|
 















   
 
 
 





  
! 

"
#


0


 Statul este responsabil faţă de toţii copiii !
Educaţia este cel mai important factor care asigură
V $"V
%&V'"
"'"
''"4 indiferent de mediul
social de provenienţă sau de nivelul financiar al familiei.
Credem4 de aceea4 în învăţământul obligatoriu până la
16 ani4 cu obiectivul de a generaliza învăţământul până în
clasa a XII-a. E un principiu pe care legea actuală îl
enunţă4 pe care îl menţinem şi care ia în considerare
V"V&
&V"'"

'.
Statul are datoria &
'(V"V
("
)&"*"V bunurile
şi serviciile educaţionale tuturor copiilor care doresc să
profite de ele.
0


 u
  
u

u   u 
mrt. 12. - (1) Statul susţine antepreşcolarii4 preşcolarii4
elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale4
precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Statul acordă "&V
&'V
)V
&) elevilor şi
studenţilor proveniţi din familii defavorizate4 precum
şi celor instituţionalizaţi4 în condiţiile legii.
(3) Statul acordă "V*+
"&V+
'"

V"V
%

V
&V*VV
&*VV elevilor şi studenţilor cu
performanţe şcolare şi universitare4 precum şi cu
rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor
profesională sau în activităţi culturale şi sportive. («)
0


 u  

 

 


  
mrt. 23. (1) Sistemul naţional de învăţământ
preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
Ñ V),
*"V (0 - 6 ani)4 formată din nivelul
antepreşcolar (0 - 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 -
6 ani)4 care cuprinde grupa mică4 grupa mijlocie şi
grupa mare;
- -,*.
"*"4 care cuprinde clasa
pregătitoare şi clasele I - IV;

0


u  

 

 


  
mrt. 23. ² (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar
cuprinde următoarele niveluri:
- -,*.
&V)"4 care cuprinde:
* învăţământul secundar inferior sau gimnazial4 care cuprinde
clasele V - IX;
* învăţământul secundar superior sau liceal4 care cuprinde
clasele de liceu X - XII/XIII4 cu următoarele filiere: teoretică4
vocaţională şi tehnologică;
- -,*.
"'(V&'4 cu durată între 6 luni şi 2 ani;
- -,*.
V","
'-V"&"4 care cuprinde
învăţământul postliceal.

0


uu
  




Conform Legii4 învăţământul primar are o durată de 5 ani4 fiind

format din &
"V '"V şi &VV
/0. mceastă
schimbare este în avantajul copilului.
În primul rând4 introducerea clasei pregătitoare are rolul de a
asigura copiilor un an în care se face trecerea treptată4 de la
educaţia preşcolară (pentru cei care au urmat-o) sau de la viaţa
exclusiv în familie (pentru cei care nu au urmat învăţământul
preşcolar) la viaţa şcolară.
Imensul -1 este că toţi copiii vor avea şanse egale de
pregătire pentru exigenţele vieţii de şcolar.

0


 uu
  



În al doilea rând4 includerea clasei pregătitoare în învăţământul
primar va avea un impact pozitiv asupra copiilor proveniţi din
grupuri dezavantajate din punct de vedere socio-economic.
În prezent4 în multe cazuri4 aceştia nu participă la învăţământul
preşcolar4 fiind apoi în situaţie de dezavantaj educaţional4 după
înscrierea în învăţământul primar. Proiectele referitoare la
grădiniţele estivale4 derulate de minister şi de alte organizaţii4
au arătat că efectele benefice ale participării la aceste
programe4 asupra integrării sociale şi şcolare a copiilor4 precum
şi asupra creşterii şanselor de reuşită şcolară sunt remarcabile.
Dacă se pot vedea rezultate importante în urma unor intervenţii
cu o durată de doar câteva săptămâni4 este evident că
participarea obligatorie la un întreg an pregătitor va spori
şansele de integrare şi succes şcolar4 cu efecte de durată.
0


 u
 


u 

', absolvenţii formelor de învăţământ gimnazial vor putea

urma învăţământul liceal sau profesional în condiţii de
gratuitate. Liceele au autonomie în stabilirea criteriilor de
departajare a elevilor la admitere4 acolo unde numărul de
înscrişi depăşeşte numărul de locuri.

)*V"V

V se va realiza după următoarea procedură:

1. În cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul
locurilor oferite de liceu4 admiterea se va realiza pe baza
portofoliului educaţional al elevului;

0


 u
 


u 
2. În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât
numărul locurilor oferite de liceu4 admiterea se face luând în
calcul4 în proporţie de X2
'"'('
V),'

VV-
(media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la
probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a) i
în proporţie de D2
'
',

)&
)V
)*V"V

&
)V
V
În cazul mediilor egale4 diferenţierea se face pe baza
portofoliului educaţional al elevului.
Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii
în clasa a X-a va fi elaborată de MECTS şi va fi dată publicităţii4
pentru fiecare generaţie4 cel mai târziu la începutul clasei a
VIII-a.
0


 


u

mrt. 31. - (1) Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi

profiluri:
/ (V"
V'"V4 cu profilurile umanist şi real;
/ (V"
V
'' 4 cu profilurile tehnic4 servicii4 resurse
naturale şi protecţia mediului;
/ (V"
-','4 cu profilurile militar4 teologic4 sportiv4 artistic
şi pedagogic
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal - forma de învăţământ cu
frecvenţă - este de D

V"
(V"
V'"V4 )V D
&
)V

3

V"
(V"
-',' şi de 3

V"
(V"

V
'' 4 în conformitate cu planurile-cadru aprobate de
MECTS.

0


 V
V
&

4/

*$5
]nvăţământul obligatoriu, de 10 clase, va fi o ţintă de
neatins fără integrarea clasei a IX-a în ciclul gimnazial.
Şcoala va fi ţinută aproape de elev încă un an de zile. Se
ating astfel două obiective majore: dezvoltarea copilului
până la 16 ani în mediul familial şi reducerea abandonului
şcolar.
Una dintre cele mai grave probleme cu care se
confruntă învăţământul este = =

=

Părăsirea şcolii înainte de împlinirea vârstei de 16 ani îşi

are rădăcinile în schimbarea bruscă a mediului social de
către copil. Procesul de adaptare, de la sat la oraş, se
realizează greu, la o vârstă prea fragedă, iar acest lucru
se reflectă negativ în rezultatele şcolare.
0


 V
V
&

4/

*$5

]n România, rata părăsirii timpurii a şcolii a fost, în !
,

de  în timp ce, la nivel european, media era de 14,9%.
]n ! , indicele pentru România a fost de 
(creştere cu 0,9%), în vreme ce, la nivel european, Comisia a
raportat o medie de 14,4%.
Modelul tradiţional în ceea ce priveşte structura
învăţământului preuniversitar (4 ± 4 ± 4) şi-a dovedit
incapacitatea în perioada post µ90, iar acum se impune acest
model, validat în multe state europene.

0


 V
V
&

4/

*$5
egea Educaţiei Naţionale oferă soluţia pentru elevii care
des, la o vârstă fragedă, se văd nevoiţi să părăsească familiile
şi un spaţiu de securitate pentru a merge la liceu (internat sau
navetă). Considerăm că un copil de 14 ani este mai expus
pericolelor atunci când face naveta spre şcoală sau când intră
în medii necunoscute.
Doi ani de maturizare petrecuţi într-un mediu familiar lui
(familia şi şcoala la care învaţă) îi vor asigura elevului trecerea
uşoară, sigură spre învăţământul liceal. Subliniem, copiii nu
sunt mutaţi nicăieri, ei rămân într-un spaţiu sigur.

0


  u

mrt. 62. - (1) În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării
gestionării resurselor4 unităţile de învăţământ şi autorităţile
administraţiei publice locale pot decide (,"V
'&'",'"

%'"V
(2) Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile
de învăţământ4 care asigură:
6 mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului
6 utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din
consorţiu;
6 lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi
recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării
acestora.

0


 u
 u
 u
Unităţile şcolare şi administraţiile locale vor putea decide
înfiinţarea de 
  = 

  = , prin care să împartă şi să facă
schimb de resurse educaţionale.
Se ajunge astfel la optimizarea resurselor: şcolile vor putea
împrumuta în condiţii de reciprocitate din bunele practici şi din
resursele partenerilor.
Beneficiarii acestor consorţii şcolare nu sunt însă numai
copiii şi profesorii, ci şi şcoala în sine.

Consorţiile vor avea şanse mai mari de reuşită în accesarea

programelor finanţate prin fonduri europene.

0


 "' "*
78'
)
8'7

9 8 ",
V"
'
%
",
:

Modificările de pe piaţa muncii au prelungit programul de lucru
al părinţilor până la orele serii. ]n fiecare zi lucrătoare a
săptămânii, copiii pot petrece între 3 şi 6 ore fără a beneficia de
supravegherea şcolii sau a părinţilor.

ipsa constantă a autorităţii şcolare sau parentale pentru un

număr de ore pe zi lasă loc apariţiei unor influenţe nedorite şi
greu de controlat. Copiii ajung la cheremul străzii sau petrec
ore în şir în faţa televizorului sau a calculatorului.

0


 "' "*
78'
)
8'7

9 8 ",
V"
'
%
",
:

egea introduce j  ==j=, prin care

copiii vor rămâne în mediul şcolar şi după terminarea orelor.
Copilul îşi consolidează cunoştinţele dobândite la clasă şi
meditaţiile sunt transferate în şcoală. a acestea se adaugă
practicarea activităţilor recreativ-educative sub supravegherea
unui adult.

Timp de opt ore, şcoala va asigura condiţii de învăţare,

recreere, sport, supraveghere şi protecţia copiilor. Principalii
parteneri în acest program vor fi părinţii. Implicarea lor are un
impact deosebit asupra performanţelor şcolare ale copiilor.

0


 u u




  
mrt. 64. (2) u 
= 
= reprezintă ansamblul coerent
al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din
învăţământul preuniversitar.

u =  = se constituie atât din

pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional4 regional
şi local4 cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la
nivelul unităţii de învăţământ.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ4 în urma
consultării VV-'"4 părinţilor şi pe baza resurselor disponibile4
stabileşte curriculumul la decizia şcolii.

0


 u u




  

mrt. 66. - (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-

cadru de învăţământ este de maximum :
/ 
)V
'"V
V
&*. la -,*.
"*" («)
mceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare4 cât şi
pentru învăţarea în clasă4 asistată de cadrul didactic4 a
conţinuturilor predate4 conform prezentei legi.
(3) În cadrul Curriculumului naţional4 disciplinele obligatorii au o
pondere de #2 în planurile-cadru de la nivelul învăţământului
obligatoriu («)4 iar disciplinele opţionale au o pondere de
2

0


 u u




  

mrt. 66. ± (5) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu4

"' "*
%'"
'V" X 2 )
'"VV
)V
"V)"V
%

V-"V4 lăsând 
)&'$,
)"
))
 2 )

*
'
)&V)'*V
)V
&) respectiv.

În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care

face parte4 profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru

=   =, în cazul copiilor cu probleme speciale,
j
 
 = =

 =j
  = =
  =j=  j  =
j = , conform unor
planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

0


 u u




  
mrt. 68. ² (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi
gimnazial se axează pe #
)'*V
)V
'*VV,V
/ 
VV
care determină profilul de formare a elevului:
1. competenţe de comunicare în limba română şi în limba
maternă4 în cazul minorităţilor naţionale;
2. competenţe de comunicare în limbi străine
3. competenţe de bază de matematică4 ştiinţe şi tehnologie;
4. competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca
instrument de învăţare şi cunoaştere
5. competenţe sociale şi civice;
6. competenţe antreprenoriale;
7. competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
8. competenţa de a învăţa să înveţi.

0


 u u




  
mrt. 68. ² (3) Disciplina ³Tehnologia informaţiei şi comunicării´
(T.I.C.) constituie o disciplină opţională pentru elevii din
clasele I -IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul
gimnazial şi liceal.
(4) Curriculumul pentru &VV
"V '"V urmăreşte
dezvoltarea fizică4 socioemoţională4 cognitivă a limbajului şi
comunicării4 precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a
atitudinilor în învăţare4 asigurând totodată punţile către
dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
(5) -,*.
V este centrat pe dezvoltarea şi
diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor
specifice în funcţie de filieră4 profil4 specializare sau calificare.

0


 
 
 

mrt. 71. - (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a
optimiza învăţarea.
(3) Rezultatele evaluării se exprimă4 după caz4 prin
=  = 4 în învăţământul primar4 respectiv prin
=
= 4 în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar
nonuniversitar4 sau prin j
=4 în mod similar testelor
internaţionale.

mrt. 72. - (1) Evaluarea se centrează pe competenţe4 oferă feed-

back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de
învăţare. În acest scop &V
-
"V
'

)V
&"*VV
)V

V-"V
4 având funcţie orientativă4 pentru a-i ajuta pe
profesori în notarea la clasă.
0


 
 
 

mrt. 73. - (1) '"'('
V),' cuprinde totalitatea
diplomelor4 a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma
evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi
de învăţare4 în diferite contexte4 precum şi produse sau
rezultate ale acestor activităţi4 în contexte de învăţare formale4
nonformale şi informale.
(2) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării
învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa
pregătitoare şi reprezintă = = 
 == 
==
 .
Din portofoliu se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile
copilului sau performanţele lui deosebite. Părinţii vor avea o
imagine de ansamblu despre nivelul copilului, nivelul clasei şi
gradul de exigenţă a profesorului.
0


 
 
 

mrt. 74. - (1) La (
&V
"V '"V4 cadrul didactic
responsabil întocmeşte4 în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei4 Cercetării4 Tineretului şi Sportului4 un
raport de evaluare a dezvoltării fizice4 socioemoţionale4
cognitive4 a limbajului şi a comunicării4 precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
(2) La (
&V

/+ fiecare şcoală4 în baza unei
metodologii elaborate de M.E.C.T.S.4 organizează şi realizează
evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi
matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru
elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor.
Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică
părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul
educaţional al elevului.
0


 
 
 

mrt. 74. - (3) La (
&V

0/4 M.E.C.T.S. realizează4 prin
eşantionare4 o evaluare la nivel naţional a competenţelor
fundamentale dobândite în ciclul primar4 după modelul testărilor
internaţionale4 pentru diagnoza sistemului de învăţământ la
nivel primar.
(4) La (
&V

0/4 toate şcolile4 în baza unei metodologii
MECTS4 organizează şi realizează evaluarea elevilor prin )'

"'V
"&)&"V *
%
'*"V4 *V*

%
%,V Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba
română şi limba modernă I4 iar pentru elevii din clasele cu
predare în limbile minorităţilor naţionale şi limba maternă.
Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea
planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru
preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. («) 0


 
 
 

mrt. 74. ± (5) La (
&V

4/4 în baza unei metodologii
MECTS4 se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor
elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj4
similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin
următoarele probe:
* o probă scrisă la limba şi literatura română;
* o probă scrisă la limba maternă;
* o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi
ştiinţe;
* o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
* o probă practică de utilizare a calculatorului4 susţinută
în timpul anului;
* o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor
civice şi sociale4 susţinută în timpul anului. 0


 
 
 

mrt. 77. ± (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a / a XIII-a vor
susţine examenul naţional de "V.

6
6
Lb. română Lb. română Lb. maternă
oral


Lb. maternă Probe
6
oral scrise 6 "'(
"V matematică +

 proba transdisciplinară (fizică4
chimie4 biologie)
6 "'(
*& o limbă străină +
 proba transdisciplinară (geogr4

istorie4 socioumane)
2 limbi 6 (V"
V
''  disciplina profil
Compet.
străine digitale + proba transdisciplinară
oral specifică domeniului
0


   
 u  u 
mrt. 79. - (1)
VV("
"*" ai învăţământului preuniversitar
sunt antepreşcolarii4 preşcolarii şi elevii.
mrt. 80. - (1) Învăţământul preuniversitar este centrat pe
beneficiari. 'V
)V$V
*1'"V sunt luate prin consultarea
reprezentanţilor beneficiarilor primari4 respectiv a '&

,'

V-'"
&

'"
&',
"V"V$V-V
V

VV-'"4 şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor
beneficiarilor secundari şi terţiari4 respectiv a structurilor
asociative reprezentative ale părinţilor4 a reprezentanţilor
mediului de afaceri4 a autorităţilor administraţiei publice locale
şi a societăţii civile.

0


   
 u  u 

mrt. 80. - (2) Ministerul Educaţiei4 Cercetării4 Tineretului şi

Sportului4 împreună cu '&
,'

V-'"
%

'" $,V
-V"*VV
%
' -V"*VV

"V"V$V-V4 elaborează un statut în care sunt prevăzute
drepturile şi îndatoririle elevilor4 care se aprobă prin ordin al
ministrului. În baza acestui statut4 fiecare unitate de învăţământ
îşi elaborează regulamentul şcolar propriu.

0


   
 u  u 

mrt. 83. - (1) mntepreşcolarii4 preşcolarii şi elevii din unităţile

şcolare de stat şi particulare autorizate/acreditate beneficiază
de &&V,
*V)+
&
'' 
%
' 'V)
"4
în cabinete medicale4 psihologice şi logopedice şcolare ori în
unităţi medicale de stat.
(2) La începutul fiecărui an şcolar se realizează
examinarea stării de sănătate a elevilor4 pe baza unei
metodologii comune elaborate de MECTS şi de Min.
Sănăt.

0


   
 u  u 
mrt. 84. - (1) Elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal
acreditat/autorizat beneficiază de "(
"V)&

2
V"

"&'"
'

'*4 de suprafaţă4 naval şi subteran4
precum şi pentru transportul intern auto4 feroviar şi naval4 pe tot
parcursul anului calendaristic.
(2) Ca măsură de protecţie specială4 elevii orfani4 elevii cu
cerinţe educaţionale speciale4 precum şi cei instituţionalizaţi pot
beneficia de "V pentru toate categoriile de transport
menţionate la alin. (1)4 pe tot parcursul anului calendaristic.

0


   
 u  u 
mrt. 86. ² (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii4 în
momentul înscrierii antepreşcolarilor4 respectiv a preşcolarilor
sau a elevilor4 în Registrul unic matricol4 un '"

V),'4 în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile
reciproce ale părţilor.
Contractul educaţional-tip este aprobat prin ordin MECTS şi
este particularizat4 la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ4 prin
decizia consiliului de administraţie.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip
de către unitatea de învăţământ este sancţionată de
inspectoratul şcolar4 în conformitate cu prevederile
metodologiei aprobate prin ordin MECTS.
(3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri
pentru şcolarizarea elevului4 pe perioada învăţământului
obligatoriu. 0


   
 u u  
mrt. 96. ² (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică sunt conduse de '&V
)V

)*&",V4 de )"V'" şi de )"V'"
)1,4 după caz.
În exercitarea atribuţiilor ce le revin4 consiliile de administraţie
şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral4 cu comitetul de
părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie
este organ de conducere şi este constituit din 74 9 sau 13
membri («)

0


      


"
; (4) MECTS4 prin organismul specializat4 stabileşte anual
costul standard per preşcolar/elev4 cost care stă la baza
finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii
şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat4 precum şi
preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu4
profesional şi liceal4 particular şi confesional4 care studiază în
unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic4 conform
legislaţiei în vigoare.
(5) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face
după principiul Ä"V&"&
("
"*V$
VV-"4 în baza
căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar
se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă
(«)
0



 u

 




1. Stop părăsirii timpurii a şcolii!

2. Şcoala măsoară progresul elevului în fiecare zi.
3. Nu înveţi pentru notă4 ci pentru competenţele tale
viitoare.
4. Şcoala îţi spune ce poţi să faci4 nu ce nu poţi face!
5. Fără experimente pe copiii noştri în următorii 20 de
ani!
6. Cel mai bun profesor din şcoală: cartea de identitate
a instituţiei.

0



 u

 




7. Încurajăm tinerii să se îndrepte spre cariera didactică

prin burse şi diverse facilităţi.
8. Comunitatea locală - un partener cu greutate în
luarea deciziilor privind soarta şcolii.
9. Materia studiată la şcoală răspunde nevoilor de
adaptare în societate şi pe piaţa muncii.
10. Sistemul naţional de educaţie devine unul al
performanţei didactice.
11. Portofoliul de educaţie permanentă4 cartea de
vizită educaţională a oricărei persoane.
0


 întrebări legate de Legea educaţiei naţionale
le puteţi trimite pe adresa de e-mail:
&VV&'"<=
'''*

0