Pompierii Brasoveni NR 8

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
“Ţara Bârsei” al judeţului Braşov
ţiei Civile din

te c Rom
o
Pr â
28
ni
a
Ziu
nr. 8, februarie 2011
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

În caz de urgenţă, sunaţi la 112!
POMPIERII februarie 2011
Ziua Protecţiei Civile din România

Mesajul Inspectorului General ...................................................... 3
Mesajul Guvernului României ...................................................... 4
Mesajul Preşedintelui Consiliului Judeţean .................................... 4
Mesajul Primarului Municipiului Braşov ........................................ 5
Mesajul Inspectorului Şef ............................................................. 5
Protecţia civilă în Europa .............................................................. 6
File de istorie - Protecţia populaţiei Braşovului contra atacurilor cu gaze 8
Responsabilităţile consiliilor locale şi judeţene conform Strategiei
Naţionale de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă ............................. 11
Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel local în cazul
fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase ................... 12
Contribuţia pompierilor militari în domeniul apărării pasive, în
perioada interbelică ..................................................................... 15
Activitatea de pregătire a populaţiei ............................................. 19
Activitatea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă ....................................................................................... 21
Autospecială de intervenţie nuclear, biologic, chimic şi radiologic .. 23
Cutremurul de pământ, o permanentă ameninţare ........................ 26
Prevenirea situaţiilor de urgenţă la unitatiile sanitare, spitale,
policlinici si dispensare ................................................................ 30
Colectiv redacţional: Lt. Col. Valentin LEPĂDATU

Lt. Col. Marian SANDU
Col. Drd. Stelian RECHIŢEAN Lt. Col. Viorel MĂZĂREL
Col. Lucian BOGDAN Lt. Ciprian SFREJA
Col. Mircea ŞOGLU, Sg. Maj. Mircea Costăchescu
Revistă editată de către Asociaţia Pompierilor „Ţara Bârsei” – Braşov în colaborare şi cu sprijinul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov
Braşov, str. Mihai Viteazu, nr. 11, tel. 0268/42.88.88
2 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ˆ
BARSEI” ,
ffebruarie 2011
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ
Ordin de Zi
la aniversarea
Zilei Protecţiei Civile
din România
Marcel LUCACIU
www.isujbv.ro
78 de ani de la 28 februarie 1933 - zi în reală responsabilitate civică, aceste eforturi fi-
care Regele Carol al II-lea aproba Regula- ind răsplătite cu recunoştinţa semenilor noştri.
mentul Apărării Pasive, legiferând înfiinţarea Răspunzând standardelor de ţară membră
primelor structuri cu atribuţii de protecţie a Uniunii Europene şi NATO, protecţia civilă
civilă din România. din România trebuie să continue procesul
Momentul aniversar este un prilej de de modernizare şi flexibilizare instituţională,
rememorare a activităţilor desfăşurate de pentru a asigura servicii profesioniste şi efici-
specialiştii protecţiei civile care, de-a lun- ente şi a fi, la nevoie, un furnizor de asistenţă
gul timpului, s-au aflat permanent la dato- umanitară internaţională.
rie, împreună cu celelalte componente ale La această aniversare adresez specialiştilor
sistemului naţional de apărare şi siguranţă protecţiei civile calde urări şi succes în activi-
naţională, intervenind în sprijinul cetăţenilor tatea profesională, sănătate şi împliniri în viaţa
ameninţaţi de dezastre naturale şi catastrofele personală.
care au afectat cuprinsul ţării.
Mereu prezente acolo unde datoria le-a ce- La Mulţi Ani!
rut-o, cadrele protecţiei civile au demonstrat
profesionalism şi devotament în intervenţiile Împuternicit Inspector General,
desfăşurate în condiţii de risc, pentru preveni- Colonel Marcel LUCACIU
rea pierderilor de vieţi, diminuarea pagubelor
şi asigurarea securităţii cetăţenilor.
Această tradiţie trebuie continuată, prin
implicare şi muncă pusă în slujba celor aflaţi
în pericol sau afectaţi de diversele calamităţi
naturale. Activitatea protecţiei civile solicită
un înalt standard de operativitate şi viteză de
reacţie, sub semnul solidarităţii umane, şi o
ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 3

GUVERNUL ROMÂNIEI
Instituţia Prefectului – Judeţul
Braşov.
În calitate de preşedinte al Comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă, pot afirma
cu certitudine că structurile protecţiei civile şi-
au dus întotdeauna la bun sfârşit, cu devota-
Ion GONŢEA
ment şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, în
numeroasele acţiuni de intervenţie pentru com-
În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin baterea efectelor inundaţiilor, a accidentelor
Decretul regal din 28 februarie 1933 sub de- tehnice, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere
numirea de “apărare pasivă” având ca scop şi a intervenţiilor in numeroase zone de risc.
“limitarea efectele bombardamentelor aeriene Acum la moment aniversar gândurile noastre
asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, se îndreaptă spre cei care, acţionând sub deviza
prin protecţie directă sau micşorând eficacitatea “cu viaţa mea apăr viaţa”, se găsesc permanent
atacurilor aeriene”. în slujba cetăţenilor pentru a-i preveni, ocroti,
Astăzi, după 78 de ani de activitate, protecţia salva şi ajuta să învingă stihiile naturii sau orice
civilă este o componentă a sistemului securităţii pericole majore.
naţionale şi reprezintă un ansamblu eficient de Vreau să vă mulţumesc pentru înaltul profe-
prevenire şi reducere a riscurilor de producere a sionalism de care daţi dovadă, stând de strajă
dezastrelor. 24 de ore din 24, pentru ca noi să putem să ne
În condiţiile existenţei riscului producerii desfăşurăm viaţa în siguranţă. Am convingerea
unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări că veţi continua să cinstiţi, prin fapte demne,
de teren, accidente diverse, epidemii, cetăţeanul memoria înaintaşilor dumneavoastră.
are dreptul la protecţie, care trebuie să-i fie La mulţi ani!
asigurată de oameni competenţi. Prefect, Ion GONŢEA
MESAJUL PREŞEDINTELUI
CONSILIULUI JUDEŢEAN
protecţia şi siguranţa asigurate cu profesional-
ism şi dăruire de colectivul Inspectoratului pen-
tru Situaţii de Urgenţă. Angajaţii din structurile
acestei instituţii merită recunoştinţa noastră
Aristotel CĂNCESCU pentru intervenţiile pe care le fac indiferent
La 28 februarie sărbătorim 78 de ani de la de ora din zi sau din noapte când accidentele
înfiinţarea Protecţiei Civile în România. sau catastrofele ne pun viaţa în pericol. Suntem
Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei conştienţi că siguranţa noastră, a braşovenilor,
forţelor necombatante, după prima conflagraţie se află în mâinile dumneavoastră.
mondială, Protecţia Civilă şi-a extins permanent Cu ocazia acestei aniversări, transmitem
domeniul de activitate, justificându-şi pe deplin conducerii şi tuturor angajaţilor Inspectoratului
titulatura de „armă a celor fără apărare”. „Cu pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” Braşov
viaţa mea apăr viaţa” – deviză rămasă înscrisă aleasa noastră consideraţie pentru eforturile pe
în tradiţia armei – a fost onorată şi consacrată care le fac pentru apărarea şi salvarea vieţii no-
prin misiunile dificile executate pentru salvarea astre, cu preţul vieţii lor.
vieţii şi înlăturarea efectelor distrugătoare pro- La mulţi ani şi misiuni reuşite!
duse de dezastrele naturale şi catastrofele care
Cu consideraţie,
au marcat de atâtea ori ultimii zeci de ani. În
Aristotel CĂNCESCU,
condiţiile existenţei riscului producerii unor de- preşedintele Consiliului Judeţean Braşov
zastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren,
accidente sau epidemii, cetăţenii au dreptul la

ˆ
BARSEI” ,
MESAJUL PRIMARULUI
ffebruarie 2011
MUNICIPIULUI BRAŞOV
78 de ani
de excelenţă în Apărare civilă
ISUJ Braşov
George SCRIPCARU
Aniversarea a 78 de ani de Apărare Civilă
este un bun prilej pentru a onora Inspectoratul dintre noi şi îi asigur că vor găsi în Munici-
pentru Situaţii de Urgenţă pentru activitatea palitate un partener de încredere, care ştie să
desfăşurată şi pentru modul în care acesta îşi preţuiască această instituţie.
face datoria faţă de cetăţeni. Felicitări şi La Mulţi Ani!
Pentru Municipalitate, Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei - Braşov a fost şi Primarul Municipiului Braşov
este unul dintre partenerii noştri de încredere, George SCRIPCARU
este acea instituţie care prin profesionalismul
de care dă dovadă în fiecare zi se bucură de
respectul comunităţii.
Indiferent de momentul şi situaţia în care le-
am solicitat ajutorul, ei ne-au acordat tot spri-
jinul necesar, ceea ce spune foarte mult despre
modul în care ISU ştie şi are capacitatea de a
www.isujbv.ro
rezolva orice problemă care apare.
Le mulţumesc pentru tot ceea ce fac pentru
cetăţenii acestui oraş, pentru siguranţa fiecărui
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
“ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV
Mesajul Inspectorului Şef

Ca in fiecare an, ziua de 28 februarie este
dedicata Protectiei Civile, data la care a fost
aprobat Regulamentul de functionare al Aparari
Pasive contra Atacurilor Aeriene printr-un decret
regal. Protecţia Civilă a apărut ca o necesitatate Stelian RECHIŢEAN
în asigurarea protecţiei forţelor combatante, suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare
îndeosebi după prima conflagraţie mondială şi al dezastrelor naturale şi tehnologice care s-au
şi-a extins domeniul de activitate odată cu fo- produs din nefericire tot mai des pe tot cuprin-
losirea armelor de distrugere în masă, cu efecte sul ţării. În decursul celor 78 de ani de existenţă,
distrugătoare nu numai asupra militarilor ci şi multitudinea, însemnătatea şi amploarea
asupra populaţiei civile. acţiunilor Protecţiei Civile au lăsat urme adânci
La 8 noiembrie 2004, Parlamentul României în viaţa societăţii şi în conştiinţa cetăţenilor.
a adoptat Legea nr.481 prin care Protecţia Civilă Cu ocazia zilei Protecţiei Civile din România,
din România devine o componentă importantă a adresez felicitări pentru rezultatele deosebite
sistemului securităţii naţionale, iar în decembrie tuturor specialiştilor din domeniul Protecţiei
2004, prin fuzionarea Inspectoratului Judeţean Civile, solicitând în continuare îmbunătăţirea
de Protecţie Civilă cu Grupul de Pompieri ”Ţara permanentă a activităţilor desfăşurate pentru
Bârsei” Braşov a luat fiinţă Inspectoratul pen- creşterea continuă a siguranţei cetăţeanului si a
tru Situaţii de Urgenţă „Tara Barsei” al judeţului comunitaţii.
Braşov. La mulţi ani!
Lucrătorii acestei nobile profesii s-au aflat în Inspector Şef Colonel
permanenţă acolo unde semenii noştri au fost în Drd. Stelian RECHIŢEAN

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN EUROPA Col. Lucian BOGDAN
N ecesitatea
unui mod
de abordare mai
rile alocate pen-
tru dezvoltarea
componen-
vast a protecţiei tei cu mult
civile din Eu- mai mici
ropa a căpătat decât cele
un nou sens alocate pen-
de urgenţă: tru scopurile
statele membre au propuse în do-
conştientizat faptul meniul mediului.
că Uniunea are nevoie Evident, protecţia
de o strategie coordonată de populaţiei civile este acum
reacţie împotriva dezastrelor, în cazul în o prioritate pe agenda Alianţei şi a UE,
care un atac similar ar avea loc într-un stat reflectând preocuparea în asigurarea unui me-
membru. Comisia Europeană a reacţionat la diu sigur în teritoriile lor.
aceste preocupări şi, în noiembrie 2001, a Instrumente şi mecanisme în domeniul
elaborat un raport detaliat sugerând iniţiative protecţiei civile.
concrete. Raportul a subliniat măsurile ce Uniunea Europeană -UE
pot fi luate pentru a preveni atacurile asupra Europa este expusă în mod regulat la deza-
amplasamentelor sensibile, cum arfi fabricile stre majore, cum ar fi inundaţiile şi incendiile
chimice sau centralele nucleare, şi a sugerat de pădure, la fel ca şi accidentele tehnologice,
modalităţi de coordonare a reacţiilor Europei cum ar fi exploziile din fabrici sau deversările
în cazul în care ar avea loc un asemenea atac. chimice, Ca rezultat, diferitele state membre
A propus de asemenea modalităţi de abordare au realizat treptat expertize de reacţie la de-
şi de a face faţă unei situaţii de atac terorist cu zastre pentru diferite domenii, de aceea coop-
arme chimice, biologice sau nucleare. erarea în problemele de protecţie civilă în in-
Înainte de toate, NATO a realizat schimbări teriorul Comunităţii este atât de importantă.
ale modului de abordare folosit în perioada Direcţia Generală de Mediu este structura
războiului rece şi a plasat pe podium protecţia Comisiei Europene responsabilă cu probleme
populaţiei civile alături de misiunile sale mili- de mediu, protecţie civilă şi protecţia împotri-
tare, analizând propriile misiuni în contextul va radiaţiilor. Direcţia Generală de Mediu pro-
posibilei utilizări a CBR împotriva populaţiei duce rapoarte regulate şi publicaţii acoperind
civile în interiorul şi în afara ariei sale de re- întregul spectru pe teme de mediu, incluzând
sponsabilitate. protecţia civilă. Prin schimbul de experienţă
Pe de altă parte, UE a trebuit să îşi schimbe şi de puncte de vedere, experţii din domeniul
mentalitatea în ceea ce priveşte rolul şi protecţiei civile de pe teritoriul Uniunii pot
importanţa protecţiei civile în cadrul uniunii, învăţa unii de la alţii cele mai bune practici şi
în momentul actual aceasta fiind în subor- îşi pot îmbunătăţi capacitatea globală pentru
dinea Direcţiei Generale de Mediu, iar fondu- a face faţă catastrofelor.

ˆ
BARSEI” ,
Guvernele din cadrul UE au fost de acord
oficial pentru prima dată să-şi coordoneze
ffebruarie 2011
strategiile de protecţie civilă la o întâlnire la
nivel ministerial la Roma, în 1985.
Toate iniţiativele în domeniul protecţiei ci-
vile la nivelul UE sunt implementate pe baza
principiului de subsidiaritate, iar Comisia
Europeană a avut întotdeauna ca scop spri-
jinirea şi încurajarea eforturilor făcute la nivel
local, regional şi naţional. în octombrie 2001
guvernele ţărilor UE au căzut de acord asu-
pra creări unui nou mecanism pentru a fa-
cilita cooperarea în intervenţiile pentru acor-
darea de asistenţă civilă. Mecanismul este
bazat pe un plan extins prezentat de Comisia
Europeană în septembrie 2001 şi stabileşte
strategii detaliate pentru preîntâmpinarea
urgenţelor majore care pot necesita reacţia
urgentă, clasificându-se de la dezastrele în
timp de pace, cum ar fi cutremurele, până la
ameninţări sau atacuri teroriste. Noul plan a
fost adoptat în ciuda unui context favorabil mecanismele din domeniul protecţiei civile,
dezastrelor majore care au afectat UE şi în- compus din reprezentanţi ai statelor membre
treaga lume în ultimii ani. Printre acestea s-au şi conduse de către Comisie în sine.
www.isujbv.ro
numărat cutremurele din Grecia şi Turcia, fur- Naţiunile Unite-UN
tunile ce au cauzat pagube majore în multe În decembrie 1991 Adunarea Generală a
dintre ţările europene şi naufragiul petrolieru- O.N.U. a adoptat Rezoluţia 46/182, menită
lui care a poluat 400 km de linie de coastă să întărească modalităţile de reacţie atât
în Franţa. în 2000 deversările chimice de la în cazul urgenţelor complexe, cât şi în ca-
Baia Mare au otrăvit fluviul Dunărea atât pe zul dezastrelor naturale. Pe lângă aceasta, a
teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei, lansat îmbunătăţirea eficacităţii globale a
iar o fabrică de artificii a explodat în Olanda operaţiunilor umanitare din O.N.U. în acest
provocând decesul a 20 de persoane. domeniu. Hotărârea a creat de asemenea
La baza noului mecanism stă înfiinţarea cea mai înaltă poziţie - de Coordonator pen-
unui Centru de Informare şi Monitorizare-MIC tru Ajutor la Urgenţe-ERC. Aceasta funcţie ar
al protecţiei civile din cadrul UE, coordonat trebui să îmbine în cadrul unui singur punct
de Comisia Europeană de la Bruxelles şi, la fel focal funcţiile îndeplinite de reprezentanţii
ca şi structura operaţională pentru protecţia Secretarului General pentru urgenţe majore şi
civilă existentă în cadrul Comisiei, va funcţiona complexe, la fel ca şi funcţiile din domeniul
24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Centrul dezastrelor naturale, care au fost îndeplinite
poate să atragă o reţea de expertize oricând de Coordonatorul pentru Ajutor la Dezastre
şi, în general, să reunească o echipă de reacţie din cadrul Naţiunilor Unite. UNDORO. A fost
la dezastre şi să asigure prezenţa echipei la creat Serviciul pentru Coordonarea Relaţiilor
locul catastrofei, oriunde în lume, în 12 ore. Umanitare-OCHA. Mandatul său a fost extins
Manualul de operare conţine, pentru Statele pentru a include coordonarea reacţiilor uman-
Membre, ţările EEA şi ţările în curs de aderare, itare, a politicilor de dezvoltare şi a asistenţei
puncte de contact pentru autorităţile compe- juridice umanitare. OCHA îndeplineşte înainte
tente, puncte de contact operaţionale şi punc- de toate funcţia de coordonare prin interme-
te de contact pentru corespondenţă naţională. diul Comitetului Permanent Inter-Agenţii,
Pentru implementarea programului de acţiune care este condus de către ERC. Participanţii
şi pentru ca mecanismele Comunităţii să faci- sunt toţi partenerii umanitari, de la agenţiile
liteze consolidarea cooperării în intervenţiile O.N.U., fonduri şi programe, până la Crucea
de asistenţă civilă, Comisia este asistată de Roşie şi ONG-uri. Col. Lucian BOGDAN
Comitetul pentru Programul de Acţiune şi de Va urma
File de istorie
Col. Lucian BOGDAN
A tacurile aeriene cu bombe explozi-

ve şi incendiare executate de armata
germană asupra localităţilor de pe teritoriul
cu mijloace de protecţie antichimică a unor
unităţi chimice din compunerea armatei.
Întreaga perioadă 1920-1939 este carac-
naţional, atacurile cu gaze de luptă şi agenţi terizată de preocupări asidue pentru pre-
microbieni au generat sute de mii de victi- gătirea armatei şi a populaţiei civile pentru
me şi în rândul populaţiei civile. Lipsa unor cunoaşterea concepţiei în care se va purta
măsuri elementare de pregătire şi protecţie un viitor război: mijloace tehnice de purtare
a populaţiei civile, anterior intrării ţării în a războiului aerochimic; urmările atacurilor
război, a amplificat numărul victimelor, su- aeriene cu bombe brizante, incendiare, chi-
ferinţelor umane şi pierderilor materiale. mice biologice; comportarea şi acţiunile po-
Există toate motivele obiective ca situaţia pulaţiei în cazul atacului aerian; cunoştinţe
creată în primii ani după încheierea războ- în legătură cu alarmarea, protecţia individu-
iului, când se fac tot mai auzite voci autori- ală şi colectivă, acordarea primului ajutor în
zate dintr-un şir de state europene, despre caz de arsuri, rănire şi contaminare cu gaze
caracterul unui eventual viitor război, ca au- toxice de luptă; pregătirea psihologică, etc
torităţile vremii din România să întreprindă Pregătirea teoretică a populaţiei din toate
măsuri privind instruirea şi protejarea popu- mediile se realizează prin conferinţe organi-
laţiei civile în situaţii de război. zate în şcoli şi instituţii, prin broşuri şi con-
Debutul în această importantă problemă ferinţe la radio, prin presă, prin reviste de
de stat, l-au făcut unele cadre din armată, specialitate, manuale, lecţii, şedinţe practi-
care au propus organizarea unui comparti- ce, etc
ment de gaze cu atribuţii de studiere, orga- Preocuparea principală în anii 1923-
nizare, pregătire de specialitate şi înzestrare 1924, la nivelul conducerii armatei româ-

ˆ
BARSEI” ,
ne, a fost organizarea trupelor chimice, dar voltarea doctrinei războiului total, dar şi de
fără a neglija protecţia populaţiei împotriva semne evidente ale unui eventual război. Pe
ffebruarie 2011
urmărilor atacului cu gaze de luptă într-un acest fond o atenţie cuvenită se acordă pre-
eventual război. În această perioadă se fac gătirii şi protecţiei populaţiei civile în caz de
demersuri pentru constituirea unui orga- război.
nism specializat, destinat pregătirii persona- La 23 martie 1933 apare Regulamentul
lului de comandă şi a trupei pe linia gazelor Apărării Pasive contra atacurilor aeriene,
de luptă. Astfel, la 20 noiembrie 1924 se care instituia răspunderea prefecţilor şi pri-
înfiinţează Şcoala Apărării Contra Gazelor marilor referitor la protecţia populaţiei civile.
menită să răspândească în armată, dar şi în De asemenea,, se stabileau sarcini concrete
rândul populaţiei civile toate cunoştiinţele autorităţilor pu-
în legătură cu domeniul gazelor de luptă, iar blice locale,,
în 1926 se elaborează Instrucţiuni provizorii măsuri pre--
asupra protecţiei, contra gazelor de luptă, ventive desti--
care pun bazele organizării şi funcţionării nate să prote- e-
armei chimice în armata română. Referitor jeze populaţia ţia
la protecţia populaţiei civile, instrucţiunile civilă tra
contra
prevedeau „Răspunderea protecţiei popu- gazelor de lup-p-
laţiei civile nu e în sarcina armatei”. Totuşi tă şi bombar--
Comandamnetul dă autorităţilor civile cel dementelor
mai mare ajutor pentru punerea în aplicare şi apare ca
a protecţiei populaţiei, făcându-le cunoscut document
zonele în care s-au asigurat măsuri de pro- Planul Apă-
tecţie contra gazelor de luptă şi asigurarea rării Pasive.
www.isujbv.r
cu instructori (ofiţeri cu gazele, specialişti, În Braşov autorităţile au organizat activi-
medici) pentru pregătirea populaţiei. tăţi în acest sens. Asfel, în ziua de 26 ianua-
Instrucţiunea prevedea, de asemenea, pro- rie 1933 Comitetul de Protecţie a Populaţiei
tecţia populaţiei din zona de operaţiuni ale Civile din judeţul Braşov s-a întâlnit la Pre-
armatei pe o adâncime de 5 km de la linia fectura judeţului Braşov şi a dezbătut Planul
frontului prin evacuare în special a copiilor şi e protecţie a populaţiei civile din judeţul şi
femeilor. Ca mijloace de protecţie individuală municipiul Braşov contra atacurilor cu gaze
se prevedea că din stocul armatei să se dis- de luptă, care cuprindea:
tribuie populaţiei civile în proporţie de 10%, 1. Planul organizării serviciului de
măşti contra gazelor, iar pentru restul, se indi- pândă şi alarmă pe raza municipiului
ca confecţionarea unor mijloace simple de şi judeţului Braşov.
protecţie a căilor respiratorii şi a ochilor. 2. Planul organizării adăposturilor pen-
La începutul anului 1927 apare Revista tru personal şi materiale.
Antigaz – buletin oficial al Serviciului Apără- 3. Planul organizării camuflajului
rii Contra Gazelor din Ministerul de Război. 4. Planul organizării serviciului sanitar.
Pe linia pregătirii populaţiei civile, revista va 5. Planul organizării stingerii incendiilor.
deveni de-a lungul întregii perioade inter- 6. Planul evacuărilor
belice şi pe timpul celui de-al doile război 7. Planul organizării serviciului de poliţie
mondial, organul de presă în care periodic şi control.
se vor prezenta articole privind organizarea, 8. Propuneri pentru realizarea instrucţiei
pregătirea şi protecţia populaţiei civile îm- personalului şi populaţiei civile
potriva efectelor gazelor de luptă. Ţinând cont că sub un bombardament cu
Anii 1930, continuă să fie marcaţi de gaze toxice, populaţia trebuie să cunoască
preocupări intense ale statelor pentru dez- mijloacele de protecţie individuală şi să

fie pregătită a se apăra, Comitetul P.P.C. „Apăraţi-vă de gaze”, care a fost editată în
judeţean Braşov, prin colonelul Slomnescu, 5.000 de exemplare.
a prezentat direcţiile de acţiune pentru anul S-au organizat conferinţe şi şedinţe prac-
1933: tice la şcolile secundare din oraşul Braşov .
• conferinţe ţinute de ofiţerii cu ga- Programul general al conferinţelor se
zele la şcolile şi autorităţile din oraşul referea la:
Braşov Conferinţa nr.1 – durata 50 min.
• întocmirea de instrucţiuni pentru co- • evoluţia gazelor de luptă
mune privind apărarea contra gazelor, • clasificarea gazelor de luptă
care să ţină loc conferinţelor • noţiuni asupra gazelor toxice (efecte
• instrucţia practică a cercetaşilor, per- şi tratament)
sonalului pompierilor, personalului Conferinţa nr.2 – durata 50 min.
poştei, personalului poliţiei, stabilind • mijloace de atac cu gaze
program pentru fiecare • mijloace de apărare individuale şi col-
• tipărirea şi răspândirea revistei Anti- ective
gaz şi constituirea Ligii Antigaz. • aparate filtrante şi izolante
• înfiinţarea unui muzeu în oraşul Braşov Conferinţa nr.3 – durata 50 min.
în scopul popularizării cunoştiinţelor Protecţia colectivă, baza protecţiei
referitoare la gazele de luptă, în care populaţiei civile
populaţia să vadă diferite aparate de • pe ce se bazează protecţia populaţiei
apărare individuală precum şi date cu civile
privire la apărarea colectivă • simplificarea problemei referitoare la
Prefectul judeţului Braşov, Gh. Cuteanu, protecţia populaţiei civile
a recomandat: • organizarea adăposturilor
• pentru a obişnui populaţia cu prob- • întocmirea planului de mobilizare
lemela apărării contra gazelor, să se • acticitatea Comitetului P.P.C. judeţean
arate la cinematografe reclame cu Conferinţa nr.4 – durata 50 min.
acest subiect Şedinţă practică – portul măştii contra
• să se scrie articole instructive cu gazelor
privire la apărarea contra gazelor Conferinţa nr.5 – durata 50 min.
• prefectura şi primăria Braşov să O trecere prin camera de gaze.
prevadă în buget o sumă de 50.000 – Concomitent cu prefecţionarea cadru-
60.000 lei, pentru procurarea mate- lui organizatoric, cu amplificarea măsurilor
rialeor de protecţie. de pregătire şi protacţie a populaţiei civile
Pentru punerea în aplicare a direcţiilor în caz de război, are loc un amplu proces
ţ
de acţiune p
stabilite s-a tipărit ş
broşura de producere de mijloace de protecţie, în
s
special măşti contra gazelor şi complete de
p
protecţie. Această operaţiune deosebit de
im
importantă arată grija autorităţilor pentru
p
protejarea populaţiei dar şi a soldaţilor din
a
armată.
Rezultatele acestor eforturi s-au văzut la
s
sfârşitul războiului când numărul victimelor,
d rîndul populaţiei civile, datorită efec-
din
t
telor gazelor de luptă a scăzut considerabil.
Col. Lucian BOGDAN

ˆ
BARSEI” ,
ffebruarie 2011
Responsabilităţile consiliilor locale şi

judeţene conform Strategiei Naţionale de
Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă
Inspector Şef Colonel Drd. Stelian RECHIŢEAN
C onform Strategiei Nationale de preveni-

re a situatiilor de urgentă aprobată prin
HG 762/2008 autorităţile administraţiei pub-
organizează exerciţii şi aplicaţii, sub condu-
cerea organelor abilitate in vederea pregătirii
intervenţiei operative;
lice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă 8 asigură organizarea şi instruirea grupurilor de
gestionării situaţiilor de urgenţă prin comite- voluntari în vederea participării la acţiunile
tele judeţene sau, după caz, locale pe care le de salvare-evacuare a populaţiei afectate de
conduc, ele fiind primele care iau contact cu dezastre.
fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor b) pe timpul dezastrului :
din planurile proprii, până la intervenţia altor 1 desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în
autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc vigoare privind managementul situaţiilor de
trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel urgenţă;
că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, 2 menţine în stare de funcţionare drumurile şi
accesele în zonele calamitate;
www.isujbv.ro
context în care creşterea capacităţii de prevenire
3 coordonează acţiunile de ajutor;
şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.
4 înfiinţează centre de informare în zona în care
Principalele lor responsabilităţi, pe fazele de-
s-a produs dezastrul care să îndeplineascăşi
zastrului sunt:
funcţia de transmitere a avertizării individ-
a) în faza pre -dezastru :
uale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de
1 instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de
înştiinţare -alarmare nu sunt disponibile, pe
urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este
durata situaţiei de urgenţă;
nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri
5 asigură condiţiile necesare pentru acordarea
pentru îmbunătăţirea acesteia;
asistenţei medicale;
2 aprobă organizarea activităţii de apărare îm-
6 asigură evacuarea persoanelor sau bunuri-
potriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii
lor periclitate potrivit planurilor întocmite şi
administrativ-teritoriale;
condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa
3 hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pen-
populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi
tru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul
cazării persoanelor evacuate, instalarea ta-
de organizare şi funcţionare a acestora, asigură
berelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea
încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea
bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor
cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea
evacuate;
acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă
7 coordonează acţiunile pentru asigurarea
în conformitate cu criteriile minime de
necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau
performanţă;
comunităţilor izolate.
4 aprobă planurile anuale şi de perspectiva pen-
c) post dezastru:
tru asigurarea resurselor umane, materiale şi
1 participă la acţiunile de înlăturare a efec-
financiare destinate prevenirii şi gestionarii
telor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi
situaţiilor de urgenţă;
gospodăriilor afectate de dezastre;
5 elaborează planurile urbanistice generale,
2 coordonează acţiunile de aprovizionare cu
corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea
hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a
prevederilor acestor documentaţii;
acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe
6 determină necesităţile comunităţii locale
temporare;
privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje
3 asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară;
şi financiare in caz de dezastre;
4 coordonează activităţile de reconstrucţie şi res-
7 asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile
taurare a activităţii normale;
de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi
5 organizează activităţi de ajutor financiar.
Măsuri preventive, operative şi de refacere la

nivel local în cazul fenomenelor meteorologice
şi hidrologice periculoase
Lt.col. ing. Daniel CROITORU
Teritoriul judeţului Braşov are o suprafaţă
de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa
ţării şi cu o populatie de 589.000 de locuitori
(din care 436 mii în mediul urban şi 153 mii
în mediul rural).
Trăsăturile generale ale climei din judeţul
Braşov sunt puternic modificate de influenţa
reliefului muntos. Astfel se realizează o com-
partimentare a climatului general şi o etajare
evidentă a fenomenelor climatice. Începând
cu cele mai joase trepte ale reliefului depre-
sionar şi până pe crestele cele mai înalte ale
munţilor înconjurători se întâlnesc numeroase
etaje şi compartimente climatice: etajul clima-
tic depresionar, premontan, montan şi alpin.
Regimul precipitaţiilor atmosferice în În etajul premontan, cantităţile de
judeţul Braşov prezintă o mare variabilitate. precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în
Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii etajele climatice montane ajung până la 1200
Bârsei, din zona Feldioara-Bod, primeşte cele mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în
mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500- etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc
600 mm). 1400 mm.
În depresiunea Făgăraşului, în sectorul Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi
braşovean al colinelor Târnavelor şi în în- o accentuată variabilitate în timp, de la un an
treaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică
judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii intensă, la toate staţiile meteorologice din
variază între 600-750 mm. Pe versanţii judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale
munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cu- de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod
nosc o evidentă variaţie altitudinală.
Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viituri-
lor pe râuri, au atins următoarele valori:
Localizare Data Cantitatea (l/mp) Localizare Data Cantitatea (l/mp)
Braşov iulie.1981 142.0 (40 min) Predeal iulie.1994 162,1
Cristianul Mare iunie.1988 178.3 Ghimbav august.2005 93,6
Poiana Braşov iunie.1988 127.5 Dumbrăviţa iulie.1994 106.0
Postavarul august.2005 122,6 Holbav mai.1998 80.0 (7 ore)
Dâmbu Morii iunie.2001 127,5 Teliu iunie.1988 117.7
Babarunca martie.2007 110,5 Feldioara mai.2003 91.2
Moieciu august.2007 89,7 Şercaia iunie.2001 113.8
Zărneşti iunie.2001 112.3 Dacia august.2005 84,0 (12 ore)
Tohanu Nou iulie.2009 110,5 Felmer august.2005 48,0 (20 min)

ˆ
BARSEI” ,
1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de
2401 mm). viituri în ultimii ani, se caracterizează printr-
ffebruarie 2011
În anii deficitari, când persistă sistemele o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în
barice anticiclonice, cantităţile anuale de 10-12 ore se depăşesc pragurile de apărare
precipitaţii nu au depasit 400-500 mm în şesul la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de
depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile pe partea dreaptă a râului Olt în compunere
alpine. În ultimul deceniu se constată o di- cu viitura dinspre amonte, la care se adaugă
minuare a cantităţilor anuale de precipitaţii în şi colmatarea albiei minore.
toate zonele geografice din judeţ, cu creşterea În aceste condiţii se impune cunoaşterea la
frecvenţei ploilor de tip torenţial ce produc nivel local a măsurilor preventive, operative şi
spălări ale versanţilor şi degradări de terenuri. de refacere în cazul fenomenelor meteorolo-
Regimul vântului prezintă de asemenea gice şi hidrologice periculoase
importante particularităţi. Culmile cu altitu-
dini peste 2000 m sunt supuse permanent CODUL VERDE
acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a Nu indică nicio precauţie particulară pentru
căror frecvenţă anuală depăşeşte 45% pu- perioada imediat următoare, dar nu implică o
tând atinge viteze de 25-30 m/s. vreme frumoasa sau neapariţia în următoarele
Istoricul evenimentelor hidrometeoro- zile a unor fenomene meteorologice pericu-
logice deosebite înregistrate în ultimii ani pe loase ce pot perturba diverse activităţi.
cursurile de apă din judeţ, având ca efecte Sub incidenţa acestui cod trebuiesc luate
formarea de viituri cu creşteri importante ale următoarele:
cotelor şi debitelor, se prezintă astfel: 1970
www.isujbv.ro
(mai), 1975 (mai-iunie), 1977 (aprilie-mai şi MĂSURI PREVENTIVE
august), 1984 (iulie), 1998 (mai-iunie-iulie), 1. Realizarea periodică a acţiunilor de sa-
1999 (martie-aprilie), 2000 (martie-aprilie), lubrizare a cursurilor de apă (îndepărtarea
2001 (iunie şi august), 2002 (ianuarie-februa- depozitelor de material lemnos şi de deşeuri
rie, iulie şi august), 2003 (martie-aprilie şi iulie), de pe malul şi din albiile cursurilor de apă)
2004 (aprilie şi iulie), 2005 (februarie, martie, realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor
aprilie, mai, iulie, august şi septembrie), 2006 de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii
(martie-aprilie), 2007 (martie şi august), 2009 se va face cu prioritate în perioada februarie
(iulie). – martie a fiecărui an.
Se remarcă o creştere a frecvenţei feno- 2. Constituirea stocurilor de materiale şi
menelor hidrologice periculoase de scurge- mijloace de intervenţie operativă.
re pe versanţi, mult accentuate în zonele 3. Instruirea periodică, a consilierilor lo-
fără perdele forestiere de protecţie (comu- cali şi şefului serviciului voluntar asupra
nele Şoarş, Cincu, Jibert, Sâmbăta de Sus, atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea
Moieciu şi oraşele Braşov, Săcele, Predeal pagubelor produse de inundaţii în localităţi.
etc). Deasemenea, datorită fenomenelor 4. Pregătirea membrilor serviciului volun-
meteorologice extreme (precipitaţii cu ca- tar pentru participare la acţiuni operative de
racter torenţial, însemnate cantitativ) se intervenţie (supravegherea secţiunii podu-
înregistrează tot mai frecvent viituri rapide rilor şi podeţelor, îndepărtarea plutitorilor,
cu amplitudine mare, îndeosebi pe cursurile supraînălţarea malurilor, supraînălţarea şi
de apă din zona montană. consolidarea digurilor).
În ultimul deceniu se constată o accentuare 5. Organizarea periodică a adunărilor
a fenomenului de spălare a versanţilor şi cetăţeneşti pentru conştientizarea asupra ris-
eroziuni în albiile râurilor, care au drept cului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra
urmare depunerea unor cantităţi mari măsurilor ce se întreprind de fiecare cetăţean
de material aluvionar în zonele cu pantă în situaţii de urgenţă.
mică sau la baza versanţilor, ce pot afecta 6. Elaborarea şi actualizarea planului lo-
obiectivele din zonă. cal de apărare împotriva inundaţiilor.

7. Afişarea la sediul primăriei a planu- tive, dar care necesită o vigilenţă sporită în
lui de situaţie al localităţii cu amplasarea cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/
zonelor inundabile, căilor şi zonelor de sau expuse la inundaţii.
evacuare a populaţiei şi animalelor. În cazul prognozării atingerii pragurilor cri-
tice sau la atingerea intempestivă a acestora,
CODUL GALBEN comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ia
În cazul producerii de fenomene me- următoarele măsuri:
teorologice temporar periculoase pentru
anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru MĂSURI OPERATIVE
perioada respectivă sau zona specificată. Se A. La prognozarea fenomenelor hidro-
recomandă urmărirea periodică a evoluţiei meteorologice periculoase – COD GALBEN
fenomenelor meteorologice pentru detalii 1. Asigurarea permanenţei la sediul
cu privire la intensitatea fenomenelor în primăriei în vederea primirii prognozelor şi
zilele urmatoare. Acest cod este similar unei avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor
atenţionări meteorologice. Comitetului judeţean şi pentru transmiterea
În cazul producerii de fenomene hidro- informaţiilor privind evoluţia fenomenelor
logice periculoase, acest cod corespunde periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi
situaţiei de atenţie şi nu reprezintă neapărat măsurilor suplimentare necesare.
un pericol. Efectele posibile ale mesajelor de 2. Avertizarea populaţiei din zone poten-
avertizare pot fi următoarele: ţial afectabile din revărsări de pâraie locale,
risc de viituri sau creşteri rapide ale nive- revărsări de văi nepermanente, scurgeri de
lului apei, neconducând la pagube semnifica- pe versanţi.
3. Folosirea mijloacelor existente pentru
avertizarea obiectivelor aflate în zonele de risc
la inundatii din revărsări de cursuri de apă,
scurgeri de pe versanţi şi accidente la con-
structii hidrotehnice.
4. Verificarea construcţiilor cu rol de
apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de
scurgere a apelor mari.
5. Îndepărtarea materialului lemnos şi a
deşeurilor din albiile şi de pe malurile cur-
surilor de apă şi asigurarea scurgerii apelor
pluviale prin şanţuri şi rigole.
6. Îndepărtarea materialului lemnos re-
zultat din exploatarea perdelelor de protec-
ţie), a utilajelor şi animalelor din zonele dig-
mal şi de pe insule.
Informarea popuaţiei despre posibilitatea
producerii poluărilor accidentale.
B. Pe timpul producerii fenomenelor

hidrometeorologice – COD GALBEN
1. Supravegherea cursurilor de apă, diguri-
lor, barajelor mici.
2. Elaborarea şi transmiterea, conform flux-
ului, a rapoartelor operative privind efectele
fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
Lt.col. ing. Daniel CROITORU

ˆ
BARSEI” ,
Pavilionul pompierilor Steaua Dorobanţului, Braşov
ffebruarie 2011
Contribuţia pompierilor militari în domeniul
apărării pasive, în perioada interbelică
Lt.col. Sandu Marian
www.isujbv.ro
Î n Regulamentul Apărării Pasive Contra
Atacurilor Aeriene, aprobat prin Decretul
Regal nr. 468 din 28 februarie 1930, publicat în
- dezinfectare teren şi clădiri;
- prim ajutor sanitar gazaţilor şi răniţilor;
- salvare de sub dărâmături;
Monitorul Oficial nr. 69 din 23 martie 1933, se - înlăturarea dărâmăturilor de pe străzi;
prevăd sarcini de apărare pasivă pentru forma- - ridicarea şi distrugerea bombelor de avion
ţiunile de pompieri militari. În afară de stinge- neexplodate.
rea incediilor, misiune la fel ca în timp de pace, Aceste misiuni au impus înfiinţarea în cadrul
acestea au primit alte misiuni de apărare pasivă Corpului Pompierilor Militari a Şcolii de Gaze
şi anume: proprie pentru instruirea tuturor cadrelor ac-
- descoperirea şi semnalizarea incendiilor tive şi de rezervă de pompieri. În anul 1936,
care se pot produce în urma unui atac aerian; din iniţiativa colonelului POHRIB GHEORGHE,
- dezinfectarea localurilor şi străzilor contaminate, comandantul Corpului Pompierilor Români, în
- curăţirea de dărâmături a străzilor şi imo- cadrul comandamentului Corpului Pompierilor
bilelor; Militari se înfiinţează un Birou pentru Apărare
- ridicarea proiectilelor neexplodate. Pasivă şi Gaze de Luptă. De asemenea, în cadrul
Aceste misiuni se realizau de către personal serviciului de stingere a incendiilor, de la muni-
recrutat şi pregătit din timp de pace. cipii şi oraşe, se constituite formaţii de pompi-
Legea nr. 815 din 3 aprilie 1936, privind or- eri de apărare pasivă, din specialităţile mai sus
ganizarea pompierilor militari, clarifică şi stabi- menţionate, cu personal fără obligaţii militare la
leşte organizarea şi misiunile de apărare pasivă decretarea mobilizării.
a unităţilor militare de pompieri. În statele de La sfârşitul anului 1936 apărarea pasivă trece
organizare la război se prevedeau constituirea şi din subordinea Ministerului de Interne în a Mi-
înzestrarea în cadrul unităţilor militare de pom- nisterului Aerului şi Marinei, unde se constituie
pieri, de pe întreg teritoriul ţării, a unor subu- un Comitet de Coordonare al Apărării Pasive. Se-
nităţi militare de pompieri de apărare pasivă în cretarul acestui comitet era şeful de stat major al
specialităţile: Comandamentului Artileriei Antiaeriene a Terito-
- veghe (observare); riului, ajutat de personalul Biroului de Apărare
- cercetare gaze: determinarea şi identificarea Pasivă, nou înfiinţat în cadrul comandamentului.
gazelor de luptă, prin echipe de cercetaşi cu ga- Legea Apărării Antiaeriene Active şi Pasive a
zele (primele elemente de intervenţie, ce intrau Teritoriului din 6 martie 1939 stabilea organiza-
în zona incendiată în urma bombardamentelor rea de Centre de Instrucţie de Apărare Pasivă la
aeriene, pentru stabilirea naturii STL); principalele ministere, judeţe, municipii şi ora-

şe. Astfel ofiţerii de pom- În anul 1936, Comandamentul Corpului
pieri, de la toate treptele Pompierilor înfiiţează o Şcoală de Apărare Pa-
ierarhice, erau prezenţi în sivă, unde toţi comandanţii de unităţi militare de
organizarea şi desfăşurarea pompieri din ţară participă, în perioada 1936-
cursurilor de apărare pasi- 1938, la cursurile de apărare pasivă. Aici se învaţă
vă, ca lectori, cu materiale, cum să se organizeze şi să se desfăşoare exerciţii
şi în pregătirea şi desfăşu- demonstrative. Astfel începând cu anul 1937,
rarea unor exerciţii demon- după modelul şi învăţămintele reţinute de cursanţi
strative. la Şcoala de cadre de Apărare Pasivă a Coman-
În fiecare judeţ, pom- damentului Corpului Pompierilor Militari, subu-
pierii militari au înfiinţat nităţile militare de pompieri au organizat exerciţii
un Centru de instruire de la judeţe, municipii, oraşe şi comune, la care au
apărare pasivă, pe care l-au participat autorităţile locale cu atribuţii pe linie de
asigurat cu o echipă de in- apărare pasivă, cadre militare ale unităţilor arma-
structori şi materiale nece- tei, un număr mare de reprezentanţi ai întreprin-
sare. Aceştia se deplasau, derilor şi instituţiilor locale.
săptămânal, în fiecare reşe- Pentru comunele rurale, s-a organizat mai în-
dinţă de plasă unde ţineau tâi la nivel judeţean un exerciţiu demonstrativ
cursuri de apărare pasivă de apărare pasivă, apoi fiecare primar, a trebiut
la care participau pretorii, să organizeze asemena exerciţii, cu ajutorul for-
primarii, preoţii, secretarii maţiilor de pompieri comunali. Un exerciţiu de-
comunali, agenţii sanitari, monstrativ la nivel judeţ a fost organizat în data
şefii de echipe ai formaţii- de 16 octombrie 1937, în comuna Hălchiu, de
lor de apărare pasivă de pompieri săteşti, care către Grupul V de Pompieri Militari.
la rândul lor, pregăteau locuitorii din comunele În anul 1940, conform ordinul nr. 55980 al
de care aparţineau. Marelui Stat Major, se înfiinţează, în cadrul Cor-
O formă de concretizare a măsurilor de apă- pului de Pompieri Militari, un Batalion de Pom-
rare pasivă şi de instruire practică a personalului pieri de Apărare Pasivă format din 3 companii
de conducere şi formaţiilor de apărare pasivă, la pompieri de apărare pasivă şi 1 companie pio-
care participa şi populaţia civilă, desfăşurate de nieri de apărare pasivă.
unităţile militare de pompieri militari, au fost În darea de seamă pe anul 1940 comandantul
exerciţiile demonstrative: Corpului Pompierilor Români, colonelul LUPAŞ-
- în data de 25 aprilie 1935, la Postul Cen- CU NERON, evidenţiază activitatea pompierilor
tral de Pompieri din Bucureşti a fost organizată militari în domeniul apărării pasive14 prin:
o demostraţie de apărare pasivă, la nivel naţio- - întărirea formaţiilor de apărare pasivă prin
nal, la care au participat 150 secretari generali concentrări de rezervişti specializaţi pe tipuri de
şi secretari ai comisiilor de apărare pasivă de la misiuni;
ministere, judeţe, municipii şi oraşe, reprezen- - dotarea cu mijloace şi materiale de apărare
tanţi ai unor întreprinderi de categoria I, ofiţeri pasivă: autocamionete Ford, pentru deplasarea
cu gazele de la Cercurile de recrutare judeţene, rapidă la locul intervenţiei a echipelor de salvare
inspectori de gaze ai Comandamentelor de Corp şi dezinfecţii; motociclete cu ataş, pentru echipe-
de Armată Teritoriale, ofiţeri şi subofiţeri din le de detecţie; maşini „Tempo”, pentru posturile
Comandamentul Corpului Pompierilor Români, mobile de ajutor medical şi pentru echipele de
ofiţeri şi subofiţeri din Compania centrală de ridicare a dărâmăturilor; aparate izolante, tăr-
Pompieri din Bucureşti, elevii (ofiţeri, subofiţeri) gi metalice pliante, costume sanitare, corturi de
din seria a cincea a şcolii de cadre a Corpului dezinfectare pentru toate unităţile de pompieri;
Pompierilor militari. - instruirea în cadrul Centrului de Instrucţie
- în data de 9 mai 1935, la Pavilionul ex- al Corpului Pompierilor Militari, în colaborare
poziţional din Parcul Carol a fost organizat un cu Pirotehnia Armatei, a ofiţerilor şi subofiţerilor
exerciţiu de apărare pasivă de amploare în faţa pentru ridicarea şi distrugerea bombelor neex-
regelui Carol al II-lea. plodate. Lt.col. Marian SANDU
- în data de 29 septembrie 1938, Serviciul
de Apărare Pasivă din cadrul Comandamentului
Apărării Antiaeriene a Teritoriului organizează
un exerciţiu naţional. Acest exerciţiu, la toate
nivelurile, este pregătit cu participarea activă a
tuturor unităţilor şi formaţiunilor de pompieri
militari şi civili.

,


ˆ
BARSEI” ,
ffebruarie 2011
ACTIVITATEA
DE PREGĂTIRE A POPULAŢIEI
Lt. Began Cristiana
Î n anul 2010, Compartimentul Pregătirea

Populaţiei a organizat şi desfăşurat o serie
au participat 58 de persoane, din mai multe lo-
calităţi din judeţ. Cele două cursuri au comple-
www.isujbv.ro
de activităţi specifice care au avut ca scop : tat seria de pregătire începută din anul 2008,
- conştientizarea populaţiei cu privire la riscu- având ca scop pregătirea voluntarilor pentru a
rile naturale şi antropice la care pot fi expuşi, desfăşura activităţi de prevenire (controale la
modul de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi gospodăriile populaţiei pentru a verifica modul
modul corect de comportare la producerea în care sunt respectate regulile de prevenire a in-
acestora; cendiilor şi a altor situaţii de urgenţă şi activităţi
- pregătirea autorităţilor administraţiei pu- de informare preventivă) în localităţile unde îşi
blice locale în managementul situaţiilor de au domiciliul.
urgenţă; S-au organizat şi desfăşurat 4 exerciţii com-
- creşterea capacităţii de intervenţie şi a ope- plexe de alarmare şi evacuare în situaţii de ur-
rativităţii serviciilor voluntare şi private pen- genţă, la SC TohanSA Zărneşti, SC Viromet SA
tru situaţii de urgenţă constituite la nivelul Victoria, Fabrica de Pulberi – Depozitul Dejani
consiliilor locale şi al operatorilor economici. şi Nitroporos SA Făgăraş. La aceste exerciţii au
În acest sens au fost organizate şi desfăşurate participat structurile pentru situaţii de urgenţă
11 convocări de pregătire în domeniul situaţi- de la operatorii economici şi localităţile implica-
ilor de urgenţă, astfel: cu primarii (preşedinţii te precum şi pompierii militari de la Secţia Zăr-
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă), cu neşti, Detaşamentul 1 Braşov, Secţia Victoria şi
secretarii localităţilor din judeţ, cu şefii serviciilor Detaşamentul Făgăraş.
voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu şefii ser- În anul 2010 s-a continuat campania de in-
viciilor private pentru situaţii de urgenţă, cu re- formare preventivă „O casă sigură, o viaţă în
prezentanţii cultelor religioase, cadrele tehnice plus”, cu Proiectul 2 „Cutremurul”. Aceasta se
p.s.i., preşedinţii celulelor de urgenţă de la ope- adresează copiilor din învăţământul preşcolar şi
ratorii economici sursă de risc, preşedinţii asoci- şcolar, cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi are
aţiilor de proprietari amplasate în clădiri înalte ca obiective principale conştientizarea de către
şi cu coordonatorii de proiecte şi programe din populaţie a riscurilor la care se pot expune în caz
cadrul unităţilor de învăţământ din judeţ. de cutremur şi crearea spiritului preventiv prin
S-au organizat două cursuri de pregătire a cunoaşterea şi asigurarea măsurilor corecte pre-
personalului de specialitate din cadrul servicii- mergător, pe timpul şi după cutremur. Publicul
lor voluntare pentru situaţii de urgenţă, la care ţintă a fost astfel ales deoarece se consideră că,

o dată educaţi şi informaţi de la vârste fragede, au participat un număr de aproximativ 60 de
copiii pot constitui vectori de diseminare a in- elevi şi 6 cadre didactice. Concurenţii, elevi de
formaţiei în rândul familiilor lor şi există garan- gimnaziu, au parcurs o probă teoretică, con-
ţia că vor avea un comportament preventiv la stând în 10 întrebări referitoare la măsurile şi
maturitate. mijloacele de prevenire a incendiilor şi două
Pentru derularea proiectului cadrele compar- probe practice, Pe primele trei locuri sunt urmă-
timentului au fost sprijinite de cadre din subu- torii:
nităţile de intervenţie ale Inspectoratului, astfel Locul I Şcoala Generală Prejmer
încât mesajul campaniei să ajungă la cât mai Locul II Şcoala Generală nr. 31 Braşov
mulţi copii şi, în general, să fie conştientizat de
Locul III Şcoala Generală nr. 11 Braşov
un număr cât mai mare de populaţie. Acţiunea
se desfăşoară până la sfârşitul anului şi constă în 3. Pentru prima dată, în acest an, Inspecto-
vizite ale cadrelor Inspectoratului pentru Situa- ratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al
ţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov judeţului Braşov a răspuns invitaţiei adresate de
la unităţile de învăţământ din judeţul nostru, Asociaţia Austriacă de Protecţie Civilă de a parti-
prezentări de filme educative, de tehnică de cipa, cu un lot de elevi, la concursul internaţio-
intervenţie şi mijloace de protecţie, dezbateri nal „Safety Tour”. Pentru aceasta, cadrele com-
având ca temă regulile şi măsurile de preveni- partimentului au pregătit, teoretic, practic, dar
re în domeniul situaţiilor de urgenţă şi exerciţii şi cu bază materială constând în găleţi-stingător
practice de comportare în cazul producerii unui şi panouri metalice pentru antrenamente, un
cutremur sau al unui incendiu. Până la această echipaj de 25 de elevi de la Şcoala nr.2 Râşnov.
dată, proiectul s-a derulat în 116 de unităţi de Echipajul a reprezentat ţara noastră la Viena, în
învăţământ din judeţul nostru, având ca parti- luna iunie, clasându-se pe locul 11.
cipanţi 13535 de copii şi 1007 cadre didactice. 4. La concursurile profesionale ale serviciilor
Pentru creşterea receptivităţii şi diversificarea voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, au
formelor de pregătire a populaţiei în domeniul participat 7 servicii voluntare şi 6 private pentru
situaţiilor de urgenţă, în lunile mai şi iunie au situaţii de urgenţă, cel mai bine pregătite din
fost organizate şi s-au desfăşurat 4 concursuri judeţ, iar câştigătorii – serviciul voluntar pen-
cu elevii şi cu personalul serviciilor voluntare şi tru situaţii de urgenţă Prejmer şi serviciul privat
private pentru situaţii de urgenţă, după cum ur- pentru situaţii de urgenţă Andiva - au participat
mează: la etapa interjudeţeană, desfăşurată în luna iulie
1. Concursul cu tematică de protecţie civilă în municipiul Alba-Iulia.
„Cu viaţa mea apăr viaţa”, la care au participat În data de 13.10.2010 a fost sărbătorită
48 de copii si 12 cadre didactice, de la mai mul- Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului
te unităţi de învăţământ din judeţ. Concurenţii, Dezastrelor Naturale. Cu această ocazie, cu
împărţiţi pe două categorii de vârstă, au parcurs sprijinul Detaşamentului 2 Pompieri Braşov
trei probe, una teoretică, constând în 30 de în- au fost organizate o serie de activităţi care au
trebări din domeniul protecţiei civile şi două reunit un număr de aproximativ 160 de copii
probe practice. de la 5 unităţi de învăţământ din judeţ: Colegiul
2. Concursul „Prietenii Pompierilor”, la care Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Tehnic de
Clasamentul la ciclul gimnazial Transporturi, Grădiniţa nr. 9, Grădiniţa nr. 24
(grupa de vârstă 10 – 14 ani) a fost următorul: şi Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă de
Locul I Liceul Teoretic Zărneşti, cu 98 de puncte recuperare Hipoacuzici.
Locul II Şcoala Generală nr. 11 Braşov, cu 93 de puncte
Cu această ocazie au fost executate de cadre-
le detaşamentului mai multe aplicaţii practice, a
Locul III Liceul Teoretic „I.C. Drăguşanu” Victoria, cu 92 de puncte.
fost prezentată tehnica de intervenţie la dezas-
Clasamentul la ciclul liceal tre, mijloacele de protecţie şi au fost prezentate
(grupa de vârstă 15 – 18 ani) a fost următorul: filme educative pentru copii cu tematică privind
Locul I Liceul Teoretic Zărneşti, cu 91 de puncte; modul de comportare în situaţii de urgenţă şi
Locul II Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa” Braşov, cu 90 de puncte; modul de prevenire şi reducere a efectelor dez-
Locul III Colegiul Tehnic „Al. Bărbat”, cu 89 de puncte. astrelor naturale. Lt. Cristiana BEGAN

ˆ
BARSEI” ,
ffebruarie 2011
ACTIVITATEA SERVICIILOR VOLUNTARE

ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ
Lt. Began Cristiana
Î n ultimii ani România a fost afectată grav

de situaţii de urgenţă, cauză pentru care
s-a intensificat preocuparea pentru îmbunătă-
ţirea capacităţilor sale tehnice şi instituţionale
actuale de prevenire, protecţie şi intervenţie.
În acest context, prin Ordinul ministrului
Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005, au
fost aprobate Criteriile de performanţă pri-
vind structura organizatorică şi dotarea ser-
viciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Acest ordin a fost modificat şi completat de
Ordinul ministrului Administraţiei şi Interne-
lor nr. 195/2007, ordin ce vine cu precizări
www.isujbv.ro
şi modificări importante. În plus, prin Ordi-
nul ministrului Administraţiei şi Internelor
nr. 158/2007, au fost aprobate Criteriile de
performanţă privind constituirea, încadrarea
şi dotarea serviciilor private pentru situaţii
de urgenţă. Conform prevederilor acestor re-
glementări serviciile voluntare se constituie
în comune, oraşe şi municipii în subordinea
consiliilor locale, iar serviciile private în cadrul
operatorilor economici şi institutiilor publi-
ce sau ca societăţi comerciale prestatoare de
servicii. Serviciile voluntare şi private pentru tospeciale pentru stingerea incendiilor şi 5 au-
situaţii de urgenţă desfăşoară atât activităţi tospeciale de alt tip (autosanitare şi autospe-
specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţă ciale pentru descarcerare). Sunt încadrate cu
cât şi activităţi de intervenţie pentru limitarea 112 persoane angajate şi 2933 de voluntari,
şi înlăturarea efectelor acestora. constituiţi în compartimentul de prevenire,
Pe teritoriul judeţului Braşov sunt constitu- grupe sau echipe pentru stingerea incendiilor,
ite 57 de servicii voluntare pentru situaţii de echipe specializate de înştiinţare-alarmare,
urgenţă, 35 de servicii private pentru situaţii evacuare, cercetare-căutare, deblocare-salva-
de urgenţă, constituite în cadrul operatorilor re, protecţie CBRN şi sanitare.
economici şi 1 serviciu privat constituit ca so- Din evidenţele Direcţiei Judeţene de Statis-
cietate comercială. tică Braşov referitoare la numărul de gospo-
Serviciile voluntare pentru situaţii de ur- dării/locuinţe individuale existente în unităţile
genţă (SVSU) se clasifică în patru categorii, în administrativ - teritoriale unde nu fiinţează
funcţie de dotarea cu autospeciale şi tehnică subunităţi ale Inspectoratului pentru Situaţii
de intervenţie, iar în judeţul nostru îşi desfă- de Urgenţă „Ţara Bârsei „ al Judeţului Braşov,
şoară activitatea 31 de servicii de categoria pentru respectarea Criteriilor de performan-
I-a, 2 servicii de categoria a II-a, 18 servicii ţă privind structura organizatorică şi dotarea
de categoria a III-a şi 6 servicii de categoria a seviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă,
IV-a. Acestea sunt dotate în total cu 32 de au-

rezultă că sunt necesare minim 61 autospecia-
le pentru stingerea incendiilor.
În vederea asigurării unui specialist de pre-
venire, voluntar, pentru 500-1000 de locuinţe
individuale /gospodării din mediul urban, re-
spectiv pentru 200 gospodării cetăţeneşti din
mediul rural sunt necesare 355 persoane, în
prezent existând 296 specialişti de prevenire.
În baza Ordinului MIRA nr. 483/2008 Inspec-
ţia de Prevenire din cadrul Inspectoratului Ju-
deţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bâr-
sei” al judeţului Braşov a organizat 9 cursuri
de pregătire a specialiştilor de prevenire în
şase zone ale judeţului, iar prin aceste cursuri
au fost pregătiţi 240 de specialişti.
Serviciile private pentru situaţii de urgenţă
(SPSU) se clasifică în cinci categorii, iar în ca-
drul operatorilor economici din judeţul Braşov 106 situaţii de urgenţă, cu aproximativ 25%
funcţionează 11 servicii de categoria a II-a, 6 mai multe decât în anul trecut, astfel:
servicii de categoria a III-a, 10 servicii de cate- Serviciile voluntare au intervenit în 70 de
goria a IV-a, dintre care unul este constiutit ca acţiuni pentru stingerea incendiilor, dintre
societate comercială şi 6 servicii de categoria a care 17 au fost lichidate fără sprijinul pompie-
V-a . Acestea sunt dotate cu 204 instalaţii pen- rilor militari, 28 de arderi necontrolate, dintre
tru stingerea incendiilor, 22 motopompe, 21 care 25 fără sprijinul pompierilor militari, la 4
autospeciale pentru stingerea incendiilor şi 7 inundaţii, la 2 dintre ele intervenind singure,
autospeciale de alt tip. Sunt încadrate cu 313 au acordat asistenţă pentru 2 persoane şi au
persoane angajate şi 1333 de voluntari. salvat 2 animale.
În acest an, la concursurile profesionale ale Dintre serviciile private pentru situaţii de
serviciilor voluntare şi private au participat 7 urgenţă care au intervenit în diferite situaţii
servicii voluntare şi 6 servicii private pentru de urgenţă, serviciul privat al SC Viromet SA
situaţii de urgenţă. Câştigătorii locurilor I la Victoria s-a remarcat prin lichidarea cu forţe
fiecare dintre cele două categorii – SVSU Prej- proprii a unui incendiu şi prin intervenţia, în
mer şi SPSU Andiva – au reprezentat judeţul cooperare cu pompierii militari, pentru înlă-
nostru la etapa interjudeţeană a concursurilor, turarea efectelor produse de un accident de
desfăşurată în municipiul Alba Iulia, judeţul transport în care au fost implicate substanţe
Alba. periculoase.
În anul 2010 se constată o creştere a ope- Rolul şi locul serviciilor voluntare şi private
rativităţii SVSU şi SPSU, acestea intervenind la pentru situaţii de urgenţă în cadrul comunită-
ţilor locale este de importanţă deosebită, de-
oarece ele trebuie să asigure prima intervenţie
în cazul producerii oricărei situaţii de urgenţă
şi să se supună principiului conform căruia
serviciile profesioniste vin în sprijinul servici-
ilor voluntare şi private. De aceea consiliilor
locale, respectiv conducătorilor operatorilor
economici, le revine sarcina legală de a crea
toate condiţiile materiale şi financiare pentru
dotarea cu autospeciale şi utilaje şi încadra-
rea cu personal calificat a serviciilor voluntare/
private în conformitate cu prevederile criterii-
lor de performanţă. Lt. Cristiana BEGAN

ˆ
BARSEI” ,
ffebruarie 2011
AUTOSPECIALĂ DE INTERVENŢIE
CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOLOGIC ŞI NUCLEAR
Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN
A utospeciala este destinată intervenţiei

în cazul accidentelor nucleare, biolo-
gice, chimice şi radiologice şi pentru deconta-
Response permite obţinerea unei prognoze, în
timp foarte scurt (sub un minut), prin introdu-
cerea unui număr restrâns de informaţii de la
minarea personalului de intervenţie şi a celui locul evenimentului. CBRNE Response permi-
afectat. te integrarea senzorilor în vederea transmisiei
automate de date către un terminal comun.
Autospeciala în configuraţia sa permite integra-
rea în sistemul naţional de supraveghere NBC,
echipamentele si software-ul folosit fiind com-
patibile cu echipamentele din dotarea MApN
şi IGSU.
COMPONENŢA AUTOSPECIALEI
A. ECHIPAMENT NUCLEAR
www.isujbv.ro
Detector de radiatii alfa, beta, gamma si
flux de neutroni - tip
SVG 2 - este un instru-
Autospeciala are capabilitatea de a monito- ment pentru detecţia şi
riza chiar în timpul deplasării, zone cu poten- măsurarea radiaţiilor γ
ţial ridicat de contaminare (chimic, biologic, şi a fluxului de neutroni
nuclear si radiologic), astfel: şi a contaminării radio-
- monitorizarea chimica a aerului; active α, β, γ (în cazul
- analiza probelor de aer, sol si lichide, in conectării unei sonde
regim staţionar. Baza de date permite pe lân- externe). SVG 2 poate fi utilizat ca instrument
gă identificarea compuşilor chimici şi identifi- staţionar sau mobil, putând fi montat pe mij-
carea drogurilor şi a explozivilor; loace de transport.
- monitorizarea substanţelor toxice de lup- Analizor radionuclizi multicanal Model:
tă (spectrometrul de mobilitate ionică RAID M) LB 125 - analizor portabil, de mână, utiliza-
- monitorizarea radiaţiilor gamma şi a flu- bil pentru identificarea şi măsurarea surselor
xului de neutroni (detectorul SVG2). gamma în teren, cât şi pentru măsurarea doze-
Aceste doua echipamente, RAID M si SVG2 lor produse de acestea în teren (Cs, Sr, Am, U,
funcţionează independent, dar rezultatele se I, Ba, Co, Ra, etc) software incorporat pentru
citesc într-un software comun instalat pe un analiza spectrală.
calculator. În cabină este montat un monitor B. ECHIPAMENT CHIMIC
secundar astfel încât echipajul de intervenţie Aparat de detecţie gaz cromatograf cu-
să aibă în permanenţă rezultatele monitorizării plat cu spectrometru de masă - spectrometru
afişate. Acesta va asigura vizualizarea tuturor de masă este portabil, se montează pe vehicul
datelor preluate de la echipamentele aflate în şi funcţioneză în timpul mişcării. Acesta asigură
compartimentul de lucru. Conectarea acestui detecţia, identificarea şi cuantificarea compuşi-
calculator la sistemul de comunicaţii din dotare lor chimici toxici industriali, substanţelor toxice
permite transmisia de date în timp real. de lupta, explozivi, droguri, pesticide, etc. Apa-
Software-ul de analiză şi prognoză CBRNE ratul este funcţional pentru efectuare de anali-

ze din lichide, aer, sol: sistem prelevare aer; asi- C. ECHIPAMENT BIOLOGIC
gură înregistrarea cromatogramelor mixturilor 1.Trusă prelevare probe biologice din aer
complexe şi identifica substanţele cu ajutorul - sistem de prelevare destinat monitorizării ni-
librăriilor furnizate sau ale utilizatorului. velului de contaminare biologica în aer (fabrici,
Analizor gaze multipid - este un aparat spitale, laboratoare, spaţii industriale, etc).
de detecţie şi măsură, utilizat pentru substan- 2. Hota microbiologică transport probe
ţele organice volatile din aer, care foloseşte ca clasa de protectie 3 - asigură protecţia opera-
principiu de funcţionare proprietatea de foto- torului, a probei şi a mediului, atunci când se
ionizare a substanţelor. Se utilizează pentru: lucrează cu agenţi biologici activi şi materiale
detectarea scăpărilor din rafinării şi industria toxice. Se montează pe autospecială, asigurând
chimică, detectarea scurgerilor din rezervoare, protecţie la transportul probelor biologice, evi-
punerea în evidenţă a substanţelor după acci- tând contaminarea interiorului autospecialei, a
dente şi investigarea cauzelor incendiilor. mediului şi a echipajului de intervenţie.
Pompa accuro cu tubusoare colorimetrice 3. Trusă prelevare apă – pentru prelevarea
- pompă manuală pentru tuburi colorimetri- probe apă.
ce cu timp scurt de răspuns cu deschizător de 4. Trusă prelevare sol – pentru prelevarea
tuburi. probe sol.
Spectrometru pentru detecţia si identifi- 5. Ph – METRU - destinat măsurării pH-ului apei
carea STL şi STI - RAID M 100 6.Trusă meteo portabilă - aparatul este o
Instrumentul este conceput pentru detec- unitate compactă, ce permite măsurarea inten-
ţia,
a alarmarea,
ţiia, ala
larm aree identificarea rapi-
rmar sităţii luminoase, umidităţii, temperaturii şi a
dăă şi
şi determinarea
dete
de te nivelului de vitezei curenţilor de aer. Este necesar pentru
concentraţie
conc
co ncee a substanţelor introducerea
in
ntr
tro e fac-
oducerrea fac
toxice
tox de luptă (STL) şi torului
toru
to rului
ru meteo
mete teo
o
a substanţelor toxi- în calculul
calcu lull pro-
ulu pro
pro
ce
c industriale (STI). gnozelor.
gn
noz
ozel
elor
elor..
or
Se
S utilizează pentru:
detectarea
d prezentei
substanţelor
s chimice
periculoase în aer, sub forma de vapori, mo-
nitorizarea contaminării personalului şi a echi- D. ECHIPAMENT LOGISTIC ŞI
pamentului, detecţia, clasificarea, identificarea PENTRU DECONTAMINARE
şi determinarea cantitativă a agenţilor chimici Cort de decontaminare personal – este
de război şi a substanţelor toxice industriale, un sistem modular, conceput pentru a asigu-
precum si monitorizarea nivelului de concen- ra decontaminarea a minim 80 persoane/ora.
traţie a acestora, monitorizarea în timp real a Structura gonflabilă este din poliuretan de în-
substanţelor chimice industriale periculoase. altă rezistenta, ignifugă, sistemul având astfel o
Analizor gaze CO, O, LEL (senzori inter- greutate scăzuta (800g/mp) şi putând fi ridicat
schimbabili) - este un detectorr in timp foarte scurt fiind complet funcţional în
de gaze de generaţie nouă, speci- aprox. 10 min de la sosirea la locul evenimen-
al proiectat pentru monitorizarea tului. Structura modulară poate fi montată pe
personală; măsoară gazele şi va- orice tip de suprafaţa, datorită sistemului de fi-
porii substanţelor combustibile xare cu balast de apă (pentru suprafeţe dure), în
Senzori: plus fata de sistemul tradiţional de ancorare cu
1 senzor Ex frânghii şi cuie.
1 senzor electrochimic O2 2. Complet marcare – este destinat marcării
1 senzor electrochimic CO zonei contaminate conform STANAG 2002NBC
1 senzor electrochimic H2S şi include: banda marcare inscripţionată, su-
1 senzor electrochimic NH4 porţi fixare banda, semne de avertizare (sim-
boluri din fiecare (nuclear, chimic, biologic).

ˆ
BARSEI” ,
3. Cabină decontaminare – este un sistem 2. Echipament de protecţie chimică şi bi-
compact pentru decontaminare personal, utili- ologică de nivel B
ffebruarie 2011
zabil în cazul contaminării cu substanţe chimice Costumul de protecţie NBC asigura: protec-
periculoase sau agenţi biologici. Cabina de de- ţie împotriva căldurii convective şi/sau radian-
contaminare tip 2000 este proiectată pentru a te, precum şi de influenţa directă a armelor
răspunde cerinţelor operaţionale ale echipelor incendiare (Napalm, etc.); protecţie împotriva
de intervenţie rapidă care trebuie să acţione-
influentelor mecanice; rezistenţa la produse
ze în medii contaminate sau zone „fierbinţi”,
petroliere; protecţie împotriva agenţilor chi-
unde este nevoie de decontaminare personală.
mici specifici.
3. Echipament de protectie chimica si
biologica pentru antrenament si instructie
Costum într-o singură bucată cu glugă. În
talie, la baza mânecii a piciorului şi la margi-
nea glugii sunt prevăzute cu elastice pentru o
mai bună izolare. Costumul se închide cu un
fermoar plasat pe faţă în mijloc şi protejat cu
o bandă din acelaşi material prevăzută cu un
arici de fixare. Se poartă împreună cu o masca
completă cu filtru.
Domeniul de utilizare:
Medii care conţin: lucrări cu pesticide, chi-
4. Cort logistic - cort gonflabil, pe structura mie agrară, deşeuri de asbest, lucrări de dezin-
pneumatică, dotat cu folii interioare, iluminat fecţie, lucrări cu răşini şi fibre de sticlă, protec-
www.isujbv.ro
interior, panou electric, sisteme ancorare etc. ţie împotriva viruşilor şi a sângelui.
Se poate folosi pentru cazare sinistraţi, punct 4. Măşti de protecţie NBC cu cartus filtrant
de comandă, spaţiu relaxare şi recuperare, me- - compatibilE cu Echipamente de de protecţie
dical, etc. chimică şi biologică de nivel A şi B
E. COMPONENŢA AUTOSPECIALEI 5. Aparate de respirat cu aer comprimat
1. Platforma auto cu cabina dublă - - ARIAC-PLUS este un aparat de protecţie re-
Model: MERCEDES-BENZ 813D A/4250 Vario spiratorie, autonom, cu circuit deschis, cu aer
BM 67045313 Producător: MERCEDES Germa- comprimat.
6. Dozimetre individuale - permit setarea
nia, Cabina: 1+3 locuri. Instalaţie de avertiza-
a câte două praguri de alarmare şi prealarmare
re opto-acustica şi comunicaţii permit punerea
pentru doza echivalentă şi debitul dozei cumu-
în evidentă a autospecialei atât pe timpul de-
late echivalente. La depăşirea acestora se aver-
plasării cât şi la locul intervenţiei.
tizează sonor astfel încât personalul de inter-
2.Remorca-cuprinde partea de echipa- venţie poate fi protejat. .
mente destinate decontaminării: cabina de- 7.Echipamente de comunicaţii - terminale
contaminare personal, corturi decontaminare portabile şi mobile TETRA-Motorola – permit
populaţie precum si cort logistic. Remorca este executarea comunicaţiilor radio între membrii
carosata tip furgon, uşi rabatabile la partea din echipajului sau cu alte formaţiuni participante
spate şi jaluzele laterale pentru acces uşor la la intervenţie.
descărcarea/incărcarea corturilor şi a compo- La sfârşitul anului trecut prin accesarea unor
nentelor lor. fonduri europene la nivelul Regiunii 7 Cen-
F. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE tru, s-a reuşit achiziţionarea pentru Inspecto-
Echipament de de protecţie chimică şi bi- ratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Ţara Bârsei”
ologică de nivel A al Juţului Braşov a 7 autospeciale echipate
Costum dintr-o singură piesă cu protecţie la par- complet pentru intervenţii în situaţii de urgen-
ticule solide, lichide şi gazoase, cu manşetă de faţă ţă dintre care şi o autospecială de cercetare
sau mască integrată. Ideal pentru lucrul în medii NBCR (nuclear, biologic, chimic şi radiologic).
Lt. col. Lucian NEGOIŢĂ
agresive cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau bacterii.

Cutremurul de pământ,
o permanentă ameninţare
Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN
C utremurul este unul dintre cele mai

terifiante fenomene care se produc în
natura. În general credem ca pământul pe
Însă majoritatea cutremurelor naturale sunt
cauzate de plăcile tectonice. Învelişul extrem
al Pământului este format din placi tectoni-
care stăm este extrem de solid şi stabil. Un ce mobile. Cele mai puternice cutremure se
cutremur poate spulbera instantaneu acest produc în interiorul pământului, la marginile
mod de gândire, de cele mai multe ori intr- acestor placi. Mişcarea plăcilor nu este uni-
un mod extrem de violent. În secolul trecut, formă, se acumulează o tensiune de-a lungul
s-au făcut mari progrese: oamenii de ştiinţă marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile
au identificat forţele care cauzează cutremure- intră în balans. Energia acumulata se elibe-
le şi au dezvoltat tehnologia necesară pentru a rează sub forma unor cutremure mai mici sau
afla magnitudinea şi originea acestora. Astăzi, mai mari.
înţelegem acest fenomen mult mai bine de- Efectul depinde de intensitatea cutremu-
cât am făcut-o cu 50 de ani în urmă, dar încă rului, de adâncimea la care se produce şi de
nu putem să ne împotrivim cutremurelor. Ele natura rocilor de la suprafaţa. Pământul se
sunt provocate de procese geologice puterni- poate ridica, deschide sau surpa. În munţi
ce şi fundamentale, care nu pot fi controlate. se pot produce avalanşe, alunecări de teren,
Aceste procese sunt destul de imprevizibile, chiar şi pe pantele mai puţin abrupte, solul
astfel încât nu este posibil în acest moment ca argilos se poate scurge asemenea lavei topite.
oamenii sa fie anunţaţi exact când va avea loc Amestecul afânat de nisip si argilă este supus
un cutremur. Primele unde seismice detectate unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se
ne vor spune ca vor sosi vibraţii mai puterni- transformă în nisipuri mişcătoare. Sursa seismi-
ce, însă acest fapt ne avertizează cu cel mult că este partea din interiorul pământului unde are
câteva minute înainte de momentul produce- loc ruperea sau modificarea stării de tensiuni şi de
rii cutremurului. unde încep să se propage undele seismice. Simpli-
Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi ficat, succesiunea fenomenelor este următoarea:
pentru mişcările pământului, ce constau în roca (placa) este supusa unor forte (tectonice, vul-
vibraţii originale în zonele interne ale Terrei,
propagate în formă de unde prin roci. Aceste
vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice,
fiind des cauzate de o activitate vulcanică. În
unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar
pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care
provoacă daune majore şi seism sau mişcări se-
ismice pentru cele care trec neobservate
Cutremurele pot avea diverse cauze: erupţii
vulcanice, impactul cu meteoriţi, explozii sub-
terane (un test nuclear subteran, de exemplu),
edificii care se surpă (de exemplu o mină).

ˆ
BARSEI” ,
canice, magmatice) care o deformează, energia unui cutremur de grad 6, respectiv o energie
de deformaţie se acumulează în placă până când de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de
ffebruarie 2011
starea de eforturi care se creează produce o rupere magnitudine mai mica decât 2 sunt numite
bruscă şi violentă, iar energia eliberată se disipea- microcutremure, nu sunt simţite de oameni şi
ză local sau se transforma in unde seismice. sunt înregistrate doar de seismografele locale.
Sursele seismice se pot împărţi în trei mari Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau
categorii: egala cu 4,5 sunt destul de puternice pentru
• inter-placi - la contactul dintre plăcile tec- a putea fi înregistrate de seismografele sensi-
tonice; bile de pe întregul glob, fiind simţite de oa-
• intra-placi - în interiorul plăcilor tectonice meni de cele mai multe ori. Cutremurele cu
(regiuni continentale stabile); magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate
• intermediare - intre cele doua categorii cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade,
precedente. majore. Cu toate ca scară Richter nu are, teo-
Severitatea unui cutremur poate fi expri- retic, limita superioara, exista totuşi o limita şi
mată în mai multe feluri, atât prin intermediul anume aceea a celui mai mare cutremur pro-
magnitudinilor cât şi prin cel al intensităţilor. dus până în prezent: 8,8.
Cu toate ca aceşti doi parametri sunt foarte Evaluările făcute pe baza scării Richter nu
diferiţi, ei sunt de foarte multe ori confundaţi. dau decât o idee generală despre impactul
Magnitudinea unui cutremur, exprimată real al unui cutremur. Forţa de distrugere a
de obicei pe scară Richter, este o măsură a tă- unui cutremur variază în funcţie de compo-
riei cutremurului sau a energiei eliberate din ziţia solului dintr-o anumită zonă şi în funcţie
focar sub forma de unde seismice. Este o mă- de arhitectura, respectiv localizarea structuri-
rime specifică unui cutremur, şi se determină lor realizate de om.
www.isujbv.ro
instrumental folosind amplitudinea maximă şi Intensitatea, exprimată de obicei pe scară
frecvenţa oscilaţiilor, măsurată pe seismogra- Mercalli modificată, este o măsură subiectivă
mele înregistrate. care descrie cât de puternic a fost simţit un soc
Scară Richter este folosită pentru a evalua într-un loc dat. Ea se bazează pe efectele ob-
magnitudinea unui cutremur – cantitatea de servate ale mişcărilor produse de un cutremur
energie eliberata. Este numită astfel după Dr. asupra oamenilor, clădirilor, terenului etc.
Charles F. Richter de la California Institute of Cuantumul daunelor este evaluat de scara
Technology şi este cea mai cunoscută scară de Mercalli. Gradele Mercalli, care se prezintă
măsură a magnitudinilor. Richter a inventat sub forma unor cifre romane, se bazează pe
aceasta scară in 1935 ca instrument matema- o apreciere mult mai subiectivă. Un cutremur
tic pentru compararea mărimilor cutremure- de intensitate mică, mai precis unul în care
lor. Aceasta este calculată folosind informaţiile doar unii oameni simt vibraţiile şi în urma că-
adunate de un seismograf. Scara este logarit- rora nu rezultă pagube materiale importante,
mică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 este considerat a fi de gradul II. Cel mai înalt
(de exemplu) indică o mişcare a solului de grad, XII, se aplică doar cutremurelor în care
10 ori mai mare decât cea corespunzătoare sunt distruse construcţii, pământul se crapă şi

sunt iniţiate şi alte dezastre naturale, cum ar fi puţine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea
alunecări de teren sau tsunami-uri. (50-100%). O corespondenţă între cele mai im-
Evaluarea numărului de grade pe scară Ri- portante scări este prezentată în tabel.
chter se face imediat după un cutremur, de Nimeni nu poate pronostica exact momen-
îndată ce seismologii pot compara datele din tul declanşării cutremurului. Câteva cutremu-
diferite locaţii ale seismografelor. Pe de alta re mari şi-au “anunţat” sosirea printr-o serie
parte, evaluarea făcută pe baza scării Mercal- de cutremure mai mici. Modificările fine ale
li, nu poate fi făcuta până când cei care inves- formelor de suprafaţă, precum si unduirile
tighează nu au avut timp să vorbească cu cât locale ale câmpului magnetic al Pământu-
mai mulţi martori oculari, pentru a afla ce s-a lui sunt studiate ca posibile prevestitoare ale
întâmplat în timpul cutremurului. Odată ce şi- cutremurelor. Cercetătorii studiază şi apele
au făcut o părere despre pagubele produse, fântânilor în zonele seismice. Imediat îna-
sunt folosite criteriile Mercalli pentru a stabili inte ca rocile subterane să se sfărâme în bu-
numărul de grade pe care le-a avut cutremu- căţi, structura lor cristalină devine deschisă,
rul pe aceasta scară. apoi se închide din nou, eliberând radon în
Din punct de vedere al scărilor utilizate in apele freatice; radonul ajunge şi în fântâni.
istoria seismologiei menţionam scările Rossi- Creşterea concentraţiei radonului în apele de
Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani- fântână, poate fi un semnal de avertizare al
Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata cutremurului. Imediat înainte de seism se pot
(MAI-1931), Mendvedev-Sponheuer-Karnuk elibera şi gaze cu încărcare electrică, acestea
(MSK-1964), scară Japoneza etc. sunt slab incandescente; se numesc “lumini
Cea mai veche scară de intensităţi este Ros- seismice”. Cercetătorii au observat că înainte
si-Forel, RF, creata in 1873, scară cu 10 grade de cutremur, concentraţia de hidrogen poate
de intensitate. Ea a fost ulterior înlocuită de fi de 10 ori mai mare lângă liniile de refrac-
scară de intensităţi Mercalli, utilizata mai ales ţie. În 1975, locuitorii unui oraş chinezesc au
în forma ei modificata in 1931 MMI (Modi- observat mai multe semne ale cutremurului,
fied Mercalli Intensity), modificare propusa de printre care comportamentul ciudat al ani-
cercetătorii americani pe baza experienţelor malelor, părăsindu-şi locuinţele cu câteva ore
din California. Scară MMI are 12 grade. înainte de cutremur Schimbarea comporta-
In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost mentului animalelor poate semnala apropi-
creata scară MSK (Medvedev- Sponheuer-Kar- erea unui cutremur. Câinii scheaună, caii se
nik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata sperie, păsările devin neliniştite şi zboară în
de Comisia Seismologica Europeana ESC (Eu- cerc. Lt.col. Lucian NEGOIŢĂ
ropean Seismological Commission) si utilizata
intensiv in Europa. O forma uşor modificata
a MSK a fost introdusa
in 1981, iar recent, in
1992, in cadrul celei de
a XXIII-a Adunări gene-
rale a ESC s-a definitivat
Scară Macroseismică Eu-
ropeana EMS (European
Macroseismic Scale), ba-
zata pe scara MSK. Scară
EMS are tot 12 grade,
dar introduce şi aprecieri
cantitative ale efectelor
cutremurelor evaluând
cantitativ (în procen-
te) gradul de avariere a
construcţiilor prin clasele:

MAGNITUDINE
MERCALLI-MODIFICATA (MAI) MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK (MSK 64) Forma scurtă a scării EMS-98
(în grade Richter)
Cutremurul nu este perceput decât
Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub
I - Instrumental de puţine persoane aflate in condiţii I - Imperceptibil I - Nesesizat Neresimţit. Între 1 şi 2 grade
limita sensibilităţii oamenilor
favorabile
Se simte de puţine persoane, in special II – Greu
Mişcarea foarte slaba, resimţită numai de persoanele Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în
II – Slab sesizabil de cele ce se găsesc la etajele superioare perceptibil II - Puţin sesizat Între 2 şi 3 grade
care locuiesc la etajele superioare . stare de repaos în case.
ale clădirilor (foarte slab)
Se percepe in interiorul clădirilor, mai Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de
Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt
III - Perceptibil pronunţat la etajele superioare. Durata III - Slab circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de III - Slab Între 3 şi 4 grade
o legănare sau o uşoară trepidaţie.
poate fi apreciata. majoritatea persoanelor din interiorul locuinţelor.
In timpul zilei este resimtit de multe Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte
IV - Observat pe
IV - Moderat persoane care se afla in interiorul IV - Moderat produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele puţini. Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi 4 grade
scară largă
clădirilor. In exterior putin perceptibil. suspendate, precum si lichidele din vase oscilează. vesela trepidează.
Simţit în interior de cei mai mulţi, în exterior de puţini.
Este simţit aproape de toţi oamenii. Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi.
V - Suficient de
V - Serios Uşoare degradări ale tencuielilor, iar si de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, V - Puternic Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate Între 4 şi 5 grade
puternic
unele obiecte instabile se răstoarnă. nefixate, se răstoarnă. oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Uşile şi
ferestrele se leagănă, se deschid sau se închid.
Mişcarea este simţită de toată lumea
Mişcarea este simţită în întregime producând panica. VI - Producător Mulţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad.
producând panică. Tencuiala cade,
VI - Puternic VI - Puternic Obiectele grele se deplasează. Degradări moderate in de avariere Multe case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri Între 5 şi 6 grade
clădirile suferă avarii. Avarii neînsemnate
elementele nestructurate ale construcţiilor. uşoară subţiri şi căderi de mici bucăţi de tencuială.
la clădirile slab executate.
Produce panica, iar oamenii părăsesc
Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior.
locuinţele. Avarii uşoare până la Cutremurul produce panica, iar majoritatea oamenilor
Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în
moderate la structurile de rezistenta părăsesc locuinţele. In clădirile slab executate apar avarii
VII – Foarte VII – Foarte VII – Producător număr mare. Multe clădiri bine realizate suferă avariere
obişnuite. Avarii considerabile la importante sau chiar distrugeri. În construcţiile proiectate 6 grade
puternic puternic de avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi
construcţiile slab executate sau şi executate corespunzător se înregistrează degradări
ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături
necorespunzător proiectate. Coşurile se moderate. Coşurile de fum se disloca puternic sau cad.
pronunţate în pereţi şi ruperi de pereţi de umplutură.
prăbuşesc.
Avarii uşoare la structurile proiectate
Panica are caracter general. Toate construcţiile sunt
ˆ
seismic. Avarii considerabile la clădirile Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case
afectate. Se produc avarii majore si distrugeri la clădirile
obişnuite. Prăbuşirea structurilor de VIII - Producător prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite
VIII - Destructiv VIII - Distrugător ără asigurare antiseismica sau defectuos Între 6 şi 7 grade
rezistenta defectuos executate. Dislocări de avariere gravă bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în
executate. Structurile proiectate in concept seismic pot
ale zidăriei de umplutura, căderea timp ce structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuşi.
suferi avarii moderate.
coşurilor înalte, monumentelor etc.
Avarii însemnate la structurile de
Se produc avarii însemnate in structurile proiectate
rezistenta proiectate antiseismic. Se
antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismica moderata Panică generală. Multe construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar
produc inclinări ale clădirilor cu schelet
IX – Ruinător IX – Devastator se distrug parţial sau se pră IX – Distrugător clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: 7 grade
de rezistenta bine proiectate. Distrugeri
turnurile izolate, monumentele etc. se pră distrugeri serioase de pereţi şi cedare structurală parţială.
ale clădirilor slab executate. Crăpături in
Crăpături in pământ.
pământ. Conductele subterane se rup.
Majoritatea construcţiilor proiectate
Construcţiile proiectate antiseismic se pră ţial
antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. X - Puternic
BARSEI”
X - Dezastruos X - Nimicitor sau in totalitate. Degradări importante in baraje şinele de Multe clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc. Între 7 şi 8 grade
Pământul se crapă puternic. Se produc distrugător
cale ferată se deformează. Masive alunecări de terenuri.
alunecări de terenuri.
Puţine structuri de rezistenta rămân
Se distrug majoritatea construcţiilor corespunzător
nedistruse. Apar falii la suprafaţa
XI – Foarte proiectate si executate (clădiri, poduri, baraje, cai ferate Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar
pământului. Conductele subterane XI – Catastrofal XI – Devastator 8 grade
dezastruos etc.). distrugerea conductelor subterane. Fracturi si unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.
complet distruse. Prăbuşiri si alunecări
,
deplasări ale terenurilor pe toate direcţiile.

puternice ale terenului.
Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate XII – Foarte Distrugerea totala a construcţiilor. Modificarea radicala a XII - Complet
XII - Catastrofic Aproape toate clădirile sunt distruse. Mai mare de 8
ascendent in aer. catastrofal formei suprafeţei pământului. devastator
ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

29
ffebruarie 2011
www.isujbv.ro
Prevenirea situaţiilor de urgenţă

la unităţile sanitare, spitale,
policlinici şi dispensare
Slt. Ing. Dragoş VOICA
S pitalele adapostesc un mare numar de

persoane, iar in incinta cladirilor sale se
gasesc persoane suferinde, bunuri materiale,
Incendiul se propaga rapid in toate directiile
prin golurile existente in elementele de con-
structie, pe canalele de ventilatie, golurile as-
instalatii si aparate de mare valoare. censoarelor, ferestrelor si caselor scarilor.
Dupa cum se cunoaste, in orice spital se ga- In caz de incendiu elementele de construc-
sesc instalatii electrice si de incalzire, magazii tie din beton armat isi pierd rezistenta din
cu medicamente, laboratoare, farmacii, salii cauza deteriorarii stratului exterior de beton
de operatii, sectii de urgenta si saloane care sub efectul temperaturilor ridicate. In afara de
adapostesc bolnavi, in toate acestea se pot aceasta, la racirea elementelor de constructie
produce incendii daca nu se respecta regulile incalzita, datorita jeturilor de apa, refulate
si masurile de prevenire a incendiilor. asupra lor, se produc variatii de temperatura
Cladirile mai vechi sunt construite in ma- la suprafata, crapaturi si desprinderi de beton
rea lor majoritate din elementele de construc- din aceste elemente.
tii combustibile, in care incalzirea se face cu Instalatiile electrice de forta si iluminat con-
lemne, existand sobe si cosuri pentru evacu- stituie surse de pericol, in principal datorita
area fumului care strabat pe verticala o parte eventualelor suprasolicitari de catre un numar
din elementele combustibile ale constructiei foarte mare de aparate electrice folosite in di-
respective, putand produce o situatie de ur- ferite sectii ca cele de fizioterapie, operatii etc
genta. In salile de operatie trebuie asigurata o
In prezent insa orientarea generala este de perfecta ventilatie, care se verifica cu atentie
a se realiza constructii de locuinte in majori- inainte de inceperea operatiilor.
tatea din materiale si elemente de constructii Depozitarea si manipularea recipientelor
incombustibile. de oxigen se va face conform normelor spe-
In cladirile combustibile incendiul se dez- cifice.
volta in primul rand datorita materialelor În încaperea în care se depozitează cliseele
combustibile, a instalatiilor si dotarii existente radiografice, fumatul si folosirea focului des-
in interiorul incaperilor. Pot arde pardoselile chis sunt interzise
combustibile, usile, tocurile si ferestrele din Evacuarea bolnavilor din spitale este una
materiale combustibile, elementele acope- din problemele de baza care trebuie efectu-
risului, mobilierului si obiectele de uz casnic ata rapid si in deplina siguranta. Aceasta nu
din interiorul cladirilor destinate locuintelor. este posibila fara a exista un plan de evacuare,

ˆ
BARSEI” ,
care trebuie cunoscut de catre tot personalul a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în cla-
muncitor. Faptul ca starea fizica a bolnavilor sificarea de protecţie civilă;
ffebruarie 2011
este diferita, unii dintre ei fiind netranspor- c) organizează şi dotează, pe baza criterii-
tabili, necesită luarea tuturor măsurilor ce se lor de performanţă elaborate de Inspectoratul
impun pentru a se asigura la nevoie salvarea General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de
lor, fără pericole. Pentru fiecare incapere in urgenţă private şi stabilesc regulamentul de
parte trebuie stabilite trasee de evacuare, lo- organizare şi funcţionare a acestora ori înche-
cul unde vor fi adapostiti, mijloacele cu care ie convenţii sau contracte cu alte servicii de
sunt evacuati cei ce nu se pot deplasa singuri. urgenţă voluntare ori private, care dispun de
O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii forţe şi mijloace capabile să intervină operativ
persoanelor din spitale neuro-psihiatrice, pre- şi eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă;
cum si a celor de pediatrie, unde problema d) participă la exerciţii şi aplicaţii de pro-
evacuarii trebuie rezolvata in conformitate cu tecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de
conditiile specifice. alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi în-
In clădirile pentru sănătate in care sunt spi- lăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă des-
talizate persoane care nu se pot deplasa sin- făşurate de unităţile proprii;
gure, sunt interzise din faza de proiectare scari e) asigură gratuit forţelor de intervenţie
cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echi-
scarile deschise se admit doar intre două nive- pamentele, substanţele, mijloacele şi antido-
luri succesive. turile adecvate riscurilor specifice;
Un rol deosebit în desfasurarea evacuarii il f) organizează instruirea şi pregătirea per-
are calmul si autoritatea personalului insarci- sonalului încadrat în muncă privind protecţia
nat cu anuntarea si salvarea bolnavilor. civilă;
Dupa evacuare se impune un control atent g) asigură alarmarea populaţiei din zona
www.isujbv.ro
al tuturor incaperilor, in special la spitalele de de risc creată ca urmare a activităţilor proprii
copii si la cele de neuro-psihiatrie. desfăşurate;
Intocmirea unui judicios plan de evacuarea, h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fon-
stabilindu-se cai sigure de evacuare pe verti- duri pentru cheltuieli necesare desfăşurării ac-
cala si orizontala, cu responsabilitati precise, tivităţilor de protecţie civilă;
plan care trebuie cunoscut de tot personalul si i) înştiinţează persoanele şi organisme-
verificat periodic in practica. le competente asupra factorilor de risc şi le
Dotarea cladirii cu mijloace de stingere, in semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa
conformitate cu normele in vigoare, asiguran- producerii sau producerea unei situaţii de pro-
du-se buna lor functionare in permanenta. tecţie civilă la nivelul instituţiei sau agentului
Executarea de controale periodice la ni- economic;
velurile tehnice, urmarindu-se respectarea in j) stabilesc şi transmit către transportatorii,
permanenta a tuturor regulilor si masurilor distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile
de prevenire a incendiilor specifice instalatii- şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu
lor montate in incaperile respective (instalatii riscurile previzibile la utilizare, manipulare,
electrice, ventilatie incalzire, aer conditionat, transport şi depozitare;
motoare electrice etc.). O atenţie deosebita se k) încheie contracte, convenţii sau proto-
va acorda calculatoarelor electronice, precum coale de cooperare cu alte servicii de urgenţă
si altor instalatii tehnice la care se va urmari profesioniste sau voluntare;
respectarea riguroasa a masurilor de prevenire l) menţin în stare de funcţionare mijloace-
specifice. le de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adă-
Pe linia protectiei civile, conducătorii insti- postire şi mijloacele tehnice proprii, destinate
tuţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa aces-
economici, indiferent de forma de proprieta- tora şi le verifică periodic;
te, au următoarele obligaţii principale: m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri sta-
a) asigură identificarea, monitorizarea şi bilite, potrivit legii, de către organismele şi or-
evaluarea factorilor de risc specifici, genera- ganele abilitate.
tori de evenimente periculoase; Organizarea, conducerea şi asigurarea acţi-
b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsu- unilor de evacuare se stabilesc prin planurile
rilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire de evacuare. Slt.ing. Dragoş VOICA

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
“Ţara Bârsei” al judeţului Braşov
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

Pompierii Brasoveni NR 8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pompierii Brasoveni NR 8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

“Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

ţiei Civile din

nr. 8, februarie 2011

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

Colectiv redacţional: Lt. Col. Valentin LEPĂDATU

2 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 3

4 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Mesajul Inspectorului Şef

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 5

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN EUROPA Col. Lucian BOGDAN

6 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Col. Lucian BOGDAN

A tacurile aeriene cu bombe explozi-

8 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 9

10 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

C onform Strategiei Nationale de preveni-

Măsuri preventive, operative şi de refacere la

12 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 13

B. Pe timpul producerii fenomenelor

14 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 15

16 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 17

18 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Î n anul 2010, Compartimentul Pregătirea

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 19

20 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

Î n ultimii ani România a fost afectată grav

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 21

22 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

A utospeciala este destinată intervenţiei

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 23

24 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 25

C utremurul este unul dintre cele mai

26 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 27

28 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

deplasări ale terenurilor pe toate direcţiile.

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Prevenirea situaţiilor de urgenţă

S pitalele adapostesc un mare numar de

30 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 31

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

S-ar putea să vă placă și