km." ).

Din aceasta culme se desfac, de jur-lmprejur, ca niste uriase contraforturi, alte culmi secundare cu numeroase povarnisuri pana jos in vai.

In ce priveste

vegetatia,

muntele formeaza

1) .O. Macovei ~i I. Atanasiu, "Zona interna a ru,ulut in regiunea vlUer Blstncioara si Bitar'. .

',IUtudinc If PI foioaselor in care domina fagu1. Unneazl apoi regiunea Subalpina, care se .. pAnl la Panaghie, (1500 metri altitudine) .• r.tterizata prin padurile de bradce imbraca II "Itcle Rr.giunea a treia cuprinde varful ell tufisurile " pl,unile alpine. Vegeta tia acestei zone are ,""Itll asemanare ell vegetatia arctica. Plantele "IlfllC aici strans lipite unele de altele, sprea • .pAra de asprirnea vanturilor. Peme de muschiu, " afine si de merisor sunt imprastiate pe plat .. 'O'rn,.l superioara a muntelui cu infinita bogatie d ' euloare si poezie, ca pe un divan imens. Pertea aceasta cuprinde doua etaje: eel in".rlor se caracterizeaza prin frurnoasele tufisuri de [neapan, enuper si Tiliac demunte .. TufisurUI acestea, care inmanunchiaza adesea arbusti de "•• muri deosebite, se subtiaza din ce Iuce catre unde nu mai pot trai decat exemplare pi,.rnleite, in tufe mici 1). Dela limita acestor arbusti se lntinde, paul -"It nemarginitul covor al pasunii alpine stropit ·ftl mlnunatele colori ale feluritelor soiuri de flori irlcteristice locului,printre care domneste cu

't , r'aiuni

deosebite, Incepand dela 500 metri si parta la 700, se intinde, pe poale,

va".

(Pinus Montana) joaca ~nrol foarte ,._port,nt tn fixare.a zlpezilor pe povarnisurile Ccah'Iulul. ceeace face ca pericolul avalanselor, adevarate ..... orO(lrl In Alpit sl nu poataavea toe pe acest munte.
fMot\l1

I) Jneaplnul

c..

Uatul

Palatul CnejUQ!'

84

tapta,

o aristocratica modestie cea rnai distinsa dintre ele, flo area reginei. Cu atatea comori de pitoresc si poezie nu e de mirat ca Ceahlaul atrage atatia drumeti desi nu of era IDCa toate inlesnirile cuvenite pentru cei ce se osten esc sa-l vada. Poteca cea mai scurta care e si cea mai batuta trebuie lnbuna-

mai ales intre Durau si Fantana lui

Maca-

reseu, indulcindu-se prin serpentine urcusurile prea tan. At doilea Jucru absolut trebuitor ar fi ridicarea sus pe varful munteluia unui adapost in care drurnetii sa poati1gasi camere curate si lncapatoare. Natura s'aingrijit de trebuintele calatorului mai mult decat oamenii, pentruca Ceahlaul prezinta chiar pe varfui lui minunea unui bogat

isvor,Fantana

Reee.

Astazi, pe tingaadapostul dela Fintana lui Macarescu, care e la jumatatea drumului ce duce dela Durall, se mai gaseste sus, pe culme, tntr'un lac ferit de vant sl in apropierea unui Isvor, 0 cabana. Are doua Incaperi si foloseste dlltorilor. mai ales pe 0 vreme aspra 1).
1) S'a ridicat in 1914 din initiativa unui comitet compus din d-nii: 0 ... Cadere ~i L Praja profesori la Iasi, Dr. I. Costinescu, ing. D .. Bals si ing. NlculescuDaeu, sub presedintia d-l ui general dr Vicol, fin al [udetului Neamt, Este proprietatea Societatii de Gimnastica din Iasi, a1 caret Presedinte e d-l Osvald

•*•

Racovitl. - Tot din initiativa acestei societl11 s'a tiplrit si 0 foarte buna "Cltluzl" a Ceahlaulu], .

35

Nu far~

dreptate

cei vechi

socoteau

c~ zeii

loeuiesc pe variuri
dIcit varful de

de munti.

Daca Dumnezeu
muntelein-

,t-aralege un loc de salasluire in lumea pamanIfllcit, n'ar fi altulmai potrivit Atotputernicului,

munte, pentruca

-'.mnl

pate, tnseamna liniste si inaltime, in... in

.... mnl senina bunatate si iubire de oameni. Scrii tori i Oreci din antichitate spunca
Inljlocul pamantului locuit de nearnurile

Geto-

()aceseridica
dfJllrt~ri,

ca pe

un munte Inalt, vazut dela mari

langa acest munte,

porul it socotea sfant, curgea 0 " eA sus pe varf i~i avea altarul marele preot lnconjurat de sihastri. (J/h111. cand specialistii vor dovedi altfel, socot I acel rnunte sfantal strarnosilor nostri nu este Hut decat Ceahlaul, al carui vsrf se zareste de Jur lmprejur dela sute de krnvs] pe langa care urIc apa Bistritei, a carei vale forrneaza un trlvC!chiu drum 1).
I) "Corlbierul de pe Ma.rea Neagra - rice Oh. A.I,'hl .. ....vedepiscul _ lnalt al acestui munte dela It.tnll Mangalie.i ~ipana la Cetatea Albl. Locuitorul ft. ,tt \Irmudle Nistrului vedesoarelea.punand dupa fIt'I.'h.~ acestuimunte, iar pastoral nomad, dupa ce hl.'nat turrnele sale pe campii Bugeacului, se in.. 'Int} cltre casiav.and in vedere varful Pionului sau "..;,.hllul. tntocmal precurn ocorabie se orienteaza dupa IUttitnaful'uluica 51 intre tn port" Nouvelles HistorlII' I. I, lasNY, pa,.36. CII ma' Inure poet al neamului nostru vorbeste cu un .Un,". de ~'fintenie despreacest munte. Du.pa ce

pe care poapa mai mare

,I~.

36

ca

Muntele -

acesta despre care Strabon ne spune

ce lnseamna scoica,
astfel, credem, de fusese poreclit

.se numea Kogheonon -

carapace

catre negustorii care cu cateva sute de ani lnainte de Hristos, plecand din cetatile lor de pe
$tefan Voda coboara din sus, pe incantatoarea vale a

Bistritei, zareste in departare un munte al carui crestet se ridica peste nod. Atras de jnaretta vedeniei Spre cul mea jnaltata, EI aj unge deodata lata vede lumea toata
~j

(Ceahlaul},

'$i fa.candu-~i ochii roata

Vede codrii cumcoboara Dealeu deal, tara eu tara Resfirandu ... pe ~es se
Unde raurHe ies ~i pe varfuri de paduri M.an.astiri§i 'ntarituri

departe se tntind sesuri Ce eu ochii nu le masuri Vede targuri, vaduri, sate Uncle raul eela sfint 1) . Pe campie presarate, PaTea ese din ,pamant; \!edemandrele cetlti Colo in zarea departata Stapanind .pustietl11 Vede turmele de, oi Nistrul mare i s'arata, Cu ciobanii dinapoi Dinspre 11rile tatare $i departe curge'n mare. Cu fluiere ~icimpoL lar Seimul sburand deasupra lui Stefan Vodl. il.

spune:
Si traesti, .MariaTa! csu lumecafizare Deja Nistru paul lamare Fi .. i odata ochii raatl t
(MUfatin $1 Codrul,
.

C' aceasta-i Moldova toata!

de Mih. Emlnescu).

1) Raul Bistrita.

i')"

57"

malul MArii Negre, vor fi ajuns tocmai prin aeeste tndepartate locurl urmand vechlul drum de legatura cu nordul Ardealului, drum care treeea pe valea Cracaului si de acolcspre Tul .. pe., pe valea Hangului, unde si astazi se mai

pI.'treaza inpopor

numele de "CaleaMare" 1).

l) In parerea cl_ Ceahlaul va fi fost ace! munte, CfJlhso:n, pe care cei vechi credeau di locuia Zamolxis

,I

din pesterile lui i$i afla odihna marele P',cot Deceneu, al Dacilor,cum ,i tn legenda Turnului hal Budu,Eminescu $i.aglsit isvor de inspiratie pentru lana dfncele mal cunoscute poezii, Strigoii. Arald pleaca in cautarea unui vraciu spre a-i reda "lit 1 logodnicii sale care murise, Ajuns Ia poalele unui "U"h~.. dupa truda unui drum lung si primejdios, se , .. "te deodata in. fata unei ariUa.ri ~ ce..i ingbea'ti. till",. de" groaza. cl lntr'una

jilt taiat in stAncl sta tap an, palid, drept, .• lJM cirja lui in mana, preotul eel pagan, III (til veac el sade astfel, de moarte uitat, bltran; ,.''''''''

,_ pll'te Ii creste mu~chiul~i muschiul pe al lui ·san, I.rbl Inplmant i.. ajunge ~i genele la piept". nil ranulinduio~at de rugamintea regelui, coboara

.at

lullndmile unei pesteri, unde aprinde candeli sfinte ,. t"'f' IjutoJ;ul zeulut celui puternic, lui Zamolxis. In vArtcj de nlpraznica furtuna, in vuetul ~i cutre .. ... ,ul .UhUlor lumii, rasare in noaptea wdanca umbra 'N' ,I lun,iuoa.sl a tinerii regine, care-l imbrati~eaza III At .Id ..trccurAndu-i in trup fioruI mortii. rege dupa ce rataccste 0 vremeiotr'o Jume (lIt" " .. -I .nai lega. nimic i$i daruise doar su".hl' ,,"lftUOr lntunericului _" ia, alaturi de logodnica

Itt

".t.I",.1

.. ~ " •• " drumul

•.f.' f rff'

CI

viejJia cuaripi

jnuntelul

carunt .

flra numar;

nu numai Ia peale, ci pW sus pe varf -- s'a pastrat 0 veche traditie despre viata religioasa de alta data,avem dovada in toponimiamuntelui, in multimea feluritelor 13.casuri de rugaciune necontenit ridicate si ingra-

eli

pe Ceahlau

rnadite pe el ~i din [urul lui si apoi, in unele obiceiuri stravechi cu caracter religios, pastrate in pepor ~i din care se vede ea munteleecesta

si astazi este socotit de localnici, sfant, Suntatatea locuri, pesteri, stanci ~i isvoare,
care din celemai
calugari:

vechi vtimpuri au numiri

de

Pestera lui Vucol, Pesters lui Ghe ... deon, Pestera lui Gherman, Poiana lui Gherasim, Poiarra lui Ohenade, Piciorul Sahastrului,
Par-aut Calugaruluiv Obcina Chiliei. Ptciorul Maj ... celor si Serafimavmai toate cu frumoasele lor

legende ..
Insusi varful

celmai

inalt

al Ceahlaului

se

Caci caii lor alearga alaturea 'nsp.llmati4'. Cum mergeau ei ca vantul, deodata.sez~re$te ad·anc de noapte roseata diminetii,

1.11

".Arald! strtga craiasa, las' fata sa'mi ascund N' auzl tu de departe cocosul ragu~ii? 0, zare de lumina s'arata'n rasarit, A~ zilei raze rosii in inima-m] pitrund". Ei sboara, vijelie, in inco,rdarea mortii spre pestera ad4;nca unde batranuI preot le deschide portile grele de araml ~i astfel: .,Pe vee! pierlra'n noaptea, maretQJui morm~rd In sunete din urm~ patrunde'u fire cant, [elind-o pe craiasa ell chip frumos,i sfant, Pe.. rald, copilul rege alcod.rilor A de brad".

39

unneste "la Toaca", pentruca, pe vrernuri, de 'I,el se dadea prin sunet sernnalul rugaciunii ,Intru sihastrii ascunsi prin cele pesteri din jurul rnuntelui. Cea -mai uriasa stanca, unul din

pi curile rnuntelui,
N'lclitoarei
,
Y

poarta

din

vechime

numele

de Dumnezeu "Panaghia". Numele Panaghia dat pana astazi acestei stanci, it im in hotarniceIe, prin care domnii de prin

aeul al XVI-lea si al XVII·lea intareau

dreptul

II ,It~panire aI manastirilor din jurul Ceahlaului mosiile lor, in vechile hotare. Urrna despre 0 batrana viata religioasa aici , e si faptul, istoriceste dovedit, al existentei ,Ceahlau si pe poalele lui, Inca de prin veacul I XV-lea, a mai multor manastiri si schituri

din care unele.mai dainuiesc si astazi, Manasti-

Poienile, care prirneste danii dela Eremia Movill (1599); Manastirea Hangului, Buhalnita mai tarziu, a fost ridicata de Miron Barvschi (la 1626) pe locul alteia, ell mult mai the; Schitul Hangului in apropiere de Durau, o biserica, ctitorie din 1629 a Hatmanului heorghe. Acest schit nurnit si Pionul,se stie .vea 0 biserica de lemn cu mutt inaintea ctil'

riel Hatmanului. Mat avem apoi Duraul, asezare rnanastireasca

, I veche decat actuala biserica ; Schitul de maice fla, din Rapciune ; Schitul Casiana din satuI I ~i schitul Cerebuc, care 5' a facut dupa 04 de catre cllugarii dintr'un alt schit numit

hutrul"
.

Aceasta sahastrie,
ar fi lncepand chiar

dupa cum spune tradi tia,

din epoca descalicatului.

Schitul care era aproape de varful Ceahlaului,

sub stanci, a fost risipit de 0 avalanse tocmai tntr' 0 zi de Pasti, Un fapt istoric, si unai caracteristic pentru vechimea unei vieti religioase pe Ceahlau, ni-l arata un Hrisov din 1458. Stefan eel Mare recunoaste Manastirii Neam .. tulu! stapanirea peste un sat sl peste Manastirea din Hangu "in vechile ei hotare' 1), eeeace Inseamna ca in Hangu, pe poalele Ceahlaului, inca pe Ia inceputuI domniei marelui Voievod exista 0 sihastrie ell mult mai veche, Inzestrata cu averi ~i mosii. Tot in regiunea Ceahlaului, de Indata ce s'a organizat principatul Moldovei, Domnii au luat in stapanire toate pamanturile si satele si le-au dat manastirilor de acolo, cum $1 unora din boierii de frunte ai tarii, sau poate ca acestia le aveau de mai lnainte si Domnii nurnai Ie vor fi tntarit stapanirea, Gasimsi astazi nume vechi de dealuri si poieni care apar ~i prin documente C1l 3-4 sute de ani in urma si anume: Dealul Boului, Piciorul

Baicului,

Poiana

lui

Retes,

Dealul

Cozmului
lui Bu-

sau Cozmita, dul.

Dealul Herman

si Turnul

1), I. Bogdan: 01.. I, pag. 6.

v

..Documentele

lui Stefan

eel Mare"

prin secolul al , V..lea gasim ca, pe vremea lui Alexandra eel ·un, era un boier de seama cu numele Baicu, ruia Domnul ii dadea, lui si urmasilor, "pen't'N ale sale drepte si cu credinta slujbe ce a sluJft! IJlrintelui Domniei sale cum si insusi Mariei I •• rnai multe sate din judetul Neamt 1). oieri mari din nearnul lui Herman gasim -menea inca din timpul eelor dintai Domni ai de

In documentele

rarnase

., HI Retes, a fost imulta vreme parealab de am1 in timpul lui Stefan eel Mare 2) ot astf'el Cozmita, Budulsi Boul sunt farnilii
,J

boieri stapani de sate si mosii prin seeolul XV..lea si mai tarziu. e mai toti acestia ii gasim miluiti pentru dlnta lor catre tara si Domn cu sate si rnosii :H dlferite parti ale tarii, cu deosebire in judetul, mt. Ba inca, intr'un act dela 1638 se arata I murit de "curtea lui Boul", tocmai acolo nnde ,tzl este dealul cu acest nume, in Satul Sacul d Ceahlau ").

'I.

1) M. Costachescu:

. ) Numele de Retes dat unu.i sat din aceasta parte

vine de Ia numele propriu Retes noscut boier) si nu de ruteanul Ratus, care inIbnl han sau carciuma. Oriunde au existat astfel t,rAtc~eu. in judetul Neamt, Iocalitatea nu poarta lor,

.a. 427 .

Documentele

Moldoven~ti,

vol,

socot

ca

flume.

) Huletinul lui Ion' Neculce, fascicola '5, anul 1925, :J IJ. At prin care Vasile Lupu tntareste Manah H Poienil d pe Ceahlau, mosiile sale.
, I

D rpa cum. unora dintre boieri, au iteji cum. h se punea la inceput, le daruiau Domnii sate i mosii in spre granita de rasarit ell lnsarcinarea de a apara hotarul de navalirile Tatarilor tot asa le a fl da t altora m0!11i !? in munte sa-si fad sate ~i sa apere t.ara spre apus Dar pe langa materialul istoric, care do edeste inflorirea unei vieti religioase si chiar a nor stravechi proprietati de pamanturi pe poaIele Ceahlaului s'a mal pastrat in popor ~i o o eama de legende care ne orbesc din mO~1 tramosi despre acest fap . Astfel, roiu amino in deosebi Jegenda Serafimei a Sahastrului~i e.. genda Turnului lui Budu. Pe cand Dura 1 era schit de rnaice - si sunt dovezi ca In echime pe poalele Ceahlaului erau mai multe schituri de rnaice _- traia in mune o pustnica nurnita Serafima cat petrecu e ea in lume i 1 Incarcase _. se vede - sufletul ell grele pacate si acum venind la cain a ravnea ferbinte.Q lata sfanta ~i iertare dela Dumnezeu. Adapost Ii era scobitura unei stanci iar asternut nr schiul, care cres e din belsug pe munte trudindu-se astfel zrua i noaptea 10 rugaciun i viata pusniceasca Rasadea pomi roditori prin potent, li curata pe cei batrani, facea sipote pe la isvoare, punea punti - dupa puterea ei peste par,aia~e, avea mila de vietuitoarele sal .. batece, care adesea Mineau din mainil ei, F aptele care ..i apasaucugetul si pil da sfin ilor, despre care auzise cetindu-se In biserica,
j

43

o flcea s~ se roage cu lacrarni

III

fie invrednicita de 0 moarte rnucenlceasca, daca ii va fi ingaduita ispasirea. Mergand odata prin padure, a dat ell picioa.Ie intr'un fier de capcana, pusa de un vanltor

,i ea

sa

lui Dumnezeu

• prinda

ursi.

A,a a fost sfarsitul Sarafimei. Se spune ca I"! locul acela, care si astazi po art a numele ei, t.tI faCtIt multe aratari ~i semne minunate. Despre Turnul lui Budu se povesteste din

h.trAni ca pe vremea lui Alexandru eel Bun, P intrc curtenii cei mai de vaza ai Voievodului un tanar numit Budul, pe cat de rhipes

• ,i
,II.

.tAt si de viteaz. Ispitita

de vrednieia

lui,

lnnlnita Ana, una din fetele lui Alexandru Yhd~. seindragosti de tanarul boier jurandu-si ~." ndoi nastramutata credinta pana la capatul

¥t

. And se socoteau mai Iericiti si se pregateau .trAlucita nunta, iata ca se vesteste 0 incal .. r la hotarul jarit. Iudu I ,ca eel mai de frunte dintre ostenii vretI. nu putea fi decat intaiul la locul primejt t. A fost lupta crancena, dusrnanii au fost ''''t1KA ti .dar soarta n' a Ingaduit ca viteazul sa "111 relntoarca, multime de petitori, boieri de tara si crai . tul, 0 eereau pe Ana de sotie, insa Domnita ,II nelnduplecata in tinerea juramantului dat. nldlljduita ca Domnitorul hotarase nunta cu - II Impotrivirea ei, Ana ceru ajutorul unei

,Uonrr.

'I!!II

..

••

il aduse in adevar pe Budul, dar logodnicul era arum strigoiu, Budul 0 indemn,l pe Ana sA plece cu el, eeeace si f~cu nefericita Domnita, tndupleeata de chemarea iubitului. Sgripjuroaica

~i asa, arnandoi, calarind de cal, i,i luara sborulin

pe

n§.lucl in chip

spre munte, unde

erau curtile lui. Linistea si pacea unei nopti frumoase se prefacuse in fior si sbucium. Luna, in slabe Iicarlr], cemea pulbere de a.r.. glnt peste turle de biserici si casute cu ferestre ce clipeau ca niste ochi ce nu g:1sesc odihna, Infricosate visuri turburau capltaiul bietilor oameni truditi, peste care un vant rau pare ca trecea invaluidu-i. Vedenia fermecata depana me-

reu vazduhul peste cam'pii ~i sate. para~.. sele somnoroase alergau ingrozite ascunzandu-se printre frunzisuri, insa~i codrii bltrini, adormiti ~i ei in cantec de isvoare, se invalma~eauincordandu-si coamele uriase inpotriva vedeniei ce sbura spre varful de munte, unde fereastra unei case licarea ca lumina unor stele, agatate sus in stanca,

Trecuse mult de miezul noptii ~i tocmai cand

ajunsera deasupra Ceahlaului, in faptul diminetii, au inceput sa cante cucosii prin sate. Deodata se auzi detunatura infricosata. Fugarii s' au prabusit prefacandu-se in stanca. Se vede rasta.zi pe Ceahlau a piatra uriasa, care de sute de ani poarta numele de -Tutnul lui Budu, iar .-din uricele dela Alexandru eel BUD,

• miirturise~te

ca

in adevar,

printre

eurtenii

era un boier cu aeest nume, Oar nu numai Tumul lui Budul ne vorbeste d -pre oameni si timpuri de mult apuse ;mai unt pe acest munte inca atatea locuri ~i nume, .r aprind in chemarea trecutului 0 scanteie d lumil1~ peste vremea invaluita inca de multe tlhle ale inceputului istoriei noastre,
alta creasta de rnunte, se ridica Dochia, hl"ul de piatra al fetei de rege, care - ca J t tll ei - pentru a-~i apara cinstea si mans'a imprietenit bueuroasa cu moartea 1). I 1"0010, din pestera Sahastrului, pare ca se d " acum, iesind umbrele taeute de pustnici -I bl c:a sfintii de pe icoane: unii, primitori de t lint, adapostesc in crapaturi de stanei pe , - ttl din satele de departe ce se zaresc in dl focului care le mistuie, pe unna cetelor ,ne lncarcate de prazi si robi ; iar ceva mai -Irt~t alti euviosi lncovoiati de rnultimea anilor
0

Ilnmnului,

Pe

d,'

de pe Ceahlau numita "Dochia", N, 'h"tlu,tlnu crede ci este, ca ~i celelalte "Babe" din f ~ ,ltI. unul din monumentele •• megalitice Inchinate '~'h'I, •• u Mamei MaTi, zeita de frunte a stravechilor at cestui pamant, Dimitrie Cantemir ~i mai

.) t"'J1re.

stanca

...... A•• dd

-."."111
....

k.,....
"'"",

u crezut acelas lucru.

u. rnai sunt il Prelstorica,
1

(;r.hl

nlste

stanci

tn

forma

de

unlit - de oameni' "La Scaune". No Densusianu

• 1.:I)a

__

PI~t,.t lB. II.

,en

pag. 463 crede ca acest de popor din stravechime, aminteste are in vechiul cult at popoarelor t stavlrfuri demuati.

plang ,~i se roaga

pentru

pacea a teats -iumea

$1 pentru tara aflata

ingrea

cumpana.

De unde vine melodia ce umple vazdubttl? Sus pe 'vAriu! muntelui e Toaca.Main~le slabe de post, dar Indemanatice la lucrul bun ale unui calug:lr, indeamna pe pustnici mereu Ia rugaclune, in ropot de vers rasbatator, caruia _- panl '1 man. cepar t· an• - .... v raspuntd hauril d - .... ..... ,- rtelui a u· '..aurtte mUD,e-UI cu glasuri nenumarate .. Ceahlaul este soeotit

decat foarte rar'cu al ti munti, Astfel din timpuri stra vechi se obisnueste prin satele vecine datina mostenita poate tocmai dela locuitorli pagani de alta data, din preajma Cea .. hlaului, ca odata pe an" de Schimbarea Ia Fata, sa se urce lumea sus, p"e v.arf, unde dupa ce un preot :savar~ea 0 rugaciune, urma praznic pepajiste $i apoi jocuri .$1 ehiuituri de clocotea vaz .. , duhul, Inca de cu noaptein dimineata zilei de sase August, se ridica sus pe munte,in port de
·b~t· sarnatoare,
v-

de popor ca un toe' stant, ceeace nu se intampla

p.an_a

in ziua deastlzi

,~,.. d - - xt _.. t l · -d rorurr xie sateru Ina.""'rnnuu ..se d' oeaA. -

supra sat cu sat. In jurul acestui munte s'a perindat 0 vial omeneasca in chip necurmat chiar din epoca P ,gaDa si pe stratal vechilor credinte, crestinismul si-a suprapus viata, din lmpletirea careia u ceiace fusese alia data, ne..au -ramas Iegendele ce au ajuns si panaasta.zi.

V ALEA BISTRITEI
(~um plrase$ti orasul Piatra, la doi chilometri pr 'pus, pe soseaua nation-ala, se vad stand ,.tltn fata, deoparte si dealta a raulul Bistrita, piscuri: unul numit Batca Doamnei, un , .tlncos de deal ce iese lndraznet in calea f t 'tei si pe care se vad unnele unei asezari l"hnice ;ceillalt, e Troianul, al carui nume .... nU al duel - fara indoiala - la deseoperirea .,rzliri stravechi, de care par a vorbi ,~i Id(',I~ din partea locului, 'I). un mers de jumatate de ceas, esti pe k..,,, den lului Batca Doamnei. Privelistea se 'l,u.tA. de [ur imprejur; dar mai ales spre __ ..t.tuarr. vale a Bistritei, in tot lungul I. '\·~'rea ei dintre muntii Tarcaului, I'"t tI- ,Ie tot, in zarea apusului, Ceahlaul C'. un urias incremenit,intr'un gest IIlll"" mlretie. Dealurile ce coboara din , i"r'I,..IUi se tnlantue devale, deoparte $i I~"tri iei, in valuri nesfariite ce par
_ .. -11 •• _'"

n. •

sub puterea unei maini nevazute. Vezi apor pana la marl departari cum seoboara apa printre munji ~i sate in sclipiri d·eargit lncolacindu-se ca un bala ce vlillecu gatul deschis, drept asupra atcei, care-i ta impotriva cu aspri eolti de cremene. Lupta apriga dintre apa si patul de stan ca. al dealului ti... spune clocotu valurilor de jos, o a caror urlet prelung ajunge pana pe inaltimea culmilor de munte E adevarat ca Bistrita lese lnfran a din aceasta naprasnica lupta, oeolind manioasa coltii dealului, printr'o larga cotitura; dar~i semetul ei protivnic a trebuit sa-si plateasca hiruinta cu au Inghetat
bucati

ca

de mii de ani Pa macinat fara odihna furia nest~panlta a apei, si cine stie daca, pana Ia urma, nu-l va narui de Istov .. Batca Doamnei, din muntel ce va fi fostodinioara nu a mai raffias astazi decat ca un pint n ascutit de stanca, sapat de 0 parte de paraul Doarnnei, jar de _cealalta, ros de alurile Bis ..

Intregi

din trupul

lui,

pe. care

vrerne

tritoL
de deasupra, de pe mama dealului nu se mai vede decat 0 ingusta platforma, s b care straturile de pamant ce s'au naruit, stau ingenunchiate in cateva rinduri de praguri Din podlsul

tnellnate spre apus,

Si nguru 1 loc pe unde se putea urea omul

pe podis, era eulmea, prin care dealul se lug! d sirul rm tilor ecini. In toate ee elalte plrti

Blttca Doamnei e rnarginita de prapasfii greu de lnfruntat, Se deslusesc bine urmelc a trei santuri adanei, care aparau cand-va singurul drum ce urea pe cetatue ; la 0 adancirne nu prea m-are in parnant, se gasesc multe cioburi de oale isi lutars din casele care co rnii de ani in urrna, alcatuiauaici, o asezare orneneasca, bine aparata, Pe Batca Doarnnei si imprejurimi se vad multe ._plturi 111 pamant. Oarnenii au apucat din batrAni ca pe Batcaiaceasta arfi trait candva 0 Doamna, care-si avea deasupra muntelui palate ,I beciuri adancl cu mari bogatii ascunse acolo, 8. avea$i un pod de piele de hivol asternut

peste apa Bistritei,

eu un capat pe Batca,cu

ooliialt pe dealul de dincolo, pe Troian, ce III drept in fata, la aceeasiInaltime. Multi au cautat comori, dar unde a fost chip II puna mana pe ele? Cand .ajungea bietul om

eusapatul
'"tlmpina,

pan~i la usa beciului,

drnemtuc nmul in f iremul t a vrerne ~ Clttiva sau apucat odata sa sape ln rpreajma eemorilor de pe Batca Doamnei si cand sa zica ,blttli oameni, Doamne ajuta, i-a cuprins 0 bui .. ,nlceala de cap ca ri'au rnai stiut ce-i cu dansii,
Tocmai intr'un tarziu s'au trezit 1a rnari dcpartari,

ori un buhaiu ros, si..l lua pe fuga de nu-si mai venea

nurnai iaca-l ori un afurisit

_.unde

sapasera, unul la rasarits! unul laapus.

Comorile, se vede, 'au, un blastem si din rnana Rfcuratutui, care Ie pazeste, till poate nimeni s~
-4

le scoatav Beciul ell pncma ar fi chiar in fata Batcei, in stanci, dar vrernea I'a astupatcu pa ..

mant $i padure.
Trecand
pe dreapta

pe valea apei in sus, dupa

ce la~,i si Pan-

Bistrita,Ctitoria
manastirile

lui Alexandru eel

Bisericani

Bun, lntarnpini

garati,
Manastirea Bistrita fiind pe vremuri una din cele mal bogate din tara, inca de Ia lnceputul ei a -adaposttt un numar mare de calugari, dintre care unii, ravnitori deo via ta~i mai singurateca s'auretras prin ,muntii dinapropiere, unde au gasit locuri mai prielnice pentru 0 viata Iinistita si au intemeiatacolo Slhli.slrll, care mai pe urma au crescut in Manastir·j eu multa vaza, asa cum au fest Bisericanii ~i Pangaratii,fiiceleBistritei.vcum Ii se spune in doeumente.

Lacasurile acestea mai noi, prin sfintenia vietH calugarilor"au ajuns la randul lor sa.. l faca ~ si ele 0 mare fairna in tara. Pe atunci viata
si cuvioasa se bucura demulta cinste, sl segiiseau lndata bcieri si Domnicare trimiteau oameni de incredere~i priceputi, sa rio. dice biserici frurnoase de piatra in locul sme .. ri telorbis eri cute de lemn, p e care saracia si..
o

curata

hastrilor nu Ie putea face mai incapatoare decal cea mai umila casuta taran eas car de astazi, S'a ridicat in 1512 0 biserica de piatra la
Biserlcani ell cheltuiala lui $tefanita V.V., iar la Pangaraji alta, deciitre Alexandru Lapusneanu, in 1560.

01

printre icalugarii de 18 Bisericani 1) aflarn ca un pustnic Iosif, de neamul lui Roman, dupa ce a trait 0 vrerne lntr'un schit din pustia Iordanului, s'a retras III tara irnpreuna eu cativa din ucenici ~i s'a .,ezat in Ma.nastirea Bistrita, vestita pe atunci In toata tara Moldovei.Dar Iosif si cu ucenicii lui, deprinsi eu linistea pustiului, s'au sirntit turburati de freamatul unei Manastiri bogate, cu calugan nunlero$i$i cu multimea InchinaPotrivit traditiei pastrate

torilor, care veneau aici din toate partite spre a, tngenunchia in fata icoanei Sfintei Ana. Dupa si-au luat binecuvantarea cuvenita de la Starer, t1u ureat sus in munte si s'au oprit un de sunt . Ilericanii de astazi, loc ce vtinea tot de mosia IItr.ftei.
in stancile muntelui, Sihastrii , e in __ osebite locuri pe varfuri de munte si ',llmai Sambata si Dumineca se tntalneau la pest r., pentru rugaciune. Dealurile din apropierea acestei pesteri, si Ilzi poarta numele de Metodia, Varnava, Petru, Y rehle, Simon, Gherman, Pir si Grecu, am inIJlndu-nc de tovarasii lui Iosif, De,i erau numai 0 de oarneni, s'au ho. 'rtt BI·~i cladeasca 0 bisericuta si au si purees

rl

Au avut multa vreme loc de inchinare

ope~locuiau fie ..

mana

Ochire Istoriclasupra , \lId de Arhim. Partenie,

')

I ,.,.

fondarii tiparitii

Monastirii Bisela Bucuresti la

52

eu slabele lor puteri de au ridicat in 1492 temelia blsericii pana deasupra pamantului, Pe cand era Domn in Moldova Stefan eel Mare, se intamplau dese rasboaie in tara, incat pustnicii, ingroziti de nestatornicia vrerniu ~iide tulburarile paganilor, s'au hotarit sa paraseasca Bisericanii si sa se retraga la Sfantul munte. Cum scoborau ei devale, nu departe de pestera, pe Valea Rea, izbucneste dintr'un stejar 0 vedenie ca un fulger si nu mica le fu spaima cand iata i.i se Infati~a 'inaintea ochilor Adapostitoarea eelor necajiti, Nadejdea desnadajduitilor, Sfanta F ecioara Maria. Standu ..le in cale cu 0 cautatura blanda li lntreba, de ce pleaca de acolo, si in duioase cuvinte i-a indemnat sa se reintoarca in munte ca si acolo este gradina Sa. Vedenia stingandu-se, pustnicii au lacramat de .'lui Dumnezeu ca le-a bucurie, ~imultumind desooperit voiea sa cea sfanta, au savar~it lucrul bisericii tncepute, Locul unde Maica Domnului li s'a aratat pust .. nicilor este cinstit si astazi, stand acolo lntr'ut stejar batran, 0 iooana a Preoistei, inaintea careia oameni veniti de la mari departari, aprind zilni lumanari si candele, Pe la 1782, biserica fiind veche ~i neincap: toare, egumenul de atunci Ioilc a stricat-o pall, in temelie ~i pastrand nurnai pridvorul a facut biserica .noua, Pietrele de pe mormintele ct ii( rilor vechi,. unele s'au zidit in pereti, iar a lt« s'au asezat pe afara, Osemintele gasite s' I

.trans

si pus in zidul pridvorului, de pornenire pentru

o ieoana a Preacuratei.
rugaciuni

acolo unde stA Aici se faceau - zllnic cititorii

si inzes-

triltotiiBisericaniror. Buna datina s'a parasit d... mult, La Bisericani au facut inbunatatiri si au daruit seumpe odoare Logof'atul Patrascu Basota cu lutia sa Grozava, la 1627; Torna postelnicul cu .ut" sa Eftimia ; Dumitrascu Stefan, rnarele lo-

.urlt ell sotia sa l\1aria la 1631, Dumitrascu

h'lhtl~
ell

Ileana~i Dumitrascu Soldan, Cei mai tI, frllote boieri ai jarii, din farniliile Cantacuzino,

1J.,otA~iBuhu~,au ajutat cumari averi ridicarea ziduri puternice in jurulManastirii, ell

""U,l
.wit

__""

turnuri

de aparare

la fiecare

colt.

V,.Urrnicul Iordache ell sofia sa Ecaterina au pridvorul bisericii $i· trapeza. t. I R21. in tirnpul eterieiv manastirea a fost ",.11.',1 til' nlt~lt: din v.eChile a d.oare .. ctito.~e~tl,

• tier nu mai rarnasau fast topite ~1 prefacute '" hurt·"ri Hoi de catre stare tiiv eniarnin ei Nicon

n'a rnai ramas -... .. hhu-rira uitata, si amintirea stearsa a lII·t\-t,,, 1urare cei de dernult obisnuiau sa
r'·t4IH·'l'~;1 fost vodinioara,

.'''.''''1 r 11intrc

.1""

1·838 si 1854 .

fII' ".. U'

I'

uln,"11 it, si sirn tire crestineasca.

I.... '''~'tls _""""'1

ttl'"

•
S('

••

vad

inalbind

zidurile

-'i ,."

I'r dn.~apta, nu departe

Uti

uu-uuuiu

de sosea, at Arhirnandritului Var-

nava egumenul Manas irii Pangarati, adresa Mitropolitului Sofronie, spune ca pe la 1432 in zilele lui Ilies V. V. a venit de la Manastirea Bistrita un caluga cu num Ie Simien si s'a asezat Intr'un loc pustiu, intr'o crapatura de stanca pe coasta muntelui Parul, unde a intemeiat o mica asezare monahiceasca numita multa vreme Sahastria lui Simien, Pustnicul acesta, ajutat d ' Stefan eel Mare, a ridicat deasupra pesterii bisericuta de Iemn, careia - in urma unei aratar! ce 0 a usese In vis - ·i-a pus hramul Sfantul Dimitrie, In timpul rasboiului dela Valea Alba, .0 ceata de Turci a patruns pana aiel sl au dat

foc bisericil. o traditie privitoare la aceasta manastire 1) arninteste ca enind odata Alexandru Lapusneanu in Targul Pietrii i s'a aratat ~i 1 i in is Sfantul Dimitrie si i-a spus sa-i faca biserica Ia T'angarati, Lapusn anu a rnai arnanat dar dup an in urma unei alte vedenii, a facut acolo 0
v

biserica d piatra dandu-i m stapanire poenile Pangaratilor care pana atunci faceau parte 'din venitul curtilor dornnesti din Piatra. Ctitori mati au mai fast la Pangarati: Petru Cercel V. V Vasi e VodaAlbanitul si Mihail Sturza, care a ajutat la facerea zidurilor din jurul

Manastirei.

oda Sturza
satului

o vreme, venitul

Vana

daru st

Pangaratilor,
care Ia
ie, vel.

orii Pietrii
$i

.1) Revista de Istorie, X 1909 pag 70-76.

Arheologie

Filolo

aceasta data, 1847, se vede

domnesc. T'Ot atunci manastirea
branistea VadurilorvPana

ca

inca lac mai capata si

era de zilele noas ..

aproape

tre, Pangaratii, Vadurile ~i Tarcaul erau locuri dornnesti si flneau de ocolul curtilor diri Piatra. eel dintaiu egumen, Sihastrul Simian, ape .. trecut aici, in pestera, 29 de ani fara biserica, Dupa Simian a urmat staret un Anfilohie, cllugar invatat, venit din manastirea Wioldavita. Cam pe Ia 178:; a fest la Pangarati egurnen uri

DanHl, care mai tarziu, ajungand egumen la IItat'rita "s'a savar~it din viata eu rnoarte cumplltl, rupandu ..se cuel un pod putted dintre douft. turnuri". Din aceasta insemnare se dov,de,te ca la Manastirea Bistrita, lntre casele 'I\.mene~ti - foaste alta data case dornnesti - si

tntrr

..n pod pe deasupra,

paraclisul

Sffintul loan din Clopotnita,

era pe care se putea merge la

'n

t'friel. Usa paraclisului, care se deschide azi 1'01 catre casele egumenesti, se ·mai vede. Utaerica lui Lapusneanu, avea dedesubt un loc

IICU" •.

,.,.1 transformata II I. Pangarati

n.,en

aceasta,

hisrici suprapuse, Din vechea tainita 0 usa !'tt~tn dadea intr 'o subterana ce ducea departe, '" .lttl'8 de manastire ; iar 0 scara cornunica sus,

dou.

folosita Intaiu ca tainita, a pe la 1806 in biserica, astfel se vede faptul unic la noi,

• h'.t·ricu principala, C) IUfU'riptic arata

~t.U'fnlf
~i
ell

ca

Dumitru

Soldan,

mare

sofia lui Safta, au facut la Pan ..

-.6 o

gara ti in 1642 insemnate

lnbunatatiri,

irmoind $i

biserica. La 1844 Vasile Alexandri

vine la Pangarati sa vada un portret al lui Alex. Lapusneanu, Nu I'a putut gasi, Paretii fiind dati cu var, a fast aeo-

perita~i zugraveala .. Din lnscmnarile de pe cartile gasite aici se dovedeste cil la Pangarati, in vechirne, era si 0 scoala de Diaci 1). M.ai in urrna, cand a fost ca egumen la Pan ...

Veniamin Racovita, fiul lui beizedea Miha.ila Racovita, manastirea incepuse a

inflori .iara~,mo~iile ei intinzandu ..se pe valea Tarcaului pana in hotarele Comanestilor, catre

garati

arhiereul

Bacau. Astazi aceasta batrana ctitorie este in parasite

$1
...

nuna. Manastirea
v

hastria odata Man~stirea lui Amfilohie. si mai tarziu Pangara tii, De la Pangarati, urmand drumul in sus, duro ce treci prin satuJ Straja eu frumoasa stramtur: prin tare se scurge Bistrita, apare pe stan valea Tarcaului, unde un tren forestier d.uce . II de peste 30 de chilometri, prin cele mai miiu nate locuri ce ti Ie infati~eaza in tot lungul P -.'1 ' albia si terasele Tarcaului,
t

aceasta s'a numit intr'o vreme Sa .. lui Simion, apoi Schitul lui Simien, cat

. 1) Rodica Kirtleanu,

monografia

M-rei Pangarnu.

La cinci chilornetri, in Bicaz,

mai sus de Tarcau, intrarn

Aceasta localitate a avut marea cinste cain 1 Q 18, de la 6 lulie la 25 Octombrie, sa gazdu.sea pe Regele Tarii,

$ i astazi sunt vii in amintirea loca lnicilor cer..

( taril e, pe care Regele si Regina le faceau umbland prin safe, unde stateau de yorba cu

I cu itorii,
It uc.

pe care-i lrnbarbatau si-i vajutau in l r le zile nespus degrele si asa de repede

I ) n r Bicazul mai este cunoscut pentruca pe , . lc lui, spre Transilvania, segasesc si far~l~lcChei, una din cele mai frumoase prive• ~ • I

ni le ofera muntii nostri,

**

'''Hurl, regiunea Piatra-Bicaz .ar putea sa for..... , ,..lma unui judet, dar daca la aceasta mai tncantatoare,a priveliste.a Duraului, de "dp C,.hUtul te intampina in toata maretia lui, " .. 1 ,Irunull pe Bistricioara spre Borsec, sau ........ 1 .preBro~teni-Rarau, unde valea Barna"tift ... d"lf.Ht ca 0 poveste batraneasca ~i daca
I ~.""~"

Itt-.tl,
... --.&.a ..

Ininuni ale naturii adaogam stralucitele

de pe linia Neamtului :ma_ htli.. AI.pia, Nearntul si Saculv rie vom da ttl H'ICC ue-a daruit Durnnezeu ~i vrednicia

·."'t.'''torice

stramosilor,

cum ~i ce datorii avem noi, de a le cunoaste si ingriji 1). Cand avemin tara comori neintrecute de pitoresc ~i minutate isvoare de intremare fizica si sufleteasca, calatoria ar trebui sa ajunga, cu deosebire pentru tineret, 0 adevarata pasiune stiut fiind ca orice escursie pe crestele rnuntilor, ori pe valle noastre pline de vraj'a,este 0 a devarata scoala de perfectiune rnorala, , Escursiile pe munti iti deschid larg si..ti pun sub ochi sublirna carte a naturii plina de mimmi ~i inva taminte,
1) E 0 datorie totus sa mentionez unele pilde si inceputuri care dau nadejde: astfel, nu trebue trecut cu vederea lucrul frumos ce l'a infaptuit A. Sa Principele Nicolai construind pe mosia Sa, Brostenii, un camin Incapator in care calatorul, ajuns acolo in crierii muntilor, poate g,asi ogazdilire occidental! in conditinni foarte avantaj oase, Lucru bun a facnt ~i Societatea de gimnastica din Iasi, care a marcat potecile mai principale de pe Ceahlau, unde intretine si 0 cabana, care adesea ori e cu totul netncapatoare pentru drumeti . o societate, form.atl in Piatra-Nearnt din prietenii acestui judet, a lnfiintat in localitate un birou de in-

formatli pentru tot ee-l poate interesa pe un ealator strain ce ar dori sa viziteze judetul, S'au marcat po.. tecile pe muntii Cozla si Cernegura din vecinatatea orasului, s'au reparat drumurile ~i potecile, se a
cum ~i eel de pe frumoasa vale a Tarcaului, Este deci tememics .ltadejde ca Intelegerea acestor probleme, proaspat ln-

inbu nat ati

drumul

pana la Cheile

Bicazului

radlcinata in spiritul public, a aduce de pe an pe an roadele asteptate, Nici nu se poatealtfeL

Nu edoar 0 intamplare ca Legea Veche pe de munt-e a Iost descoperita ornului, si ca in CeaNoua, Dornnul Hristos, pe culme de rnunte ,t·a destainuit dumn~zeirea~i si-a spus minunata Sa predica, Cu mare dreptate un pasionat cunoscator si Idmirator' al rnuntilor nostri, adresandu-se tinerttului romanesc Uspune:"Cercetati muntele, eunoasteti-I si legati-va de el ; iubiti-l, adorati-l,

van

,relpectati-l: eel ce cultiva rnuntele

lumina, de Irurnusete, de ._r,etie, de sanatate, de ernotii tari si rninunate. fltricolele ~i ostenelele muntelui ne Iormeaza

un

Se

urea spre

nesecat

isvor

de

caracterul, caci ne Invata solidaritatea : nc ote .. ,.tc vointa facandu-ne genero~i~i dezinteresati, M\ll1tele ne cultivavmintea si ne desvolta inte ..

IIlenta 1).

I) Mihail Haret ,...~ 4.,

"Pe$tera

Ialornitei

si Casa Pestera-'

DRUMURI ~I POPASURI DOMNE'~TI

Fiecare pe ec din pamantul romanesc este framantat din belsug cu sa~gele ~i truda amarnica a stramosilor, a ·caror viata, veaeuri deardndnl, afosfmai mult vifor si intuneric decat tihna ~i voie buna Romanii asezati de soarta intre popoare de alt neamyrasletiti in tan deosebite, au mai avut si nenorocul sainfnlnte, vreme de aproape 500 de ani) urgia celui mai crud ~l salbatec popor ce mai intarziase tDea in rasaritul Europii, Tatarii. Cu deosebire in Moldova, pustiinle lor au fost ell mult mal dese ca in ate parti, numele lor a mai ramas si astazi 1n mintea poporuluica 0

verba de groaza,
Copacii care se lncumeta a trai pe culmile Ceahlaului, spre a infrunta furtunile naprasnice ce bantuesc asa de des crestele inalte, se Ieaga intre ei ~i sa infratesc chiar and, pe alocuri, sunt de neamuri deosebite alcatuind palcuri dese ~i viguroase, cu radacini vanjoase in adsncul pimantului cucare se fac una.

til

Romanii, de -n'au putut fi rnaturati xlin vatra lor strarnoseasca, au .gasit In Iegeecare a fost

una a tuturor, nu nurnai singura nadejde in zHe mai butte" dar .si rninunata putere a lega .. turii stranse dintre ei. S3racacioasele biserici de sat erau vetrele su-flete,tiale poporului de jos, dupa cum mana.tlrile indeplineau
Domn,

aceeas slujba pentru boieri si

era alta data icredinta In popor, .si .Illizi tot satul a rarnas pastratorul datinei straIno$e~ti; de dovedit ar fi, poate, daca si patura Puternica

C!Onduca.toare era }ntiilzitil in vechime de aceeas d,.goste de Dumnezeu ca~i poporul. Cronicarul i) , descriind stralucita isbanda 'in patti va Turcilor la Podul Inalt, pomeneste.Lca ,ttfao eel Mare, dupa 'sfat~itul luptei, ,,,plecat '" blruinta, dela .singur Durnnezeu a socotitca .. te is-banda. Patru zile nici 0 rnancare n'a IIIneat, fara numai pane ell apa". Miron Costirr amintind despre lupta, pe care I.rtmia Movila a avut'o xu Rasvan, langa Supovesteste asa 2): ",Era intr'o Durninica, ands'au apropiat Rasvan de Suceava cu nstile C "tIUre~-ti~i a tocmi t ostile I erernia Movila_ in

~'.V'.
"'Ijma

iar oastea L••• ca ce 0 avea eel ajutor a asezat-c mai la _'"P~ despre Scheia. Singur Jeremia Voda, fiind
1a Arini,

targului,

la sat,

in biserica la Sfanta Le rghie ... dat stire a cum ostile lui Ras\ an se ad. i se apropie de ostile tariL Ci, Domnul 0' a. vr .t sa iasa din hi .. serica pana nu s'a sa, ar~it Sfan a Leturghie", Dupa lupta indarjita oastea lui Ieremia Voda a esi biruitoare, Capotestilo 'care napadisera . oldo a a ri padure pen ru trebuintele lui sufletesti ~i al.e curtii, 0 blsericu a de stejar 1) Una dintre rnanastirile echi, ca eia i e daoreste intr'o co 'ar~i care masura cultivarea sentimentului religios in patura con ucatoare a tani oldovii a fost fara jndoiala Bistrita, care s' a bucura de 0 calda ocrotire din partea stralucitilor oe ozi Alexandru ce Bun tefan eel • Mare~l Petru Rares. Biserica Manastiri' Bistri ta, ca zidarie poarta pece ia remit lui '$tefan eel Ma fiind lucrata In asa rn mitul stil -rnoldovenesc un ames ec de influene rornane, bizantine, goti c si ocale, in imbinare desavar~.ita asa -cum ni se infatl~jaZa cu deosebire la biserica 'mar a anastlr-' earntului si la bisericile lUI Rares ~i Lapusneanu. n launtrul bisericii, in asa numita camera a etitorilor sunt mormintele domnesti : al lui Alexan .. dru eel B ~ ~i al sotiei sale Ana Doamnacal ui
1) Istoria Romanilor pnn Cliltori de I, editia [-a pag. 340. . Iorga, vol.

'Vasil Lupu stat In codrul si a Til arilor dicat acolo In

in scurtultimp

de 0 luna ca " de teama Cazacilor

Alexandre,
altora

fiul lui Stefan

eel Mare, cum si ale

mai slabe,
Aceste

dintre urrnasii ctitorilor, Mormintele au fost pradate si aici, Profanarea Ie datoreste desigur cetelor de Tatari si Cazaci, care cutreerau si jefuiau tara in tirnpul domniilor sleahte vor fi rascolit parnantul ce irnpotrivire ar fi putut opune isi la niste

Bistrita; bic1i cal ugari ?

cercetare noua a mormintelor etitoresti de ,. Bistrita s'a facut de catre profesorul Tocilescu, Hre a luat toate obiectele ce infatisau vreun lnteres, lucruri cari desigur se vor fi pastrand Academia si la Mllzeul din Bucuresti, Multe .doare, in deosebi vestminte, carti si documente III Iuat si calugarii greci, cand iau plecat - sil~tI - din aceasta Manastire, inchinata bisericii .fAntului Mormant de catre Doarnna Safta, Solui Gheorghe Stefan, Inpronaos se vede $i mormantul boierului IY"eu Golescu, fost mare vornic si mare logo ..

'a

ttl

'It .1 Tarii Muntene$ti,Nevoit

Cat.

sa-si jiaraseasca
'Petru Cer ..

din pricina

dusmaniei

ce-i purta

"'.

lupd.., era chemat

trecu in Ardeal si dorind

sa vina in Moldova,

de Petru Schiopu, sfarsi pe _"1111 "de moarte naprasnica' ,cum vorbeste inI"tptia funerara si fu lnmorrnantatIn Manastirea la 15841) .
I

,.tnta
.
_.........._

~--

de pe pietrele funerare de la Bistrita " (Un celelalte biserici vechi din judetul Nearnt se ".flr In t.C:ilauza judetului Nearnt" de Preot C.

I) lnscriptiile

fbi•••.

Cu cinci eel 1932, •• aici. In

implinirea a lUI Alexandnt Bun, fa cute la Manastirea Bistrita In s au cercetat mormintele ctitoresti aflate partea

prileju serbarilor pentru sute de ani dela rnoartea

dreapta sub lespedea care pome neste nurnele sotiei lui Stefan Lacusta s a-u gasit doua schelete fara cranii.
Nu s'au gasit vestminte- sau odoare care sa aminteasca locul de veer al fiului lui Stefan

eel Mare al
deasupra
Stefan

Alexandrel, zugravit pe perete, rnormantului si nici eel al cneghinei lui

IUl

Lacusta,

fiul lui Alexan drel.

fi adapostit multe odrasle dornnesti dirr nea .. mul ctitorilorbatrani. 'Rascolit ~I pradat, nu a pastrat intransul nimic afara de 0 gramada de oaSf". Prezenta Inmormantul din dreapta a unei monete de 5 bani, dela 186 7, dovedeste

sa

Acest morrnant, frumos sapat in piatra, trebuie

o cercetare a acestormormlnte,

in timpul dom-

niei Regelui Carol I. (Tocilescu). In firida din 'sprc miaza noapte, sub lesped a Anei Doamna, sotia lui Alexandra Cel Bun, s'au aflat doua morminte boltite : unu din bolovani, si in care s'au gasit oseminte si resturi de stof dornnesti ; iar In eel de at doilea, z·dit din cara.. mid a lata, obisnuita in veacul al XIV ~i J XV-lea, cateva fname de fir de aur si resturi
dintr'un caftan dornnesc,
In. pi a tri,

Mormanmlzidit

ne spune D-l Dri

ghiceanu 1), este al Anei Doamna, iar eel de clramida al lui Alexandru eel Bun. Cand s'a construit biserica lui Lapusneanu, pe locul celei vechi, zidurile din camera ctitorilor au trecut peste aceste rnorminte ~ispargandu-se
boltile, oasele din rnormantul zidit in caramida

s'au seas si s'au pus alaturi de cele ale Doarn ... net, Irr mormantul de piatra, invalite laolalta in
stofele ell care fusesera imormantati.

Tesatura

stofelor,

a galoanelor

si pasman ..

teria din amandouamormintele au mare ase .. Inlnare cu cele aflate la Curtea de Arges,
Stofele de brocard si de catifea rosie, provenind din 0 mantle domneasca, sunt de culoare ro,ie si mai bine pastrate. Dc altfel si traditia pastrata necurmat in a..

tfasta manastire, confirma ca Alexandru eel "un siAna -Doamna sunt ingropati aici, in stanga, Altfel, <lin cele mai vechi timpuri, rugaciunile de pomenire pentru ctitori s'au facut totdeauna ht .tanga;, iar la 1814, cand s'a rezugravit bi•• rlca, chipurile celor dintai ctitori rsi fntemeie'rt,l, tot pe peretele din stanga s' au pictat, deamormintelor. lntemeerea acestei rnanastiri fiind aproape Con"'''parana cu Insas intemeerea Statu lui, sa bu-

'Up,.
""at

dcla

inceput de ocrotirea

It Mnld.ovei. Vechiul pornelnic

lntallor voevozi al Bistritei, da15,

ct,

t )Procesul verbal incheiat la "I"Jut ,Iplturilor de la Bistrita,

1932, August

tand din 14 7 'pun In frun ea c i orilor p Bogdan Voda descalicatorul pe Latcu Costea

~i Petru.
meneste

voevozii
Doamne

strsmosi

ai

lui

Alexandru

eel Bun, despre Alexandra Veda,

care pomelnicul spune: "Popre bun credinciosul Domnul

adevaratul lacasului acestuia . Bistrita la intelneiereaeia lac bin adapostit si folosit

ctit r aLantului

fost aleasa ca un adesea ca resedinta rernelnica a familiilor celor dintai \ oievozi, Nici o alta Iocalitate nu infati~ pe atunci un adapost mai sigur si mai ferit din calea navalirilor ca aceasta manastire departata de drurnurile mati. Asezata pe incantatoarea vale a rau lui cu acelas nume, rau care la 10 km. mai in su spr Ardeal, se lngusteaza intr 0 vale lunga printrc nlunti~i prapastli de nepatruns alta data, er: ca 0 cetate, Numele echiu al satu ui Straja, asezat In sus de rnanastire tocmai und valea se inchide, cum si numele de Cetatuia, dat unui deal lnnalt cr

strajuieste intrarea pre Ina nastire un loc bine apara t ~iln hit. .
Mai la vale

mart_urise

deman!istire gasim 0 tntreagi panza de sate al carora nume 11 intampina ill

din veacul al t -lea si al I5-lea asezari anterioare descalicatului cum ar fi ele din Campul lui Dragos ~ipe valea era, lui. Populatia acestor sate, forma p atu I pentru Manastirea Bistrita 0 putemica perdea (1 aparare si din spre rasarit, Csnd Ilias cJ
documente

in 1439 iutareste

veniturile din varna Bacaului, uricul este scris dintr'un sat delagura Cracaului runde Dornnul poposisc cu oastea~i eurtea lui 1) . manastirii

Multa vreme dupa asezarea tari], cetatile Neamt si Suceava nu puteau da adapost la nevoe pentruca aceste cetati, de abe a rnai larziu au fost intarite~i puse in buna stare de aparare. Faptul ca Ana Doarnna, prima sotie a lui Alexandru eel Bun, a fost lnmormantata in Mana.tirea Bistrita la 1418 si ca tot aici se odih"'tAe Roman ~i Vasilisa, copiii ei nevrastnicit) , "1orti cand marna 'lor era in viata, ne dovedeste ,. familia Dornnului statea chiar in manastire,
II" in apropiere, Altfel arfi sa credern ca acesti ..",U, dupa rnoarte, sa fi fast adusi aici tocmai

d,la Suceava. Histrita a apartinut tln \lti, Iosif Musat,

'.tll
~j

primului
din

mitropolit

al Mol-

familia

domnitoare

lui, probabil, de unul din Utori, care a domnit inainte de Al exandru eel n. Uricul din 14·07:3). sernnat de Alexandra VDClI ,i de Iosif Mitropolitul, unchiul sau, este J dnvad~ despreaceasta. Alexandnt eel Bun a inzestrat ell Inana larga a fast daruita
tloculnentele Moldo\'ene~ti, de M. Costach esc II til II 59. I) l,toria Romanilor in chipuri fi icoane, N, lorga
4

t)

.,.g.

, I,

J)

Documentele t, p. S2.

Moldovene$ti,

M. Costachescu,

\;0·

si MoIda .ta,
pierea scaunului

13. cti orie a sa ridicata In aproSucevei, dar cand a Inchis ochii

adus ~l asezat alaturi de copiii sai de Roman sl Va'Sllisa, alaturi de Ana Doamna prima sa sotie eu care impar ..

La Bistrita a poruncit

sa fie

tasise

unde avea sa se odihneasca la capatul vietii Iui 1 xandru eel Bun avusese gri]a sa-i harazeasca enitulinsemnat a doua din cele mai de seams vami ale tari·.: Barladul ~i Bacaul, la care a adaogat apoi si venitul vamii din Tazlau Legaturile dese ale familiei domnitoarecu aceasta manastire i-a adus nu numai bogati dar 0 inflorire ~j 0 faima culturala deosebita. Ucenioi de ai lui Nicodim calugari invatati sarbi si rnunteni au ajuns in Moldova si s'ai asezat la Bistrita, unde au gasit buna primire. Acesti carturari ratacitori, asezandu- e aici a facut,ca si Ia Neamt, 0 adevarata scoala d carte religioasa ,~i iscusite mestesuguri, E vestit ieromonahul Ga ril dela Neamt, dar nici Chiril dela Bistoita nu s'a lasat intrecut in caligraf cu litere ~l chenare minunat inflorite. Pe cand unii talrnaceau depe isvoare grecestibizantine, ori copiau scrieri sarbesti de cuprin ariat, altii insailau faptele vremii, intarnplari rasboae sau scurte lnsemnari despre vieata Domnilor, Insusi vechiul pomelni c al Bistri tei este alcatu it il chip cu totul deosebit, inflti~ndu .. e pe n

~i necazurile vietii 'feme d 16 ani din 31 cati a domnit. De altfel, manastiri: bucuriile

Eq n.

mare pret. Indata dupa voevozii moldoven i, cti tori ,gasim insira tic si citiva domni si boieri eu deosebita aratare ca de

locuri

insernnari

Aunt munteni. Faptul acesta este inca un temeiu pentru cei ce socotesc ca Ana Doarnna salt Neacsa, asa de legata de Manastire, va fi fast munteanca. 0 dovada de pretuirea deosebita de care se bucura Bistrita din partea Anei Doamna o lntalnim ~i In niste vechi insemnari ce s'au Iisit la Manastirea Neamtului 1). en urrnare a
frumoasei primiri ell care Alexandru eel Bun ll ci'nstise pe loan Paleologul, Irnparatul i-a trimis Domnului Moldovii maimulte daruri stralucite, I&r sotiei sale, lntrealtele. i-a trirnis ~i oicoana • Sintei Ana pe care Doarnna u asezat-o in Mt . nlatirea sa, la Bistrita, uncle obisnuia sa stea Idesca ori.

Traditia ispune ca in adevar casele de astazi lie staretiei, sa fi fost in vechime Iocuinta domI.lscl; totusi faptul ca linistea calugareasca ~i ,lnduiala aspra care - alta data -, se respectau W mare grija, nu se potriveau de loc cu larma ,t eu multimea .sluj itorilor, ~i nici custralucirea .'.Iurilor, nu la manastire va fi stat curtea Dorn" •• c~ in popasurile ei mai lungi, ci pe undeva ttl apropiere. In targul Pietrei, Ia departare de " km. de rnanastirev Stefan eel Mare isi facuse eurte langa biserica zidita deel; despre case . ,I vechi in acest targ, inainte de Stefan eel
I) Uricariul.
T. Codrescu, Tom. I, pag, 400.

70

Mare, ott stim decat de "Casa. lu •. Craciun" pe ca~e Alexandrucel Bun 0 darueste Man;asti~ii

la jumatatea drumului dintre Piatra si Manastire, unde sa fi fost niste eurti ale unei Doamne. . In. aceasta localitate, mosia, un parau ~i un

Bistrita printr'o danie din 14311). o veche legenda ne vorbeste de un loc;

cam

deal

numit Batca Doamnei se pot vedea ~i.astaz] urine de vechi loeuinti. Oamenii povestesc ca deasupra dealului, pe un mic pedis de unde se desfl$oara ochilor una dintre ,cele mai Incantatoare privelisf asupra tntregil vli a Bistritei, in sus pana lnspre Straja ~i in jos panl departe de Piatra, sa fi fast palatul unei Domnite, ca; in apropierea 10cuintei ei erau sap-ate. ascunzatori adanci si un beciu plin CU bani, CU odoare !?i multe alte bo-

poarta

murnele de "Doam.na".

Pe dealul

gati!i.

M~,i spune legenda ca, Domoita cand se due t cu alaiu lei curtlle din Piatra, ori la manastir« se asternea peste apa Bistritei pod din piele d

bivol. . ~

.~ Toate aceste amintiri, nu pot fi ~'ecat un slab ~i. un departat rasunet al popasurilor pe care curtea lui Alexandru eel BUD, ~i in deosebi An.-, Doamna, le facea pe aceste locuri. Despre alt Doamna nu poa1:e fi yorba pentruca de ea numr
I

1) Documentele Moldovene,ti. M. Costachescu,

lumul I, pag. 325,

".

'71

amintesc

istorice ca fiind deaproape legata de batrana ctitorie. Cu cata dragoste cucernica era inconjurata rnanastirea Bistrita si de urrnasii lui Alexandru
isvoarele eel Bun se vede dintr'un document

dela 14551),

prin care Petru

Aron

gofatul

stapanirea

intareste lui Mihail Lope mai rnulte sate. In fruntea

marilor boieri de divan, care intaresc actul cu credinta lor, dupa rnitropolitul t~rii,urrneaza at doilea la rand egumenul Bistritei, caruia Domnul Ii spune "arhinlandrituI nostru chit" Eustatic dela Bistrita, Pe acest Eustatic ll vedern peste vreo 3-4 ani prirnind dela$tefan eel Mare un uric prin care-i intareste mInastirii stapanirea peste branistea sa, ce se intindea pe lntreaga vale a Blstritei, pana aproape de Ceahlau 2). Printre ctele de danie facute Bistritii de Alexandru eel Itun nu gasim pornenita aceasta intinsa braniste , • va fi fest daruita Manastirii de unul din voe .. VUzii de mai inainte. In 1457, eel din taiu an al Dornniei Sale, Ste(.I Mare vine la Manastirea Bistrita, unde se V de ca a stat punand la cale lucrarile pe care Itl tarziu le ..a ~i facuta',colo, Ingrij ind ell

de morrnintele strarnoUur sai. Cu pri lejul acestei opriri Stefan Voda

t

via lui

cunoscuta

II,
I

I) Documentele 541.

"au.

Moldovenesti. Moldovenesti.

M. Costachescu, ~\. Costachescu,

vol.
\"01.

rail.

) I ')()('umcntele
21.

d·a

pnn care inti! est Manastiril oate daniile ce I Ie facus . Alexandru C, I Bu'n
v••
I

un Irnso

dela mare e Vo vod nu numai I tarire pentru dani Ie mai vechi dar 1 da ,~ smgu acestet manasti i mai multe sate, mos prisaci si vii, oseblt die numeroase scutiri pentru oame _H depe mosiile manasti ii. Mai: bine zece urice arata grija ,i dragostea Domrri 0rului pentru Bistrita, _ .tefan Voda face foarte pret ioase danii Mauastirii Bistrita pentru pomenirea sufletului fiului sau Alexandru, cum st pentru Domnita Ana, fiica iui Stefan eel Mare. oate satele pe care le darueste manastirii, Domnul e cumpara pe sume mari dela dlferitl proprietari, platind la un loe insemnata suma de 111,g zloti tatae~tl de aur, , Dupa ce m'am tocrnif si am p al't Domnia ~ea oate cele mai sus sense, m'am sculat Domnia mea si am binevoit cu a noastra buna voilnta sicu inima curata ~l lumina ~i cuajutorul dela Dumnezeu ~i am facu spre mantu'lrea sufletelor Sfant-raposatilor copii al Domniei me 'e, a lui Alexandru V. V ~1 a fiicei noastre Ana $ am dat toate cele rna" sus sense sate Sfintei Manastiri Bistrita 2).,

si urmasu lui ). De altfel Bistrtta primeste

1) uDocumentel vol, _, pag 3" 2 .Documentele "01. 1.1 pag. 152

lui Stefan eel

are

I Bogd
80'

lui Stefan eel Mare

de

7B

Fara indoiala ca Alexandru~i Ana, pornenirea carora Stef'an face manastirii

pentru 0 danie

adevarat

imparateasca, sunt lngropati aici, si Domnul, va fi asezat pe fiica Sa iubita, pe Ana; ln jnormantul stramoasei sale Ana Doamna. ,

Alexandru sau Alexandrel, viteazul luptator dela Valea Alba unde asi fost ranit, era foarte iubit de tatal san, si pentru destoinicia sa, Stefan Voda ti dase in documente titlul de voevod, investindu ..J Cll puteri domnesti in partea tarii, dinspre rnunte 1). Moartea II va fi apucat pe Alexandrel in aceasta jnanastire. sau poate mai

curand in targul Piatra, unde se stie ca~tefan eel Mare avea Curtea Domneasea, cu sat de vanillo,i in vapropiere si cu un lung sir de mosii
,I sate prin prejur,
care formau Ocolul targului, Stefan eel Mare avand la Bistrita atatea fiinte luhite din neamul sau, sunt usor de inteles de•• Ie lui drumuri pe aici, daniile lui bogate, cum ,·1 ctitoria, care-i leaga numele de aceasta MaMI,tire. La 14g4 darue~teBistritii clopotulcel .. are, al carui sunet asa de limpede $1 duios se pDlte auzi .~i .... astazivia ..r la" 149S in.alta ..cl0_P0tnita 1ft eire aseaza paraclisul inpodobit cu minunate Mtlrllveli, pastrate binisor sub stratul de var ce

I copere. ••
,,,

MAnastirea
I

Bistrita

vt·chilemanasiiri
t) ••"iserica~i

era, ca $1 cele rnai multe ale tarii, inconjurata cu

n6.

podul din Borzesti" de Dr.lstrate.

74 puternice ziduri de aparare ; iar in pamant, tainite si hrube adanci ce aveau esiri ascunse spre
munte,

Tainitele

~i hrubele

acestea

s'au

astupat in

buna parte in cursu I vrernii,

Dnunul unei pribegiri arnare I'a facut pe Petru Rares Sa caute ada post, intr'un scurt popas, la manastirea Bistrita. Turcii, a caror putere -. pe atunci _. era in plina crestere si faima infuriati peste masura de tinuta darza a lui Rares, in firea caruia nu se desmintea sangele lui Stefan eel Mare, se ho .. tarase a-l indeparta depe tronul ,Moldovei. Insus Sultanul, vestitul Soliman Magnificul, in fruntea unei armate de 150.000 de ostasi, deosebit de o alta armata de Tatari luasera drumul spre Moldova. Sol iman Ii scrie regelui Poloniei ca nu mai e nevoie ~i de ajutorul lui" adaogand : nNe-am hotarit a merge singuri impotriva acelui tilhar avand cu noi 0 armata, pe care pamantul abia
Q

poate tineat}",

"Aces-te toate dad au intrat in urechile lui' Petru Voda - zice cronicarul .- ~i mai varto Harea Chelarul i-au spus cum ~i tara ce vorovest ca sa-l paraseasca multa scarba au intrat la inirna lui, ca tncotro i~ va intoarce intai oastea nu putea cunoaste ; ca Lesii venise cu tarie, pu
1) A~ D. Xenopol,
volurnul

IV, pag. 243.

.Istoria Romanilor" editia

If I

7b

terea Turcului

iutirnea Tararilor neoprita, iarace~t.i din Iauntrul slabi si plini de viclesug. Ce, din toate si-a ales cu ai sai de s'a sfatuit sa ajunga la loan Craiul Unguresc sa-l irnpace ell Le~ii~i sa intoarca oastea asupra Tatarilor, ca de-i va putea birui, pre Turc prea lesne-l va irnpacav Ci sfatul, continua cron icarul , macar catu-i de bun, un Iucru ce-i din voia lui Dumnezeu nu se poate schimba. Macar ca peAugust, Craiul Lesesc l'a Tmpacat
Z?I

mare,

rnultimca

Craiul Unguresc si ramasese fara grija dintr'acolovoastea tatareasca si puterea imparatiei turcesti ca un puhoi, degrabace vine, l'a aeoperit ~a cautat sa lase tot si s'a dat sprejnuntc. plrasit de toata slujba ce avea": "Vazand Petru ""odl ca l'au impresurat vrasma,ii din toate partile~i ai sai l'au parasit a

apueat spre munte, unde cuncscand ca nici acolo nu se va putea mistui a socotit sa treaca in tara Ungureasca, Si asa afhindu-si calea deschisa prin .irg, prinPiatra., a trecut pe langaManastirea
Bistrita

~i lasandu-se ca s~ se poata odihni ill munte, deasupra -Manasfirli, vazut ..au rnanastirea

tnconjurata diutoate partile, ca unro_iu, ca sa-] poa!l prinde. Deci eunoscand el aceste,a in,cllecat pe cal si singur afugit sa haladuiasca In ziua de 18 Septernbrie, intrandln munte .dine unde a dat peste un Sihastru Ia locul
flrt se numeste acu.mManastirea Bisericani ~i .ttsta i-a aratat calea spre tara Ungureasca.

rlrti drum.

f'ara

povata,

a dat destramtllri

ca

78

acelea de nu era nici de cal, nici de pedestru, ci a lasat calui !?i asa in sase zile invlluindu-se prin munte, flamand ~i trudit, a nirnerit la un parau in jos peste niste pescari, cari daca i-au luat seama, cu dragoste I'au primit $1 juramani: s'au jurat Inainte-i ca-l vor fi cu dreptate. lar Petru Voda le-a dat 70 de galbeni, 'bani. de aur si vitzand e,i galbenii cu hucurie i-au luat $1 I'au dus la otacul lor de l'au ospatat cu paine ~i cu peste fript ospat pescaresc, dece mancau ~iei.

Si daca s'a insarat a lmbracat haine proaste de a lor ~i asa Pau soos in Ardeal t)". Amintirea trecerii lui Voda Rares prin Piatra sl popasul sau In Manast,irea Bistrita sunt pastrate in Jegende. Se spune ca trecand prin Piatra un preot care tinea cu Stefan Vocla' UcustaJ, rivalul lui Rares, ar f,i tras cu fhnta dupa domnul pribeag. La manastirea Bistrita, calugarii i1i arata portita din zid pe unde a fugit Domnul, iar in fata Manastir,ii este un picior de deal care se numeste Piciorul lui Petru Voda. Pe dealul acesta se gasesc niste petricele mici, rotun de'.. Spun c.~ Rares Voda urcand la deal arunca In urma sa bani sa-i zaboveasca pe urmaritori, dandu-le
de lucru. Petricelele de astazi ar fi din banii

lui Petru Voda, Petru Rares numai cumulta istetime si cu bani grei a putut lrnblanzi mania dusmanilor ~i a c~p~ta increderea Turcilor luand a doua oara
Domnia Moldovei.
t Tom. I pag. 1(}5

1) . etopi

-(I

de fagaduinta ce facuse cand .a poposit laManastirea Bistrita, in tirnpul pribegiei sale, s'a facut$i el, ca si rnarii sai stramosi, ctitor aici, lata cum Petru Rares singur povesteste ceasul de odihna si de intarire sufleteasea ce l'a gustat in popasul Salt la Bistrita. " ...A tunci am vazut ca nu voi putea sa Iestau lmpotriva ~i lasand ostile mele am fugit ~i am ajuns la ManastireaBistrita ~i intrand in Sfanta Blserica am cazut la pamant inainteaSfinlelor lcoane ~i mult am plans, asijderea ~i egumenul ,iu ,tot so-bond plsngea impreuua cu mine cu fierbinti lacrirni, ~jam dat fagaduinta lui! Durnnezeu si Prea curatei lui Maice,ca de rna void intoarce iaras la scaunul meu cu bine !?i biruitor, .tuncl din temelie voiu innoi Bfanta Minastire"'. lar mai departe, dupa ce descrie peripetiile fugi! aale, prin munti si izbanda sa, adauga. Si rni-am adus arninte de fagaduinta mea :~i lndata trimit1Dd am lnnoit din temelie Sfanta Mattastire 1). Astfel Bistrita, desi inscriptia de deasupra usei spune ca-i zidita de Alexandru Lapusneanu, a

Aducandu-si

aminte

fost ridicata de Rares din temelie, iar Lapusneanu ginerele sau, e numai celce a desavarflt-o.
1) "Uricarul" T. Codrescu, Letopiset Tom. I, pag.. 205. Tom.. IV, pag, 421

,t

BALAURUL
folclorul rornanesc este adanc inraurit de pu .. ternica legatura ce a fost totdeauna in vechime, intre sufletul poporului si credinta lui religioasa. In povestile, legendele si proverbele populare se vede bine vechiul rasunet, pe care I'a avut 'in inima stramosilor nostri cele ce ei le auzise citindu ..se in biserica, din Evanghelie, Faptete Apostolilor ~j Psaltire, din Cazanie si Vietile Sflntilor, singurele carti de care Biserica noastra s'a slujit in trecutul lndepartat, talma~ cite pe romaneste si cu puternica lnraurire asupra credinciosilor, ' Cine nu cunoasteapoi si faptul ca in deseanteeile si povestile noastre, foarte adesea ori s pomeneste numele Mantuitomlui si eel al Maicii Domnului 1) ?
1) Dau spre pddl
II

citeva

crimpee

din descantc ·

,,·Colectia O. Dem Teodorescu=. Descsntec de aputlJturlf.

Cele mai mulre din descantecile poporului nostnt sfarsesc en vorbele: ~,Dela mine descantecul, de la Durnnezeu leacul".
In chip deosebit, poporul a fost impresionat sl de celece leauzia 'cetindu-se din Sfanta Sctiptura, despre jidovi, despre Moisi~i Solomon. Batranii nostri credeau ca jidovii cei vechi, des pre care stiau ca traisera unii cate 3-· 4 sute de ani, ba si mai mult, trebue sa fi fast de buna searna niste uriasi 1). Deaceea, ori unde s'au
Domnului din cer a vauzit: in brate Fa luat, pc masa de argint I'a pUS)ClI basma de fir Fa sters, oscioarele i Ie... dres, junghiul i l'a scos, sanatatca a Maica

lia·l patrunda

Desctmtec
Doamna,

pana

'n os ...~;..... .

de ceas-riiu,

Maica cerului, CU1TI se potoleste vantul cu pamantul, asa potoleste ceasu ..rau ell lipitura$i ell lutAlnitudi de 1a trupul lui ... .... .... Ochiul ce deoachc I. el sl nu cate . Desctintec de deochiu. Fugi, deochiu dintre ochi ca te ..ajunge, te soseste

.hlm nezeeasca,
Site

"

••nar

te

pedepseste

sabie

de foe

cereasca,

pronie

duci,

vtoturile, ... marc. .

piei, cum pier negurile cand bat cum- piere roua la scare, cum piere spurna

sa

.
cap. VI, vers. 4 se spune
in vrernurile acelea,

I) In Geneza,

ttl" pe p~mant

fl' _f,U

"Uria~'ii si chiar si dupa

ca

lmpreunat fiii lui Dumnezeu cu fete1e oamenilor. tt"·.u nascut ele copii : acestia sunt viteju care au fMt'n vechlme, oameni cu nume". Acest pasaj dill V,,,'hlul Testament se cuprinde tn parerniile ce sc ce.,If" tn postul onare in Biserica, Probabil cil de aici a

d viata prelstonca, cu oale mari pentru cereaIe, cu vase chilave d lut, cu schelete omenesti ~Ii arme, batraniicredeau ca sunt ramase de pe vrernea jidovilor uriasi care paseau peste munti ca peste musuroae si inghiteau helesteele dintr'o sorbitura, Locul tl numeau si ,,}idovinali. Mai Invatal i oameni ca MoJsi si Solomon, ei nu stiau sa fi fost altii pe lume .. Gasim chiar in vechile documente, boieri cu numele de Moise la care se alatura neaparat in chipul eel mai firesc si pronumele de "filosoful"c. Solomon, era. socotit ca simbolul iscusintei omenesti ; caci cine altul ar fi .judecat a~a d cuminte pricina celor doua Temei, ce .se certau dela un copil? Poporulare cuvantul "solomonat, nume, ce se dadea In vechime unor oameni tnchlpuiti, co, puteri supraornenesti si care, prin farmecile c Ie faceau cum si prin stiinta lor adanca, puteau lucra eu duhurile neCJlf..a.te.Nu vazuse nimeni un solomonariu, credeau tnsa ca el este si ar puterea de a lega sl deslega ploile~i mai al acea de a .bantui satele ell 'rupert de non, carstergeau depe fata parnantului, prin potop fI grindtna si puhoaie toata munca si stransura
1

putut gasi, In pa'1Jl'ant, urm

oamenilor,
facut poporul legiitura intre uriaii Ii jidovi. Explicatu data de Laur ~~ineanu in Studii Folclorice, care cr d . ca uria~ii S\U1t 0 reminiscent! de la Tatarli-Cazari

nu pare justificatj.

~1

Solomonariul_,uuptl,

cr edinta

poporului,

lTa

un om parnantean, care intrand In -lcgatura ell t,uciga-l crucea", se retragea vreme de 7 an I

lntr'o Il

pestera, dupa car ernai

statea inca alti 7 In-

fr'un ostrov
inchege Ajuns

pustiu, unde invata atata eel ajungea apa nurnai din trei cuvinte spuse

de eL
asta de iscusinta, prin farmecile ce nurnai el le stia.vchema din adancul mtirii un balaur pe care-l incal eca, urcandu-se lmpreuna in nouri isi asa, se purta de colo ..colo prin vazduh, bucurandu-se ori de tate ori putea pe treapta
.

~.

lli faca faU. Candutourul se intarnpla sa treaca deasupra "nui sat siSolomonariul vroia sa bantuie, atunci
'nchegaindata apa ~i cat ai cljpi rev~rsa noian de ploae $igrindina mAntului, iar balaurul suf'la cumplit nhld si el grozava vijelie ca nu se de tarina si de stransura crestinului, In satul, san pe locul primejduit, din ochi se asupra pade S11S, staralegea nimic Data lnsa se gasia un om bun la Dumnezeu, atunci ell 0 lumanare dela P.,ti, cu un cutit Irnpl antat Tn parnant, sau ell "'net de clopote si ell rugaciuni gasite numai clr1ile cele vechi isi adanci, balaurul era 5COIIortt la pamant ~ iar solornonariul traznit 1). I" legatur« ell aceasta credinta s'a faurit de

'ft

"Datineie ~iCredintele po,."ului Roman" si T, Pamfilc ~,Pam}lntul dupa credin-

I) E. Neculita

Voronca

""

poporului

Roman".

82

oameni legenda

dealului numit Balaurul, peste care trece drumul dela Piatra catre Targul Neamt si catre marile manastiri din acest tinut, Spun din batranl cl pe dealul acesta, eumulte sute de ani in urma, cand locul era aeoperit de paduri nestrabatute, se Iscase un balaur groaznic
care, in urma rugaciunilor unui pustule, ce traia prin apropiere, cazu din nouri dupa 0 grindina cumplita, . ce se abatuse asupra acestor meleaguri 1).. Balaurul, pentru pacatele cine stie earora dintre oameni, se acioase aici, intre niste stanc: prapastioase ~i era asa de mare fiara, ca ra-

manea to urma ei, cand mergea pe pamant, 0 brazda adanca ca dupa un plug cupatru perechi de hoi; iar cand trecea prin padure, cadean copacii, palanca, in dreapta ~i stanga.
Dihania facea mare stricaciune oarnenilor, le manta vitele, ba mali tnghi tia ,i din drumeti i pe care pacatul ii mana in calea ei. Cand dadea fiara cu ochii de cineva, bietul om. numai putea sa fuga, ramanea inlemnit si cadea - flr.~ pu1) N. Densusanu in "Dacia preistoricl" page 136, dl 0 traditie din Orbic, Jud. Neamt, dupl care oamenii de altl dati descantau serpii si metgeau ell ei in blWie .. $erpii aceia erau puii "voinicului" f un balaur mare, care merge suerand lnaintea puhoaelor. Oamenii se ingrozeau de furtuni cu ruperi de nori ,i puhoac,

care ascttltau de "voinicul". De aceia descantau serpii ~i-f Iuaucu du,ii ,i la rasboiu ca sa-i pazeasca ei n d
vor da de puhoiul vrljmqilor. -

•.

.-)

tinta de aparare-in gatlejuI adanc ca () ge~ nune, al sarpelui. Multa lume $i..a gasit rnoartea din prrcina balaurului, rnai ales ca pe aiel era vechiul sleah, careIega targul Pietrii cu Cetatea Neamtului si eu Buceava, capitala tarii. 'Dar dintre toate nenorocirilc aduse de halaur, una, CRrea lngrczit rnai rnult lumea si earenu Ita uitat rnulta vreme, a fast mtamplarea unei mAndre Domnite, ce si-a gasit ~i ea pieirea in gura laconia a blesternatei fiare.

Intr'o vreme, e mult tare de atunci, cand pc

aeeste meleaguri era putinl1 lumcsi Targul 'Pietrii - Piatra lui Craciun de alta data - nu era mai mare ea un satisor de azi, i-a fost trecerea Domnttorului Tari! prin tinutul Nearnt. Era '0 '~da binefacatoare de pace, pe care Durnnezeu o ingadu:ise rnult turburatei Tari, si Voda ._ se vede - se folosea de prilej ingaduindu ..~.ipltieerea dea cerceta satele si targurile pentru buna lor obladuire si dreptatea nor()dului. ' Dupa ee vcercetase tara. de jos, veneasprr Cetatea Sucevei, pe vechiul dnunde,pe valea

CracauluL
Era un stralucit alaiu. Carete Impodobite, purtlte de rnandri cai rotati, duceau familia ~i P" dtiva din. cei mai de searna din boierii de divan

I1tarH.

Pe langa, fiecare carets. stateau de pazu IIne'li viteji, pe cai frumosi si iuti, c.e spumegau tub struna fraului. Flecare radvanvavea nevoie de multi narueu i

Ian a el n t numai p n t In a brazelor scumpe ce 1 purta, dar i e tru aju or' a ein .. ~tiece in a'mplare ca drum rile erau nesigure a 1 proa e ca astazi. In 0 c ,'eta imbracata eu matase isinie, mergea
... unna alai lui Intre cateva j pa es , ea mai tanara ~1 frumoasa din etele Domnitoru ui, 1m.. bra'cata in rochie lunga de matase peste care un an din fir deaure I chela in pafta eat in pie re scum,peavea aruncata peste umere 0 bogata manta de brocard, tl.ita cu b ra a sarnur, Cum me. gea asa alaiul, us pe vale 7nadu Cracaului u ·de drumu era man cat de ape aca 0 roata se face bucati !?1call peria 1, anzohndu-se ca niste smel nestil.aniti , rastoama
iii.
, ,

'

'

·adva-u1.
: 'a rapem, de e cal ca i-va " oinici ; eel rna" chi es si a" viteaz 0 rldica. reped In bra pe Dom nita 00 an -0 n . ata » 1 primejdie, ' Caagetil.e

au

setea er, ca I mandra tnfati~are a tan!rululi boie, ma e stapal de pam§.' twi prin aces e parp de loc, au fo des' I de puternice tn emnuri sa apri da d 1 acea cl pa 0 adanca dragos e intre dan~ii Bucurcs Voda ca Domnita a scapa di
grea prime] d.e, a inca. !a de mare cinste pe t·" na ,boler iar fata nu socotea _~oeva deca ar putea sa ga easca nimert prile] pe tru rna desecala orii e· acest drum pe care .f
i

Recunostinta

Domni e-,from

acum

bine

ca are

CIne 5'0

apere

de orice

prt-

mejdie.

Targul Pietrii, peste Bistritain munte, era in stravechirne 0 manastire de calugarite, sub duhovniceasca ascultare a unei batrane $1 cuvioase maice, odrasla, ea insa?i din oveche tulpina de neam, Tanara Dornnita a
P'elauga cerceta
aCUJn

pe starita,

pant! cand,

ca

ma.i aproapc de eel pe care-I iubea, dela tatal ei Sa stea chiar liinga batrana maica,
Domnita dela

spre a fi ecru vQj~e

doar cate nu avea de tnvatato matusa ei : ~icarte si alesaturi

maestre in fir de matasa si aurv Batrana staretase rnandrea ea poate sa numcr e printre tinerile surori alema· nlistirii si pe evlavioasa ei vnepoata.
Intr'o noapte, candclopotele
vesteau vremea

utreniei, tanarul boier, gala de drum igreu si lung" statea de veghe, dosit inmarginea padurii

din apropierea schitului. Pe cand batrana stareta calca ingandurata pe

pAnza alba de lespezi ce ducea spre Sfanta BJserica" urrnata de un roiu de umbre cernite,
incufcandu-seprinchilie lnchipuite, gasiin intuneric
..

Oomnitamai

pentru
.

pricini

naerit sa ia calea dorului.

prln$i cuaspra N'apucara
poteca

prilejul niPe cai voinici si de.,

CLI

paba drumul spre Targ.

de muute, Iuara

mare

Tnsa Tugari! s-§. treaca bine vadul It.tritii $iMal1astit~ea_ clocotea de groaza ~:i de Mani,c lntocmai cum se intanlHi un stup de al-

bine cand 0 mana ueindernsnateca ar fi um .. blat cu el. Blesteme.amare urmareau perapitorul Dornnitei, pentru paza careia statt:achezl~ batrans
stareta inaintea lui Dumnezeu si a Domnitorului, La porunca staretel, oamenii rnanastlril dnar .. mati pana In dinti, au pornit goan,~ curnplita in unna fugarilor .. Tinerii, au luat drumul spre un sat depe valea Cra cau lui , uncle indrazuetul' boier fsi avea curtile, ca pe urma, deacolo, sa se poata aciua in munte. " Era tarziu, dupa miezul :noptii, cand fugaril simtindu-se urmariti, sc afundara intntunericul padurii depe dealul peste care sarpuia singura poteca catre drumul mare. Dar spre a nu fi ajunsi, parasira drumul intrand in adancul vcodrului pe 0 carare laturalnica. Deabea insa i"ncepura a curnpani jnuntele spre Oobren,i~l iata ca zaresc doua focuri ce scanteiau puternic.ela ... tinandu .. e din loc in loc intr'un fosnet sinistru, s

cum pare' ca le sleia cineva puterile si.. i urmau totus calea spre ochii de s foe ai balaurulutcatrecare-i impingea 0 putere Fugari! sirnteau

pacatului, jertfele balaurului. Asta a fos.t cea dinunna data cand iiara a inghitit trupuri omenesti. Spun ciobanii ci au rules In iarba haine sfa:!1iate ,~ipalo, frant. iar pe urma [ivinii era dara de sangenegru. Dealul Balaurului, ~ dupa c,e a pierit f[oro.sa jivina, a f0st multi vreme, din prioina deselor

nevazuta. J ertfele

87

pradlciuni, spaima tuturora cati aveau drumul del a Piatra la Targul Neamt, De altfel, dealul rnai este bine cunoscut ~i din patania lui Mo~ Nichifor Cotcariul, povestita de Ion Creanga : "Iaca ~i Dealul Balaurului, juplne~ica! Ia, a ici a cazut odata un balaur groza v de mare, care varsa jaratec din ~ura ~i cand suera, clocotia codrul,gemeau valle, fiarale tremurau si se bateau cap in cap, de spairna ; '~i tipenie de om nu cuteza sa mai treaca pe aiei. Valeu! si unde-i balaurul rnos Nichifor?D'apoi mai stiu eu, jupanesica ? Padurea ..i mare, el stie unde s'a fi afundat, Unii spun ca, dupa ce a mancat foarte multi oarneni si a ros toata coaja eopacilor din codru, ar fi crapat chiar aici, in locul acesta. De la unii am auzit spunand ca i""ar fi dat lapte de vaca neagra si cu aceasta Par fi facut se ridice .iar Ia cer de unde acazut. Mai stiu si eu pe cine sa mai cred? ... ca oamenii vorbesc vrute si nevrute. Noroc nurnai, ca eu umrl stiu solomonii sl nu rna prea tern nici de balauri. Pot sa prind~erpele din culcus, cum ai prinde d..ta un pui de gaina din patul, Da ce-s acele, solomoniiv mos Nichifor? Ei, jupane~ic§, draga, asta nu se poate spune. Eu, babel mete - cil merge pe douazecisi patru de ani, de cand

sa

m'am luat cudansa cat nu m'a cihait ,

c_

si ce n'a facut ea? -Si

-

de cap, sa-l spun~i

I..am spus' '.Daca nici mos Nichifor sa-ispuna Malchai taina pe care 0 epresc '~j eu aici ell' povestea acestei legende.

tot nu n'a vroit stia, m§

De cercetam cadrul topografic In care s'a urzit legenda balaurului, gasim in iesatura ei eateva elemente care, istoriceste, talmacesc seornirea legendei,

Satele.Negre~tii

Dobrenii ,1 Almasul, ice se

intind la poaleleD',ealuluf Balaurul, din spre apaCracaulul,Su,nt sate foarte vechi, despre care' pomenesc des documentele depe vremea lui Alexandre eel Bun, sate in care boieri de front ai tarH ca Batcufei altii i~j aveau eurti marl ~1'

averi, in tins e.,

Jn jinutul Dobremlor apoi, la poatele Balau .. rului pe locul numit aZI Ma.~cate~tii,alatnri de o bogata statiune preistorica-a fast din vechime un sat, disparut mai Jll urma prin cotropirea parnanturilor tarane~ti de catre boleti! vecini, pie acest loc sevede si astazi 0 veehe biserica . taraneasca construita din stejar, hi Hiuntrul careia, .0 pisanie inseamna numele unui obraz hoierese, 'mort Ia 1657. Dupa traditie in Ma~cate~ti, Inaintea biserici jl de aZI,ar fi fast alta mai rnicuta, care nu avea alti credinciosi decat ,3-4 calugari.O poiana din apropiere poarta numele "La Chilli", fara sase cunoasca urma vechilor cUtdiri. Spun batr;anii ca traia pe aiel, in intuneric de codru un pustnic vestit prin viata lui sflnta ~i plin de multa intelepciune §i bunatate pentru oricine ar fialergat 1a dansul in vreme de necaz, Un boier, stapanitor din aceastaparte atinutului ~tllind de saracia in care traeste pusmiculau
.

H',I

pentru ca. sa-l ispiteasca, poate, ii trunite ill Vinerea mare niste peste si 0 ulcica de laptv. Calugarul inapoiaza boierului pcstele, iar lapt t> lui, neavand In ee-l tine in saracacioasa lui Chilie, i-a dat drumul {legato 'Candr a auzit boierul de acest lucru, tare s'a arnarat sia trimis 0 ~lUg~l sa-l aduca pe pustnic la curte spre asi da seama de pacatul f~tcut. Cand boierul sta sus, intr'un foisor, eu multi prieteni de verba, n11 mica le fu spairna la totizarindu-I de departe pe calugar venind agate spre curte, calare pe un urs, prins din padure, Fara sa..) lase a se apropia prea rnult, boierul . l'a intrebat pe sfant de ce a facut un pacat asa de mare, 'infruptaudu-se ell lapte in zi de post. Calugarul nostru, cerandu-si. voe Sal se desvino ... v§teasca, a spus ca bolnav fiind n'a facut ell aceasta un pacat.Tntrucat si laptele nu ealta ceva decat iarba si spre a dovedi, calugarul ceru sa i se aduca 0 oala ell lapte, pe care 'imprastiindu-t pe jos il preschirnba Indata intr'un cover de iarba trumoasa. Boierul a intelesatunci ca un om care are oviataatat. de sfanta ~iplacuta lui Dumnezeu ca poate incaleca un urs salbatec si poate sa faca laptele iarba, se ipoate infrupta, cand c belnav, fara sa i se socoteasca aceasta ca 0 calcare de lege .. Si asa pleca pustnicul incarcat cu mare cinste dela curtea celui cc vroise sa-l bat ~ ;ocoreasca. De aici a esit vorba cunoscuta "faptele, nu oala ell Iaptele"'; Povestea de mai 511S. batranli din Ma~c[.itl·o.;.~~'

'90

din vietile sfinjilor, care se citeau odinioara In biserial 'CU un foarte 'mare rasunet insufletul poporului t) .

~i Dobreni au cules-o de bun~8aml

...

I) Am dat Iegenda dupi notele comunicate die inviititor M. Cojoeariu din Dobreni.

!~

V ANA TORII PIETREI

Piatra, nurnit alta-data Piatra lui Craciun, este cunoscut din documente de pe la ineeputul 'veacului al Xv ..ea, avand jn jurul sau, l spre rasarit, unsir de sate care-i alcatuiau venitul ,ioc(Jlul. Targul

Origina

ee

uneste cAmpia din latura

lui pare a sta in legatura cu drumul partile de sus, din spre Ardeal}cu

pe care raul
deschidea.
Astazi~ pe

de jos a tarii Moldovei, drum Bistrita din tirnpuri neeunoseute, it Bistrita, plutele due

numaicherestea; pentru celelalte marfuri ce scoboara catre Platra, sunt bune drumurile de uscat. Inainte, dnlmul de uscat era 0 poteca de picior, pe care .U cu grele samare razbateau, legati unul de .ltul~ in lungi caravane. Unele marfuri cum erau de pilda : fanul, vatele mari de lemn si alte produse ale muntelui II scoborau pe plute, pe care de multeori se ,lduceau chiar si vile . ..
I

92

Targul Piatra, ,targ de 1 mnari 1)", era un loc potrivit pentru schimb de marfuri, pe valea Bistrltei, tocmai la limita din tre camp si munte, Urmele numeroase din viata preistorica de pe

Cozla, Batca Doamnei si Cetatuia sau Bo10 voaia, de jur lmprejurul targului ~i in apropiere de
cateva acestei rosturi pe apa sute de metri numai, dovedesc vechimea a~ezl1ii pe malurile Bistritei,cu aceleasi si atunci, comert cu marfurile ce scoborau si pe poteoile demunte.

Peate ca stravechea Petrodava nu trebue cau.. tata in ,0 cetate deosebita, in alta parte, ci se va fi nurnit astfel acest gru,p de echi asezari strajuite de impunatorul zimte de stanca, Petricica.
,Piatra lui Craciun" si .Kamena' veacului al 15 si at 16 n'ar f,i deci alta decat cetatea Pietrei sau Petrodava cum Ii zicea Strabon, Negustorii • greci de pe rnalurile Marii Negre, care l'au informat pe vestitul cilHitor si geografau putut cunoaste Petrodava din relatiile lor comerciale. Numai departe decat la vreo sum cincizeci de rnetri, la deal de locul unde si-a zidit Stefan eel Mare curtile ~l biserica sus pe Cozla, sapandU,-se un bot de deal cand s'a facut pareul, s'a dat

de urmele unei stajiuni preistorice, en numeroase cioburi de ceramica pictata sageti si vase de
hronz. Cateva din cioburilegasite. In muzeul liceului local.
1) N. Iorga, 1 toria Com rtului

se mai

p'astteaza

ol.~-(· pag. 22

0 .. Profesor N. Iorga vorbind de statiuuea pre ... 1 istorica de pe Cozla 1), serie: "Muntele Cozla
era mai inainte 0 podoaba indoelnica si 0 primejdie statornica pentru oras : plamadit din ardezie negrie, lucie si sfaramicioasa, din piatra tare vapsita galben, caramiziu, negru sau acoperita ell user strat de oeru fin si diotr'un aluat de lut, el stapaneste peste orasul Intreg, peste toata valea Bistritei pana departe si infrunta inaltirnile din fata, Vechi nearnuri necunoscute luasera in mainile lor aceasta culme si cladisera pe coasta 0 mare cetate de bolovani, aseza ti in randuri, fara ciment: aci s'au gasit franturi de oale rosii si vinete, foarte tari, fara podoabe, oase de flare, frantur! de ciocane de piatra, Poate ca "Cetatea de piatra", vechiul nume al Pietrii de astazi, vine de la aceasta cladire barbara de lespezi abia sfarimate" 2). Peste Bistrita, in apropierea orasului, pe podisurt cam la aceeas inaltime, se gasesc alte doua asezari, la Cetatuia sau Bolovoaia si la Batca Doamnei. Cu intrarea omului in epoca istorica, locuintele s'au scoborlt de pe deal, ceva mai jos, pe terase, si asa gasim vechiul targ al Pietrei asezat sub muntele Cozla si Carlomanul, .pe 0 p~ispa ina Ita
1) Muntele Cozla s'a prabusit la 1897 ~i 1a 1901, din initiativa ~i stiruinta lui Nicu Albu, s'a inceput consolidarea pimintului, lucrare, din care la 1904 a raslrit minunatul pare de astazi. 2) Sate ~iManlstiri din Romania, pag. 7B.
t.

94 a Bistri lei, de unde lasandu ..se treptat treptat in vale, a cuprins intreaga lunca a raului. Pentru intaia oara se pomeneste despre Targul Pietrei intr'un document din t 431, prin care

Alexandru

eel Bun darueste Manastirii

Bistrita

"casa lui Craciun din T'iatra' 1). In alte documente ale aceleasi vrerni, targul se numeste si .Piatra lui Craciurr". Cine va fi fost acel Craciun, documentele nu ne lamuresc ; cunoastem numai ca in vremea lui Alexandru eel Bun erau mai multi boieri cu acest
nurne: un Craciun parcalab, un Craciun Buceatchi, Craciun Purcelescu si Craciun Belcescu, stapanitorul unui sat din Valea Alba, Belcestii de astazi, "unde-i es.te casa din veac", cum

spune

documentul ").

Nici unul dintre acestia nu poate fi Craciun de la Piatra, a carui casa Domnul 0 darueste Manastirii. Acest Craciun va f.i fost un boier cu mult mai vechiu, contemporan descalicarii, venit ca si al tii de peste Carpati,

Insas casa lui, care dainuia pe la t 431, trebuia sa fi fost un lucru temeinic, altfel nu i s'ar fi facut cinstea de a fi pornenita intr'un act
I

dornnesc de danie, Se vede ca stingandu .. e neas mul vechiului stapan al casei si al locului, bunurile au ramas in stapanirea Domnului, dupa

datina tlrii.
1) M. Costachescu, I, pag. 326. 2) M. Costachescu, Documentele ibidem. Moldovenesti, '01.

vol, If

PIa.

t 1s,

Se mai poate ca acest Craciun

sa

fi fost din

boierii credinciosi lui Dragos vasalul regelui Unguresc, care darueste supusilor sai, alunlocurile, pecare voevodul rasvratitle avea in Maramure~~ Pe de alta parte este de presupus xa 0 te .. melnica gospodarie boiereasca cu case vestite nu se va fi intemeiat aici, la Piatra, in loc pustiu, ~j nici Domnii pecare .. vedern ca-si fac curtl si j au ,.,Vanatori"aici, Indata dupa descalicare, nu se vor fi asezat intr'un toe pustiu, . Descal icareaagasit locul cu vechl asezari, care au intrat in. stapanirea Domnilor, ~i locuri udom,ne~ti" au ramas Targul Pietrii ca si lmprejurimele lui, i'nca vre ..o cateva sute de ani, Un cunoscator al trecutului nostru, vorbind de vechimeaacestui targ spune : ".Drnmurile catre .Moldovaerau cunoscute descalicatorilor mara .. mureseni prin Sasii de 1a Rodna si de laBistrita, care tnainte de dan~ll se coborasera pe aceeas Bistnta Aurie, navigablla cu plute pana gatl de Bogdan din Moldova,toate

la Piatra lui Craciun (Karacson-Ko), Piatra de

astazi
1 .. )"

Un deal si parauldiD apropiere, !1iastazi sa numesc .Sasca", am intin d colonistii straini veniti
de peste munti, " ChiarIn centrul orasului se pastreaza una dintre cele mai caracteristice ctitorii ale lui~tefan
1) I. Bogdan, Documentele lui~tefancel
t38~ ~.

H,pag..

Mare, vol.

9"

el lV\ar , biserica

Sfantului

turi est turnul, ridicat 1499, adica la un an mai tarziu. Batranul monument se impune prin simplitatea 1ui. Discurile ~j caramizile sma Ituite it: formeaza singura podoaba ce-I Incinge in cateva braie, ale carora verde- si galben se armonizeaza cu intregul cadru al cladirii, Biserica n'a suferit In decursul vremii decat doua schimbari, care nu i-au modificat fonna prirnitiva, In launtru, i s'a scos peretele despartiter dintre -naos si pronaos; iar in ~fara i s'a adaugat un pridvor lateral. Cu cateva zeci de ani in urma se mai vedeau ruinele unui rid gros, de piatra, de jur imprejurul blsericii. Ala ... turi erau casele domnesti sau curtea, care se intretinea din venituriJe targului, a mosiilor si . satelor domnesti din apropiere, _ Dintre satele care inca de la Inceputul veacului al I5-lea formau venitul si ocolul Curtilor domnesti din Piatra insemnez : Vanatorii Pi etrii, Zitnestii, Faurii, Stolnici, Ostupeani, Turturestii, Versestii, Branistea Vadurilor, Pangaratii si Tarcaul, deosehit de silisti, prisaci, mori, belestee de peste si munti pentru varat, Numele celor mai multe din aceste sate ne arata si ocupa tia principala a locuitorilor aflatori In slujba curtii domnesti, Bandini, calator strain, care a trecut prin targ pe la 1635 ne povesteste : "La Piatra, Sf spune ca fusese si ea odinioara un euih unguresc, Piatra

Ioan-Domnesc, AHi~ de marele Voevod la

lui Craciun sau Karacsonko, dar erau arum nurnai trei case de Unguri, dintre care doar lntr'una se rnai vorbeste ungurestev Si Rornanii erau putini : 300 de case, abia 1000 de locuitori, avand doua biserici, una de piatra, zugravita, care este si acum in fiinta, ca unul din cele mai frumoase monumente ale epocii .lui Stefan eel Mare, Sfantul loan, care a scapat ne tencuita inlauntru si in afara" 1). Marturisirea aceasta ne indrepta teste sa ere .. dem ca dad nu se va fi cioplit tencuiala cu totul in reparatiile ce le-a avut biserica in cursu I vremilor. e posibil sa se gaseasca macar resturi de zugraveala sub stratul de var cu care sunt acoperiti peretii. Alt fapt care trebue retinut din notele lui Ban .. dint e. ca acurn 300 de ani afar! de biserica Sfantul loan, mai era inPiatra 0 biserica, Se vedeca era. construita din lemn.. intrucat nurnai de Sfantul loan precizeaza ca era de zid. Care din bisericile amintite sa fi fost cea de a doua ?Biserica lui Stefan eel Mare are ca 'hram, inca de _la intemeere, pe Sfantul loan, hrarn ee-l tine si in ziua de azi,

Intr'un uric din 8 Septemhrie 1457 Stefan intareste manastirii Bistrita un sir de danii facute de Alexandru eel Bun. Documentul e dat chiar din, Manastirea Bistrita, iar la sfar$itul actului se
1) N. lorga I, pag. 31 S. . . :
fDnJOtul C. Ms'ta3~ -

Istoria Romlnilor
I;.~Q"CIJ! Cb'}ilor

prin C1HHori. Vol.

7

spune ,,scris de Toma din manlstirea unde este hramul Adormlrea Maicei Domnului din Piatra·,t1). Altl biserica in Piatra, cu hramul Adormirei, nu este decat biserica Predsta.. Stirn ca oricate prefaceri arsufer:i 0 bise.ri,cain deeursul vre ... milor, hramul se pastreaza .. Cate biserici de lemn Sf vor fi randuit vreme die aproape 500 de ani pe Iocul bisericii de astlzi ~i totusi bramulnu ·~.i l-a schimbat? Pe timpul lui Stefan celMare,se vede cl era o manastioara, in. care ,segi'seau cl1u,gari cu

atata~ti'intl

de slovenie incat s'a glsit unu! dintre ei vrednic sipoa.ti intocmi un document

domnesc, Piatra, scoborandu ..se treptat de pe platforma de dealpe o ferasa a Bistritei ,i apoi, mai jos in lunca apei, au urmat-o ,i eelelalte asezari din . aproprere, De, pe podisul Nicorestilor ,i de pe Cetatuia

sau Bolovoaia, vechii 10cuitori s'auscoborit

pe

erase formand satul V,anatorii Pietrei, intinzan· du-se de 0 parte si de alta a raului Bistrita "cu cuturile sale' J liar ceva mal. incolo se 'esfliUrau

satele Turturestl. Yersesti, Stolnici,. faunifiiZlnesti, care forman impreu'D,linclcu altele ,,0

oolul Curtilor noastre din Piatra" cum :ne spune Stefaneel Mare tntr'un act. de dan ie din 14919). Satul Vanatori cel mai vecbiu ~i mai apropiat
1) .I. Bogdan, ibidem, VoL I., pag.", 5. 2) I. Bogdan, Ibidem,. vel. I. pag~463,

dePiatra, apare Tntaiu intr'un uric din 1446, prin care Stefan V. V., un urmas de al lui Ale..

xandru eel Bun, ll face danie lui Mihail Logofltul, unul din eel maicu vaz a boieri ai tarii, spunand ::... ".§i.f ... am dat in tara noastra un sat

dinsatele

cu cuturile sale ..... ,... iar hotarul sa fie dupa vechile hotare, pe unde din veac au umblat 1)"".

anume Vanatorii nostri, la Bistri ta, care-s mai jos de Piatra Jui Craciun si

noastre,

lui M.ih.a.il Logofatul trebue sl fi stat satul rnulta vrerne, pentruca pe

In st,apanirea urmasilor

lui 'Constantin Movila V. V. devine iara$i donlnesc~i Radu Mlhn,ea i1 darueste pe Ia 10ceputul veacnlui al XVII ..lea boierului Ionascu Boldescu, postelnic, care sat, zice documentul "a fost al nostru drept domnesc sub stapanirea Ocolului Targului Pietrii, Si a fost acelsat mai inainte danie si miluire lui Kirilta postelnicul de la Constantin Movna V. V., dar pecare l'a pier .. dut din viclenia lui, cand s'a sculat cu multime
timpul de Cazaci cu Constantin V.. V,_ ,i au venit asupra lUI Stefan (Tomsa) V.V. ~i au fa,cut de Le$i,i

mare rasboiu la Dorohoit)", Proprietarii vor fi avut venitul parnantului liberimori, prisaci ~i helestee : loeuitorii ins.a, nvanlitoriiuJ erau slobozi si scutiti de orice dare
fiind oameni
domnesti cu anumiteindatoriri~i'

1) M, Costachescu, ibidem" vol, II, pag. 237. 2) Uricaiu, tom. V,pag. 218..

100

Cate odata ii vedem si in serviciul Cet~tii Neamtului, deosebit de vsnatorii cetatii 1) Van~torii, lmpreuna cu ceata slujitorilor ,.,leslujbe.
a

fegi·i" ,formau

dornnesti, ciuhelor si a celorlalte mijloace

garnizoana obisnuita a curtilor ei cercetau strajile, ei aveau gnja

de semnalizare.

care trebue s~ fi fost foarte numeroase in vechime, fiind singurul mijloc de a vesti apro .. pierea unei navaliri,
V anatorii acestia alcatuiau un fel de breasla, organizata dupa modelul de aparare al oraselor sasesti de peste munti, ell indatorirea de a sta cei intaiu in fata dusmanului, nu nurnai in vrerne de rasboiu, dar ~i pentru respingerea atacului bandelor lnarmate, care foarte adesea incalcau

tara: Cazaci si Tatari.

.Ceata vanatorilor
era datoare in

timp

de

.a se afla lang~ Damn ca garda, tar in \ reme de pace trebuiau sa indestuleze Casa Domrasboiu
neasca cu vanaturi, Locuiau

in sate,

la munte,

cu capitanii lor 2)".

Vorbind de organizarea

si indatoririle

Van~·

DimitrieCantemir ca ei au spre locuire, cu vataful lor, in .tirtutul Neamtului, la rnunte "avand vreme de rasboiu sa fie tot pe lang~

torilor

dornnesti,

ne spune sate marl

datorie la

Domn, in tabere; iar Ia vreme de pace s~ zaboveasca nurnai cu vanatul si aduc la curte tot felul de fiar~ :
1) Surete ,i Isvoade vol,

II, pail 364.

paR'. 43-4

2) Urlcariu

Tom.

XXII,