•. ,.

__ "'r·

ARSON

. .

! i. ~

1. Definirea Ito#ttn.ii ::':';: ,

lncendierea este cOl1siderata, 'din cele mai vechl .timpuri) drept 0 fapta foarte graYj~" care ' .

provoaca distrugeri, tragedii omenesti, deseori infirmitate ~i moarte, Chiar daca initial nu a, fast Ind}"eptata impotriva unei vieti omenesti, prin evolutia sa aleaterie §i violenta pune 111 pericol viata pompierilor ~i a .

persoanelor care iau parte la actiunea .cle stingere sau de salvare, .

Veehea lege romana pel)tru incendium (adica aprinderea ,propd,etatii cuive sau incendieree . cetrtUi) prevedea pedeapsa de ard.ere pe 'nlg. In Evui Mediu, cat ~i 111ultdupa aceea, atat in El1ropacat wi in . S.U,A.leg~a prevedea pedeapsa ell moariea ~i conflscarea averii (Legea ;dhl 1652 dh~ Massachusetts), Din 1784 In lrlanda, S,U.A. 9i alte tari s .. a aplicat pedcapsa eli l110arte~ doal' pemu ncendierea In,:;~impul noptii. Astazi, pentrlt aceasta fapta,, cunoscuta prin termenul de arson sunt prevrtzute pedepse greie, circrmstante agravante _fHnd' Il10artea unei persoane ca urmare a incendierii (20 ani lncsisoere) ~i

. . ' ncendieres in cursul noPtii., .

Termenul de arsen, utilizat ,in Hteratura de sp'eciaHtat~_"~ng.lG~:s~XQ.!~.~ __ ~Lg~n~I~1.Lzat .psplan .

---~:~--~~ ~;:~~~,~~t-'e--'0~~:A ri~"'W~'! .'. ""~;

.• ,,!! .. ,,~! '~"'~~'~l:e:p'" ~nicell: lU 'provocatcu intei1tii' r~riv'6itoare. Ai'smi nll are echivalent in ierminologie juridica,

~ .' '"

romaneasca. In Dictionarul enciclop~di~ roman nll figureaza nici termenui incendiere, iar in DEX

figul'eaza 0 defl11i~e simplista; "incendiere w ac~ullea de a lncendia ~i rezultanil ei". .

.. . In ultima regiementare (din 19.98) .. a CodnluiPenal al Romanicl, incendierea nu constituie .

z:.: infI·a~~~~0.f~~G~~~l¥.~@ffi~¥.B:~~,~t~~~l4U~i~t~l.ffmfi.f6~~filfa61l=av·e·"·~~~ .... " , ~ asiipl'a bunurilor, ce vlzeaz~ In principal, distrugerea; degradarea, aducerea In stal'e de nelntrebllintare a

unui bun apartinfind altllla sau uTIpieclicarea luarii 'masurilor de consevere ort de salvare B. tll1ui astfel de .. bun (art. 217-219 w disnugere) sau distmgerea, degradal'~a salt aducerea In', stare de neimrebu intare; 1\1' lmregime sau 111 parte, a Llzinelor,instalatiilof industrule, masinilor, caller de comunicatie, mijloaQeior de, transport, l11ijloacelor de tetecomunicati~, constructiilor, prcdnseicr indllstriale san agricole, ori- a altar blUl1.wi~ daca fapta aduce ln orice mod atingerea sigurantei statului (at, 163: .. aciele de dlversiune),

In unele cezuri, incendiere~ poate avea ca efect producerea de infractiunl contra vietH, integritatii corporale~i sanatrttii (O-~110r>yatal11are corporrua, tertura ~. a. )" iar autoincendierea poate . fi . mijloc de determinaresau inles111re a sinueiderii ori de ~antaj. Ilnecri ineendiile faciUteaza furml, Tentativa se pedepse§t~ 1n maJoritatea acestor cazurL Se consider! tentativa, dupa :diZ, preducerea ssu prccurarea mijloace\Ql' ori instrumentelor, precum ~i luarea de masuri 1n .vederya. comiterH iufrac~unii (plasarea unui bidon de ben~il1ain anumite locuri spre utilizare ulterioara, elaborarea unui

·i"

plan de actiune s.a.). Tentativa nu se identifica pedeplin -ell provocarea intentionata a unui pericol de' incendiu, fiindca persoana care provoaca un pericol direct de incendiu nu este neaparat de acord eu

efectul, considerand ca; acesta va fi evitat.' '

Codul penal pedepseste atat autorul (san autorii) -persoana care sa.var~e~e in mod nernijlocit actuI _de incendiere -. cat ~i instigatorul (persoana care, cu intentie, deterrnlna pe a alta perso ana - ch i ar rninori - sa savar~easdi asemenea fapta) §i complicii (persoana care, cu intentie, inlesueste sau ajuta, in orice mod, la sa:vaqirei:t unei incendieri - prin sfaturi, informatii, furnizarea de mijloaces.a.)

Legeapenala ia 111 considerate lid concursul de infractiuni (furt, orima, delapidare). -

Codul penal stahileste bunurile pentru a carer distrugere, degradare sau aducere 1n stare de neintrebuintare, faptuitorul va fi sanctionat ell 0 pedeapsa rna] aspra:

- daca bunul are 0 deosebita valoare artistica, j stiintifica, istorica, arhivistica sau 0 a 1m asernenea valoare;

- daca bunurile constau ill: conducte petroliere sau de gaze, cabluri de malta tensiuue, echipamente si instalatii d.e telecomunicatii sau PBf1.tiu difuzarea prograrnelor de radio si televizame, sisteme de alirnentare cu apB. ~i conclucte magistrale de alimentare eu apa,

Distrugerea 'prin lncendiere se pcdepseste chiar daca bunul apartine faptuitorului. Infractiunile arnintite mai Sus pot fi cornise cuintentie sau din culpa.

Incendiul' ci.1 interrtie poate fi comis nurnai 'in urma unei actiuni - ce poate avea diferite forme: printr-o actiune directa a autorului sau indirect, prin .introducerea unor defecte in constructia .aau functionarea unor vaparate ad instalatii sau prin depozitarea, intentionat necorespunzatoare, a urior substante ~i materiale.faprindere spcntana, incompatibilitati 'chimice).

Pedeapsa este rnchisoarea de la lOla 20 ani daca distrugerea prin incendiu a avut conseci rite deosebit de: grave, definiteprin pagube materiale mal marl de 50 rnilioane de lei sau 0 perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati pub lice san oricareia dintre unitatile publice (autcri.tati pub lice.instituti i publice, institutii Salt alte persoane juridice de interes .public, serviclile de interes public.bunuri de orice fel care, potrivlt legit, sunt de interes public), ori altei persoane juridice salt fizice,

Dispozitii sanctlonatorii pentru unele fapte penale ce pot' provoca incendll, savdrsite ill l\nit~ti cu foe continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol ln exploatare, 1egate de lasarea fiira supraveghere a instalatiei, lttilajuiui sau masini, plecareade la locul de murrca fara aprobare, Incetarea activita~iilnaU.1_te de ipredarea instalatiei, utilajului sau masinii - ori .neasigurarea vaceatora potrivit

..... reglementarilor tehnice.rprecum si de .. fumatul ~i consumul d.e alcool in unitatllerespective, sunt prevazrute

la art. 1 8 din Decretur40011981. '

In cazulinfractiunilor contra vietii.integritatii corporale si sanatatii,nivelul pedepselor ce pot fi aplicate este foarte sever (inchisoare pe, viata sau parra la 25 de ani, interzicereaunor drepturl),

Responsabilitatea penala a autorului unui incendiu (adica daca actiunea .sau . inactiunea era saunu conditionata de vointa autorului) este data prin lege penala, pe de 0 parte prin varsta minima de 16 ani 111 rnomentul comiterii faptei, iar pe de alta parte d.e starea sal1.atatii mentale a autorului, atabilita prin

expertize ps ihiatrice. .

lnstigatoril care <incita, de exemplu let, incendierea UTIui obiectiv, precum ~;i complicii care 'i~i dau concursul inforrp_aud,despre cea rnai eficace metoda de incendiere, raspund penal chiar ~i atunci oand autorul-dellctuluistabilit nu are resporisabilitatea faptei sale.

2.' CLASIFICAREA INCENDIILOR TIP ARSON ,

in literaturade specialitate nu exista un punct de vedere unitar asupra claaificarii incend.iilor

.. int~l+tionate. Clasifioa-ri 13111e funda~ia1:e-lffi7~~~_~t_s___Yfeodwa-rd, I3=~~_~.!yno, b6a:yet;-W-Hd-ttfl;.fl ..... ...J-~, --~

··-.agFQcwsl~':l--fi§ 9·e:I~,e-§'.a¥,-:-RiF!d'-4-et-Qliate"'§ i--"1l1te--f3'£:JEr'i bile· metive 'l'errtftrtu'sBTl;"'ne'tmah'l'ire "pflna--, •• 'I-" ':'Lo"_'"-. ~- ~.~ - --

, Romania. ,:' -. - .

Unii 'autori (inclusiv Conferiuta Europeana a Asociatiilorde Protectie la FQc 1691) includ in categoria arson si incendiile datorate copiilor .§i anume 111 cazul In care aprinderea nu este accidental a, In unna j ocului cu focul (sau eu chibriturile), ci este lnteutlonata, pentru a se razbuna pe. parinti sau r= frati, Se poate aprecia eEl. In acestecazuri copiii nu au totusi discernamsntul necesar, aceasta incadrat·e aparand

fortata, , ..

lncendiile tip arson pot fl clasificate 1n .utmatoarele categorii: - pentru obtinerea unui c~~tig;

- din razbunare,

- pentru acoperirea altar infractiuni;

- din motive social - politice;

- din vanitate;

- din vandalism;

- Infaptuite de persoane cu tulburari mintale;

- autoincendierea,

2.1. Arson. pentru obtinerea lin ui ctistig

2.1,1 Arson pentru obtinerea despiigubirilor de asigurare (fraude de as iguriiri),

Incendierile pentru obtinerea' frauduloasa a despagubirilcr ide la soo ietatile de asiguran reprezinta marea majoritate a incendiilor din aceasta categoric. In S.U.A. ~j Anglia ocupa prirnul lac '111 statistici, 'in alte tad doar 140/0 din totalul .cazurilor de arson 11 reprezinta incendiHe pentru obtinerea despagubirilor de asigurare, principala cauza (42%) fiind vandalismul. lncendiile de acest tip sunt considerate principala cauza de incerldii tip arson 1\1 Spania, Olanda, _Belgia.

. Sunt afectate, de' regula, cladiri industriale, locuinte, masirri, 111 Rorrrania, 111 ultimi ani,

datorita unor slabiciuni in metodologia sQcietatildr de asigurari.s-au inregistrat cazuri des e de masini incendiate, de regula rnasini uzate, aduse din strainatate, dar asigurate ca rnasini noi, de valoar'e.

in Polonia si Rnsia mcendii d.e acest tip apar mdeosebi la sate. Autor-il pun foe Ia cladiri vechi, amortizate, in scopul de a obtine prime de asigurare ~i cu banii obtinuti sa conatruiasca 0 casa noua sau sa se mute fa oras. In rnediu! urban. incendierea bunurilor personate este mai rar inta.lnita 111 cazul apartarnentelor de bloc, existand perieolul propagarii la proprietatile lnvecinate.

Incendierea, in aceste cazuri, este rnai bine calculate, factorul emotional nefiind implicat; avand trasaturl foarte asernanatoare cu spargerea sau jaful, Incendiator il se considera rnai putin criminali, justiflcandu-si faptele prin srtuatia lor financiara grea, pe cand, in conceptia lor, a societate de asigurari

mare ~i bogata are de unde suporta mici plerderi, '_ -

De regula, ampreuta incendiului, amplasarea focarelor in special, indica clar ca Incendiatorul avea acces complet ~1 familiar 111 incinta, focarele lmul pregatite cugrija; ~i meticulozitate (putand 'R demonstrata premeditarea). Astfel, incendiatorul va initia aprinderea 111 locu! din care incencliul se poate . propaga eel rnai rapid si eu maxim de distrugeri, de exemplu, sub scara lnterioarti. El nu va initiai!JIl_ foe ln

/.' pod, decat daca doreste distrugeri limitate (caci arderea se propaga Jn sus) §:i nici In pivnitEl sau anexe unde foculpoate fi observat mai repede, Inainte ca incendiul sa se dezvdlte, Spre comparati e, incendiile .. '_. din razbunare se Iimiteaza deseori la focuri exterioare sau la focuri interioare puse 111. graba, dupa, fortarea usilor. san ferestrelor, :fl.tra a putea urmari ', de obicei -'00, configuratie optima de dezvoltare a inoendiului.

Pot fi identificate urme cum ar fi acceleratori, pun]i de materiale 'combustibile (hartie, bucati de lemn s.a.) Intre diferite piese de mobilier din incapere, In unele cazuri se incearca a se da aparenra UL1or.

spargeri: ~pargerea ferestrelor, fortarea broastelor usilor. . , . .

Elemente pentru recunoasterea incendiilor de acest tip pot fi: .

- proprietatea a fostrecent asigurata.nefiind platite prea multe rate;

- coutinutul cladirii (mobilier, aparate, haine s.a.) sau obieote cu valoare naaterialji san

sentimentala au fost mutate chiar lllaintea incendiului (uneori pot fi gasite depozitate la rude a.propiate]; - proprietarul avea dificultati financiare;

- siatemele de protectie ·-imp(}triya Incendiilor si .efractiei .au fost dezactiv ate Inaintea

__ incendiulutfde regula, tara afi distruse);. . . . . -,. -- . -' _ '

- SllSpectii (proprietarH) sunt anormal de calmi fata de pJ_ru-.rli:irile sn£ed~mb"t\ooe=e-etftl+l:__ --' . d.espre ctezvoIt81'ea ,-l11cendluluipe care -uu ar avea de unde sa le cunoasca, ajung prea repede (gata Imbracati) la loeul il1cendiultti (ca §i cand a1' fi al?teptat am.tp.tul de incendiu sen un unei investigatii-mai-------

affinn ttfltite;-di-str([~ llrn~~ I e S u 15 p !'~:ex~~_ ~~lr.a_t:1 rt 1 OC ~l _ ll_i __ p e_I~Jr.~ ~el u3:rea,.g.r~b_1}i 9~L~' a?t,~ ~~~l!t .. ~~~._n_, __ .. _ --: _-

. .~ ~ __ _. ow ._ ••• I ~_. _ • • •• : •••.• A_~ • ,'_ _ __ ,_ ••• _, _~'_ - ~ ._ •• ".r~._.' _ ••.• ~. -.'

---~--~~- ........... ~~ _- -_ ... ,,~. ~- .. -~-" - - -

2. 1. 2.Arson pentru evitarea reglementarilor de slstematizare, urbanism sau de patrtmoniu. in't:\_ceste cazuri se urmareste ca prin distrugerea prin incendiere (sau explozie, de gaze de exemplu) a unor cladiri, de obicei vechi sau de patrimoniu, sa se lase Iocul liber pentru construirea altar cladiri mat noi :}i 111ai eficiente (cum ar fi un hotel), ln aceste cazuri se cerceteaza daca proprietarul mai incercase si mainte de incendiu sa demoleze sau sa modiflce proprietate fiind oprit de factoril abilitati prin

lege. ' -"

2.1.3 Arson pentru a ascunde situatia economico-financiarii reala a firmei.

In.aceste cazuri, in incendiu sunt distruse (deseori selectiv) 'inregistrarile firrnei, Care ,m mod normal erau birie protejate, jar incendiul are lac Inaintea unui control de gestiune sauaudit (rara a implica delapidari, cazuri incluse III alta categorie), care ar putea afecta imaginea firrnei inairrtea .sernnarii unui contract important cu valori marl.

i

. . 0 alta caractei'lstlca a incendiilor din aceasta categorie este posibi litatea savar§iri i lor fie de

proprietar, fie de iucendiatoriprofesiouisti (asa-numitil torch for hire - torte. de 'inchiriat).

Incendiatorii profesionisti, intalniti mal des In S.U.A. si mai rar in Europaysunt platiti pentru a incendia un anumit obiectiv. El plaseaza dispozitivele incendiare 'in Iocul 111 care produc clistrugeri.Ic .ceie rnai mad :]i in perioadele in care incendiul este descoperit eel mai greu (de regula, in noaptea de 'siimbata spre duminica). eli sol ide notiuni in. domeniu (chimie, fizica, oonstructii s.a.), cunosc legile incendiului, putand face ca incendiulsa poata apare ca avand cauze tehnice, Actlonsnd uira impulstrri emotive, sunt eel rnai greu de depistat, Insii~i obtinerea unor dovezi 'in vederea condamuar+i lor este 0

. problema extrern de dificHa .. De obicei sunt descoperiti In urrr~a denunturilor, a declaratiilor celor ce i-au .angaj at san a cunoasterii modului de operate.

Portretulpsihologic al incendiatorului profesionist a fast stabilit de A. O. Rider, din stuclii statistice: barb at, eu' inteligenta peste medie, varsts.,neprecizata (nici a valoare med ie nefii nd semnificativa), posibil necasatorlt, locuind singur, fire uneori instabila, lmpulsiva, de regula alcoolic 91

asociat in diverse afaceri penale. '\1.

. Caracteristic ,'pentru. rnodul de operare este recunoasterea amanuntita a loculu i viitoru lui incendiu cu 1-2 zile Inainte si anihilarea, deseori prin jnetcde sofisticate, a sistemelor de protectie (fenornen mtalnit mult mai des ca la alte categorii de arson). 7'

,.'

2.2. Arson din riizb unare

-Iucendiatorii ': din aceasta categorie actioneaza din ura, dusmanie sau cauta razbunare, lncendiile de acest tip, avand lac sub irnpulsuri ernotionale !}i eLL intentii clar destructive produc pagube foarte marl, deseori ell mijloace simple, improvizate. Pot fi deosebite urrnjitoarele tipuri:

2.2.1 Ar~o11. 'pentru. distrugerea concurentei.

Aceste incendii au multe ·trasaturi comune cu incendiile pentru obtinerea despagub'irilor de asigurari (inclusiv utilizarea incendiaforilor profeslonisti). Sunt,de regula.indreptate impotriva concurentei, care are 0 situatie econornica 111ai buna. Prcgatirea incendierii 11U mai poate fi atat de amanurrtita, ca in categoria precedenta: 11,ecUl10SCal1d bine obiectivul, ineendiul poate produce distrugeri. minime (scopul nefiind atins-firrna adversa se poate ref ace rapid).

.hl ROlnania.;Il1 zona Banatului, ill anii 1992:-1993 au fost semnalate cazuride incendiere a rnasinilor patronilor firmelor concurente,

2.2.2 Arson datorat salariatilor.

Motivafia incendierii poate fi divers a:

- sentinfentul. de a fi fost nedreptatit.persecutat; lncendiatorul este convins in sinea lui (desi supozitia poate fi falsa) ca a fost nedreptatit CLl privire·la avansara premiere, recunoasterea uno] merite s.a.;

~ razbunare 1l11potriva unui sef, caleg, profesor s.a.;

- gelozie , inclusiv pe promovarea unui coleg; .

-F... tra . ~ ,. ~ , 'ii'~" luf"" U it . P;,~1 ... d ,. lte ·H,,"'; t t t

o,~~==,~,,~=- ..... ., "._ .• =..w.:YR!! ar_e .cf!h;!,1nl1f:!Ie·,·~J,.rilljj_JJL~.QJJl...l3J_';.J.b!."J.~Cl.d..dJ,. ru.u.e~JJJJgUJQa..Sll~I.f!»,J..s-·a CQl1.sJ;~ a a

corelatie seID11Lficatiya intre cresterea ll1cenanlO1' mtentlOuatet;l11umal'ui (Ie §om.eri;

- frustrare ca. urmare a umilirii In fata colectivului sau unei critic! dure In (irma Ul1Ld esec. _____ ___,l..j]u)__o::8lJ,.o!CestfL.C8.Zl11·j, i"l1l'..estigato.ru.l-tt.:ebuie......sa__t.e1.:ceteze__existenta-ullor~osibile-oo:ufJ.ictc_ personale in unitatea'respectiva (companie, institut·;!}.a,),deteriorari In relatiile umane ca urmare a 'unui ····-stilcle conaucere .despotic, ci"efe(lolalltn.relatiiTe cTi""c1ieiilir, fUliltzOl n;-lJal!6nenr~.a:~ .-. _._ ... - .. --.-.-.---:~-. --. ---

SaJariatil pOt provoea intend}i cu dtstrtrgct'i foarte mart, eUr',oscand in amat~~ tehnologio sau cladirea respectiva. Ei cunosc blnc locul III care initierea incendiului poate afecta eel rnai

_, mutt activitatea, In plus.tsalatiatii au acces, In multe cazuri, in zone mai putin circul ate, un de pot amplasa nestingherit dispozltive incendlare.

Uneori pot fi identificate distrugeri inaintea Incendiului (de exemplu mobilierul unui 'an.urnit

birou).

Aite clemente ·ce caracterlzeaza incendiile de acest tip sunt: obiecte eu valoare rnater ial a sau sentimentala au fast mutate din biroul (sau locul de rnunca aI suspectului lnainte de incendlu.intrarea 111 . zona incendiata s-a facutou chei potrivite; alte informatii din care rezulta ea incendiatorul a cunoscut, bine

obiectivul .

2.2.3 . .Ar s 011: din razbun'are pentru confiicte famlliale.

Autorul este convins 'in sinea lui (desi ~i 111 acest caz supoziitia poate fi fals a) ca a fast nedreptatit cu privire [a avere, onoare s.a. l]i eel mai evident raspuns i se pare arderea proprietati

persecutorilor, .

Statistic! poloneze indica - pentru incendiile din razbunare familiala - pall.li In 400/0 din totalul . incendiilor intentionate; ponderea fiind importanta si In alte tari, inclusiv 111 tara noastra. Astfel de incendii sunt lutalnite cu deosebire 'in rnediul rural. deseori pe fond de ebrietate a unu i rnembru alfamiliei {sot, sotie) cu consecinte deseori importante,

Se pot deosebi incendii din razbunare pe fond de conflicte de famil!e, confl.icte cu vecinii, adultere, proiecte matrimoniale nerealizate. Un lee aparte ocupa incendllle din razbunare 'pe teme de avere sal! mosteniri.

delapidare

2.3. Arson pentru acoperirea altei infractiuni

Incendiile de acest tip au scopul de, a sterge urmele vunei alte infractiuni: crima; 'furt,

. . , .

,

In cazul incendiilor 'in care all fast descoperite cadavre, trebuie clarifioata cauza decesului (asfixie, arderejsi mai ales tirnpul (inainte sau intimpul incendiului), Se poate dovedi priri metode ale medicinei legale ca provocarea incendiului a avut.loc dupa Inta:ptuiTea unei crime. .

Daca se constata urme de fortare a usilor sau ferestrelor, disparitia unor bunuri de valoare exista posibilitatea unui incendiu initiat pentru acoperirea unui fm1:. De multe ori, in acest caz cercetarea este 'rngreunata de profesionalismul unor infractorl, 'in alte cazuri de incendii, comise In special de tined, furtul este conceput ca 0 parte componenta a distrugerii.

o cazuistlca mutt mai bogata a reprezinta lncendii le cu scopul de ascun dere a un 0;dejapidari..Procentul acestora reprezinta 30/0 in Suedia, 1,50/0 In Polonia ~i peste 5°/u ill. R0111ania: (111 perioada anilor '80). Incendierile se prcduc asupra lU1.ormagazine, depozite si alte obiective asernanatoare, autorii fiind, de reglll~, gestionarii acestora, care se sirnt arnenintati de un control financial', inopinat sau nu, carp ar descoperi lipsurile de' marfuri sau bani. In aceste cazuri, cercetarea incendiilor, usurata de amatorismul celor ce pun! focul (de regula incendiul are lac tn -zonele in care Iipse'au stocuri de marfa sau lalocul de munca at" suspectului, iar mijloacele de initiere util'izate sunt rudirnerrtare), trebuie .. efectuata paralel ell continuarea inventarului sau a expertizei cantabile.

2.4. Arson din motive social-politice

. Motivatiile acestor incendii surrt diverse §1 pot fi.

2.4.1. Arson din motive politice:

- exprimarea protestului fatade un lider, partid sau guvern;

- dorinta de a destahiliza 0 cornpanie (de I~egllla, multinationala, perceputa ca exploatatoare a

bogatiilor nationale) sau . o organizatie (de exetnplu, incendiul care a distrus vase ale organizatiei

ecologiste Gl'eenpeace);" \ .

- obtinerea publicitati i pentru a anum ita cauza;

- terorism ': - --~-----.--.-----~ .. ---------.--.~-------.- ....

------".---:--. ---"---"---. ::ebt~'ltat;;,~J;mh~~~f1:. '~~i~Sf~~peH'ffee-S:in{S-aF,bn~oui~hrl~-1:mor . tmtl" aeri~l~~~" ;rurd~

conferinte, vile ale unor magnati, cladiri militare. .

____ ---'--Acest~incendii.-neGesita--.0-f0arte_atenta_!]i-n"linutrm[sfLpl·egatire~ oOlecfivefeVizate--fimd,- de - regula, pazite, Deseori autoril folosese metode ~i .mijloace simple (carpe hnbibate ell benzina dar ..

" trre.apareme e-unel-cauze-tej-Illce:-·__. --.--=---~--~--"-"-"---------'- '--'--.--,-::-:--- ~_---.:'.lncendiHecCI . c8:ructer tel"6rist au 0 perlCuiozltate mare, fiind savarsitc de 'profesiouisti cu

mijloace tehnice deosebite (explozivi, Iichide lncendiare, dispozitive speciale s.a.), efectele fiind gr~ve, deseori fiind afectate ~i vecinatatile obiectivului vizat. .:

De cele rnai multe ori autorii l~i asuma responsabilitatea actiunii.ca 111 cazu l altar acte teroriste similare (explozii, atentate). Astfel, la 15 marne 1999, 13 persoane au fost .ucise in urrna incendierii unui centro comercial din cartierul Goztepe din Istanbul/Turcia, Incendiul a fast revendicat a'

doua zi de catre til} grup kurd. .

Dupa anul 1983 au aparut.si amenintari de atacuri teroriste nuclear

2.4.2. Arson cu caracter rasial.

Aceste incendii pot caputa aspectul unor incendii multiple sau de suprafata, cum ar fi cele 1289 atacuri incendlare, ill Anglia anilor 180, aleunor tineri crirrrinali asupra unor oarneui de afaceri si

negustori asiatic], sau actiunile din Rostock fGermania), august 1992:Ji mai 1997, lmpotriva emigrantilor

turd.;; ;

2.4.3. Arson cu caracter religios.

Ca ~i 'in cazul celor ell caracter rasul.aceste incendii pot avea forme deosebit de vlQlente, ou multipleobiective incediate (de obicei monuments de cult, biserici, case de rugaciuni s.a.), ca de exemp lu incendierea a peste 3400 . case ~i 700 magazine in februarie-martie 1999 in ciocnirile interconfesionale intre catolici si musulmani din ol'~L11 Ambon/Tndonezia.ca §1 evenimente similare in India, Bangladesh (intre budisti ~i musulmani), Afganistan ('[ntre :;:iiti ~i suniti), Sudan (intre catolici §i musulman i) s.a,

2.4.5. A7~Son aso~iat cu proteste social-economice. . . .:

In cursul -unoI' tulburari de strada (dernonstratij protestatare, ciocniri ell fortele de ordine), de exemplu: mai 1968 - Paris, iunie 1990 - Bucuresti, rnai 1992 _. Los Angeles (peste 1200 incendii 111 cateva zile), ·1995 - Istanbul ',1997 - Paris (revolta liceenilor), 1999 - Polonia (greva agricultorilor) lil.a.~ incidente sirnilare lnregistrandu-se In multe erase ~~nari man ifestanti i folosesc "cocteiluri Molotov" - deosebit de eficiente •• _ pentru a incendia masini, magazine etc. Astfel de situatii au fost si pe sosele mal

ales in zonele de contact eu fortele de ordine. "' . . .

Tratateie~,de psihologla rnultimilor anaH~eaz[ modalitarile de dirijare ~i manipulare a mase lor de oarneni spre anumite scopuri, inclusiv destructive, fascinatia reala pe care 0 exeroita focul, inca din vremuri . stravechi, jucfind . rolul de amplificator al emotiilor 'umane. in aceate' cazuri, depistarea incendiatori lor este oproblema camp iexa,

2.4.6 Arson cu caracter mafiot.

Astfel d.e incendii au ca soap santajul si intimidarea, CUlTI arfi actiuni de tip mafiot, fitti§le, cand Intreg cartierul trebuie sa perceapa inccndiul ca .o pedeapsa, venita, de exernplu, din par-tea

colectorilor de taxe de "protectie". .

Uneori astfel de incendii pot lua forme grave, ca 111 cazul incendierii sediului Ministerului de Interne din Samara/Rusia in februarie 1999. lncendiul, 111 urma caruia s-au inregistrat 57 rnorji, s-a dec Ian §at la etaj ul uncle lucrau anchetatori j care S6 ocupau de mana de la To gl iatti grad, capital a industrlel

automobilului. ; ..

2.5. Arson {lin vanitate

Incendiiledin aceasta categorie reprezinta cea. 4% din totalul cazurilor de arson in Poloni a §1 procente relativ apropiate in alte cazuri (Anglia, Gennania s.a.), In Romania nu au fost sernnalate astfel de incendii.

Ponderea tidicata a acestui tip de arson in unele tad este legata de specificul organiz.ari!

. -pomplerllor: ca .uncorp de profesionisti, eu un statut -respectat, darInacelasi timp fondurile depinzand exclusiv de prirnarie, mai ales in orasele rnici, fiind acardate uneori in functiede nurnarul de incendii, Ca urrnare, sunt mentionate, 1n unele tari, cazuri de incendiere aunor obiective alese aleator, numal pentru a crea senzatia intr-o localitate prea lini~tita. ~i la limita de a justiflca existenta si alocarea fondurilor perrtru

"""'4ftIi1:aI:ea· de. pmnpre;~"mtam-pnrt:nt::.imlstrla), .5'~rTM r~:furtr-P1]t·tia!lil4ii diSse Hili iiicenrue~

provocate de pompieri, de cele mai multe ori pensionati salt voluntari, pentru a se rernarca in cursul.

. __ ._._ . __ .. inte.rventUloT de stmgere (sindromul "eroului") - fte p~l1tr.\\ obSUlerea tIDOl' pr~J.iL~a,u dis.tinctii~_fie tn._ interes personal (de exemplu: evidentiere In fata Iogodnlcel). Autorii incendierilor din. aceste motive, de

regula. sunt primii care dan aiarmn.si.anni manifesta 0 activitate intensa 'in stingerea incendiului _

M8:Jorttateamcendiatoriior din aceasta categorie pot fi r .. ~lativ usor identiflcati: ,:iucendiile au loc intr-o zona restransa, de regula, fie zona de responsabilitate a fostei sale unitati, fie locul sau de rnunca, descopera primii incendiul ~i intervin cu eficienta (gata echipati de interventie) ~iind und.e sa actioneze pentru stingerea lui rapida sau se gasesc 'fntampUitor in apropierea statiei (companiei') de pornpieri asteptand vadit nelinistiti anuntul de incendiu.dupa care l~i ofera imediatserviciile.

Popularizarea intensa prinmij loacele mass-media, rnal ales 'ill cazul unor erase mid, lipsite de evenimente, a dL~S Ia aparitia incendiilor provocate de persoane cafe vor sa atraga -atentia asupra lor, fie persoane singure, fie femei neglijate de soti s.a, De regula, sunt incendii minore, care nuproduc pagube

importante, .

2.6. Arson din vandalism

-.i·_'··

Majoritatea ta.l'ilor europene !iii unele statistici americane consid era vandalismul ca principalul motiv de incendiere, cu pondere mare In randul tinerilor (multe incendii de scoli ~i alte cladiri

accesibile copiilor ~i tinerilor, Indeosebi in Anglia), _,

Incendiile de acest tip pot fi considerate incendii instinctuale, fadi rnoti'vatie precisa, ci ca 0 reactie fa 0 viata dezordonata, Tara perspective, a criza acute. de personalitate sau sentimente .de frustare fata de societate, stat si intreaga lume inconjuratoare. De cele mai rnulte ori, aceste incend.ii au caracter il1tamplator ~i nu ell premeditare. Individul pune pe foe -pentru a-si arata barba:t:ia, 'pentru 0 placere mornentana sau pentru a razbunare generals lmpotriva societatii. Ca tipologie, incendiatorii sunt tineri, 1ntre 14-18 ani, mergand 111 grupuri, complexati, din famili i dezorganizate, ell inteligenta sub rnedie, Tara imaginatie, care comit ell usurinta, !?1 placere chiar, delicte minore: spargerea fellnarelcr, agresarea verbal a a persoanelor sau chiar mai gray: flirt de masini (un caz recent Ia Bristol - Anglia 1992) neavand 0 atractie patologica pentru foe si considerandu-l dear un m ijloc potrivit pentru a crea problerne societatii

prin distrugeri. ..

Obiectivele alese pentru incendiere sllnt. d.e regula, cladirilc publice (biserici, scoli, sediul unor institutii .guvernamentale) uneori depozite sau cladiri industriale,' aflate 111 zona pe care 0 frecventeaza. Majoritatea actelor de vandalism au loc, seara tarziu, Ia sfarsitul sa.ptamanii. De regula, incendiul poate fi asociat cu alte distrugeri din ZOl1.ll:~·· -,

[11 aceasta categorie pot fi mentionate !li incendiile provocate 'in jurul stadioane\or sau mar ilor saH de spectacol de bandele de suporteri - football hocligans (Angl ia, Olanda s.a.), ori de fani (S.U .A. -

1992). .

. 0 periculozitate deosebita 0 prezinta incendi ile pe stadioane. Comportamerrtu.l vio lent al unor galerii, dotate.cu un Intreg arsenal de intimidare a adversarului: fumigene, petarde, artifioii s.a., toate rnijloace de aprindere potentiala care pot ducela incendierea (voluntara sau nu) a unor zone din tribune; declansftnd uneori adevarate tragedii, Incendiul de la stadionul din Bradford (Anglia) din anul 1991 -s-a . soldat cu peste 80 rnorti si 200 raniti, fiind cea rnai mare tragedie de acest fel, Astfel de in cidente, din fericire Tara urmari, au aparut ~i pe unele stadioane din Bucurestl

Datorita unor factori favorizanti (structura de lemn a unor tribune vee hi scaun.e de .plasti.c combustibil, lipsa mijloacelor de stingere, neatentia spectatorilor care au tend inta de,L a minirniza

. pericolul), poate avea lac 0 propagate 'rapida a focului In caz de vant sau curenti de aer, In cercarileefectuate pe unele tipuri de scaune de stadion la Centrul de Studii, Experimentari ~i' Special izare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor au evidentiat aprinderea materialului in 3.0 - 40 seounde; distrugerea . completa prin ardere In 500 ~ 700 secunde si mai ales degajarea unui fum gros, negru care 1111piedica

considerabil vizibilitatea ~i deci evacuarea spectatorilor. .

in ultimul tirnp, pe toate stadioanele europene au fast impuse u1.asuri severe de prevenire: asigurarea unor forte de interventie suficiente ca numar ~i dotare, existenta cailor de evacuare necesare, a unor prograrne de evitare a panicii, difuzabile prin statia de arnp l ificare a stadionulut.cqlTfeclionarea scaunelor din materiale greu combustibile, Interzicerea rnijloacelor ell potential de aprindere periculos (petarde, fum igene): a caror uti lizare este pedepsita de forul european eLI amenzi mari,

tulburart sexuale si c~l ell psihoze man iacale, 'in cercetare, i incendiilor In car,e sunt imp licati auspecti din

aceasta categorie este neaparat necesara prezenta unui speciallst psihiatru. ' .. . -----.- ..... -

PiTOlua:uii-:-Termenw.-de piroinaiiie, Cle~l vechi depesteo suta de ani, nu a fast fo losit U1ult ti~~d~ psihi~ci~t~~~~o~~~tcpsyohi~ 0 ~fi!li~ie2 hl

genera acceptabila, a piromaniei, ce .cuprinde cinci trasaturi caracteristice: . .

- impuls periodic de a pune foe; .

- stare einotionala agitata Inainte de a pune foe;

- placere intensa, satisfactiesi usurare In timpul com iterii actului;

- nedepistarea vreunui fenomen anormal clinic (schizofrenie, comportement antisocial s.a.);

- eel maiimportant: Iipsa completa a unui motiv rational - de Ol~cli1i financiar,. social, politic

Actul de incendiere lnfaptuit repetat atrage dupa sine 0 lntaxire a acestui comportament.

Procesul psihic care duce la actul de incendiere este facilitat si stimulat de 8.1000l. Plromanul are 0 atractie patolcgica pentru foe ~i este fericit cand asista la foc !jli efectele sale distructi ve. EI poate fi usor de recunoscut fata de a1ti inoendiator i din cauza ca, in cele mai rrrulte cazuri, este prezent La, scena incendiului, 'in pozitli caracteristice. Mal mult, el va tinde sa puna mai multe incendii

!.7. Arson fnfiij;tuit de persoane c£ltU!~~I1jjI! Il:si!!:.iCf:., ._ .' I ..... _ )II . .~=

. 'litaceastii' aute.genc,'B:SHiiatr jfHliiCruct path] caiegorh: pir am arrii , debilii rnirrtali, cci cu

s.a.

,it

succesive, asteptfind flecare eveniment cu o placere -crescanda. De aceea, se corisidera ca sporirea numarului de incendii intentionate se datoreaza urlui numar limitat de incendiatori, Hind necesare eforturi pentru a fi Identificatl ~.i lnternati in spitale sau Inchisori.

. Incendiilede acest tip nu pot fi asociate cu un motiv san cu un obiectiv anume, Sunt incendii nepremeditate, cu utilizarea unor metode simple ~i rnateriale uzuale: ziare, hartii, chjbrituri, doar rareori unii piromani aduc recipiente C11 Iichide petroliere,

Perturbariile functlilor psihice constatate 1a autorii incendiilo:r pot anihila total sau partial responsabilitatea autorului 111 rnornentul faptei . Este necesar avizul expertilor in psthiatrie in ce prive ste pericolul public In cazul lasa.rii autorului in libertate, functie de gravitatea diagnosticului stabi1it.

. Alcoolismul poate fi considerat, chiar in cazul alcoolismului cronic, ca reprezinta un factor

'favorizant pentru intensificarea trairilor psi nice anonnale ce dirijeaza comportamentul unui p irornan

. -. Deb ili-rnintali , De cele mai multe ori debilii mintati sunt foiosif ca simpte unelte de persoane rara scrupule, Ei sunt gata sa reCl1110aSCa orice·' Ia interogatorii.de aceea trebuie asistati de

persoane apropiate (parinti, rude). )\ ~

• Persoane ell tulburari sexuale. Unii piromani prezinta tulburari sexuale (homoaexua.li, exhibitionisti la Iocul Inceudiului s.a.), dar, proportional, astfel de cazuri stint rare. Borowski [6] mentioneaza incendieri pentru satisfacerea instinctului sexual pervertit, Este citat cazul unor iricend.ieri repetate, 111tre 1975-1976, ale vagoanelor de cale ffii:aia pe unele I1nii. de acces spr'e Varso v ia .

. Incendiatorul un mnar In varsta de 26 ani - a marturisit cit a obtinut prima data satisfactia sexuala . urmarind un incendiu Intr-o padure, incercarile de a duce Q viata sexuala normala soldandu-se, pana

atunci, ell G:}ecurL· . .

Studii recente considera improbabila prejudecata referitoare la atingerea satisfactiei sexual e,

de catre incendiator, inclusiv prin masturbare, 111 timpul admiterii incendiului realizat [63J. .

• Persoane cu psihoze maniacale. Astfel de bolnavi, indeosebi schizofrenici i, sufera de halucinatii ~i iluzii. Ei pot fi deosebit de periculosi producand distrugeri mad atunci cand, de exem plu, actioneaza, crezand ~a este vointa lui Dumnezeu, ca 0 constructie sa .fie incendiata. Majoritatea aunt persoane iu varsta, iar unii dau dovada de 0 deosebita siretenieIn urrnarirea planurilor lor, trecand peste eventuale masuri de protectie ale obiectivului vizat pentru .. .pedeapsa divina''.

2.8. Autoincendierea

Autoincendierea poate fi considerata a manifestare anormalii, desi nu imp'lica neaparat tulburari mlntale, Ea esteconceputa ell o 'forma de protest.iuIocuri publice.cu prezenta in numar rnare a reprezentantilormass-mediei,fiuld uneori' determinata de fanatism sau psihoze.

Un caz aparte a avut 10c La 15 octombrie 1998, Ia Pitestl, cand 0 femeie si-a dat foe, dupa ce a turnat pe ea doilitri de benzina, ill fata primariei din Pitesti, pentru a protestaImpotriva nereparti zarii uneiIocuinte pentru familia ei, lln prag de iarna, Desi s-au depuseforturi deosebite pentru tratament, dupa

,··catevaiuuifemeia· a-decedat.u·Mediatizarea·excesiva aevenimentului, pe ·prilnapagina a ziarelor ~i 'prln reportaje TV ell irnagini tsocarrte, a determinat 0 psihoza materializata prin multe incercari de autoincendieri airnilare in rnai multe erase din tara, unele inregistrandu-se chiar si 111 anul 1999 '(de exemp lu, pe 20 ianuarie, in fata Primariei Capitalei). Au fast chiar tentative repetate de autoincendiere de

catl'e aceeu§Uersoana. ._._~

. Ulterior au fest semnalate cazuri de autoincendieri pentru motive aparent rniuore, Astfol, 111

_ . _._ .1P.:?!'tl~ _!9'2t;?~ .l_~ _$1.§1l,b ._~~.,. §9:r!i§ct J;!-:~ ·l!,~t .. JQ.c.J(upa _9_~.§1 ~aJilnl~t P.~m e1. ... Q_§W;~I~.," a:~),zQP-r9pd, .. ·C(e_o~~c:._e a primit 0 Iocuinta mai mare decat eea solicitata de el si pentru care l1U putea plati impozitul, Un cet.atean

d!11 .... Pg"~~~ .JJQ§-i.~l~~t ._~t:~_.,_Q!l:t.._fqg,-fU_l!_(LItl___.~t~_!~_~~cl_t'l. .. _~g.d~1~1~ da~.gd.t~_.J!n~QI.""'.~~.rt!c~r.L:R.~_._t~IT!.~~P'Q_lj1j ce ell

.... ·=.~·"=-:co-n'e'ttbtl'ta_-~sa , .. " .u" . ,. u .. _ u, .""., __ ••• " _." ,," . __ , ' _",.u .. ' •• ""_ •• '_' ' __ '_ uu •.. , h •• ' __ •• ,.u •• u._._., ••.• "u , ~._ •.. ·,·.··.~.u_ " " ..

In astfel de cazuri, organele de politie ~i pcmpierii trebuie sa as igure masuri preventi ve 'in apropierea loourilor publice (de regula, primarti, piete) l?i 0 supraveghere atenta a posibililor faptas! (cu

comportement vizibil agitat, anormal), ..

3. METODE UTILIZATE

lncendiile tip arson pot fi clasificate dupa metodele utilizate 'in doua categorii: - mcendii cu' aprindere imediata;

- irrcendii cu' aprindere Intarzlata.

3.1. Incendii cu aprindere imediatii

In urrna acestor incendii, raman mai putine urme la locul faptei, dar infi-aotor-ul are putin 'tirnp

pentru a se indeparta de Ia Ioculincendiului. ,

, Aceste incendii sunt llltalnite fie in cazul unor acte de razbunare - cand infractorul

reactioneaza lmpulsiv, Tara a-si fi organizat temeinic actiunea -. fie :in locuri favorabile aces'tei modalitati de incendiere: nepazite, putin circulate, eventual eu mai rnulte viesiri, fapt ce asigura lndepartarea infractorului Tara a fi vazut.

ill cazul auto incendlerllor.aprinderea este Instantanee mtl'uca.t se folosesc lie hide usor inflamabile ~i surse ell flacara,

3.2. Incendii ell aprindere intiirziatii

Aceste incendii sunt mai des 'Intalnite, infractorul putand evita astfel identificarea sa la locuI incendiului. Pentru obtinerea efeetului inta.:rzietor Bunt folosite mijloace speciale, cum at' fi:

a) mijloace artizanale: "

- lurnanari amplasate Intr-un vas contiiPiand 1l11. lichid inflamahil sau pe 0 gramada de hartie, rurnegus s.a., imbibara ell benzina;

- jar, carbuni incandescenti pusi In carpe; _

- fitil de bumbac impregnat cu materiale' ceintretin focul, care transporta focul spre punctul

de concentrate al materialelor combustibile;

- pozarea unei sarme de nichelina sub tensiune printre materiale usor apr'inzib ile ;

- acoperirea unui 'bee incandescent GU textile sau straturi de hattie;

- resouri electrice, flare de calcat lasate in priza, CLl defectiuni intentionate

- instalatii de Indilzit (indeosebi sobe 'ell cornbustib il lichid) lasate intentionat ffira'

supraveghere, dupa deteriorarea intentionata;

- baloane de plastic umplute cu lichide Inflarnauile prinse de osarrna de nichelina pusa sub

. . ,. .

tensiune ..

b) chimice:

-fosfor dizolvat ln bisulfura de carbon (cand bisulfura este evaporata, fosforul incepe sa

acid sulfuric ce tnb'B. In contact dupa un tirnp (clop dizolvabil) c u clorat de, potaslu si zahar pudra;

sub stante piroforicet : sodiu rnetalic, potaeiu rnetalic, fosfura . de calciu;

. - termit - amestec de aluminiu 9\ oxid de fier, care aprins produce 0

caldnra Iocala ll1.tensa.: .

c) dispozitive speciale.. .

- mecanisme cronornetrice, aceleceasului fiind legate In 'conductoare electr-ice, circuitul _ 'inchizandu-se la 0 anum ita ora !}i producand 0 scanteie suficient de puternica 'pentru a apr+nde Ull amestec

inflamabil (contactul fiind 111t1'-o canistrade benzina) sau un exploziv;. '

- - mecanism culentila - ·care -concentreaza razele soarelui intr-un anumit moment al zilei catre un materlal usor aprinzibil - ell 0 probabilitate mai scazuta de realizare.

Cei mai multi. incendiatori aleg fie rnijloace si materiale gasite pe lac, improvlzate (cand nu __ -c"'~xist~Lp:relneditaxe}j-fie-fluJI0aG6-eH-aevit111e--sigtrra::'~i"'"CaTe-sa-h~-a:si:guTe 'tin1pU1~ cfrcurnstan te Ie pentru a s e--

lndeparta de locul ineendit,tlui i nu mFI _ _de__a indere neohi~Y.t,iWr=Aqli'la-sta !li'9iaterit:a--=t-i'p_s~~~niel~--=

.,' p:r~gat1rL eoaebitlj.In.cazul.majoritatii ineendiatortlor (vezicapitolnlLt .5)~·--'·

~ . ,...

-!

___ .. "'_'- 3.3 .. Mauu~iale.-Golnbusiihlle#tilizaie"de'btcendiatori--~·,.' - ..-.---,.-..,- .. ,_._ ..... ,'- ~-~----,,'-

-------~~--:,1\~Jf(t-;:;at+.e;:-;;£i:;:;:a;:;l·.I6Ie24~timatG,~&tf~lir-ftffJer~mia=i~-H:l}iile·tl~;i;~-r;ilieTe' coresp\.i11ci----

scopului 'urmarit: distrugere totala sau partiala, rapida sau lenta. De regula, 'se cauta ca in stadiul initial incendiul sa se prop age 111cet ~i fara.manifestari vizibi1e. astfel ca persoana care l-a provocert sa se poata . lndeparta rnra. a fi suspectata, iar 111 fazele urmatoare sa se dezvolte rapid, pe a suprafata mare De aceea, un incendiator Cl1 experienta va alege zone 11.1 care va instala combustibilul initial §i zone cu cantltate maxima de combustibil, iutre care" deseori, exista punti de combuetib'il. Focarele multiple reprezinta una din caracteristici!e princlpale ale incendi ilor irrtentionate (peste 113 din total). Pozarea oombustibilului 1ft mijlocul camerei denota arnatorismul ~i Iipsa de experienta a incendiatorului, probabilitatea de dezvoltare

a incendiului fiind redusa. '.

Principalul material cornbustibil utilizat de incendiatori II constituie Iichidele inflamabile, de regula derivate petro li ere. utilizate atat drept cornbustibil initial (circa 2/3 din cazur i), cat ~i ca accelerator, in. primul caz, un punct de initiere al focului, des intalnit la incendiatorii eli expe.rienta este 1.111

'.

, ' ~

perete combustibil sau tapet(ipsosul dimlnuand propagarea). Urmand directia ascendenta pe elementul de constructie, incendiuI ajunge sub tavan, Linde are lac propagarea maxima ~1 intensificarea arderii, 8.9a ClL1TI s-a aratat in capitolul 2.Iin,.al doilea caz, Iichidul inflamabil: este utillzat drept accelerator pentru arderea

unor materiale solide (deregula textile - carpe, deseuri sau hartie .

Desi pot, produce incendii rapide; 111 orice i regiune, lichidele inflamabile prezinta si

dezavantaje: "

- asigura 0 ardere intensa locala, dar daca nil. sunt distribuite corect in incapere, nu se asigura propagarea fHidirii ~i in alte zone pentru generalizarea incendiului; Bunt deci necesare, de regula, focare multiple;

i .

- distribuirea Lichidului pe 0 suprafata mare (foe are multiple), mai ... ales in spatii inchise,

prezintii riscuri pentru incendiatori prin forrnarea unei atmosfere explozive, In rnornentul initieri i incendiului ell flacara, poate surveni aprinderea hainelor infractorului (cand exista scurgeri de combustibil), parlirea parului de pe cap si brate, arsuri (semne. clare de vinovatie in ancheta), aprinderea sau explozia .rec ipientului eu ccmbustibil, tinut, de regula, in mapa.'(bidoll benzina s.a.). In cazul iu care cornbustibilul este foarte volatil, peticolul depaseste avantajele initierii incendiului de la focare multiple;

- sunt usor de identificat ulterior fie prin urme ale fractiilor rnai putin volatile, fie prin reziduuri scurse in podea prin metode cromatografice;

- posibilitati limitate de aprovizionare, Tara a trezi banuieli ulterioare.

Dintre lichidele inflamabile, benzina apare in rnarea majoritate a actelor de incen d"i ere. Desi este foarte volatila si prezinta dezavantajul formarii .rapide a unei atrnosfere explozive, este Iichidul cel mai usor de procurat ~,i stocat.

Alte lichide inflamabile utilizate, dar 111 cazuri mai putin numeroase sunt: petrolul lampant (care e 111ai greuvolatil sicu 0 temperatura de aprindere mai ridicata - riscul de explozie fiind rnai 1111e, dar urmele neatse persista indelung, putand fi user Identificate), tiller, alcool, chiar rnotorina s.a,

Dintre rnaterialele cornbustibile solides-au utilizat, 111 circa 25% din cazuri, materiale textile ~i celulozice In oombinatie eu un accelerator. Diferite clemente de mobilier, chiar In aranjamente diverse, pot arde, dar nu propaga rapid §i sigur incendiul la structurile de rezistenta. Unele studii statistice mentioneaza totusi utilizarea drept cornbustibil a mohilierului existent in 37% din cazuri [63].

Materialele care ard mocnit: rurnegus, burnbac, saltele etc. ce pot cla nastere In tirnp Ia incendiidezvoltate, ri,il sunt, de regula; 'utilizate, deoarece exista probabilitatea detectarii fumului inca din

faza initiala, . .

.

3.4. Surse de aprindere

Sursele de aprindere sunt alese de incendiator 1n functie de tipul de combustibil utilizer, precum si-de modalitatea gandWi de evitare a oricarei suspiciuni.

Flacara (de chibrit, bricheta, lumttnare, tor1a s.a.) reprezinta cea mat simple. si.eficienta sur-sa de aprindere, usor-deprocurat si apiicat; folosirea este limitata laaprinderea imediata (cu exceptia lumflnari], care are utilizari restranse In dispozitive iutarzietoare).

Un cnibrit are durata de ardere de circa 20 secunde ~i in timpul incendiului este dlstrus, neputand fi identificatUtilizarea chibritelor reprezinta riscuri 111 cazul unei atmosfere explozive .

. , .. , 3 :=: . 0--£ IT a6r-rq:rffg . =a 'f;~ ¥;mm~--EJVf·;~t'P7i¥"""=· .f!iRiE't!D 'T;t;pt;:P5R· '73't'Y7W? !:ii~et

... '::;;f :::rt.bUttJ-"te ,tt=titltItttt o· '[61"'1 CZtnttt ,~t;';:)fiU.r-rnt:n\}to"""J· i651"'''"'t:Ttt'I' 't1 UU!;:7ta:-ac: t7tttt:o:t:t::ttt .t>t1 ±:tt:H:.

lnauntru - utilizatamaiules in incendii din razbunare sau vandalism - $i care; prin aruncare !}1

._, . .~12ar.gere,genereaza . 0 : f1~cfu-a p-uternica §i'_.l~eTsistenta,permital1d §i retragerea ta21da. _._~ __ ~

infractorului.Incendierea ,,in: acest caz.nu este greu de stabilit: sticla sparta, fereastra sparta, rnartori

. ---.~-- ..... ,. ocu-1 ar-i-. Rgstul~i-le-d~--sti G 1 a.,-pot-fi --cel~etate--pl~l.n-metQde --crimi.nal istice-. .~amprente }-.ce~-pot-i.def.ltl:fica.---, -

1Ilcendiatorul. . ' .

Tigara reprezinta 0 sursa de aprindere pentru lncendii din neglijenta, (co§ hartil etc.), dar uneori este utifizata pentru incendii intentionate, rezultatul fiind nesigur, Atfit in cazul unor Iich ide inflamabile, cat ~i aunor rnateriale care ard moen it, tigara este 0 slaba sursa de aprindere, ell exce'ptia contactului direct cumaterialul cornbustibll, in conditii favorizante.

Scanteile sunt utilizate casurse de aprindere de cele mai multe ori de catre incendiatorl experimentati. Scanteile. sunt prcduse, de regula, prin mijloace electrice (montaje ' ce produc un scurtcircuit, pornirea unui utile], simpla functionare a unui tntrerupator) ~i initiaza aprinderea numai a anumitor tipuri de combustlbil amesteourl explozive, urme de pulbere (exploziv). Este 0 metoda nesigura, In plus, ramandupiiineen.diu resturi din montajeie folosite care pot da indicii despre autor.

Corpuri incandescente utilizate In dispozitive artizanale, amintite In paragraful 1.1, .4.2.

Apdnderile spontane de natura chimica necesita cuuosrlnte speciale, 'flincl 0 metoda fotosita doar de incendi.atori profesionisti. Substantele chimice ce pot fi foloaite isunt, d~ regula, irtacces ibjle

Incendiatorilor obisnuiti §i pot fi detectate pe baza reziduurilor prin metode curent fo lo site, ...:: '.'

Uneori incendiatorii simuleaza producerea incendiului datorita unor cauze tehnlc ei Irritierea incendiului in incaped Inohi se, uncle e posib ila aparitia fenornenelor de aprindere spontana (harnbare) sau in vecinatatea unei instalatii de inciilzit' (sob e) pentru ca incendiul sa. fie atri.buit unui defect de functionare.

4. PARTICULARITATIiN CERCETAREA INCENDIILOR DE TIP ARSON

Cercetarea incendiilor presupuse a avea la baza 0 actiune irrtentionafa. prezinta aspecte de complexitate sporita fata de incendiile cu cauze tehnice, lrripunand investrgatorului 0 activitate laborioasa pentru fundamentarea stiintifica a concluziei de arson, concluzie cu implicatii p enale. .Ar!?;tl1uentatia trebuie sa fie solida, bazata pe toate probele existente, core tate Intre e'le, Se rec ornanda c a ill final; Investigatorul sa incerce sa dernonstreze ea IlU a fast arson lit daca nu gaseste nici 0 dovada In acest sen s, anmci concluzia inrtiala (a.rson) a fast corecta (14).

Complexitatea cercetarii incendiilor de tip arson rezulta din progatireu m inutioasa a autorului pentru sa.var~iI·ea acestui act. lnfractorul actioneaza cu premeditate, alege conjunctura cea ma.i favorabi la pentru realizarea pro iectului sau, unul din scopucile principale fiind si acela de a .ster ge urmele comprornitaroare .. Pentru aceasta, el va alege astfel iocul §i rnijloacele: utilizate l11cat sa se distrugji cornpl et in incendiu, reducand astfel posibilitatea descoperirii lor 'In timpul oercetar-ii locului evenirnentului.

in cercetarea acestui tip de incendiu se va tine searna de urrnatoarele aspecte:

- observarea, notarea 91 fixarea, de la sosirea Ia fata locului, a eventualel or circum.stante care

pot sugera 0 infractiune ill legatura ell incendiul: . . .

- fuga precipitata a unei persoane;

- U1"111.e d.e fortare la usi, ferestre (de exerrrplu, gratii de Ia ferestre taiate sau smulesejc.trebuic

observ ate, notate l?i recornandabil fi lmate, inca din prime!e rnomente ale interventiei;

- .. evidentierea unor urme proaspete (om, mijlcc : de transport) 1n apropierea obiectivului incendiat (pe zapada, noroi, Iarbacalcata s.a.);

sugerarea insistenta a cauzei Incendiului sau desori ere a acestui a, contrar evol utiei obisnuite, precurn ~i lncercArile de a tTIlpiedica strangerea sau transmiterea de informa ti i;

. - dlficultati In. observarea incendiului: ferestre acoperite ell draperri.patur-i ~.a.

. . - dificultati neobisntrite 'In' stingerea Incendiului: unii .incendiatori creeaza obstaccrle in calea

,'''pompierilor peritru 'a tmpiediCa actiunea. acestora, prin . blocarea tl;;ilOl< de. acces (cu marruri intT':'un .. magaztn, cu utilaje 1ntr~o Intrept1ndere .. s.a.); i~1 literatura de ·specialitate seprezinta. cazuri dese 'pr'iv irtd

. .lasarea deschisa ~ trapelor sau gurf'lor de' canal de catre incendiatori pentru . ca pompierfi sa c ada rp ele •. lipsiti de vjztbi litate datorita furnului;

~ prezenta unor persoane care au fast vazute la maio rnulte "incendi i.Indeo seb i claca a~1 un

con}p?:~i:a:_':l:l:e~1.t ciu~at (_extaz ll;1_:fat.a :fl~Ga.ri1DJ; .s_a i.sfac.u· ... - ... -. ... . .. - . ~ _.. ... . .. _ ...

1 rugerea .sau 'scoaterea nctiune '.3. sisternelor, instalatiilor si dispoz.itivelor de

. detectare, semnalizare, Iimitare §i stingere a lncend'iilor, astfel tncnt propagarea sa nu fie fncetinita (deschiderea usllor antifoc, descarcarea sau Indepartarea stln~l~blocama.....s·au-taieFea-aPln?iturHoI-

--,,;u;""'lstata1iel de sprifilciere !?a.). .

. .

Evidentierea unor particularitati ale incendtilor fiparaon:

- viteza mare de dezvoltare-si propagate a incendiului; uu intotdeauna indica errson, fiind posibi1e influente ale tipului, oantitatii ~i distributiei mater ialelor combustibi le, ale corifi guratj ei incintei, ale verrtilatiei, ale conditiilor de mediu s.a. Se impune corelare . sernnificatiei mmelor!}i probelor materiale gasite cu alte inforrnatii obtintrte.aatfel Incat sa se ajuriga la concluzii corecte prin c larificarea tuturor neconcordantelor identificate. Astfel de neconcordanie pot apare Intre prezenta sau aspectul U110r urrne :;;i cauza carte ar fi trebuit sa le produca OdCLl alte indjc ii descoperite la fata Ioculul. De exemplu, prezenta unor urme care indica mariifestarea U11ei arderi puternice Intr-o zona 111 care llU e:xista,' conform

declaratitlor, dedit 0 cantitate mica de material cornbustib il, insuficienta pentru a genera 0 asemenea intensitate sau propagare rapida~. a . arderii; '. amprenta incerrd'iutuiai urmele existente indica ardcrea

.• :J . •

unei cantitati mici de rPaterial,\le~i datele indicau prezenta unor cantitati mult mai mad (ceea ce ar putea - fi rezultatul unor sustrageri de obiecte).

Propagarea rapida a incendiului nu este considerata suspecta atunci cand inceridiul a fost lnitiat de Ia surse de .aprindere de energie ridicata sau eu temperatura foarte mare; daca in zona incendiului existau rnatetiale usor aprinzibile (cum ar fi spuma de poliuretan) sau daca incendiul a avut lac _ca urmare a aprinderii unor lichide aflate la temperaturi superioare temperaturii de aprindere, a unor suspensli de pulberl - sau ea urmare a unor explozii de gaze. In acelasi timp trebuie eercetat dace. propagarea rapida a 'fost sustinuta de un suport combustibil corespunzator: continuitate (punti) in masa decom bustibil, prezenta unor suprafete impregnate ell li eh ide' eombustibi Ie (pri n . deversari ace identate)" a unor materiale preincaizitesi uscate sau a aerare fortata (varit sau ventilatie mecanica);

- focare multiple simultane. Caracteristic majoritatii incendiilor tip' arson.dar, asa cum s-a aratat in capitolul 2, focarele multiple pot rezulta ~i din dezvoltarea normals a incendiului (prabus irea unor clemente de constructii sau a unor rnateriale aprinse; afluxul brusc de aer proaspat prin spargerea unor geamuri sau usi; radlatia flacarilor d.e dimensluni mari;conductivitatea termica prin intermediul unor elements din structure metalica a cladirii s.a.), Toate aceste ~olle Val' fi cercetate eu atentie pentru identificarea eventualelor urme de acceleratori (lichide combustlbile, hartii s.a.) sau mijloace de aprindere (lumanarl, chibrite l?a\ .

evolutie rapida . a incendiului 111 prima "fazil sau declansare CU, ~ntarzjere.

Pot apare suspiciuni de arson cand incendlul izbucneste la scurt timp dupa. ce locatarul sau salariati i au parasit cladirea, neexistand caldura, fum, mirosuri san alte aspecte neobisnuite, in aceste cazuri pot fi accidente (aparate electrocasnice uitate in priza iangii' materiale cornbustibile), dar ~i dispozitive incendiare care au actiouat prea repede. Declaratiile rnartorllor trebuie analizate cu discernamant gi c~r:l~t~. eu t.?~te .datele existente. Este lJOSib-H, d.e exen1phl; ca::unii .salariatl sa ~_e.c1are "0 ora il1exact~ ~ parasiru cladirli pentru a ascunde uerespectarea prcgramului de lucru ~l inducand astfel aprecten

gresite asupra duratei evolutiei incendiului; .

- amplasarea ;neobi~nltita §i neuzuala a materialelor :;;i obiecte1or cornbustibile din Inoapere - priu realizarea unor punti 'de foe. Se recomanda reccnstituirea cat mai fidela, din declaratlile martorilor, a situatiei existente de obicei il1 zona incendiata (pozitia origlnala a 'diferitelor obiecte, relatiile dintre ele, rolul pe care 11 puteau avea intr-un eventual incendiu) cu situatia existenta Inaintea izbucnirii incendiului (dinurmele gasite: .fragmente de rnobilier, de alte obiecte, pozitia avutii In.momentul in care au' ars);

-:-gasirea':-uuor urme de materiale §-l obiecterfara-Iegarura cu activltateacurenta sau prezenta la locul incendiului a UI101~ produse ch imice, iichide inflamabile • ce 'ill mod normal nu se utilizau In - acel lac;

-:eXistentaunbr,u.rme desurse de aprinderece nu se utilizau In obiectivul incendiat;

- regizare urrne pentru a sugera 0 neglijenta sau cauza tehnica;

- amplasarea focarului - initial intr-un 10e rnai greu de observat sau In zone ce impltca

distrugerl esentiale; .

~ lipsa completa a urrnelor vizibile din zona focarului;

- alegerea momentului incendierli 111 Iipsa altar persoane;

- indepaitarea sau mutarea, chlar Inaintea incendiului, a unor obieote GU valoare materiala sau

sentirnentala 9:_in ~Q.!1i_gi~_tnl ... sa_.(ce~. QJ~_sugereazil_ prerlle..ditarea);.._._ ~---~.:-- .. -.,------~_------- .... _._ ---'-- -- .: .

__ . __ . _ ... . _ ,----=_.~~1?arafe~ ~jsQozitive sReci_~izate, !:§;gi~~l't;l:. ~i l11semnE'!:r1 distruse selectiy (de exemtJll,k

-- .. ---.---distru.gerea,dlutr=uu-throu .nun~ai acatculatoarelor care.cQlltineau .. bazede .dateh· --- - --._ - -_. - _.. .~.

- imposibilitateastabilirli unei cauze tehnice (distrugeri prea mati, neputiind fi id.entificate

urme semnificative),: . . _

·"--·_·--:·-;~~~~~~~li~St~.:~e~~ti'ojF:$l3tmiie~·:·e¥aiij:Wjrl§5@f@~i4ii·hl$Hi~j)l1efj~·~ectmii.E~h'lcfiilcl]id~~:a-"::iri1qd--:.-:,·· ." arson pentru a nu mai .depune eforturi prea 'ind.elungate 'in cautarea urmelor san solutii generate de orgolii, investigatorul alegflnd solutia, arson pentru -a nu .. j scadea prestigiul profesional data rita neidentificarit

cauzei tehnice. - .

Identificarea unor urme specifice arson: .

- urrne .d-e acceleratori (lichida lnflamabile' - benzina, alccol, motorina, acetona, diversi solventi s.a.; solide .. fosfer, glicerina, hartie, textile s.a.) pe podea, covoare, machete, mobi lier;

.. urme de recipienti, sticle, obiecte din cauciuc, resturi de material lernuos uti1izabile p entru

transportul lichidelor inflamabile; .

- rnirosurl neobisnuite (de benzina, alcool, cauciuc ars s.a.);

- urmede dispozitive sau sisteme incendiare (becuri acoperite cu hartie, aparate electrice III

contact cu rnateriale cornbustlbiles.a. - mentionate Ia paragrafu.ll1.4;

~ unelte lasate de incendiator (ciocan, dalta, foarfece pentru cabluri, speraclu s.a.). in cercetarea incendiilor tip arson se utiliieaza tehnici noi, scfisticate:

- modelare pe computer, pentru compararea evolutiei reate a inc en diu lui cu evolutia preliminata;

- sisteme expert) pentru compararea datelor;

- analize complexe de lab orator: gazcromatografia, spectrometria de masa, care pot detecta

urrne foarte mici de lichide combustibile in orice proba;

.; utilizarea detectoarelor portabile de' vapori inflamabili la loculinc:endiului;

- radiograf i eu raze X;

~ tehnici video (fihnele video' realizate de amatori sau automat de sistemele de protectie pot oferi indicii foarte pretioase

5. RECOMAND.r1R1 PREVENTIVE

ii,

Se recomanda ca orice societate san institutie publica sa-~i evalueze riscul de arson) existand ill acest sens metodologii (fie ale societatilor de asigurari, fie ale institutiilor specializate) care permit incadrarea lntr-una din categoriile: rise normal, mare,' considerabil *i extrem, 111 functie de raspunsul la 0 serie de I11treb!ri de tipul:

~ au existat incendii 'in vecinatate ori la firme similare ? - au fost spargeri la fn'ma in ultimii ani ?

- exista 0 atmosfera tensionata de muncii ?

- publicul are acces in cladire ?

- modul de asigurare impotriva efractiei;

-rnodul de asigurare irnpotriva incendiilor (masur] tehnice, constructive organizatorice) s.a.

Se recomanda unele masuri generale de prevenire cum ar fi:

... asigurarea securitatii lntreprinderii sau cladirii, indeosebi noaptea si In zilele de sambata si .' duminica - posturi fixe ~i mobile de paza, reglernentare striata a aocesulai.supravegherea ~d -iluminarea , lntregului perimetru, inc1usiv' a ; intrarilor dosnice; -

- asigurarea supravegherii electronice C1.l sisteme ~i instalatii certificate: centrale de semnalizare ~i alertare automata a incendiilor ~i efractiilor, instalatli automate de stingere (sprinklere,

drencere, gaze inerte etc.) ~.a.;' '. _

. -lnHiturarea lmediata a' unor situatiisuspecte: rezervoare cu lichide inflamabil,e, aglomeriiri I

de materiale combustibile, inloouri uncle nu se justified prezenta lor;

~ evitarea aglomerarilor de materiale combustibile (inclusiv arhive pastrete In conditii necorespunzatoare) In subsoluri, pod uri s.a.;

- reducerea dimensiunilor unor compartlrnente antifoc, care .ar putea prezenta interes pentru unii rauvoitori sa provence incendii intentionate;

.. Inlatural'ea imediata a unor defectiuni (fisuri la aparate de incalzit, conductori electrici

neprotejati s.a.), ce pot favoriza incendii; , .. " .... ~. ...... ' ....

- 'cul1oa~tel'ea 9i luarea ln' conaiderare a . starG---de--'''spII·it''·a personalului din subordine; " notjfica;rea-=~at~wfr=€le--po#t4e=ajt~'f!~~1 0[. _diU .... P-1ltt.illl..J.LljDl:...ttettllbl{HH~H,~i==sa1:l~pn:ra:spltt~ , ;

==="'~~_~~_~l<'>l~~~~al?iJi.: .'-.~ ,,-~ " " ",,_. ~." ~-=-:=_ uo_ .0 '.' n;'''" ,_, ,""", " .. '0" _. __ " -- ,- ,- -. _"on·'" - "" u u_ .- '

- - 111 cazul autoincendierilor ~se l'ecomanda interventla prom'pta a persoanelor din g.pr.Qpi~re,

.----,--~10s~~~ti~~pr~~~~1~~~~~~mci~. -- ~ om. ~-~--

., __ •...• ~~ ~~'.'" ~_'n ...... ~ _.' ~_. '.~ .'~. , ... , .L.i ~.. 5 .. _ .. ,~. ~~ ... ~., .~',:~_~:i,~. _.:. ~- i .. :.-, ~_e:·,'~,_~~~_~r,'_'~- - ,_. .,-_. _'-[ .:~- -,~ ~_- .' ~~ ~~ .. ' '.'.~~~'-~,~.!ft=..,;,~ t': :.::: .-~=-~: .. =~::_~ ~, ~ ~:":~ .~_~::.~ ~~-=~~ .:::.;~~_;. ~ :-=7~~: '. ,i:. r '" ._-:..-~~ • ;:~~ =: - -:==- . . :":.:. ~" . , ,'~ .. :, ::.=:'-

. ~= ... ,.:..,.-.;... _' ....... .........:, .. ,;:., ~ . ..;' .. ~_.,~_'_._ :._ :n :....::.::.:.:::.. .. _: ~. ~ .- ':-~-. :.;:.:;..::;.;-: • .= ..' .:.::.: - :-=.:.:::.'