Sunteți pe pagina 1din 106

Societatea Romana a Radioamatorilor

Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

RADIOAMATORII VOLUNTARI IN SITUATII DE URGENTA

RADIOCOMUNICATIILE IN SITUATII DE URGENTA Manual


Editia I

Autori:

Adrian Florescu, YO3HJV Mihai Catan, YO3MAC

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

DESPRE PREZENTUL MANUAL

Acest document are rolul de a stabili cadrul si criteriile minimale pe care ansamblul de regulamente, planuri, proceduri, instructiuni etc pe baza carora isi desfasoara activitatea o retea de comunicatii de urgenta trebuie sa il indeplineasca. In cuprinsul acestui Manual, sunt indicate o serie de pozitii organizatorice necesare desfasurarii activitatii in conditii optime; denumirea acestora este conventionala si poate fi sau nu insusita ca atare de catre organizatiile care decid sa il urmeze. Nu denumirea este cea care prezinta importanta ci rolul, atributiile si responsabilitatile functiei respective. Prezentul Manual nu are rolul de a furniza in mod exhaustiv informatii tehnice ci de a organiza informatia si de a o face accesibila si comprehensibila factorilor de decizie implicati in gestiunea situatiilor de urgenta.

DREPTURI DE AUTOR SI COPYRIGHT Continutul prezentului manual poate fi utilizat cu urmatoarele conditii: -Prezentarea nealterata a notei referitoare la Drepturile de autor si copyright; -Utilizarea este personala sau are scop educational, informativ si noncomercial. Reproducerea, in tot sau in parte precum si citarea continutului prezentului manual se vor putea face doar cu indicarea Societatii Romane a Radioamatorilor ca sursa a informatiei

Nota Aceasta publicatie este realizata de Societatea Romana a Radioamatorilor in vederea sprijinirii eforturilor voluntarilor in realizarea unei retele de urgenta. Informatiile din prezentul manual nu pot substitui pregatirea adecvata efectuata de personal specializat; ele sunt destinate sustinerii activitatii de pregatire si instruire. Se recomanda consultarea periodica a manualului diseminat in format electronic pentru varianta actualizata.

II

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

REFERINTA VERSIUNILOR Versiunea Prima editie Data publicarii 10 iunie 2010 Sinteza modificarilor publicare Editor YO3HJV

III

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

PREAMBUL

Radioamatorii pot sa ofere servicii voluntare in situatii de urgenta, in sensul realizarii unei infrastructuri de comunicatie radio in vederea: Asigurarii comunicatiilor pentru organizatii, echipe de voluntari si alte entitati implicate in managementul situatiilor de urgenta si care nu detin mijloace de comunicare radio; Transmiterii operative de informatii intre institutii ce folosesc sisteme de comunicatie diferite sau retele diferite (Intre Crucea Rosie, spitale si diverse servicii comunitare); Introducerea in reteaua informationala al zonelor care, in mod normal nu beneficiaza de comunicatie radio cum ar fi centrele de evacuare; Refacerea comunicatiilor in zonele in care retelele normale nu mai functioneaza sau sunt saturate, cum ar fi comunitatile izolate. In numeroase cazuri de calamitati, retelele de comunicatie utilizate de Politie, Ambulanta si Pompieri au fost afectate sau inoperabile. In aceste imprejurari, reteaua de comunicatii a radioamatorilor voluntari poate fi configurata sa suplineasca aceste disfunctionalitati. Trebuie subliniat ca radioamatorii voluntari nu pot furniza o solutie completa de rezerva pentru sistemul principal de comunicatie dar vor putea sa furnizeze servicii specifice pentru punctele esentiale. Intr-o situatie de urgenta tipica, sistemele principale de comunicatie ale institutiilor cu atributii specifice sunt solicitate la maxim; sistemul secundar de comunicatie stabilit de radioamatori poate degreva aceste retele de mesajele care nu au legatura cu obiectivele lor esentiale. De exemplu, daca reteaua de telefonie mobila nu este functionala, este complet ineficient sa fie alocat un salvator sa asiste comunicational un adapost pentru sinistrati, desi acestia au nevoie de un mijloc de comunicare cu centrul de coordonare pentru situatii de urgenta. In situatiile de urgenta exista posibilitatea ca organizatiile care asigura diverse servicii sa duca lipsa de personalul necesar acoperirii activitatilor proprii; in acest caz, radioamatorii din reteaua de urgenta pot fi solicitati sa isi asume anumite responsabilitati suplimentare fata de cele legate de asigurarea comunicatiilor. Aceste imprejurari, insa, trebuie abordate in mod particular, de la caz la caz. RADIOAMATORII VOLUNTARI IN COMUNICATIILE DE URGENTA NU AU DREPT OBIECTIV INTERVENTIA DIRECTA SI INITIALA IN EVENIMENTUL CARE A GENERAT SITUATIA DE URGENTA. EI POT INTERVENI IN ASTFEL DE SITUATII DOAR DACA FAC PARTE DIN STRUCTURILE ABILITATE SAU BENEFICIAZA DE CALIFICAREA SAU PREGATIREA SPECIFICA PENTRU A INTERVENI IN ACESTE SITUATII. IV

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

RISCURI OPERATIONALE

In gestiunea situatiilor de urgenta exista posibilitatea reala de a surveni o serie de riscuri specifice fiecarei organizatii care asigura interventia. Aceste riscuri sunt definite in procedurile si panurile fiecarei astfel de organizatii. Pe langa aceste riscuri particulare, in activitatea de asigurare a comunicatiilor pot apare urmatoarele categorii de eveniment cu potential de risc pentru persoanele implicate si pentru echipamentele utilizate: -risc de electrocutare; -risc de descarcare electrica atmosferica; -expunere la radiatii electromagnetice; -cadere de la inaltime; -risc de prabusire a elementelor mecanice de la inaltime (antene, echipamente de retranslatare etc) Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta vor avea in vedere aplicarea si avertizarea masurilor de protectia specifice pentru: -instalarea echipamentelor; -exploatarea echipamentelor; -avertizarea persoanelor care interactioneaza in zona de instalare a echipamentelor; -demontarea echipamentelor.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CUPRINS

SECTIUNEA I SISTEME DE COMUNICATIE SI METODE


CAPITOLUL I RETELE DE TELECOMUNICATIE SI METODE INTRODUCERE Retele nationale Servicii specifice pentru situatii de urgenta Caracteristici comune retelelor nationale SISTEME DE TELEFONIE Telefonie fixa (PSTN/VOIP) Telefonie celulara Intercom FACSIMIL Descriere Retea Avantaje si dezavantaje PAGERE Descriere Avantaje si dezavantaje SATELITI CALCULATOARELE PERSONALE Retele Avantaje si dezavantaje Comunicatia de date Posta electronica CAPITOLUL II ALTE METODE DE TRANSMITERE A INFORMATIEI Curierii Semnalizarea acustica si vizuala Mass-media CAPITOLUL III RETELE SI ECHIPAMENTE DE RADIOCOMUNICATIE RETELE RADIO Prezentare Benzi de frecventa Avantaje si dezavantaje STATIILE RADIO STATII BAZA STATII MOBILE VI

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Transceiver-ul Antenele Precautii STATII PORTABILE Descriere Imbunatatire performantelor STATII TRANSPORTABILE Descriere Utilizare Incarcarea bateriilor REPETOARE RADIO

SECTIUNEA II RADIOCOMUNICATIA
CAPITOLUL IV FUNDAMENTELE RADIOCOMUNICATIEI Introducere UNDELE RADIO Descriere Unda radio Lungimea de unda Frecventa SPECTRUL DE RADIOFRECVENTA Limitele conventionale Capetele de banda CAPITOLUL V PROPAGAREA; PARTICULARITATI Introducere VHF/UHF Propagarea Limitari Raza de acoperire Zone oarbe Utilizarea in situatii de urgenta SHF HF Propagarea Limitari Raza de acoperire Zone oarbe Utilizarea in situatii de urgenta CAPITOLUL VI STABILIREA ECHIPAMENTELOR NECESARE Introducere Alegerea echipamentelor Alegerea benzilor de frecventa Alegerea antenelor VII

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

COMUNICATIA PE ARII RESTRANSE COMUNICATIA PE DISTANTE MEDII COMUNICATIA PE DISTANTE MARI

SECTIUNEA III MANAGEMENTUL RADIOCOMUNICATIILOR IN SITUATII DE URGENTA


CAP. VII - PLANIFICAREA RADIOCOMUNICATIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA Introducere PLANIFICAREA AUTORITATEA ROLUL SI RESPONSABILITATEA CONTROLUL SI COORDONAREA COMUNICAREA INTRE ORGANIZATII Canalul unic de cooperare Retelele independente RESURSELE PREDICTIA EVENIMENTELOR REPREZENTAREA RETELELOR DE COMUNICATIE REDUNDANTA PLANUL CAP. VIII - CENTRUL DE COORDONARE A COMUNICATIILOR (CENCOM) Introducere RESPONSABILITATEA CENCOM ORGANIZAREA CENCOM EVIDENTA MESAJELOR CRITERIILE DE AMENAJARE PERSONALUL CENCOM COORDONATORUL CENCOM MASURI DE REDUCERE A STRESS-ULUI Facilitati Mijloace de comunicatie nelistate Reducerea zgomotului Controlul accesului STABILIREA AMPLASAMENTULUI FORMALIZAREA MESAJELOR CAP. IX - ORGANIZAREA RADIOCOMUNICATIILOR IN TEREN Introducere IMPORTANTA PLANULUI DE COMUNICATII ACTIUNI ORGANIZATORICE Recunoasterea prealabila Alegerea locatiei VIII

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Instalarea echipamentelor Exploatarea Dezinstalarea Activitatile post-operationale TEHNICI DE RADIOCOMUNICATE IN TEREN MANAGEMENTUL ENERGIEI ELECTRICE IN TEREN Introducere Managementul bateriilor Generatoarele electrice Surse alternative CAP. X DIVERSE PROBLEME INTALNITE IN RADIOCOMUNICATIILE DE URGENTA EVALUAREA RADIOCOMUNICATIILOR Introducere Metoda de evaluare Harta acoperirii radio Modificarea performantelor Prioritizarea evaluarilor Avantaj INFORMAREA POPULATIEI

IX

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECTIUNEA I SISTEME DE COMUNICATIE SI METODE


CAPITOLUL I RETELE DE TELECOMUNICATIE INTRODUCERE Retele nationale In Romania, in mod traditional, reteaua nationala de telecomunicatie este telefonia terestra PSTN (Public Swithed Telephone Network). Furnizorul cu cel mai mare grad de acoperire este, in prezent, Romtelecom. Pe langa reteaua PSTN a Romtelecom, exista furnizori de servicii de telefonie VoIp si/sau PSTN cu acoperire locala sau zonala. Comunicatiile cu terminal portabil/mobil sunt posibile in Romania prin utilizarea infrastructurii furnizate de operatorii de telefonie celulara: Orange, Vodafone, RCS&RDS si Cosmote. Comunicatiile cu terminal portabil/mobil in retea prin satelit sunt posibile in retelele civile (Iridium, Inmarsat etc.), militare (Tacsat, FLTSATCOM, UFO, Syracuse etc.). In Romania a fost instalata si data in exploatare pentru comunicatiile institutionale si reteaua TETRA (Terestrial Trunked Radio), retea emergenta pentru comunicatiile serviciilor de interventie si siguranta publica (politie, ambulanta, pompieri etc). Servicii specifice pentru situatii de urgenta Furnizorii de telecomunicatii nationale pun sau pot pune la dispozitia institutiilor cu atributii in gestiunea comunicatiilor in situatii de urgenta anumite servicii specifice, in special in sfera transmisiunilor de voce si date. Aceste servicii constau in prioritizarea si localizarea apelurilor de urgenta, aflandu-se la intersectia dintre utilizarea publica si cea institutionala. O parte din aceste facilitati sunt impementate la nivel de retea dar altele pot fi activate in urma unor notificari (disjungerea apelurilor in functie de zona sau celula de initiere, transmiterea de mesaje predefinite pe anumite zone de serviciu ale retelei etc). Caracteristici comune retelelor nationale Caracteristica esentiala a retelelor nationale este accesibilitatea si usurinta in utilizare; majoritatea persoanelor stiu sa utilizeze un terminal telefonic, fix sau mobil. Securitatea retelei (a nu se confunda cu securitatea mesajului) este realizata prin redundanta cailor de transmisie a semnalului si prin implementarea unor masuri tehnice privind siguranta constructiva a centralelor, nodurilor si a celulelor de telecomunicatie. Totusi, in exploatarea retelelor nationale, datorita factorilor economici, pot sa apara momente de blocare sau disfunctionalitate datorita fluxului de informatie care tranziteaza reteaua la un moment dat (congestie). In aceste momente, reteaua este inaccesibila noilor utilizatori care incerca sa se conecteze la ea pentru a transmite mesaje si informatii. 1

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SISTEME DE TELEFONIE Telefonie fixa (PSTN si/sau VOIP) Reteaua fixa este, inca, cea mai raspandita modalitate de conectare telefonica din Romania. Ea conecteaza terminale telefonice aflate in (aproape) fiecare casa si institutie. Terminale de telefonie fixa sunt prezente si in locuri publice. In situatiile de urgenta, telefonia fixa prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje: Avantaje -Deja instalate; -Versatile; -Accesibile; -Densitate mare a traficului -Usor de utilizat; -Comunicatie bidirectionala. Dezavantaje -Locatie fixa; -Convorbirile pot fi intrerupte; -Vulnerabilitate; -Reteaua poate fi congestionata; -Permite doar comunicatie punct la punct.

Telefonie celulara Telefonia celulara reprezinta o retea de echipamente fixe amplasate in diferite regiuni geografice (celule), prin intermediul carora, terminale portabile sau mobile pot accesa reteaua sau retelele externee de telefonie in conditii de totala autonomie. Comunicatia se realizeaza prin unde radio, terminalul mobil comunicand cu celula care ii ofera cele mai avantajoase conditii de comunicare. Celulele comunica intre ele astfel incat, la deplasarea terminalului mobil, comunicatia sa nu sufere intreruperi. Retelele celulare asigura acoperirea cu semnal util in zonele populate care presupun o cerere rezonabila de astfel de servicii. Retelele celulare pot suferi congestii de trafic in aceleasi conditii ca si retelele PSTN. Avantaje -Mobilitate; -Comunicatie personala; -Comunicatie de voce, date si fax; -Roaming in alte retele din alte tari; -Terminale ieftine -Comunicatie bidirectionala. Dezavantaje -Acoperire limitata; -Probabilitate crescuta de congestie a retelei; -Durata de functionare limitata; -Interfata de utilizator variata; -Absenta posibilitatii de a transmite catre un grup.

Nota: telefonia celulara trebuie considerata ca premisa cu cel mai scazut rang in alegerea mijloacelor de comunicatie in situatii de urgenta. 2

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Intercom Sistemele de comunicatie intercom (interfon sau telefon de campanie) sunt mijloace de comunicatie conectate prin fir, care pot fi luate in considerare in stabilirea unei retele de comunicatii in situatii de urgenta. Aceste mijloace de comunicatie pot evita congestionarea retelelor de telecomunicatie, in special in cazul comunicatiilor pe distante scurte. Reteaua intercom poate fi realizata fie punct la punct fie, prin intercalarea unei centrale PSTN sau actionate manual, in retea multipunct. Cel mai slab punct al retelei este cablul de conectare, ce poate fi afectat relativ usor in cazul in care nu se iau precautii speciale. FACSIMIL Descriere Aparatele facsimil (fax) permit transmiterea de imagini prin reteaua telefonica (PSTN/VOIP/celulara). Retea In mod traditional, echipamentele facsimil se conecteaza la reteaua telefonica terestra (PSTN/VOIP) dar retelele moderne de telefonie celulara permit si comunicatii facsimil cu conditia configurarii adecvate a terminalului telefonic. In situatii de urgenta, comunicatia facsimil poate fi afectata in aceeasi masura in care este afectat mediul de transmisiune, avand si dezavantajul ca imaginile se transmit pe rand, iar in cazul in care sunt destinatari multipli, transmisiunea se efectueaza secvential catre fiecare. Pentru transmiterea de imagini facsimil se pot utiliza atat echipamente dedicate cat si modem-uri controlate de calculator. Avantaje si dezavantaje Avantaje -Costuri reduse in exploatare; -Mesaj scris; -Usor de exploatat; -Posibilitatea destinatarilor multipli; -Ofera confirmarea de primire; -Disponibilitatea echipamentelor; -Posibilitatea de a utiliza medii de transmisie diverse; -Functionare neasistata de operator; Dezavantaje -Hartia cu efect termic are o durata limitata de retentie a mesajului; -Durata mare de transmisie a mesajului; -Mediul de transmisie poate fi congestionat datorita vitezei mici de transmisie; -Necesita interventie in cazul in care este necesara retransmiterea (cu exceptia echipamentelor automate); -Comunicatie simplex

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

PAGERE Descriere Reteaua/Sistemul de paging ofera posibilitatea transmiterii unui mesaj in mod unidirectional si poate servi la alertarea unei persoane sau a unui grup de persoane. Pager-ele sunt, in esenta, receptoare radio ce ofera posibilitatea vizualizarii unui mesaj pe un ecran. Mesajele afisate pot fi numerice sau alfanumerice, in functie de tipul dispozitivului receptor. Receptoarele pager sunt ieftine si, cu ajutorul unei infrastructuri relativ simple pot asigura acoperire radio intr-o zona destul de mare. Anumite sisteme de paging pot asigura transmisia de voce, dar tot unidirectional (de la un dispecerat catre receptor). Avantaje si dezavantaje Avantaje -Costuri mici in dotare si exploatare; -Posibilitatea de a transmite mesajul catre un grup; -Acoperirea in teritoriu, in general, excede acoperirea telefoniei celulare; -Eficienta energetica; -Mesajul poate fi stocat in pager; Dezavantaje -Comunicare unidirectionala; -Absenta unei confirmari a primirii mesajului; -Absenta unui raspuns la mesaj; -Dependent de capacitatea unei baterii; -Scoaterea din circuitul comercial a retelei de paging restrange accesibilitatea acesteia; -Uneori transmiterea mesajului are loc cu intarziere.

SATELITI Comunicatia prin satelit se bazeaza pe un canal radio ascendent si pe un canal radio descendent, satelitul operand ca un repetor pentru cele doua terminale angajate in comunicare. Prin legaturile via satelit se pot efectua transmisiuni de voce, date si imagini. In Romania, traficul telefonic si de date pe satelit este limitat, costurile find prohibitive pentru operatorii sau utilizatorii domestici. Sunt utilizati intensiv de posturile de radio si de televiziune, putand fi mediu de comunicare unidirectionala, receptia de posturi de televiziune direct din satelit fiind relativ raspandita si accesibila. Avand in vedere utilizarea limitata la receptia posturilor TV si de radiodifuziune, aceasta cale de transmisie a informatiei poate fi luata in considerare doar in ceea ce priveste alertarea populatiei sau instructarea acesteia in situatii de calamitatii care afecteaza arii geografice largi. Satelitii destinati traficului de radioamator sunt sateliti de orbita joasa (LEO). Au avantajul ca pot fi accesati cu ajutorul statiilor portabile chiar, dar au 4

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

dezavantajul ca, nefiind geostationari, radiocomunicatiile pe care le pot asigura sunt pe durate foarte scurte de timp (de ordinul minutelor). Satelitii LEO pot fi utilizati mai eficient in vederea stabilirii pozitiei statiilor din teren, prin intermediul APRS. CALCULATOARELE PERSONALE Retele Reteaua locala (LAN-Local Area Network) realizeaza interconectarea calculatoarelor (PC), a imprimantelor si a altor echipamente periferice dintr-o zona delimitata si relativ restransa. Reteaua LAN este coordonata de un server (de fisiere sau de aplicatii). Acest server asigura stocarea si distribuirea informatiei, accesul la aceasta fiind practic, instantaneu pentru oricare participant la retea. Reteaua se poate realiza, fizic, prin interconectarea echipamentelor prin fir sau prin radio (WiFi). Retelele locale se pot interconecta intre ele prin Gateway-uri, realizandu-se un WAN (Wide Area Network). Avantaje si dezavantaje Avantaje -Stocarea informatiei in format electronic; -Controlul si corectia erorilor in transmiterea informatiei; -Viteza mare de transmisie; -Comunicatie pseudo-duplex; -Productivitate sporita; -Accesul tuturor utilizatorilor la resursele partajate; -Multitasking; -Posibilitate de conexiune WAN; -Posibilitate de acces a retelei LAN prin PSTN; Dezavantaje -Necesita instruirea operatorului; -Limitari hardware; -Reticenta utilizatorilor; -Variatia hardware; -Banda larga pentru canalul de comunicatie in cazul in care sunt multe echipamente interconectate; -Echipamentele devin rapid invechite; -Costuri mari la dotare si exploatare (Licentiere SW)

Comunicatia de date Comunicatia de date intre calculatoare se realizeza prin metode diferite, toate avand insa aceeasi finalitate, de a conecta mai multe echipamente astfel incat ele sa poata realiza fie o retea multipunct fie o conexiune punctpunct. Conectarea se poate face prin linii dedicate (twisted pair, UTP, fibra optica etc), prin mediu destinat transmisiunii vocale (PSTN), mediu integrat (ISDN) sau radio (WiFi, GPRS, 3G etc). Posta electronica Posta electronica (E-mail) reprezinta denumirea generica pentru posibilitatea de a transfera mesaje cu ajutorul echipamentelor de calcul, in format electronic. 5

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Comunicatia de date reprezinta mediul prin care are loc transmisia iar echipamentele cu programele aferente asigura configurarea expeditordestinatar a mesajelor e-mail. Exista sisteme publice si sisteme private pentru e-mail; sistemele publice sunt servicii de e-mail puse la dispozitia publicului, in general de catre furnizorii de servicii internet (ISP-Internet Service Provider) in timp ce sistemele private ofera acces in cadrul unei organizatii si doar utilizatorilor inregistrati in respectica organizatie. Distribuirea mesajelor are loc rapid, destinatarul primind-ul, in general, in interval de ordinul zecilor de secunde de la momentul transmiterii. Avantajul major al e-mail-ului este posibilitatea de a atasa fisiere la mesajul propriu zis, crescand astfel nivelul de intelegere si asimilare al acestuia. Totusi, in cazul mesajelor ce contin atasamente de dimensiune mare, timpul de transmitere creste, scaderea acestuia necesitand cresterea benzii de date puse la dispozitie.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAPITOLUL II ALTE METODE DE TRANSMITERE A INFORMATIEI CURIERII Serviciile de curierat asigura transmiterea informatiei prin preluarea de la expeditor si inmanarea mesajului la destinatar, folosind mijloace variate de deplasare (autovehicol, motociclete, avion, barca, etc). Serviciile de curierat sunt flexibile si pot asigura livrarea informatiei la varii destinatii dar sunt consumatoare uriase de resurse si de timp. SEMNALIZAREA ACUSTICA SI VIZUALA Sistemele acustice si vizuale sunt sisteme primitive de transmitere a informatiei; cu toate acestea, sunt metode simple de comunicatie. Semnalele pot fi generate cu fluiere, sirene, sisteme de amplificare, fanioane, lanterne, reflectoare etc. Raza de actiune este limitata si pot fi afectate de factorii de mediu. MASS-MEDIA Mass media poate fi utilizata pentru alertarea si transmiterea de informatii in zonele afectate de situatia de urgenta. Totusi, audienta nu este selectiva, mesajul poate fi distorsionat daca nu este imbracat intr-o forma clara, nu exista certitudinea receptionarii lui. Comunicarea informatiei se realizeaza unidirectional.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAPITOLUL III RETELE SI ECHIPAMENTE DE RADIOCOMUNICATIE RETELE RADIO Prezentare In Romania, retelele radio se pot clasifica in trei mari categorii, dupa criteriul utilizatorilor: -retele guvernamentale/militare; -retele private; -retele de radioamatori. Toate retelele folosesc aceeasi resursa, respectiv spectrul undelor radioelectrice. Spectrul radio este, la randul sau, impartit astfel incat fiecare dintre utilizatori sa poata beneficia de acces echitabil la portiuni din spectrul radio aflat la dispozitie. Benzi de frecventa1 Spectrul radio se imparte in benzi, in functie de frecventa, dupa cum urmeaza: -HF (High Frequency Frecventa Inalta); -VHF (Very High Frequency Frecventa Foarte Inalta); -UHF (Ultra High Frequency Frecventa Ultrainalta); -SHF (Super High Frequency Frecventa Extrem de Inalta). Echipamentele ce permit comunicarea intre doua puncte prin intermediul undelor radio sunt denumite in diferite moduri; in literatura de specialitate se folosesc urmatorii termeni, echivalenti: emiceptor, emitator-receptor, transceiver sau prescurtarea TRX.
In cele ce urmeaza vom folosi termenul de statie radio ori de cate ori ne vom referi la ansamblul de echipamente, inclusiv antena si termenul de transceiver ori de cate ori ne vom referi in mod distinct la ansamblul emitator+receptor.

Pentru ca doua statii radio sa poata comunica intre ele este imperios necesar sa utilizeze exact aceeasi frecventa la statia care emite si la statia care receptioneaza.

Vom pastra denumirea internationalizata a benzilor de frecventa, pentru uniformitatea cu documentatia tehnica uzitata in domeniu.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Avantaje si dezavantaje Avantaje: -Flexibilitate; -Se poate comunica cu persoane, autovehicole, nave, avioane etc; -Absenta legaturii fizice; -Posibilitatea de a realiza retele; -Posibilitatea de difuzare catre destinatari multipli

Dezavantaje: -Transmisiune secventiala; -Necesita operatori cu pregatire prealabila; -Capacitate redusa de transfer a informatiei; -Risc de interferente; -Absenta securizarii (posibila cu echipament suplimentar); -Limitari in functie de teren sau conditii atmosferice si sezon

STATIILE RADIO In comunicatiile in situatii de urgenta se folosesc mai multe tipuri de statii radio, in functie de necesitatile concrete. Statii baza Statiile baza sunt ansambluri de echipamente complexe ce cuprind multiple emitatoare si multiple receptoare (sau echipamente ce permit realizarea de comunicatii radio bidirectionale in mai multe benzi de frecvente) precum si sistemele de alimentare cu energie electrica de la retea si din surse de rezerva precum si antenele adecvate. Functia primara a statiilor baza este cea de dispecerat; aici se realizeaza concentrarea, trierea, evaluare si diseminarea informatiei catre personalul din teren.

Fig. 1 Statie fixa (radioclub) 9

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Statii mobile Acest tip de statii sunt instalate in mod permanent sau semipermanent pe autovehicole, fiind conectate la sursa de energie a acestuia. Existenta unei surse de alimentare de capacitate mare (bateria masinii) a permis cresterea puterilor disponibile pe statiile mobile.

Fig. 2 Autospeciala HF/VHF/UHF Transceiver-ul In general aparatele sunt proiectate avand ca deziderat o dimensiune redusa pentru a se putea instala in habitaclul autovehicolului precum si o buna ventilatie pentru a preveni supraincalzirea in situatiile de exploatare indelungata. In cazul in care echipamentul este complex si dimensiunile acestuia nu il recomanda pentru instalarea in habitaclu, in general, fabricantul a prevazut posibilitatea ca doar panoul frontal sa fie montat intr-un loc convenabil si accesibil iar unitatea radio intr-un loc unde exista spatiul necesar. In mod uzual o statie mobila are puterea de emisie in jurul valorii de 50 W.

10

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.3 Transceiver multiband-multimode Yaesu FT857D-radioamatori

Fig.4 Transceiver VHF Motorola GM 360 uz profesional Antenele Pentru statiile mobile, exista o plaja foarte variata de antene. La alegerea acestora trebuie avute in vedere urmatoarele criterii: -banda de frecvente in care va fi utilizata; -performanta pe care o ofera in exploatare; -procedura de montaj; -durabilitatea in conditii dificile; -distanta la care trebuie sa fie stabilite legaturile radio (de preferat ca antenele sa permita atat comunicatii NVIS cat si la pe distante mari). Statiile mobile folosesc pentru benzile HF antene ce necesita acord pe frecventa in uz. Acest acord se poate realiza in mod automat, direct la antena (antenele tip Screwdriver) fie se realizeaza manual.

11

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.5 Antena Screwdriver Tarheel HF (radioamator)

Fig.6 CODAN 9350 HF (uz profesional)

12

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Precautii Instalarea echipamentelor de radiocomunicatie mobile trebuie realizata de personal instruit si cu respectarea unor masuri specifice intrucat circuitul electric al autovehicolului poate sa genereze interferente sau sa fie interferat de functionarea statiilor mobile. In acest sens, este bine sa fie consultati producatorii de autovehicole (sau documentatia tehnica pusa la dispozitie odata cu autovehicolul) inainte de a proceda la instalarea propriu-zisa. Statii portabile Descriere Statiile portabile sunt echipamentele ce permit radiocomunicatia bidirectionala si pot fi cu usurinta purtate de orice persoana, in buzunar sau atasate la curea. Statiile portabile au puterea de emisie relativ redusa, in jur de 5W. Datorita faptului ca incorporeaza si bateria, aceasta este de dimensiune mica si nu permite o utilizare intensiva pe o durata mare de timp. De asemeni, conditia de a pastra o greutate mica le face vulnerabile la socuri mecanice. Antenele sunt montate pe cutia transceiver-ului, eficienta acesteia fiind redusa. Pe cale de consecinta, distanta la care se poate realiza o legatura radio este si ea redusa. Imbunatatirea perfomantelor Performantele statiilor portabile pot fi imbunatatite prin utilizarea repetoarelor radio, prin schimbarea pozitiei sau a inaltimii ori prin utilizarea unor antene cu pierdere cat mai mica. Totusi, utilizarea unor antene de mari dimensiuni nu este fezabila, utilizarea statiilor devenind incomoda.

Fig.7 Statie portabila Yaesu VX-170 (radioamator)

13

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.8 MOTOROLA GP-380 (uz profesional) Statii transportabile Descriere Statiile transportabile sunt, de fapt, statii mobile carora li se ataseaza unele echipamente suplimentare, de preferinta intr-un rucsac pentru comoditate in transport si exploatare. O statie transportabila este alcatuita din: -Transceiver HF/VHF/UHF; -Baterie reincarcabila; -Circuit de incarcare de la 12V si de la retea 220VAC; -Antena si circuit de conectare a unei antene externe; -Difuzor extern; -Microfon cu dispozitivul de fixare; -Rucsac sau geanta pentru transport. Utilizare Ansamblul descris mai sus prezinta avantajul versatilitatii in exploatare. Astel, statia transportabila poate fi conectata direct la o antena degajata, fixa si prin utilizarea unei surse de curent de la retea, poate dobandi rolul statiei baza. Prin conectarea la bateria unui autovehicol si la o antena montata pe acesta, se poate transforma intr-o statie mobila cu performante imbunatatite din punct de vedere al benzilor in care se poate stabili radiocomunicatia.

14

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Prin utilizarea antenei proprii, montate direct pe statia transportabila si utilizarea bateriilor, se poate stabili un post de radiocomunicatie performant in zona afectata. Incarcarea bateriilor Pentru a fi eficiente, statiile transportabile trebuie sa poata functiona pe propria baterie cel putin 8 ore iar echipamentul sa permita reincarcarea bateriilor atat de la bateriile unui autovehicol cat si de la reteaua de 220VAC.

Fig.9 YAESU FT-857D transportabil (radioamator)

15

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.10 VERTEX VX1210 HF (uz comercial)

Fig.11 PLESSEY PRC320 HF (uz militar)

16

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

REPETOARE RADIO Repetoarele radio sunt echipamente de radiocomunicatie ce asigura receptia si retransmiterea informatiei, fara sa o altereze. Repetoarele pot fi fixe, mobile sau portabile, instalarea lor facandu-se in locatiile mai inalte si degajate din zona afectata de situatia de urgenta. In acest fel se pot asigura legaturi radio intre statii portabile si mobile la distante ce pot ajunge si la 100 km. Echipamentul repetor este duplex, adica emite in timp ce receptioneaza. Frecventa de emsie a statiei care utilizeaza un canal de repetor este diferita de frecventa pe care aceeasi statie (si celelalte din acelasi canal de repetor) receptioneaza.

Fig.12 Legatura radio prin repetor Repetoarele pot fi realizate din componente discrete (sursa de alimentare, doua statii, filtre duplexoare si antena adecvata) si pot functiona in aceeasi banda de frecvente sau in benzi de frecvente diferite (cross-band). Repetoarele pot fi instalate permanent sau ad-hoc si pot fi administrate de la distanta astfel incat, atunci cand este necesara utilizarea in situatii de urgenta, accesul la frecventa sa fie controlat, impiedicand utilizarea de catre operatorii fara legatura cu activitatile specifice. Mai multe repetoare pot fi interconectate intre ele, astfel incat zona deservita sa fie mult mai mare.

17

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.13 Repetor MOTOROLA GR-300

18

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECTIUNEA II - RADIOCOMUNICATIA
CAPITOLUL IV FUNDAMENTELE RADIOCOMUNICATIEI

Introducere Aprofundarea principiilor fundamentale ale radiocomunicatiilor este de natura sa asigure implementarea corecta in teren a unei retele pe deplin functionale si corespunzatoare situatiei concrete. UNDELE RADIO Descriere Unda electromagnetica (Unda radio) este o forma de manifestare a interactiunii intre campul magnetic si campul electric produse de un generator (un transmitator). De interes pentru utilizatorul echipamentelor de radiocomunicatie este analogia cu efectul produs de o piatra ce cade pe un luciu de apa; ia nastere un val circular, cu centrul in punctul de impact. Pe masura ce se indeparteaza de punctul de impact (de generator), undele isi micsoreaza energia. Daca repetam periodic si egal impactul cu suprafata apei, observam ca procesul de generare a valurilor devine regulat. In mod similar, undele electromagnetice se propaga in mod regulat si pierd din energie pe masura ce se propaga in mediul de transmisie care este spatiul si nu apa. Undele radio se propaga cu o viteza de aproximativ 300.000 km/s. Unda radio O unda radio, sau un ciclu de energie relectromagnetica, poate fi observat in imaginea de mai jos:

Fig.14 Perioada de oscilatie Frecventa 1 Hz

19

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Lungimea de unda Lungimea de unda este distanta parcursa, intr-un ciclu, de unda electromagnetica. Lungimea de unda este reprezentata de litera L din alfabetul grec (lambda). Frecventa Numarul de cicluri (unda completa) care trece printr-un punct intr-o secunda reprezinta frecventa. Unitatea de masura a frecventei este Hertz-ul.

Fig.15 Frecventa 2 Hz Un ciclu/secunda = 1Hz; 1.000 cicluri/secunda = 1kHz; 1.000.000 cicluri/secunda = 1MHz; 1.000.000.000 cicluri/secunda = 1 GHz SPECTRUL DE RADIOFRECVENTA Limitele conventionale Modul in care se comporta undele magnetice a fost asociat cu frecventa lor, rezultand o impartire a spectrului in benzi de frecventa. BANDA
Medie Frecventa (MF) Frecventa Inalta (HF)

GAMA DE FRECVENTA
300kHz 3MHz 3MHz 30MHz

UTILIZARE
Radiodifuziune, comunicatii la distante foarte mari. Radiodifuziune de unde scurte, comunicatii maritime, aviatie la distante mari, radiocomunicatie Radiocomunicatii, radiodifuziune FM, aviatie, sateliti, comunicatii in general pe distante scurte, radiorelee

Frecventa Foarte Inalta (VHF)

30MHz 300MHz

20

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Frecventa Ultra Inalta

(UHF)

300MHz 3.000 MHz

Comunicatii pe distante scurte , sateliti, radiolocatie, telemetrie Radiorelee, telemetrie, sateliti

Frecventa Extrem de Inalta (SHF)

3GHz 300 GHz

TNABF

Nota: Pentru detalierea alocarii benzilor de frecvente, se recomanda studierea

Capetele de banda Caracteristicile de propagare ale semnalelor de radiofrecventa nu se schimba brusc la trecerea dintr-o banda intr-alta; ci in mod gradual, capatand trasaturi comune celor doua benzi invecinata. CAPITOLUL V PROPAGAREA; PARTICULARITATI Introducere Acest capitol cuprinde descrierea propagarii in diferitele benzi de frecvente, sistemele de comunicatie, transceiver-ele si echipamentele ce sunt susceptibile de utilizare in comun cu organismele cu atributiuni in situatii de urgenta. VHF/UHF Propagarea Echipamentele de radiocomunicatie in VHF/UHF sunt destinate comunicatiei in vizibilitate radio directa (LOS)2. Vizibilitate radio are semnificatia unei cai directe de propagare a undei radio, fara ca aceasta sa intalneasca obstacole majore. Limitari In cazul in care cei doi corespondenti au vizibilitate directa intre ei, cu certitudine vor putea stabili legatura radio in VHF/UHF. Cu toate acestea, in cazul in care distanta creste semnificativ, calitatea legaturii radio va suferi o degradare cu atat mai pronuntata cu cat aceasta distanta este mai mare. Degradari in calitatea comunicatiei pot fi produse si de alterari ale mediului de propagare datorita incendiilor, fumului dens, poluarii cu particule in suspensie etc. Chiar si in situatia in care in linia de vizibilitate se interpun anumite obstacole, datorita fenomenului de difractie si/sau reflexie, este posibila obtinerea de legaturi radio si cu aceste obstacole (cladiri, dealuri minore).

LOS-Line Of Sight (eng.) in raza vizuala - desemneaza comunicatia intre doua puncte aflate in linie dreapta, fara obstacole intre ele.

21

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.16 Propagarea LOS Raza de acoperire Distanta la care se poate realiza cu certitudine o legatura radio este, in primul rand, dependenta de inaltimea antenelor celor doua puncte intre care se realizeaza legatura. Raza de acoperire este, de asemeni, dependenta de sensibilitatea receptorului si mai putin dependenta de puterea de emisie (echipamentele uzuale permit o putere de emisie de cel putin 2,5W, suficienta pentru atingerea conditiei de stabilire a legaturii). Pentru statii portabile, distanta maxima de stabilire a unei legaturi radio la nivelul solului este de aproximativ 5-7 km. Pentru statii mobile, distanta maxima de stabilire a unei legaturi radio la nivelul solului este de aproximativ 15-20 km In conditii ideale, orizontul radioelectric3 al unei statii radio fixe este de aproximativ 30-50 km. Zone oarbe Datorita lungimii de unda relativ mici (metri si zeci de centimetri), in urma combinarii undelor directe cu cele reflectate ori refractate, este posibil sa existe o receptie defectuoasa in anumite locuri, chiar aflate in conditii de vizibilitate radio. Aceste zone sunt bine delimitate in teren; o deplasare de ordinul metrilor poate asigura revenirea la conditii optime de stabilire a legaturii radio.

Orizontul radioelectric este distanta dintre locul de emisie si punctul la care unda directa devine tangenta la suprafata Pamantului, in considerarea inaltimii antenei de emisie.

22

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Utilizarea in situatii de urgenta Echipamentele VHF/UHF sunt folosite in special in variantele de statii portabile si mobile, in regim simplex, pentru comunicarea directa intre doua puncte precum pentru comunicarea prin intermediul unui repetor. SHF Radiocomunicatiile in SHF sunt posibile exclusiv in vizibilitate directa. Aceasta banda de frecvente este utilizata in special pentru legaturi via satelit. Calitatea legaturii este puternic influentata de factorii de mediu (precipitatii, umiditate, particule in suspensie) iar obstacolele, chiar si de dimensiuni reduse, pot face imposibila realizarea comunicatiei. HF Propagarea Propagarea undelor in benzile HF se realizeaza in doua moduri principale: -Unda directa, in orizont radioelectric; -Unda reflectata ionosferic. Ionosfera este stratul superior al atmosferei, unde gazele care alcatuiesc atmosfera se ionizeaza sub influenta radiatiei solare capatand proprietati de reflexie si refractie a undelor radio. Fenomenele de ionizare sunt complexe si variabile, dar predictibile intr-o oarecare masura. Gradul de ionizare se poate masura prin intermediul ionosondelor, ontinanduse o reprezentare grafica a frecventelor susceptibile de reflexie si refractie ionosferica. Limitari Nivelul de ionizare este dependent de ora zilei si de anotimp. In functie de nivelul de ionizare si de profunzimea fenomenului in straturile atmosferice, aceeasi frecventa poate fi reflectata sau nu. Pentru exploatarea reflexiei/refractiei ionosferice sunt necesare precautii speciale la instalarea sistemelor radiante (antene). Raza de acoperire In functie de tipul de antena utilizat, prin utilizarea comunicatiilor in benzile HF se pot stabili legaturi radio la distante mici (0-80 km)-in unda directa, distante medii (0-500 km) NVIS4, sau distante mari si foarte mari (5003.000 km) reflexie ionosferica la unghi mic fata de orizontala.

NVIS= Near Vertical Incidence Skywave Unda radiata cu unghi de incidenta aproape vertical acronim ce desemneaza tehnica de comunicatie in HF pentru o acoperire pe o raza de aproximativ 500 km in jurul statiei de emisie, indiferent de obstacolele aflate in planul orizontal.

23

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Zone oarbe In benzile HF se vorbeste de o zona de excludere (zona de umbra), in special in cazul in care comunicatia se realizeaza la stante mari si foarte mari. Zona de excludere este cuprinsa intre limita orizontului radioelectric si locul unde, dupa reflexia ionosferica unda atinge pamantul. Aceasta zona de umbra este, de cele mai multe ori in cazul sistemelor radiante cu unghi mic fata de orizontala, cuprinsa intre 25-500 km de la emitator. Utilizarea in situatii de urgenta Comunicatiile HF sunt adecvate pentru asigurarea legaturii intre zona calamitata si centrul de operatiuni sau de coordonare la nivel central. De asemeni, pot fi utilizate si in situatiile in care relieful zonei de desfasurare nu permite instalarea de sisteme de repetor. Datorita necesitatii unor statii radio complexe, comunicatiile HF nu sunt susceptibile de a se desfasura prin intermediul statiilor portabile, antena constituind principalul factor de limitare.

Fig.17 Propagarea HF cu unghi mic de radiatie fata de orizontala

24

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.18 Propagare NVIS unghi mare de radiatie fata de orizontala

CAPITOLUL VI STABILIREA ECHIPAMENTELOR NECESARE Introducere Asigurarea comunicatiilor in situatii de urgenta constituie o provocare permanenta datorita multitudinii situatiilor pe care este posibil sa le intalneasca echipa care asigura comunicatiile de urgenta. Alegerea echipamentelor Echipamentele de radiocomunicatie trebuie sa fie alese in functie de urmatoarele criterii: a. -natura situatiei de urgenta; b. -particularitatile geografice si geologice ale zonei de acoperit; c. distanta liniei de comunicatie; d. -durata interventiei; e. -rolul in reteaua de comunicatii. Criteriile descrise mai sus nu sunt exhaustive ci reprezinta un minim prealabil de avut in vedere la planificarea operativa a tipurilor de retele adecvate situatiilor de urgenta. Natura situatiei de urgenta poate fi variata, plecand de la cazul in care este afectat un individ sau este in pericol o intreaga comunitate.

25

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Este aproape imposibil de prevazut si de descris in extenso tipologia unei retele de radiocomunicatie universal valabila. Totusi, aceste retele complexe sunt alcatuite din structuri de comunicatie mai mici care pot fi ansamblate astfel incat sa raspunda oricarei necesitati din teritoriu. COMUNICATIA PE ARII RESTRANSE Definim aria restransa ca fiind o suprafata relativ uniforma din punct de vedere geografic, ce poate fi aproximata ca cerc cu raza de aproximativ 1 km. Aria restransa este caracteristica interventiei in zona de focar, acolo unde intervin echipele de prima linie de actiune. In acest perimetru, comunicatia se realizeaza, de regula, prin voce sau prin semnalizare acustica sau vizuala. In cazul in care situatia o impune, se pot folosi echipamente de radiocomunicatie, de regula portabile in benzile VHF/UHF. Informatia transmisa poate fi voce sau poate fi informatie de localizare (GPS) in acest din urma caz, fiind necesare echipamente speciale care sa asigure pozitionarea echipei sau a operatorului pe harta zonei respective. Caracteristica benzilor de frecvente VHF/UHF este propagarea LOS (Line of Sight in vizibilitate directa); legatura radio se poate realiza cu o putere de emisie relativ mica, cresterea acesteia neavand drept consecinta o crestere a razei de actiune. Trebuie retinut ca vegetatia abundenta absoarbe radiatia electromagnetica mai mult in banda UHF decat in VHF si ca, in mediul urban absorbtia in constructii este mai mare in banda VHF decat in UHF. COMUNICATIA PE DISTANTE MEDII Definim distanta medie ca fiind cuprinsa intre 5-50 km. In general, comunicatia pe distante medii este necesara pentru asigurarea legaturii informationale intre echipa de interventie din prima linie si centrul de coordonare (situat in apropierea locului de interventie dar in afara acestuia) sau intre centrul de coordonare si echipele de suport. In functie de natura situatiei de urgenta, coordonarea echipei de interventie se realiza de la fata locului - de catre conducatorul echipei de interventie sau in mod direct de la centrul de coordonare. In acest context, canalul de radiocomunicatie se va stabili, fie prin utilizarea unui repetor (si pot fi folosite aceleasi echipamente pe acelasi canal sau pe canale radio diferite) fie se utilizeaza o statie mobila sau fixa cu sistemul radiant (antena sau sistem de antene) adecvat; intrucat pozitiile celor doua puncte intre care urmeaza sa fie stabilita legatura sunt cunoscute, se poate instala o antena directiva. In ambele situatii, se pot folosi benzile VHF sau UHF, simplificand echiparea operatorilor si alocarea resurselor. COMUNICATIA PE DISTANTE MARI. In Romania, definimi distantele mari ca fiind cuprinse intre 25-500 km iar comunicatiile pe astfel de distante sunt cerute, in general, in situatia in care, fie o zona geografica ampla este afectata de situatia de urgenta, fie legatura 26

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

trebuie stabilita intre centrul de coordonare si centrele de suport sau intre diferite centre de suport. In acest caz, legatura radio se poate realiza doar in mod exceptional cu ajutorul echipamentelor VHF/UHF, fie ele portabile, mobile sau fixe si numai in situatia in care exista deja echipamente repetor situate la inaltimi mari, fiind necesara planificarea utilizatii echipamentelor in benzile HF. Pentru asigurarea legaturilor pe distante cuprinse intre 25-500 km este necesara exploatarea propagarii NVIS, aceasta presupunand utilizarea unor statii radio capabile sa functioneze in gama 1,5 MHz 12 MHz. Planificarea acestor legaturi trebuie sa aiba in vedere FoF2 frecventa pana la care stratul F2 al ionosferei reflecta undele radio. FoF2 variaza in functie de ora zilei si de anotimp.

27

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECTIUNEA III MANAGEMENTUL RADIOCOMUNICATIILOR IN SITUATII DE URGENTA

CAP. VII PLANIFICAREA RADIOCOMUNICATIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA Introducere Comunicatiile in situatii de urgenta sunt determinante pentru efortul de interventie in situatiile de urgenta. In general, logistica organizatiilor implicate in actiunile specifice situatiilor de urgenta este suficienta pentru realizarea comunicatiilor necesare. Cu toate acestea, pot sa apara situatii in care sistemele de comunicatie provizionate sa fie depasite, aparand necesitatea unor mijloace suplimentare de comunicatie. Desi fiecare situatie de urgenta are caracteristici unice, o foarte mare parte din activitatile si actiunile care urmeaza a se desfasura in fiecare caz concret pot fi prevazute si planificate. Totusi, prevederea acestor situatii si planificarea nu asigura succesul actiunilor, fiind necesara verificarea si testarea permanenta a acestor planuri. Planurile de asigurare a comunicatiilor trebuie integrate in planurile generale de interventie in situatiile de urgenta, astfel incat toti participanti sa aiba cunostinta de aceasta resursa. PLANIFICAREA Este de preferat ca persoana care conduce activitatea de comunicatii in situatii de urgenta sa aiba experienta in conceperea si exploatarea retelei specifice chiar daca nu detine cunostinte tehnice avansate. AUTORITATEA Stabilirea competentei in pregatirea planurilor de comunicatie in situatii de urgenta trebuie realizata cu prioritate. ROLUL SI RESPONSABILITATEA Rolul, natura si intinderea responsabilitatii trebuie definite in mod clar prin protocol incheiat intre organizatiile care activeaza in situatiile de urgenta. CONTROLUL SI COORDONAREA In majoritatea situatiilor de urgenta, interventia presupune cooperarea mai multor organizatii. Fiecare dintre acestea utilizeaza propriul sistem de comunicatie si, cu certitudine, exista necesitatea ca anumite informatii sa fie transmise intre acestea. 28

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Nu toate informatiile generate sau culese de o organizatie sunt de folos altor organizatii participante la interventie. Transferul de informatie intre organizatiile implicate se poate realiza prin: a. PABX, telefoane delistate (fara acces public), sisteme intercom cu linie inchiriata ori linii proprii; b. Curierat; c. Transmisie de date, fax, telex; d. Canale radio dedicate pentru coordonare; e. Detasarea unor servicii. COMUNICAREA INTRE ORGANIZATII Canalul unic de cooperare Organizatiile pot sa realizeze (permanent sau temporar) centre operationale pentru a imbunatati gestiunea activitatilor in situatii de urgenta. Intrucat, fiecare din aceste organizatii pot avea propriul serviciu de comunicatie, distinct, alaturarea acestora poate da nastere unor probleme cum ar fi zgomotul ambiant (ce poate genera oboseala prematura a operatorilor) ori interferarea reciproca (prin colocarea echipamentelor de comunicatie intr-un spatiu relativ redus). Nota: O solutie aparenta, ce trebuie evitata insa, este aceea de a se realiza un canal radio comun pentru coordonarea activitatilor mai multor organizatii; departe de a constitui o rezolvare, aceasta solutie poate genera congestia canalului de radiocomunicatie. Retele independente Pentru a sprijini comunicarea intre organizatii, este imperios necesar sa fie realizate retele de comunicatie dedicate care sa se gaseasca sub coordonarea unui grup de management al comunicatiilor, care va asigura centralizarea si diseminarea informatiilor care trebuie puse in comun. Avantajul major al acestui concept este cel al izolarii disfunctionalitatilor; problemele de congestie in comunicatia uneia dintre organizatiile participante nu afecteaza comunicatia celorlaltor organizatii. Pe langa acest avantaj, se poate previziona o resursa de inlocuire sau de rezerva la nivelul unei singure organizatii, planificarea fiind mult simplificata. In al treilea rand, dar nu cel din urma, realizarea unei retele proprii organizatiei permite circulatia informatiei in interiorul organizatiei, informatia destinata organizatiilor in cooperare putand fi triata, pastrand doar ceea ce este cu adevarat esential colaborarii. RESURSELE Planurile pentru situatiile de urgenta trebuie sa cuprinda evidenta persoanelor si datele de contact precum si informatiile referitoare la logistica necesara. Evidentele mai trebuie sa includa si modul in care se poate realiza mobilizarea personalului precum si obtinerea logisticii necesare.

29

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Este utila si o harta pe care sa fie localizate resursele umane si cele logistice iar aceste informatii sa fie actualizate in mod regulat, periodic. PREDICTIA EVENIMENTELOR Oriunde este posibil, trebuie realizate planuri si seturi de instructiuni pentru diferite situatii operative, mai ales in cazurile in care se anticipeaza dificultati in desfasurarea comunicatiilor. REPREZENTAREA RETELELOR DE COMUNICATIE Este de preferat ca reprezentarea retelelor de comunicatie si a traseului informational sa fie realizate sub forma unor reprezentari grafice; o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte. REDUNDANTA Oriunde este posibil, trebuie avute in vedere mijloace alternative si de rezerva pentru realizarea comunicatiei. Fiecare compromis referitor la calitatea si soliditatea canalului de comunicatie trebuie identificat si evaluat. PLANUL Planurile referitoare la un anume tip de eveniment la nivelul comunitatii locale poate cuprinde un numar mare de detalii. Spre deosebire de acestea, planurile la nivel regional sau national nu au nevoie de atat de multe detalii. Toate planurile trebuie realizate cat mai clar si concis.

30

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAP. VIII CENTRUL DE COORDONARE A COMUNICATIILOR (CENCOM) Introducere Centrul de coordonare in comunicatii (CENCOM) reprezinta punctul central al comunicatiilor in situatii de urgenta; rolul sau principal este de a asigura tranzitul informatiilor cu acuratete si eficienta maxima. CENCOM are functie permanenta RESPONSABILITATEA CENCOM Responsabilitatea CENCOM incepe cu momentul preluarii mesajului spre procesare si se intinde pana la momentul la care acesta a ajuns la destinatar (confirmarea de receptie). ORGANIZAREA CENCOM Structura CENCOM trebuie realizata astfel incat acesta sa poata sa isi indeplineasca functiunile principale: -preluarea directa a mesajelor si stabilirea traseului acestora, astfel incat sa ajunga la destinatar; -receptia, transferul si/sau inmanarea mesajelor potrivit instructiunilor cuprinse in acestea; -arhivarea si trasabilitatea mesajelor (pastrarea mesajelor si a anumitor evidente privind traseul parcurs de acestea pe intervalul de responsabilitate al CENCOM), inclusiv evidenta rapoartelor si a instructiunilor emise de CENCOM. Pentru buna desfasurare a activitatilor CENCOM, vor fi realizate proceduri specifice. Acestea trebuie sa fie realizate intr-un limbaj clar si concis si sa fie insusite de catre toti cei care isi desfasoara activitatea in CENCOM. EVIDENTA MESAJELOR Activitatile auxiliare, de arhivare si trasabilitate nu trebuie sa fie complicate inutil si sa conduca astfel la intarzierea in transmiterea mesajului. Sistemul de evidenta trebuie realizat si pus in aplicare astfel incat sa permita stabilirea motivelor pentru care un anume mesaj nu a putut fi livrat destinatarului. In cazul anumitor metode de transmitere a informatiei, sistemul de transmisie insusi permite realizarea acestor evidente (log fax, log e-mail, log RTTY etc). Pentru mesajele care se transmit prin voce sau exclusiv prin operator (CW), este necesara stabilirea unor formulare simplificate pentru inregistrarea informatiilor de trasabilitate.

31

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Referinta

Data

Ora

Sursa

Subiect

Destinatie

Stare

Primit de:

Fig.19 Model de registru de evidenta a mesajelor PRINCIPIILE PROCESARII MESAJELOR Procesarea mesajelor de catre CENCOM trebuie sa respecte urmatoarele principii: -Viteza de procesare este un obiectiv; acuratetea mesajului este fundamentala; -Fiecare mesaj acceptat spre procesare de catre CENCOM trebuie livrat destinatarului; in cazul in care livrarea este imposibila, sursa mesajului trebuie informata; -Orice modificare adusa mesajului original trebuie efectuata doar cu consimtamantul prealabil al sursei. CRITERIILE DE AMENAJARE CENCOM se realizeaza in functie de necesitatile operative ale organizatiei sau ale organizatiilor in vederea indeplinirii activitatilor operative prognozate. Astfel, el poate fi desfasurat pe o scara mare sau poate fi compact. De asemeni, poate avea caracter permanent, semipermanent sau temporar. Cu toate ca facilitatile de amenajare pot fi diferite, de la caz la caz, principiile de organizare si functionare trebuie sa se pastreze. PERSONALUL CENCOM Responsabilitatile personalului si procedurile pe care acesta trebuie sa le respecte vor aceleasi, indiferent de anvergura pe care o are CENCOM. Se asigura astfel integrarea rapida a personalului in orice configuratie a CENCOM. COORDONATORUL CENCOM CENCOM trebuie coordonat de o persoana care sa cunoasca toate procedurile interne, modul de functionare, sa aiba cunostinte de operare si sa detina autorizatiile necesare.

32

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

MASURI DE REDUCERE A STRESS-ULUI Facilitati CENCOM trebuie amenajat astfel incat sa permita perioade de recuperare si de odihna pentru personalul care sustine acivitatea. Sarcinile alocate personalului care deserveste CENCOM trebuie variate pentru a preveni monotonia in activitate. Personalul expus unor mesaje sau activitati cu potential psihic traumatizant va beneficia de asistenta de specialitate. Mijloace de comunicatie nelistate Este recomandat ca echipamentele telefonice instalate in CENCOM sa nu fie listate (numerele sa nu fie publice) pentru a evita congestionarea acestora prin apeluri din reteaua publica. In masura posibilitatilor, circuitele telefonice terestre destinate tranzitului de informatii ale CENCOM trebuie sa fie separate de cele destinate comunicarii curente. Reteaua de telefonie mobila poate fi utilizata in situatiile in care exista acoperire, de asemeni cu numere nelistate si doar ca rezerva. Reducerea zgomotului Pentru reducerea stress-ului personalului, se recomanda ca echipamentele care sunt susceptibile de a genera zgomot sa fie instalate in spatii cu izolare fonica sau CENCOM sa fie astfel proiectat incat sa permita izolarea fonica a zonei in care isi desfasoara activitatea personalul care il deserveste. Controlul accesului Accesul la CENCOM trebuie permis doar personalului cu atributii in functionarea acestuia. Permisiunea de acces se acorda doar de catre Coordonatorul CENCOM. STABILIREA AMPLASAMENTULUI Alegerea locatiei unde va fi instalat CENCOM (indiferent ca este un amplasament permanent sau temporar) trebuie realizata cu o consultare prealabila a Coordonatorului CENCOM si a specialistilor in telecomunicatii; in caz contrar, este posibil ca CENCOM sa fie lipsit de posibilitatea de a stabili canale de comunicatie potrivit scopului sau. FORMALIZAREA MESAJELOR Mesajele de care depinde viata sau integritatea unor persoane trebuie sa se prezinte obligatoriu in forma scrisa (de mana, tiparit sau in format electronic). Mesajele trebuie scrise pe un formulat care sa contina cel putin urmatoarele informatii: -Mesajul propriu-zis; -Sursa mesajului si destinatarul; -Data/ora primirii sau a livrarii mesajului; -Persoana care a primit/livrat si persoana careia I s-a predat mesajul.

33

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Mesajele formalizate permit transmiterea clara si verificarea existentei elementelor necesare, minimizand riscul de congestie al canalului de comunicatie. Nota: Chiar daca activitatea de procesare a mesajelor se realizeaza cu mijloace automatizate (fax, telex, radiotelex, e-mail, PC etc), personalul trebuie sa fie pregatit sa poata procesa mesajele si manual pentru situatiile in care echipamentele automatizate nu functioneaza.

34

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAP. IX ORGANIZAREA RADIOCOMUNICATIILOR IN TEREN Introducere Comunicatiile in teren sunt acele comunicatii care sprijina actiunile de interventie in situatiile de urgenta, indiferent de natura acestor situatii; incendii, cutremure, accidente chimice, nucleare, inundatii etc. Prin specificul lor, aceste comunicatii se desfasoara prin intermediul statiilor radio, plecand de la prezumtia ca orice alt mijloc de comunicatie la distanta este consumator de resurse si timp sau nu este disponibil. IMPORTANTA PLANULUI DE RADIOCOMUNICATII Toate actiunile de interventie necesita transmiterea de informatii pentru comanda, control operativ si coordonare. De multe ori operatiunile sunt declansate fara sa existe un plan pentru desfasurarea radiocomunicatiilor. Este de la sine inteles ca desfasurarea echipelor si a logisticii in teren are prioritate maxima; de abia atunci cand se realizeaza absenta canalelor coerente de comanda, control si coordonare sunt chemati specialistii in radiocomunicatii. De cele mai multe ori insa, interventia lor este tardiva. Experienta acumulata in interventiile in situatii de urgenta a demonstrat ca activarea unor planuri de comunicatie in acelasi timp cu mobilizarea echipelor de interventie conduce la o actiune mai eficienta si mai rapida; declansarea operatiunilor de interventie fara asigurarea comunicatiilor genereaza intarzieri majore. Succesul unei operatiuni de interventie in situatii de urgenta este determinat si de recunoasterea, instalarea echipamentelor, exploatarea, dezinstalarea si activitatile post-operationale ale Centrului de Radiocomunicatie (CR) ca parte componenta a Centrului de Operatiuni in Teren. ACTIUNI ORGANIZATORICE Recunoasterea prealabila Centrul de Operatiuni in Teren (COT) Centrul de Operatiuni in Teren este o replica la scara mai mica a CENCOM si are acelasi rol, dar la nivelul echipelor de interventie. Indiferent de amploarea operatiunilor, se impune o recunoastere prealabila a zonei pentru stabilirea locatiei adecvate pentru COT. In unele cazuri, timpul alocat recunoasterii este foarte scurt, de ordinul minutelor datorita caracterului urgent al interventiei. In alte cazuri, recunoasterea poate dura mai mult, ore sau chiar zile. In orice caz, importanta recunoasterii prealabile nu trebuie minimizata intrucat presupune identificarea accesului la retelele de energie electrica, telefonice, in stabilirea locatiei pentru antene precum si in stabilirea tipului de

35

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

echipamente de radiocomunicatie ce vor fi folosite si a zonelor de serviciu ale acestora (acoperire radio). Echipa de recunoastere trebuie sa includa si un specialist in radiocomunicatii (de regula, Managerul de radiocomunicatii) astfel incat conducerea operativa sa beneficieze de sfatul unui specialist in alegerea locatiei COT. Echipamentele de radiocomunicatie nu trebuie sa fie amplasate distinct de COT; in cazul in care locatia aleasa pentru COT nu prezinta conditiile necesare pentru o functionare optima a echipamentelor de radiocomunicatie, Managerul de radiocomunicatii trebuie sa optimizeze acest amplasament. Pe de alta parte, conducerea operativa trebuie sa dispuna alocarea resurselor necesare Managerului de radiocomunicatii pentru punerea in functiune a Centrului de Radiocomunicatie (CR) si exploatarea acestuia si a retelei la nivelul prognozat. Nota: Timpul petrecut in recunoastere nu este niciodata timp pierdut! Alegerea locatiei Criteriile avute in vedere pentru alegerea locatiei echipamentelor de radiocomunicatie sunt urmatoarele: a. -accesul la locatie; b. -securitatea/paza locatiei; c. -alimentarea cu energie electrica; d. -apropierea de zona de operatiuni; e. -facilitati pentru instalarea antenelor; f. -existenta surselor de interferente radio; g. -compatibilitatea cu cerintele COT.

de

instalare

Instalarea echipamentelor Dupa alegerea locatiei de instalare, trebuie: a. -verificata existenta la locul instalarii a logisticii necesare; b. -stabilirea si mentinerea legaturii radio cu CENCOM; c. -stabilirea si mentinerea legaturii radio in zona de operatiuni; d. -diminuarea zgomotului acustic, radio si a interferentelor de la generatoare sau de la alte surse; e. -realizarea si publicarea turelor de operatori in CR; f. -realizarea si distribuirea indicativelor si a atributiilor per operator; g. -realizarea si afisarea status-ului operational in COT si in CR; h. stabilirea si organizarea unei zone de incarcare a acumulatorilor si de depanare a echipamentelor (mici defectiuni); i. -limitarea accesului in CR. Exploatarea In timpul exploatarii, se vor urmari intotdeauna: a. -mentinerea si imbunatatirea tuturor responsabilitate; b. -mentinerea in exploatare a echipamentelor; c. -realizarea hartilor de acoperire radio;

canalelor

radio

in

36

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

d. -identificarea si etichetarea echipamentelor defecte si urmarirea returului pentru depanare; e. -stabilirea si mentinerea cooperarii cu personalul COT, in acest sens se va avea in vedere o persoana de legatura; f. -stabilirea, in masura posibilitatilor, a unor responsabili cu radiocomunicatiile zonale (Manager zonal MZ); g. -instalarea si testarea periodica a unor canale alternative de radiocomunicatie ce pot fi necesare in situatia in care canalele principale fie cedeaza fie sunt congestionate; h. -realizarea unui plan minimal pentru relocarea CR in situatia in care COT trebuie sa se mute ca urmare a necesitatilor operative; i. -stabilirea si urmarirea procedurilor de imprumut a echipamentelor de la CR sau de catre CR; j. -stabilirea, adoptarea masurilor de evitare si urmarirea respectarii instructiunilor de evitare a riscului in activitate; k. -informarea periodica a personalului din CR cu privire la evolutia situatiei operative. Dezinstalarea Pentru ca radiocomunicatiile sa fie disponibile pe intreaga durata a actiunilor operative, dezinstalarea CR trebuie sa fie ultima actiune a COT. La dezinstalare, echipa CR trebuie sa urmareasca: a. -recuperarea echipamentelor imprumutate catre personalul din zona de operatiuni; b. -restituirea echipamentelor imprumutate de la alte organizatii cu atributii in zona de operatiuni; c. -demontarea tuturor echipamentelor instalate pentru exploatarea CR si asigurarea radiocomunicatiilor (piloni, antene etc) si inventarierea lor; d. -identificarea si etichetarea echipamentelor defecte in vederea repararii acestora. Activitatile post-operationale Imediat dupa incetarea operatiunilor, echipa care a asigurat radiocomunicatiile trebuie sa: a. -repare si sa efectueze lucrarile de mentenanta la echipamente; b. -realizeze o evaluare a actiunilor desfasurate si a modului in elementele neprevazute au fost solutionate; c. -completeze planurile, procedurile sau instructiunile incidente cu elementele nou aparute si solutiile adoptate in urma evaluarii; d. -procure echipamente necesare si care nu au fost disponibile; e. -planifice exercitii pentru remedierea deficientelor operationale. TEHNICI DE RADIOCOMUNICATIE IN TEREN Asigurarea radiocomunicatiilor in teren este o activitate ce trebuie planificata intotdeauna, in functie de conditiile concrete din zona de interventie. Desi spectrul de radiofrecventa alocat radiocomunicatiilor este destul de generos, majoritatea persoanelor care asigura configurarea

37

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

radiocomunicatiilor isi limiteaza optiunile; acest fapt se datoreaza lipsei de informatie. O axioma a radiocomunicatiilor afirma ca legaturile prin repetor au importanta cea mai mare. Generalizarea asertiunii poate duce la un esec major in comunicatiile din zona de interventie datorita posibilitatii interventiei neprevazutului (defectarea repetorului, caderea de tensiune, deteriorarea sistemului de antene etc) sau lipsei de acoperire radio a repetorului in zona respectiva. Din acest motiv, Managerul de radiocomunicatii trebuie sa aiba in vedere toate aspectele de fapt relative la situatia de urgenta, la momentul si in situatia data si sa cunoasca particularitatile tuturor echipamentelor aflate la dispozitie, penru a configura o retea de comunicatie functionala si sigura. Deseori, radiocomunicatiile simplex au un grad mai mare de adecvare decat cele prin repetor. Fig.20 reprezinta doua statii portabile, in teren, ce comunica in mod SIMPLEX. Dezavantajul major deriva din caracteristica de propagare in limita orizontului radioelectric (aproximativ aceeasi cu orizontul vizibil). Comunicatia SIMPLEX este adecvata pentru radiocomunicatii in teren plat; in zonele cu denivelari, distanta acoperita poate sa scada.

Fig.20 Comunicatia SIMPLEX, pe un singur canal

Fig.21 arata posibilitatea de a obtine un avantaj prin folosirea unei statii de baza sau a unui repetor instalat pe o inaltime.

38

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.21 Comunicatia SEMIDUPLEX, prin repetor sau statie de baza In fig.22 observam cum, din cauza reliefului, comunicatia cu repetorul ( sau statia de baza) situat la inaltime este compromisa.

Fig.22 Statii SEMIDUPLEX in afara ariei de serviciu a repetorului Totusi (Fig.23) cele doua statii pot sa comunice intre ele in canal SIMPLEX.

39

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Fig.23 Statiile comunica SIMPLEX, desi sunt in afara zonei de serviciu a repetorului In practica pot fi intalnite situatii in care, unele echipe pot comunica intre ele SIMPLEX, altele prin repetor (SEMIDUPLEX). Se poate observa ca nu exista un canal comun de comunicatie.

Fig.24 Retea mixta statii simplex si semiduplex prin repetor O statie mobila amplasata strategic intr-un punct degajat si cu vizibilitate radio crescuta poate fi utilizata pentru retransmiterea mesajelor echipelor care nu se afla in aria de acoperire a repetorului. Este recomandabil ca statia

40

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

mobila sa provizioneze un orar de comunicatie pe frecventa de repetor si pe cea SIMPLEX pentru a evita ratarea unor mesaje.

Fig.25 Retea mixta - utilizarea unei statii mobile pentru retransmiterea mesajelor din zone fara acces la repetor O configurare si mai avantajoasa este cea prezentata in fig.26. Toate statiile din teren comunica in canal SIMPLEX, statia mobila indeplineste rolul de coordonator de retea. Comunicatia cu CENCOM sau COT se realizeaza prin repetor, pe baza unui orar de contact.

Fig.26 Retea mixta Statia mobila coordoneaza comunicatiile din teren

41

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

In fig.27, observam cum doua statii radio pot fi folosite pentru monitorizarea atat a frecentei simplex folosite de una din retele cat si a frecventei de repetor folosite de cealalta retea. Desi in imagine sunt prezentate statii portabile, pot fi folosite si statii mobile, transportabile sau de baza ori o combinatie intre acestea.

Fig.27 Retea mixta Monitorizare independenta O alta varianta, derivata intrucatva din cele de mai sus, este cea prezentata in fig.28, unde statia mobila coordoneaza comunicatiile simplex din teren si transmite informatia catre CENCOM sau COT prin unde scurte (HF) NVIS sau in unda directa.

Fig.28 Retea mixta Statia mobila coordoneaza retelele din teren si retrasnmite catre COT sau CENCOM

42

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

In cazul in care mai multe organizatii au desfasurat echipe in teren (Fig.29), acestea pot fi coordonate tot dintr-o pozitie elevata din care se asigura, cu o statie separata, comunicatia cu CENCOM. In aceasta situatie, se recomanda ca activitatea de coordonare sa se realizeze din insusi COT.

Fig.29 Retea mixta Coordonarea radiocomunicatiilor Prin COT MANAGEMENTUL ENERGIEI ELECTRICE IN TEREN Introducere Eficacitatea structurii de comanda si control in timpul unei operatiuni in situatii de urgenta depinde foarte mult de modul in care se realizeaza gestionarea resurselor de radiocomunicatii, in special bateriile si acumulatorii necesari statiilor din teren. Chiar daca planificarea radiocomunicatiilor si calitatea legaturilor este perfecta, intreaga operatiune poate suferi daca problema alimentarii cu energie electrica este neglijata. In logistica COT trebuie sa existe cablu de legatura la reteaua cu energie electrica in lungimea necesara pentru instalarea convenabila in teren. Totusi, trebuie retinut ca regula, faptul ca, pentru o suprafta data a sectiunii conductorului, pe masura ce lungimea cablului de transport al energiei electrice creste, cresc si pierderile pe acesta, deci puterea transportata scade. Managementul bateriilor Bateriile necesare statiilor radio, inclusiv acumulatorii, au o mare importanta in operatiunile din teren. Inaintea declansarii operatiunilor, este necesara numirea unei persoane calificate/instruite care sa aiba in responsabilitate activitatea de intretinere, incarcare si inlocuire a bateriilor si acumulatorilor.

43

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Aceasta activitatea trebuie desfasurata centralizat dar intr-o locatie usor accesibila echipelor din zona de interventie. Nu este recomandata amplasarea centrului de management al bateriilor in COT! Inlocuirea bateriilor trebuie realizata la sfarsitul zilei sau la sfarsitul turei; cu aceasta ocazie, Managerul de radiocomunicatii are ocazia de a redistrubui statiile radio catre alti operatori sau in alte zone operative, in functie de necesitati. Acumulatorii vor fi pusi la incarcat imediat ce se primesc. Este necesara realizarea de stocuri de baterii si acumulatori pentru acoperirea necesarului operativ. Acumulatorii pe baza de Pb, Cd si Ni necesita intretinere periodica pentru mentinerea capacitatii nominale si prelungirea duratei de exploatare. Aceste proceduri sunt consumatoare de timp si, de aceea, trebuie realizata din timp; conditionarea5 initiala se va realiza imediat dupa achizitionarea acumulatorilor. Inainte de intrarea in serviciu se recomanda efectuarea unui ciclu de reconditionare. Parametrii de conditionare si reconditionare sunt, de obicei, furnizati de producatorul acumulatorilor. Este necesar echipament specializat pentru aceste operatiuni. Generatoarele electrice Sunt mijloace de obtinere a energiei electrice prin utilizarea unor motoare cu combustie interna, OTTO sau Diesel, cu putere cuprinsa intre 1 kW si 5 kW. Aceste generatoare furnizeaza curent alternativ de tensiune 220V iar unele modele furnizeaza si 12V, curent continuu, cu intensitate cuprinsa intre 4 si 25 A. Se recomanda ca la COT sa existe un astfel de generator cu puterea de 1,52 kW. Surse alternative Instalatia electrica a masinii poate consitui o sursa convenabila de alimentare cu energie electrica a statiilor radio; cu toate acestea, daca utilizarea acestei surse se desfasoara pe o durata mare de timp, este posibila descarcarea acumulatorului masinii cu toate consecintele care decurg din aceasta situatie. Consumul de combustibil al motorului de masina este mult mai mare decat al unui generator. O posibila sursa de energie electrica o constituie panourile fotovoltaice. Totusi, costul lor este mare si furnizeaza energie doar in conditii de iluminare solara. De asemeni, dimensiunile acestor panouri sunt mari. Pot fi luate insa in considerare pentru alimentarea unor statii repetor, de puteri mici (1-3W), pe amplasamente izolat, la inaltime.
5

Conditionarea (si reconditionarea) reprezinta activitatea de maximizare a capacitatii acumulatorilor prin executarea catorva cicluri de incarcare-descarcare.

44

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAP. X DIVERSE PROBLEME INTALNITE IN RADIOCOMUNICATIILE DE URGENTA EVALUAREA RADIOCOMUNICATIILOR Introducere Pentru a stabili locatia statiilor repetor si de baza, este necesara realizarea unei evaluari a calitatii radiocomunicatiilor pentru stabilirea ariei de acoperire. Desi aceasta activitate este consumatoare de timp si resurse, ea este o premisa pentru desfasurarea in conditii de siguranta maxima a activitatilor in zona de operatiuni. Metoda de evaluare Un numar relativ mic de operatori este dotat cu statii radio portabile si cu o harta a zonei in care vor fi trimisi (un operator in fiecare zona). In anumite locuri, predeterminate, operatorul din teren cheama statia de baza si primeste un control de receptie. Pe harta este plasat un punct de culoare verde pentru semnal inteligibil si rosu pentru semnal neinteligibil. Harta acoperirii radio Procedura se repeta pana cand zona stabilita este evaluata; la intoarcerea operatorilor din teren, informatiile de pe harta fiecaruia se transfera pe harta principala. Astfel, se realizeaza o harta pe care sunt indicate zonele in care comunicatia este posibila si zonele de umbra radio. Acolo unde este posibil, comunitatea locala a radioamatorilor trebuie incurajata sa realizeze astfel de harti de acoperire pentru a reduce timpul necesar la interventie. Modificarea performantelor Echipamentele cu care se realizeaza evaluarea trebuie sa fie de acelasi tip si cu aceleasi performante cu cele care urmeaza sa fie folosite in teren. Orice modificare sau imbunatatire a echipamentelor efectiv folosite necesita refacerea evaluarii acoperirii radio a zonei! Daca exista resursele necesare, harta acoperirii radio se poate realiza pentru diferitele tipuri de echipamente folosite (mobile, portabile, transportabile) sau se pot figura si intensitatile de camp, prin marcarea cu mai multe culori intermediare. Prioritizarea evaluarilor Intrucat evaluarea acoperirii radio este consumatoare de timp, se recomanda sa fie evaluate primele zonele in care se vor desfasura cele mai multe actiuni, lasand zonele mai putin accesate ultimele. Avantaj Efortul prealabil de stabilire a zonelor cu si fara acoperire radio serveste realizarii unor comunicatii operative eficiente prin anticiparea unor probleme ce pot sa apara in radiocomunicatie. 45

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

INFORMAREA POPULATIEI Comunitatile afectate de dezastre au nevoie sa primeasca informatii pertinente referitoare la situatia in care se afla. In absenta acestor informatii se nasc zvonurile ce pot genera dificultati in actiunile de salvare. In situatia in care situatia de urgenta afecteaza zone extinse si, pe cale de consecinta, comunitati intregi, accesul mass-media devine extrem de dificil, uneori chiar imposibil sau, atunci cand este posibil, informatia transmisa de acestea nu este relevanta pentru comunitatea in cauza. In acest context, se recomanda stabilirea unui canal de informare a massmedia, prin intermediul unei persoane de legatura, care sa asigure diseminarea informatiei catre media si, prin intermediul acesteia, catre populatia afectata.

46

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Pagina alba

47

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

APENDIX 1: BENZI DE FRECVENE RADIO exceptate de la liceniere n serviciile de amator i amator prin satelit Art. 1 Condiiile tehnice pentru utilizarea staiilor de radiocomunicaii n serviciul de amator (RO-AMATOR) sunt conforme cu Recomandarea CEPT 62 01 pentru banda 135,700 137,800 kHz i cu standardul european EN 301 783 pentru toate situaiile. Art. 2 Prezenta anex se va modifica n funcie de necesitile impuse de utilizarea mai eficient a spectrului radio prin dezvoltarea i introducerea unor noi tehnologii proprii domeniului, precum i de respectarea prevederilor acordurilor internaionale la care Romnia este parte. Art. 3 Tabelul cuprins n prezenta anex, ntocmit cu respectarea Ordinului ministrului comunicaiilor i societii informaionale nr. 789/2009 pentru aprobarea Tabelului naional de atribuire a benzilor de frecvene radio, va fi actualizat ori de cte ori se va modifica statutul benzilor de frecvene atribuite serviciului de amator. (Articol modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). Art. 4 Utilizarea benzilor de frecvene radio n serviciile amator i amator prin satelit prevzute n prezenta anex este permis doar n condiiile autorizrii n conformitate cu prevederile prezentului regulament i cu reglementrile n vigoare, orice utilizare neconform fiind sancionat potrivit art. 55 alin. (1) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaiilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 591/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. (Articol modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010).

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

BANDA DE FRECVENE

STATUTUL BENZII

SERVICII DE AMATOR

135.700 137.800 kHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 1810.000 1830.000 kHz SERVICIUL DE AMATOR 1830.000 1850.000 kHz AMATOR STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE

1850.000 2000.000 kHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 3500.000 3800.000 kHz SERVICIUL DE AMATOR STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE

7000.000 7200.000 kHz* STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT.

10100.000 10150.000 kHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 14000.000 14250.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 14250.000 14350.000 kHz AMATOR STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE SERVICIUL DE SERVICIUL DE SERVICIUL DE SERVICIUL DE SERVICIUL DE

18068.000 18168.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 21000.000 21450.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 24890.000 24990.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 28000.000 29700.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT

50.0000 52.0000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR b

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

70.0000 - 70.3000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. Este necesar coordonarea prealabil cu Ministerul Apararii Nationale. Puterea maxima utilizabila-20W 144.0000 146.0000 MHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 430.0000 433.0500 MHz SERVICIUL DE AMATOR 433.0500 434.7900 MHz SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE

STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII

434.7900 438.0000 MHz STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT (doar n banda 435438 MHz). 438.0000 440.0000 MHz SERVICIUL DE AMATOR STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII

1240.000 1260.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 1260.000 1270.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 1270.000 1300.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 2400.000 2450.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 3400.000 3410.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR (doar n banda 34003410 MHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun n Europa ECA)

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

5660.000 5670.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR (doar n banda 56605670 MHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun n Europa ECA) 5725.000 5830.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 10.000 10.150 GHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 10.150 10.300 GHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR 10.360 10.370 GHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR (doar n banda 10.36010.370 GHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun n Europa ECA) 10.450 10.460 GHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT (doar n banda 10.45010.460 GHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun n Europa ECA) 24.000 24.050 GHz STATUT PRIMAR N PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 47.000 47.200 GHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT SERVICIUL DE AMATOR

134.000 136.000 GHz STATUT PRIMAR; Nu va cauza perturbaii serviciului de Radioastronomie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 241.000 248.000 GHz STATUT SECUNDAR; Staiile de radioamator din aceast band nu vor cauza perturbaii staiilor din celelalte servicii de radiocomunicaii i nici nu beneficiaz de protecie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 248.000 250.000 GHz STATUT PRIMAR; Nu va cauza perturbaii serviciului de Radioastronomie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT d

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

APENDIX 2 Regulamentul de radiocomunicaii pentru serviciul de amator din Romnia Versiunea consolidata www.radioamator.eu - aprilie 2010 http://www.radioamator.eu/index.php?topic=22.0 CAPITOLUL I DISPOZIII GENERALE Art. 1 Prezentul Regulament stabilete normele tehnice, administrative i de exploatare obligatorii privind construirea, instalarea, experimentarea i folosirea staiilor de amator, autorizarea radioamatorilor i regulile dup care acetia i desfoar activitatea din punct de vedere al radiocomunicaiilor. Art. 2 (1) Abrevierile din cuprinsul prezentului Regulament au urmtoarele semnificaii: a) UIT Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor; b) CEPT Conferina European pentru Pot i Telecomunicaii; c) IARU Uniunea Internaional a Radioamatorilor; d) ANCOM Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii e) TNABF Tabelul naional de atribuire a benzilor de frecvene; f) HAREC Certificatul de Examinare Armonizat pentru Serviciul de Amator. (2) n nelesul prezentului Regulament urmtorii termeni se definesc astfel: a) autorizaie de radioamator actul administrativ prin care ANCOM atribuie un indicativ de identificare i acord unei persoane dreptul de a utiliza una sau mai multe frecvene radio/benzi de frecvene radio n cadrul serviciului de amator, n condiiile prezentului Regulament; b) certificat de radioamator actul administrativ prin care ANCOM atest c titularul deine cunotinele i aptitudinile necesare unui radioamator; c) autorizaie staie repetoare/baliz actul administrativ prin care ANCOM acord unei persoane dreptul de a utiliza o staie repetoare sau baliz n serviciul de amator, cu respectarea anumitor parametri tehnici; d) serviciul de amator serviciul de radiocomunicaii avnd ca scop autoinstruirea, intercomunicaiile i investigaiile tehnice efectuate de radioamatori, n condiiile legii, interesate de tehnica radiocomunicaiilor, numai n scop personal i fr nici un interes pecuniar; e) serviciul de amator prin satelit serviciul de radiocomunicaii folosind staii spaiale pe satelii n acelai scop ca i al serviciului de amator; f) puterea la vrf de modulaie (a unui emitor radio) puterea medie furnizat liniei de alimentare a antenei de ctre un emitor n timpul unui ciclu de radiofrecven, corespunztoare amplitudinii maxime a anvelopei de modulaie n condiii normale de lucru; g) puterea medie (a unui emitor radio) puterea medie furnizat liniei de alimentare a antenei de ctre emitor n timpul unui interval de timp suficient de lung n comparaie cu componenta de frecven de modulaie cea mai joas, luat n condiii normale de lucru; e

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

h) puterea la purttoare (a unui emitor radio) puterea medie furnizat liniei de transmisie a antenei de ctre un emitor radio n timpul unui ciclu de radiofrecven luat n condiii de nemodulare; i) tolerana de frecven diferena maxim admisibil ntre frecvena alocat sau frecvena pe care se dorete a se emite i frecvena situat n mijlocul benzii ocupate n realitate de ctre emisia respectiv; j) lrgimea de band ocupat lrgimea benzii de frecvene ocupate de o emisie, n care se concentreaz 99% din puterea medie total radiat, sub frecvena limit inferioar i peste frecvena limit superioar fiind radiate puteri medii egale, fiecare, cu 0,5% din puterea medie radiat; k) lrgimea de band necesar valoarea minim a lrgimii de band, n cazul unei clase de emisie date, pentru asigurarea transmiterii informaiei cu viteza i calitatea dorite; l) banda de frecven asignat banda de frecven n cadrul creia emite staia titularului autorizat; lrgimea benzii este egal cu limea de band necesar plus de dou ori valoarea absolut a toleranei de frecven; n cazul staiilor spaiale, banda de frecven asignat este stabilit inndu-se cont de implicaiile efectului Doppler. m) radiaie n afara benzii emisiile pe o frecven sau pe frecvenele situate n imediata apropiere i n afara limii de band necesar care rezult din procesul de modulaie, dar excluznd emisiile neeseniale; n) radiaie neesenial emisia pe o frecven sau pe frecvenele situate n afara limii de band necesar i al crui nivel poate fi redus fr s afecteze transmiterea informaiei corespunztoare; radiaiile neeseniale includ emisiile pe frecvenele armonice, emisii parazite, produsele de intermodulaie i produsele frecvenelor de mixare, dar exclud emisiile n afara benzii; o) radiaie nedorit cuprinde radiaiile neeseniale i radiaiile n afara benzii. CAPITOLUL II STAII DE RADIOAMATORI SECIUNEA 1 CATEGORII DE STAII Art. 3 (1) n funcie de natura activitii i de dotarea tehnic, staiile de radioamator se mpart n: a) staii de recepie; b) staii de emisierecepie. (2) Staiile de recepie activeaz exclusiv n domeniul recepiei i pot avea n dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevzute cu benzi de frecvene pentru radioamatori, antene, dispozitive de adaptare, fidere, precum i instalaii anexe, aparate de msur i de laborator, instrumente i materiale necesare acestei activiti. (3) Staiile de emisierecepie activeaz att n domeniul recepiei, ct i n f

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

cel al emisiei i pot avea n dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevzute cu benzi de frecvene pentru radioamatori, unul sau mai multe emitoare construite pentru a lucra n benzile de frecvene pentru radioamatori, transceivere, antene conectate direct sau prin intermediul unei linii de semnal la echipamente de emisie nu neaprat dispuse n acelai amplasament cu acestea, dispozitive de adaptare, fidere, precum i instalaii anexe, aparate de msur i de laborator, instrumente i materiale necesare acestei activiti. Art. 4 (1) n funcie de modul de folosire staiile de radioamator se mpart n: a) staii fixe; b) staii mobile; c) staii portabile. (2) Staiile fixe sunt instalate i funcioneaz n amplasamente fixe i bine determinate, menionate n autorizaie. (3) Staiile mobile sunt instalate pe mijloace mobile i pot fi folosite att n timpul deplasrii acestora, ct i n timpul staionrii lor. (4) Staiile portabile sunt concepute i construite astfel nct s fie transportate cu forele proprii ale utilizatorilor i s fie folosite cu uurin de ctre acetia. (alineat modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). Art. 5 (1) n funcie de titularul autorizaiei staiile de radioamator se mpart n: a) staii individuale; b) staii de radioclub. (2) Staiile individuale aparin persoanelor fizice; la aceste staii pot lucra att titularul autorizaiei, ct i unul sau mai muli radioamatori autorizai n clasa a III-a restrns; ocazional la o staie individual pot lucra i ali radioamatori n condiiile prevzute de prezentul Regulament. (3) Staiile de radioclub aparin unor persoane juridice din Romnia i funcioneaz sub conducerea unui responsabil, n condiiile prevzute de prezentul Regulament; staiile de radioclub pot fi operate de radioamatori autorizai de orice clas dar numai n benzile de frecvene pentru care acetia dein autorizaie individual. Art. 6 n funcie de puterile emitoarelor i de benzile de frecvene pe care le pot folosi, staiile de radioamator sunt de diferite categorii: a) staia de categoria I poate s lucreze n toate benzile de frecvene alocate n conformitate cu condiiile tehnice RO-AMATOR; staia poate fi operat de radioamatori titulari ai autorizaiei de clasa I; b) staia de categoria a II-a poate s lucreze n toate benzile de frecvene alocate n conformitate cu condiiile tehnice RO-AMATOR; staia poate fi operat de radioamatori titulari ai autorizaiilor de clasa I i a II-a; c) staia de categoria a III-a poate s lucreze n toate benzile de frecvene g

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

alocate n conformitate cu condiiile tehnice RO-AMATOR; staia poate fi operat de radioamatori titulari ai autorizaiilor de clasa I, a II-a i a III-a; d) staiile de radioclub sunt de o singur categorie i anume categoria I, iar operarea lor se face n conformitate cu prezentul Regulament. Art. 7 Utilizarea staiilor de radioamator de recepie este liber; pentru utilizarea staiilor de radioamator de emisie-recepie se vor respecta prevederile prezentului Regulament. SECIUNEA 2 NORME TEHNICE Art. 8 Radioamatorii sunt obligai s respecte limitele benzilor de frecvene autorizate n conformitate cu prezentul Regulament. Art. 9 Scala emitoarelor trebuie astfel conceput i etalonat nct s permit acordul pe frecvena dorit cu o precizie de minimum 0,05% . Art. 10 Cerinele tehnice privind staiile din serviciul de radioamator trebuie s fie n conformitate cu condiiile tehnice RO-AMATOR, prevzute n Anexa nr. 3. Art. 11 n cazul efecturii de reglaje la emitoarele staiilor de amatori este obligatorie utilizarea de antene artificiale neradiante. SECIUNEA 3 NORME DE EXPLOATARE Art. 12 (1) Staiile de radioamator de emisie-recepie din Romnia sunt identificate prin indicative de apel formate din literele YO, YP, YQ sau YR oricare dintre ele reprezentnd prefixul atribuit pe plan internaional Romniei, o cifr, indicnd zona n care funcioneaz staia i un grup de una, dou sau trei litere, caracteristice fiecrei staii, dup cum urmeaz: a) dou sau trei litere pentru staiile de emisie-recepie individuale (prima liter neputnd fi litera K); b) trei litere pentru staiile de emisie-recepie de radioclub (prima liter fiind K); c) una, dou, trei sau mai multe cifre i/sau litere pentru indicative speciale, balize i repetoare. (2) Zonele indicativelor de apel din Romnia precizate la alin. (1) sunt urmtoarele: a) Zona 2 : judeele Arad, Cara-Severin, Hunedoara i Timi; b) Zona 3 : municipiul Bucureti i judeul Ilfov; c) Zona 4 : judeele Brila, Constana, Galai, Tulcea i Vrancea; h

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

d) Zona 5 : judeele Alba, Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure, Satu Mare i Slaj; e) Zona 6 : judeele Braov, Covasna, Harghita, Mure i Sibiu; f) Zona 7 : judeele Arge, Dolj, Gorj, Mehedini, Olt i Vlcea; g) Zona 8 : judeele Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava i Vaslui; h) Zona 9 : judeele Buzu, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman. Art. 13 (1) Indicativele de apel ale radioamatorilor care lucreaz pe staii mobile/portabile sunt constituite din indicativele de apel atribuite, urmate de o bar de fracie i de urmtoarele litere: a) MM - pentru staiile mobile maritime sau fluviale; b) AM - pentru staiile mobile aeronautice; c) M - pentru staiile mobile terestre; d) P - pentru staiile portabile terestre. (2) La fiecare legtur radio mobil sau portabil se va transmite obligatoriu QTH locatorul sau localitatea; n cazul operrii staiilor mobile, se va meniona cea mai apropiat localitate de pe traseu. Art. 14 Indicativele de apel ale radioamatorilor se atribuie i se in n eviden de ctre Direciile Teritoriale ale ANCOM. Art. 15 Orice emisie pe o frecven radio trebuie s conin indicativul de apel al staiei care o efectueaz, iar n cazul transmisiilor cu o emisie mai lung, indicativul de apel se recomand a fi repetat la un interval de 10 minute. Art. 16 (1) Radioamatorul care lucreaz ocazional la o alt staie individual dect cea proprie, va transmite indicativul radioamatorului care deine staia de la care lucreaz i indicativul propriu; separarea ntre cele dou indicative se va face cu o bar de fracie. (2) n cazul participrii la concursuri, radioamatorul care deine staia va notifica cu 15 zile nainte, la Direcia Teritorial n raza creia i desfoar activitatea, durata concursului, indicativul su, precum i indicativele radioamatorilor care vor lucra pe staia sa; n aceast situaie, prin excepie de la prevederile alin. (1), radioamatorul care lucreaz nu va mai transmite indicativul propriu, ci doar indicativul radioamatorului care deine staia. (3) Radioamatorul care lucreaz de la o staie de radioclub va transmite obligatoriu indicativul staiei de radioclub i opional poate transmite i indicativul propriu. Art. 17 Indicativele de apel trebuie s fie transmise complet i corect, orice prescurtare, modificare sau completare n afara celor prevzute n prezentul Regulament fiind interzis. Art. 18 Sunt interzise urmtoarele: a) transmiterea mesajelor care provin de la sau sunt adresate unor teri care nu sunt radioamatori; fac excepie situaiile de urgen, situaiile i

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

umanitare i acele cazuri pentru care exist acorduri speciale ntre Administraii; b) transmiterea mesajelor care conin cuvinte sau expresii indecente sau insulttoare; c) perturbarea n mod voit i cu rea intenie a altor emisiuni; d) transmiterea emisiunilor cu caracter de radiodifuziune (inclusiv probe muzicale). Art. 19 Staiile de radioamatori pot transmite semnale de test pentru reglarea emitoarelor sau a receptoarelor, n urmtoarele condiii: a) nainte de a ncepe transmiterea semnalelor respective, trebuie s se asigure c nu vor perturba o legtur radio existent; b) semnalele folosite n acest scop trebuie astfel constituite nct s rezulte clar caracterul de semnale de test i trebuie s fie imediat urmate de indicativul staiei respective; c) durata semnalelor de test va fi ct mai mic posibil, iar la nevoie semnalele de test vor fi repetate dup o ntrerupere suficient de mare pentru a permite verificarea ndeplinirii condiiei de la punctul a); d) atunci cnd, cu toate precauiile luate, se ajunge la perturbarea unei legturi radio existente, transmiterea semnalelor de test va nceta la prima cerere fcut n acest sens de oricare dintre staiile care particip la legtura perturbat. Art. 20 Reglarea emitoarelor se face folosind o anten artificial neradiant (dummy load); constituie excepie reglajele care nu pot fi efectuate dect lucrnd pe o anten normal; n timpul reglajelor puterea va fi redus la strictul necesar. Art. 21 Cazurile de interferen sau alte genuri de perturbaii n care sunt implicate staii aparinnd unor radioamatori romni se vor rezolva prin nelegere amiabil ntre cei interesai. Art. 22 (1) Staiile de radioamator pot stabili legturi radio numai cu alte staii de radioamator. (2) Legturile cu staiile aparinnd altor servicii, precum i cu cele care nu i semnaleaz identitatea prin transmiterea indicativului de apel sunt interzise; fac excepie situaiile de urgen i acele cazuri pentru care exist acorduri speciale ntre Administraii. Art. 23 (1) Interceptarea intenionat a mesajelor transmise de staii aparinnd altor servicii dect cel de radioamator este interzis. (2) n cazul n care interceptarea are loc n mod accidental, radioamatorii sunt obligai s nu divulge existena i coninutul mesajelor recepionate, s nu le publice i s nu le foloseasc sub nici o form. (3) Fac excepie cazurile de calamiti naturale, de situaii care primejduiesc viei omeneti; n aceste cazuri, radioamatorii trebuie s-i aduc aportul lor la rezolvarea situaiei fcnd uz de toate posibilitile de care dispun.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Art. 24 (1) Traficul realizat de ctre radioamator se consemneaz n jurnalul de trafic, care poate fi inut sub form scris sau sub form electronic. (2) Jurnalul de trafic va cuprinde n principiu urmtoarele nsemnri: data, ora UTC, banda n care s-a efectuat legtura radio, clasa de emisie folosit i indicativul de apel al staiei corespondente. (3) Jurnalul de trafic se pstreaz cel puin ase luni de la data ultimei legturi nscrise n el. (4) n cazul lucrului mobil/portabil nu este obligatorie completarea jurnalului de trafic. Art. 25 (1) Orice staie de radioamator trebuie s fie prevzut cu urmtoarele documente: a) autorizaia de radioamator a titularului; b) Regulamentul de radiocomunicaii pentru serviciul de amator din Romnia; c) jurnalul de trafic al staiei. (2) Documentele enumerate mai sus se vor afla n permanen la staie i vor fi prezentate la cererea ANCOM. Art. 26 (1) Organizatorii aplicaiilor de radiogoniometrie de amator vor notifica Direciei Teritoriale a ANCOM n raza creia se va desfura concursul, cu minim 15 zile naintea datei de ncepere, utilizarea emitoarelor necesare pentru antrenament i concurs. (2) Emitoarele prevzute la alin. (1) vor fi dotate cu generatoare de coduri specifice fr a fi necesar folosirea unor indicative atribuite, iar de exploatarea acestora va rspunde organizatorul. (3) Notificare va conine datele de identificare ale organizatorilor, data de ncepere i data de finalizare, precum i zona de desfurare (QTH - locatorul i localitatea). (4) Se va proceda similar i n cazul organizrii unor alte concursuri unde se pot acorda indicative atipice. CAPITOLUL III EMITEREA CERTIFICATELOR DE RADIOAMATOR Art. 27 (1) Certificatele de radioamator sunt de 4 clase: clasa I, a II-a, a III-a, a III-a restrns. (2) Conform Recomandrii CEPT T/R 61-02, certificatele de clasa I i a II-a sunt echivalente certificatului CEPT HAREC. (3) Conform Raportului CEPT ERC 32/2005, certificatul de clasa a III-a este echivalent certificatului CEPT Novice. (4) Certificatul de clasa a III-a restrns nu este echivalent cu certificatele CEPT.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Art. 28 Certificatele se obin pe baza unui examen care const n probe scrise i n probe practice; n cazul certificatelor echivalente certificatului CEPT HAREC programa analitic pentru proba scris are coninutul cadru cuprins n Anexa nr. 5; pentru toate celelalte clase de certificate programa analitic are coninutul cadru cuprins n Anexa nr. 6; programele analitice sunt actualizate i disponibile pe pagina de Internet a ANCOM. Art. 29 (1) Examenele se organizeaz de ctre direciile teritoriale ale ANCOM, de regul, n localitile n care i au sediul direciile teritoriale, n lunile aprilie i octombrie. (2) n afara acestor sesiuni ordinare, direciile teritoriale ale ANCOM pot organiza sesiuni extraordinare de examinare i la alte date i n alte localiti. Art. 30 (1) Pentru a se nscrie la examinare, solicitantul trebuie s depun cu cel puin 15 zile naintea datei la care ncepe examenul, o cerere tip, disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, la care se vor anexa urmtoarele: a) copie dup cartea de identitate/certificatul de natere/paaportul, n cazul cetenilor strini, dup caz; b) o fotografie recent 3x4 cm, tip paaport; (2) La examinare solicitantul va prezenta n original actul de identitate prevzut la alin. (1) lit. a). (3) Direciile regionale ale ANCOM elibereaz candidailor declarai admis certificatele de radioamator n termen de 15 zile de la data publicrii rezultatelor. (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). Art. 31 (1) Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie s obin calificativul "satisfctor" la fiecare dintre probele i materiile pentru categoria respectiv. (2) Candidaii care au obinut calificativul nesatisfctor" la una sau mai multe probe sau materii pot solicita nscrierea pentru a repeta examenul la aceste probe sau materii n sesiunea imediat urmtoare. (alineat modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Reglementare n Comunicaii i Tehnologia Informaiei nr. 3173/2007). (3) Candidaii care nu se prezint la examen sau nu reuesc s obin i n aceast sesiune calificativul satisfctor" la materiile respective vor repeta examenul integral. (alineat modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Reglementare n Comunicaii i Tehnologia Informaiei nr. 3173/2007). l

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Art. 32 (1) Pentru obinerea certificatelor de radioamator clasele I i a IIa, probele de examen i baremele de evaluare sunt urmtoarele: a) electronic i radiotehnic: proba va cuprinde un set de 20 ntrebri, fiecare ntrebare avnd patru variante de rspuns dintre care numai unul este corect i complet (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 15 rspunsuri corecte; b) protecia muncii: proba va cuprinde un set de 10 ntrebri (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 7 rspunsuri corecte; c) reguli i proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 ntrebri (prob practic); pentru promovare sunt necesare minimum 6 rspunsuri corecte; d) reglementri interne i internaionale: proba va cuprinde un set de 25 ntrebri, fiecare ntrebare avnd patru variante de rspuns dintre care numai unul este corect i complet (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 20 rspunsuri corecte. (2) Pentru obinerea certificatului de radioamator clasa a III-a probele de examen i baremele de evaluare sunt urmtoarele: a) electronic i radiotehnic: proba va cuprinde un set de 16 ntrebri, fiecare ntrebare avnd patru variante de rspuns dintre care numai unul este corect i complet (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 12 rspunsuri corecte; b) protecia muncii: proba va cuprinde un set de 10 ntrebri (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 7 rspunsuri corecte; c) reguli i proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 ntrebri (prob practic); pentru promovare sunt necesare minimum 6 rspunsuri corecte; d) reglementri interne i internaionale: proba va cuprinde un set de 20 ntrebri, fiecare ntrebare avnd patru variante de rspuns dintre care numai unul este corect i complet (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 15 rspunsuri corecte. (3) Pentru obinerea certificatului de radioamator clasa a III-a restrns probele de examen i baremele de evaluare sunt urmtoarele: a) protecia muncii: proba va cuprinde un set de 10 ntrebri (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 7 rspunsuri corecte; b) reguli i proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 ntrebri (prob practic); pentru promovare sunt necesare minimum 6 rspunsuri corecte; c) reglementri interne i internaionale: proba va cuprinde un set de 20 ntrebri, fiecare ntrebare avnd patru variante de rspuns dintre care numai unul este corect i complet (prob scris); pentru promovare sunt necesare minimum 15 rspunsuri corecte. Art. 33 Comisiile de examinare sunt numite prin decizii ale directorilor direciilor teritoriale ale ANCOM.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

CAPITOLUL IV AUTORIZAREA STAIILOR DE RADIOAMATOR SECIUNEA 1 EMITEREA AUTORIZAIILOR INDIVIDUALE Art. 34 (1) Activitatea de radioamator prin utilizarea staiilor de emisierecepie este permis numai persoanelor care dein o autorizaie n acest sens eliberat de ANCOM. (2) Autorizaiile nu sunt transmisibie, iar durata de valabilitate a autorizaiei de radioamator este de 5 ani. (3) Autorizaia de radioamator individual se poate emite oricrei persoane ce deine un certificat de radioamator emis n Romnia, sau oricrei persoane rezidente n Romnia care are un certificat emis n strintate dar recunoscut CEPT, n baza unei solicitri adresate n scris Direciei Teritoriale a ANCOM n raza creia are domiciliul stabil, conform cererii tip disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, anexnd urmtoarele: a) copie dup cartea de identitate/certificatul de natere/paaportul, n cazul cetenilor strini, dup caz; b) copie dup certificatul de radioamator de categoria respectiv; c) o fotografie recent 3x4 cm, tip paaport; (4) Copiile documentelor menionate la lit. a) - b) vor fi legalizate sau nsoite de original pentru conformitate. (5) Direciile Teritoriale ale ANCOM vor elibera autorizaiile de radioamator n termen de cel mult 30 zile de la depunerea documentelor solicitate la alin. (3). (6) Autorizaia de radioamator individual d dreptul la operarea staiilor de radioamator corespunztoare clasei autorizaiei respective la domiciliu i n amplasamentele menionate n autorizaie utiliznd indicativul atribuit, indiferent de zona geografic; n cazul staiilor mobile/portabile se vor respecta prevederile prezentului Regulament. Art. 35 Autorizaia de radioamator nu d dreptul de a presta munc contra cost sau de a efectua operaiuni comerciale. Art. 36 (1) Autorizaiile de radioamator sunt de 4 clase: clasa I, clasa a IIa, clasa a III-a, clasa a III-a restrns. (2) Conform Recomandrii CEPT T/R 6101, autorizaiile de radioamator de clasa I i a II-a sunt echivalente autorizaiei CEPT; (3) Conform Recomandrii CEPT ECC 05(06), autorizaia de radioamator de clasa a III-a este echivalent autorizaiei CEPT Novice; (4) Clasa a III-a restrns nu este echivalent autorizaiilor CEPT. Art. 37 (1) Pentru autorizaia de radioamator clasa a III-a, solicitantul trebuie s obin certificatul de radioamator clasa a III-a. (2) Pentru autorizaia de radioamator clasa a II-a, solicitantul trebuie: n

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

a) s dein autorizaia de clasa a III-a; b) s dein certificatul de radioamator clasa a II-a. (3) Pentru autorizaia de radioamator clasa I, solicitantul trebuie: a) s dein autorizaia de clasa a II-a; b) s dein certificatul de radioamator clasa I. (4) Pentru autorizaia de radioamator clasa a III-a restrns solicitantul trebuie: a) s dein certificatul de radioamator a III-a restrns; b) s prezinte declaraia titularului staiei c este de acord ca persoana care solicit clasa a III-a restrns s lucreze de la staia sa. (5) Sufixele de indicativ atribuite prin intermediul autorizaiei de radioamator se vor pstra de-a lungul ntregii perioade de valabilitate a acesteia, inclusiv n situaia schimbrii domiciliului. SECIUNEA 2 EMITEREA AUTORIZAIILOR PENTRU RADIOCLUBURI Art. 38 (1) Autorizaiile pentru radiocluburi se elibereaz la cererea unei persoane juridice din Romnia care se angajeaz s asigure toate condiiile tehnice, organizatorice i administrative pentru ca activitatea staiei s se desfoare n strict conformitate cu prevederile prezentului Regulament; (2) Durata de valabilitate a autorizaiei pentru radioclub este de 5 ani. Art. 39 Conducerea, controlul i ndrumarea activitii staiei de radioclub se efectueaz n numele titularului de ctre un responsabil numit de acesta i menionat n autorizaia emis pentru staia de radioclub. Art. 40 Pentru eliberarea autorizaiei pentru radioclub se va nainta o cerere, disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, avnd anexate urmtoarele documente: a) copia certificatului de nregistrare, n cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant, ori copia certificatul de nscriere n Registrul asociaiilor i fundaiilor sau n Registrul federaiilor, dup caz, n situaia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). b) copii dup documente de autorizare anterior emise, dup caz; 11/55 c) declaraie-angajament, n original, din partea responsabilului staiei c este de acord s fie numit responsabil; responsabilul trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I; d) declaraie-angajament, n original, din partea ajutorului responsabilului de o

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

staie c este de acord s fie numit n calitate de ajutor al responsabilului staiei; ajutorul responsabilului trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). SECIUNEA 3 EMITEREA AUTORIZAIILOR PENTRU STAIILE REPETOARE I BALIZE RADIO Art. 41 (1) Autorizaiile pentru staiile repetoare/balize radio se elibereaz la cererea unei persoane juridice din Romnia, precum i a persoanelor fizice care se angajeaz s asigure toate condiiile tehnice, organizatorice i administrative pentru ca activitatea staiei s se desfoare n strict conformitate cu prevederile prezentului Regulament. (2) Durata de valabilitate pentru care se acord autorizaia pentru staiile repetoare/balize radio este de 5 ani. (3) Pentru obinerea autorizaiei se va depune la direcia teritorial a ANCOM n raza creia i au sediul, o cerere tip disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, nsoit de urmtoarele documente: a) copia certificatului de nregistrare, n cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant ori copia certificatul de nscriere n Registrul asociaiilor i fundaiilor sau n Registrul federaiilor, dup caz, n situaia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). b) copii dup documente de autorizare anterior emise, dup caz; c) declaraie-angajament, n original, din partea responsabilului staiei c este de acord s fie numit responsabil; responsabilul trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I; d) declaraie-angajament, n original, din partea ajutorului responsabilului de staie c este de acord s fie numit n calitate de ajutor al responsabilului staiei; ajutorul responsabilului trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). (4) Direciile Regionale ale ANCOM vor elibera autorizaiile pentru staiile repetoare i balize radio n termen de cel mult 30 zile de la depunerea documentelor solicitate la alin.(3); (3) Alineat abrogat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010. (5) Autorizaia va nsoi n permanen staia pentru care a fost eliberat.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECIUNEA 4 RECUNOATEREA AUTORIZAIILOR EMISE DE CTRE ALTE ADMINISTRAII Art. 42 Radioamatorii din rile ale cror administraii au adoptat Recomandarea CEPT T/R 6101 sau CEPT ECC 05(06) pot s lucreze pe teritoriul Romniei n baza autorizaiei emise n ara de origine n cazul n care este echivalent unei autorizaii CEPT. Art. 43 (1) Radioamatorii din rile cu ale cror administraii s-au semnat convenii de reciprocitate pot s lucreze pe teritoriul Romniei n baza autorizaiei emise n ara de origine. (2) n acest caz radioamatorii respectivi trebuie s notifice direciei teritoriale a ANCOM n raza creia va domicilia cea mai mare parte a perioadei n care intenioneaz s lucreze pe teritoriul Romniei. (3) Notificarea se va face n conformitate cu modelul disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, la care se va anexa copia autorizaiei de radioamator din ara de origine. Art. 44 (1) Radioamatorii din rile ale cror administraii au adoptat Recomandarea CEPT T/R 6101 sau CEPT ECC 05(06) dar a cror autorizaie emis n ara de origine nu este echivalent unei autorizaii CEPT, precum i radioamatorii din ri cu care nu s-a semnat nici o convenie de reciprocitate pot s lucreze pe teritoriul Romniei dup obinerea unei autorizaii de radioamator eliberate de ctre direcia teritorial a ANCOM n raza creia va domicilia cea mai mare parte a perioadei n care i va desfura activitatea, n conformitate cu prevederile prezentului Regulament. (2) Cererea de eliberare a autorizaiei prevzute la alin. (1), al crei model este disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, se va depune la direcia teritorial a ANCOM cu cel puin 30 de zile naintea datei de la care intenioneaz s nceap activitatea de radioamator n Romnia i va fi nsoit de copia autorizaiei de radioamator eliberat de organele competente din ara sa de origine. (3) Durata de valabilitate a autorizaiilor emise n conformitate cu prevederile alin. (1) i (2) va fi stabilit n conformitate cu perioada de reziden n Romnia, dar nu va depi 5 ani. Art. 45 Radioamatorii strini pot lucra cu staii mobile sau portabile, folosind urmtorul indicativ de apel: YO/indicativul propriu/M sau P, dup caz; acest lucru include cazul utilizrii unei staii alimentate de la reeaua de curent ntr-o locaie fix temporar.

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECIUNEA 5 ATRIBUIREA INDICATIVELOR DE DOU LITERE I A INDICATIVELOR SPECIALE Art. 46 (1) Atribuirea indicativelor de dou litere se face de ctre direcia teritorial a ANCOM n raza crei solicitantul are domiciliul stabil, n baza naintrii unei cereri tip disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, nsoit de urmtoarele documente: a) copie dup cartea de identitate solicitantului; b) autorizaia de radioamator n original; c) o fotografie recent 3x4 cm, tip paaport; (2) Autorizaia nu se va emite n cazul n care au fost constatate abateri de la prezentul Regulament pe o durat de 2 ani sau din imposibilitatea atribuirii unui astfel de indicativ. Art. 47 (1) Atribuirea de indicative speciale se face de ctre direciile teritoriale ale ANCOM n baza unei cereri tip disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, nsoit de urmtoarele documente: a) copie dup cartea de identitate solicitantului; b) copie dup autorizaia de radioamator; c) justificarea utilizrii indicativelor speciale solicitate, precum i perioada de utilizare. (2) Indicativele speciale pot fi atribuite o singur dat, pe o durat determinat, i numai pentru o perioad ce nu poate depi o durat continu de 365 de zile calendaristice. (Alineat modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). (21) Indicativele speciale atribuite pentru concursuri pot fi rezervate pentru o perioad de cel mult un an fa de perioada pentru care au fost acordate iniial. Rezervarea indicativului se realizeaz n urma unei solicitri exprese depuse de fiecare persoan interesat. (alineatul (21) a fost introdus prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). (3) Indicativele speciale nu se vor atribui n cazul n care au fost constatate abateri de la prezentul Regulament pe o durat de 2 ani sau din imposibilitatea atribuirii unor astfel de indicative datorit unor atribuiri sau rezervri anterioare. Art. 47<1>. Lista actualizat a indicativelor de dou litere i a indicativelor speciale se public pe pagina de internet a ANCOM. (Articolul 47<1> a fost introdus prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010).

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

SECIUNEA 6 PRELUNGIREA, MODIFICAREA I RETRAGEREA AUTORIZAIEI Art. 48 (1) Prelungirea valabilitii autorizaiei de radioamator individuale se efectueaz n baza unei cereri scrise, naintate cu cel puin 30 de zile calendaristice nainte de expirarea valabilitii lor dar nu mai devreme de 6 luni pn la aceast dat, nsoit de urmtoarele documente: a) copie simpl dup cartea de identitate/certificatul de natere/paaportul, n cazul cetenilor strini, dup caz; b) o fotografie recent 3x4 cm, tip paaport; (2) Indicativele radioamatorilor care nu au solicitat n termenul prevzut la alin. 1 prelungirea, nu vor fi atribuite pentru o perioad de 5 ani. (3) Prelungirea valabilitii autorizaiei pentru repetoare/balize radio se efectueaz n baza unei cereri scrise, naintate cu cel puin 30 de zile calendaristice nainte de expirarea valabilitii lor dar nu mai devreme de 6 luni pn la aceast dat, nsoit de urmtoarele documente: a) copia certificatului de nregistrare, n cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant, ori copia certificatului de nscriere n Registrul asociaiilor i fundaiilor sau n Registrul federaiilor, dup caz, n situaia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). b) copii dup documente de autorizare anterior emise, dup caz; c) declaraie-angajament, n original, din partea responsabilului staiei c este de acord s fie numit responsabil; responsabilul trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I; d) declaraie-angajament, n original, din partea ajutorului responsabilului de staie c este de acord s fie numit n calitate de ajutor al responsabilului staiei; ajutorul responsabilului trebuie s fie posesor al unei autorizaii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). Art. 49 Schimbarea oricrui amplasament fix sau adugarea unui nou amplasament pentru o staie de radioamator se poate efectua numai dup primirea autorizaiei de radioamator; pn la primirea autorizaiei de radioamator lucrul n regim de staie fix n noul amplasament este interzis. Art. 50 (1) Deteriorarea, distrugerea sau pierderea certificatului sau autorizaiei de radioamator va fi anunat n scris unitii emitente n termen de 15 zile de la constatare. (3) Unitatea emitent a autorizaiei de radioamator va elibera duplicatul documentului la solicitarea expres a titularului n termen de 15 zile. (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010).

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Art. 51 Pentru modificarea datelor nscrise n autorizaie titularul trebuie s depun la unitatea emitent o cerere de modificare nsoit de copii legalizate ale documentelor care atest necesitatea modificrii solicitate. Art. 52 (1) Autorizaia de radioamator poate fi retras de ctre ANCOM n urmtoarele situaii: a) la cererea titularului; b) titularul nu se supune somaiei emise de ctre ANCOM, ca urmare a abaterilor de la prezentul Regulament. (2) n cazul prevzut la alin. (1) lit. a) titularul va depune o cerere de renunare la care va ataa autorizaia n original. (3) n cazul prevzut la alin. (1) lit. b) se emite o decizie de retragere de ctre directorul direciei teritoriale a ANCOM n cauz; decizia de retragere va fi comunicat titularului. (4) Indicativele radioamatorilor cu autorizaii retrase nu vor fi atribuite pentru o perioad de 5 ani. CAPITOLUL V CONTROLUL STAIILOR DE RADIOAMATORI Art. 53 Abaterile de la prevederile prezentului Regulament se sancioneaz conform legislaiei privind regimul contraveniilor din domeniul operrii staiilor de radiocomunicaii, precum i a oricrui alt act normativ n vigoare. Art. 54 (1) ANCOM are dreptul de a controla la faa locului respectarea normelor tehnice i de exploatare prevzute n prezentul Regulament. (2) Radioamatorii sunt obligai s permit accesul la staii i s dea tot concursul personalului de control. Art. 55 ANCOM are dreptul s controleze prin recepie modul n care radioamatorii respect prevederile prezentului Regulament n ceea ce privete respectarea normelor de exploatare iar n cazul constatrii unor abateri dispune msurile necesare n conformitate cu prevederile actelor normative n vigoare. Art. 56 Titularii, respectiv responsabilii staiilor la care sunt autorizai ali radioamatori, au urmtoarele obligaii: a) s asigure funcionarea staiei n strict conformitate cu prevederile normelor tehnice n vigoare; b) s permit radioamatorului de clas a III-a restrns lucrul la staie numai n prezena sa i s intervin operativ pentru evitarea sau nlturarea oricror abateri de la prevederile Regulamentului. Art. 57 Autorizaiile de radioamator falsificate sau obinute n mod fraudulos se retrag, titularii lor pierznd definitiv dreptul de a mai activa ca radioamatori. t

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

Art. 58 (1) Msurile sancionatorii se aplic de ctre personalul de control din cadrul ANCOM i se comunic n scris celor n cauz. (2) mpotriva msurilor aplicate se poate face plngere n scris n termen de 15 zile de la data comunicrii sau nmnrii documentului emis de ctre personalul de control prevzut la alin. (1). Plngerea se va trimite de ndat judectoriei n a crei circumscripie a fost svrit contravenia. (text modificat prin Decizia preedintelui Autoritii Naionale pentru Administrare i Reglementare n Comunicaii nr. 226/2010). CAPITOLUL VI DISPOZIII FINALE I TRANZITORII Art. 59 n scopul echivalrii claselor de radioamatori din cuprinsul prezentului Regulament cu clasele de radioamatori utilizate pn la momentul intrrii n vigoare a prezentei decizii, se stabilesc urmtoarele: a) clasa I de autorizaie de radioamator se echivaleaz cu clasa I a prezentului Regulament; b) clasa a II-a de autorizaie de radioamator se echivaleaz cu clasa a II-a a prezentului Regulament; c) clasele a III-a i a IV-a de autorizaie de radioamator se echivaleaz cu clasa a III-a a prezentului Regulament; d) clasele restrns US i restrns UUS de autorizaie de radioamator se echivaleaz cu clasa a III-a restrns a prezentului Regulament; e) clasa I de certificat de radioamator se echivaleaz cu clasa I a prezentului Regulament; f) clasa avansat de certificat de radioamator se echivaleaz cu clasa a II-a a prezentului Regulament; g) clasele nceptor i UUS de certificat de radioamator se echivaleaz cu clasa a III-a a prezentului Regulament; h) clasele restrns US i restrns UUS de certificat de radioamator se echivaleaz cu clasa a III-a restrns a prezentului Regulament. Art. 60 (1) Datele de identificare ale radioamatorilor (nume i prenume, indicativ, clasa de autorizare, localitate, jude) vor fi publicate pe pagina de Internet a ANCOM, n cadrul callbook-ului serviciului de radioamator. (2) n funcie de dorina liber exprimat a radioamatorilor, comunicat direciei teritoriale a ANCOM emitente a autorizaiilor n cauz, se va include n cadrul callbook-ului serviciului de radioamator i celelalte detalii ce compun adresa de domiciliu complet. Art. 61 Autorizaiile de radioamator emise anterior intrrii n vigoare a prezentului Regulament se vor preschimba n cursul anului 2006 cu derogare n privina termenului de rspuns la 180 de zile. u

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

APENDIX 3: Planul benzilor HF Regiunea 1 IARU

IARU REGION 1 HF BAND PLAN


...000 ...500 ...100 ...600 ...200 ...700 ...300 ...800 ...400 ...900 ...500 ...000

1.810

1.838-1.842 1.840

2.000

LEGEND
3.500 3.510 3.560 3.590-3.600 3.580 3.620 3.650 3.700 3.730-3.740 3.775 3.800

CW PHONE

7.000

7.035-7.045 7.040

WRC agreed to shift broadcasting stations from the 7.100-7.200 kHz band and to reallocate this band to the amateur service. This will take effect on March 29 2009. 7.100 7.200

DIGIMODE Packet Intercontinental DX

No Contests

Contest Preferred segment SSTV & Fax

10.100

10.140-10.150

BEACONS NO CONTESTS

.089

.112

14.000

14.060 .070

.099-.101 14.125

14.230

14.300

14.350

No Contests

No Contests

18.068

.100-.109 IBP .109-.111

18.168

.100 - .120

21.000

21.080

21.120

.149-.150 21.151

21.340

21.450

No Contests

No Contests

24.890

.920-.929 IBP .929-.931

24.990

BEACONS 28.000 28.050 28.120 - 28.150 28.190 28.225 28.500

28.500

28.680

29.000

SATELLITE DOWN-LINK
29.000 29.200 29.300 29.510

Based on the HF Managers Handbook


Lay-out by ON6JG
Copyright by InfoRad vzw 29.510 29.700

www.vra.be

www.inforad.be

inforad@vra.be

REMARKS 1.8 MHz band: Those societies which have an existing SSB allocation below 1840 kHz may continue to use it. However, they are requested to take all necessary steps with their licensing Administrations to adjust the phone allocations in accordance with the Region 1 Band Plan. The bandsegment 1907.5 to 1912.5 kHz (Japanese DX window) should be kept free for transmissions by Region 1 stations. Instead use the split-frequency technique when operating here. 3.5 MHz band: Intercontinental operation should be given priority in the 35003510 kHz and 3775-3800 kHz band segments. Member Societies should approach their national telecommunications authorities and ask them not to allocate frequencies to other than amateur stations in the band segment that IARU has assigned to intercontinental long distance (DX) traffic, i.e. 3500-3510 and 3775-3800 kHz. Contest Preferred Segments: Where no DX traffic is involved, the contest preferred segments should not include 3500-3510 kHz or 3775-3800 kHz. Member Societies will be permitted to set other (lower) limits for national contests (within these limits). This recommendation does not apply to digimode stations. Contest activity shall not take place on the 10, 18 and 24 MHz Bands. 7 MHz band: The use of Packet Radio is discouraged on 7 MHz band. The band segment 7035 - 7045 kHz may be used for storeand-forward traffic in the area of Africa south of the equator during local daylight hours. However, the use of more efficient modes than the AX.25 packet radio are encouraged. 10 MHz band: The use of Packet Radio is discouraged on 10 MHz band. It is recommended that unmanned stations using digital modes shall avoid the use of the 10 MHz band. SSB may be used during emergencies involving the immediate safety of life and property and only by stations actually involved in the handling of emergency traffic. The bandsegment 10.120 to 10.140 MHz may be used for SSB transmissions in the area of Africa south of equator during local daylight hours. News bulletins on any mode should not be transmitted on the 10 MHz band. 14 MHz band: The band segment 14.089-14.099 MHz should be used for non-automatic digimode transmissions. The band segment 14.101-14.112 MHz should be used for store-and-forward traffic. However, the use of more efficient modes than the AX.25 should be encouraged. SSTV/FAX: The frequencies 14.230, 21.340 and 28.680 MHz should be used as calling frequencies for SSTV and FAX operators. After having established contact, they should move to another free frequency within the telephony portion of the band. Satellite operation frequencies: Member Societies should advise FM (and other) operators not to transmit on frequencies between 29.3 and 29.51 MHz

in order to avoid interference to amateur satellite downlink. Unmanned transmitting stations: IARU Member Societies are requested to limit this activity on the HF bands. It is recommended that any unmanned transmitting station on HF shall only be activated under operator control except for IARU approved beacons or specially licensed experimental stations. It is recommended to use more efficient modes than the AX.25 packet radio. Transmitting Frequencies: The announced frequencies in the Band Plan are understood as transmitting frequencies (not those of the suppressed carrier!). Experimentation with NBFM Packet Radio on 29 MHz Band: Preferred operating frequencies on each 10 kHz from 29210 to 29290 kHz incl. should be used. A deviation of +/- 2.5 kHz being used with 2.5 kHz as maximum modulation frequency. 136 kHz Band Plan Guidelines: No rigid band plan is proposed, but amateurs are asked to work within the following conventions, giving long distance communication and experimentation priority: 135.7 136.0 135.9 135.98 Station tests & transatlantic reception window preferred transatlantic window for Europe to North American transmissions of very slow CW (QRSS)

136.0 137.1 CW 135.980136.050 preferred transatlantic window for Europe/ North American contacts 137.1 137.6 non-CW modes (Hell, Wolf, PSK, etc.)

137.6 137.8 Very slow CW (QRSS) centred on 137.7 137.700137.800 preferred transatlantic window for Europe to North American transmissions Extension and Harmonisation: Region 1 members seek to broaden the allocation, gain primary status and influence other IARU Regions to adopt the CEPT recommendation. (REC/ 02/SM/C4.12) It is recommended that IARU Region 1 urges its Member Societies to motivate their members to adhere to Amateur Radio ethics, and to take action against stations practising deliberated and malicious interference on the Amateur Radio Bands. (REC/99/LH/C4.7) The frequencies 3.555, 14.055, 21.055 and 28.055 should be defined as CW QRS centres of activity, where radio amateurs who want to develop their CW could meet one another. This should be stated as a guideline in the HF Managers Handbook. In the same spirit the frequencies 3.560, 7.030, 14.060, 18.096, 21.060, 24.906 and 28.060 should be defined as QRP centres of activity, where amateurs who want to perform low power contacts could meet one another. This should be stated as a guideline in the HF Managers Handbook. (REC/02/SM/C4.9)
These remarks are based on the notes of the IARU Region 1 HF Managers Handbook Lay-out by ON6JG inforad@pandora.be

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

APENDIX 4: Planul benzilor UUS Regiunea 1 IARU.

IIc

IARU REGION 1 VHF/UHF/Microwaves BANDPLANS


On the following pages the official IARU Region 1 bandplans currently valid for the 50 MHz, the 70 MHz ,the 145 MHz, the 435 MHz and the microwave bands are set out. In accordance with the policy outlined in section IIa, point 2, only carefully considered modifications and/or additions have been made during the tri-annual IARU Region 1 Conferences. At the IARU Region 1 Conference in Cefalu (1984) a 50 MHz bandplan was adopted for use in countries within the European part of Region 1 where amateurs had obtained a frequency allocation or assignment in the 50 MHz band. As an appreciable number of countries within the European part of Region 1 had obtained or expected to obtain such an allocation by the end of 1989, at the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) the first version of an official IARU Region 1 bandplan for use in that part of Region 1 where the 50 MHz allocation does not exceed 52.000 MHz was adopted. At the IARU Region 1 Conference in Tel Aviv (1996) the bandplan has been slightly amended in order to reflect practical experiences. At the IARU Region 1 Conference in San Marino ( 2002) it appeared that a not negligible number of DXCC countries ( e.g. EI, G, GD, GI, GJ, GM, GU, GW, S5, ZB, ZS, 5B4, ZC4 ) had got access to the 70 MHz band and it was decided to add the bandplan for that band ( based upon the RSGB planning) to the Region 1 bandplan. Regarding amateur-satellite bandplans, the following was decided at the IARU Region 1 Conference in Warsaw (1975): That IARU Region 1 adopts the bandplans recommended by the sponsors of each satellite system, e.g. by AMSAT for OSCAR-7, but also informs sponsors that such bandplans must be kept simple and that in the opinion of IARU Region 1 in each case provisions should be made to segregate Telegraphy from telephony. The currently valid satellite bandplan(s), together with some data on amateur satellites, can be found in section VII. The appearance of manned space stations with an amateur station on board has led to the allocation of NBFM channel frequencies. In Vienna 1995 the former 145.200/145.800 MHz frequency pair was allocated. The following general recommendations regarding the promotion of bandplans have been adopted/re-affirmed at various IARU Region 1 Conferences: a. b. VHF Managers should give maximum publicity to the adopted bandplans. In view of the many newcomers, regular repetition of the publication of the bandplans is advisable. Member Societies, and particularly their VHF Managers or VHF Committees, should strongly promote adherence to the adopted bandplans by all VHF/UHF/Microwaves amateurs in their country.

It will be noted in the following bandplans that the accommodation of the narrow-band modes in several bands is quite similar and is modelled after the plans for the 145 MHz band which existed before the 1996 Tel Aviv conference. The narrow-band modes parts of the higher bands are respectively: 432 1296 2320 3400 5668 5760 10368 24048 24192 47.000 77.500 122.250 134.000 248.000 434 MHz 1298 MHz 2322 MHz 3402 MHz 5670 MHz 5762 MHz 10370 MHz 24050 MHz 24194 MHz 47.002 GHz 77.501 GHz 122.251 GHz 134.001 GHz 248.001 GHz

alternative 2304 - 2306 or 2308- 2310 MHz

alternative 10450 - 10452 MHz till 31-12-2003 ( San Marino 2002 ) from 1-1-2004 ( San Marino 2002) from 1-1-2004 ( San Marino 2002) from 1-1-2004 ( San Marino 2002) from 1-1-2004 ( San Marino 2002)

note : As it cannot be expected that NBFM repeater systems will become operational at the microwave bands above 77 GHz the NB segment in those bands is currently limited to 1 MHz
IIc page 1 jun04

IIc

At the Conference in San Marino it was decided to change the basic set-up of the bandplan. Till then the bandplans show two columns( plus a column for the frequency segments): IARU Region 1 bandplan Usage

The left column designation is self-explanatory. The right column contains meeting/calling frequencies, agreed upon for the convenience of the VHF/UHF/Microwaves amateurs practising specific modes of communication. These frequencies are not part of the adopted IARU Region 1 bandplan and, though in the normal amateur spirit other operators should take notice of these agreements, no right on reserved frequencies can be derived from a mention in the right-hand column. The San Marino conference started to change this, beginning with the 50 MHz and 145 MHz bands. The other bands to follow at a later moment. In this new planning there are three columns. maximum bandwidth Mode Usage

The maximum bandwidth determines the maximum spectral width ( -6 dB points) of all emissions allowed in a segment. The mode indicates the modulation methods ( e.g. telegraphy, telephony, MGM, etc) allowed in a segment. M(achine) G(enerated() M(ode) indicates those transmission modes relying fully on computer processing such as RTTY, AMTOR, PSK31, FSK441 and the like. The usage column indicates the main usage (sometimes country dependant) of a segment. In case only one application is allowed, the word exclusive is added. The allocation of frequency segments to the various modes of operation in the IARU Region 1 bandplans is subject to the following condition: The allocation of sub-bands in the IARU Region 1 bandplans allows the indicated category of users to employ any frequency within that sub-band, provided that no appreciable energy falls outside that sub-band. Users must therefore take into account the bandwidth of their sidebands when selecting an operating frequency. (de Haan, 1993)

Attention is drawn to the "Principles of Bandplanning", which are set out in section IIa, pages 2 - 4

IIc page 2 jun04

IIc

50 - 52 MHz BANDPLAN (San Marino 2002) Frequency ( MHz )


50000 Telegraphy (a) 500 Hz 50100 50100 50.090 50.100 - 50.130 50.110 2700 Hz All narrow band modes (Telegraphy, SSB, MGM, etc.) 50.150 50.185 50.200 PSK31 center of activity 50.250 50.255 50.260 - 50.280 50.270 50500 50.500 50.510 50.550 50.600 50.620 - 50.750 12 kHz All modes 51.210 - 51.390 51.410 - 51.590 51.510 51.810 - 51.990 52.000 SSTV (FSK) FAX working frequency RTTY (FSK) Digital communications FM repeaters input channels, 20 kHz spacing (e) FM FM calling frequency FM repeaters output channels, 20 kHz spacing (e) JT44 FSK441 FSK441 Calling freq Telegraphy center of activity Intercontinental Telegraphy/SSB DX Calling (c) SSB Center of activity Crossband activity center MS center of activity

Maximum Bandwidth ( 6 dB)

Mode
50.000 - 50.080

Usage
Beacons

NOTES ON THE 50 - 52 MHz BANDPLAN 1. IARU REGION 1 BANDPLAN This bandplan, first adopted at the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) and revised at the 1996 Tel Aviv conference and the 2002 San Marino Conference, is recommended for use in those countries in the European part of Region 1 which allow amateurs to operate in this part of the radio spectrum. In many countries in the African part of Region 1 (see footnotes accompanying the ITU frequency allocation table) the 50 - 54 MHz band is allocated to the Amateur Service on a primary basis, and in some cases, like for instance in South Africa, an adaptation of the Region 2 bandplan is used. 1.1. Footnotes a. Telegraphy is permitted over the whole band; Telegraphy exclusive between 50.000 50.100 MHz.

IIc page 3 jun04

IIc

2. USAGE The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in the introduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of these agreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies can be derived from a mention in the Usage column or from the following notes. 2.1. Footnotes c. d. e. The intercontinental DX calling frequency 50.110 MHz should not be used for calling within the European part of Region 1 at any time. Channelized equipment: On this band the NBFM channel spacing is 20/10 kHz. For the specification of NBFM telephony see section VIb

For the numbering of NBFM telephony channels see appendix 2 to this section In those countries within the European part of IARU Region 1 where it is allowed to set up NBFM repeaters on 50 MHz, the indicated channels are recommended in order to establish a commonality. In those countries where the National Authorities do not permit repeaters to operate with output frequencies above 51 MHz, repeater output frequencies may be 500 kHz below the repeater input frequencies.(Tel Aviv 1996)

IIc page 4 jun04

IIc

70.0 - 70.5 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002) Frequency (MHz)


70.000 70.050 70.050 TELEGRAPHY/SSB 70.250 70.250 ALL MODES 70.294 70.294 NBFM CHANNELS, 12.5 kHz spacing 70.3000 70.3125 70.3250 | | 70.4500 70.4625 70.4750 70.4875 RTTY/FAX Packet radio Packet radio FM calling Packet radio 70.260 AM/FM calling 70.150 MS calling 70.185 Crossband center of activity 70.200 Telegraphy/SSB calling

MODE
BEACONS

Usage
70.030 Personal beacons

70.500

IIc page 5 jun04

IIc

144 - 146 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002 ) Frequency (MHz)


144.000 144.035 144.035 500Hz 144.135 144.135 500Hz 144.150 144.150 2700Hz 144.165 144.165 2700Hz 144.360 144.360 2700Hz 144.399 144.400 500Hz 144.490 144.500 Telegraphy, MGM 144.500 144.525 Beacons exclusive(b) SSTV calling ATV SSB talk back 144.600 RTTY calling(n) 144.630-144.660 Linear Transponder OUT 144.660-144.690 Linear Transponder IN 144.700 FAX calling 144.750 ATV talk back 144.800 APRS Telegraphy, SSB, MGM Telegraphy & SSB 144.300 144.370 SSB calling FSK441 Random calling(m) Telegraphy, SSB, MGM Telegraphy(a) 144.100 Telegraphy, MGM 144.138 Random MS(m) PSK31 center of activity 144.140-144.150 FAI & EME activity telegraphy 144.150-144.160 FAI & EME activity SSB 144.195-144.205 Random MS SSB (m)

Maximum Bandwidth (-6dB)


500Hz

MODE

USAGE

Telegraphy (a) 144.050

EME exclusive Telegraphy calling

20kHz

All mode (f)

144.794 144.794 12kHz 144.990 144.994 12kHz 145.194 145194145.206 12kHz 145.206 12kHz 145.5935 145.594 12kHz 145.7935 145.794 12kHz 145.806 145.806 12kHz 146.000 ALL MODE (e) FM FM FM FM FM MGM (h)

Repeater Input exclusive (c)

Space communication (p) 145.300 RTTY local 145.500 (mobile) calling

Repeater Output exclusive (c,d) Space communication (p) Satellite exclusive

IIc page 6 jun04

IIc

NOTES ON THE 144 - 146 MHz BANDPLAN 1. IARU REGION 1 BANDPLAN

The following notes are part of the officially adopted IARU Region 1 bandplan, and all member societies should strongly promote adherence to the recommendations made in these notes. 1.1. General i. ii. In Europe no input or output channels of telephony repeaters shall be allowed to operate between 144.000 and 144.794 MHz. Except in the part of the band allocated to the Amateur Satellite Service and the linear transponders it is not allowed to use input- or output frequencies in the 145 MHz band for repeaters with in- or output in other amateur bands (Miskolc-Tapolca 1978, San Marino 2002). No packet-radio networks will be set up in the 145 MHz band (revised Lillehammer 1999) It is recognised that in some parts of Region 1 the introduction of packet-radio may require the use of access frequencies in the 144 - 146 MHz band for a limited time (Dsseldorf 1989). Note. The parts of Region 1 meant are those parts with low amateur population and/or those at the periphery of the Region, where exceptions can be tolerated as these do not harm the orderly use of the band in the parts of Region 1 where there is a greater pressure on the available spectrum space. In the latter part of the Region the second paragraph of the footnote should never be used to justify ignoring the first part for a considerable time.

iii.

iv. 1.2.

Beacons, irrespective of their ERP, will have to be situated in the beacon part of the band.

Footnotes a. b. Telegraphy is permitted over the whole band, but preferably not in the beacon band; Telegraphy exclusive between 144.000 - 144.135 MHz. Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Watts are coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator; the frequencies for beacons with and ERP of 10 Watts or more shall be communicated to the Beacon Coordinator. (see section IX). For technical standards on NBFM and repeaters see section VIb If there is a real need for more repeater channels (see section VIIIa ! ), it is recommended that Societies or Repeater Groups consider setting up a repeater system on the higher frequency band(s). Further to this subject the following recommendation was adopted in De Haan, 1993: For FM repeater and simplex operation in the 144 to 146 MHz band IARU Region 1 will change to a genuine 12.5 kHz channel spacing system. Furthermore in Tel Aviv, 1996 it was decided that societies shall promote the use of the 12.5 kHz channel spacing standard for NBFM channels in order to effectively implement the 12.5 kHz system . For the numbering of NBFM telephony channels, see annex 2 to this section. d. e. Established simplex frequencies on repeater output channels may be retained. In view of the important public relations aspect of amateur satellite activities, it was decided at the IARU Region 1 Conference in Miskolc-Tapolca (1978) that: i) AMSAT will be allowed to use the band 145.8 - 146.0 MHz for amateur satellite activity. This decision was re-confirmed at the IARU Region 1 Conference in Brighton (1981).
IIc page 7 jun04

c.

IIc

iii) f. g. h.

see also footnote p

No unmanned stations shall use the all-mode segment, except for linear transponders (Tel Aviv 1996, San Marino 2002) Attention is drawn to section 1.1. point iii of these Bandplan notes! Network stations shall only operate in the part of the 145 MHz band allocated to Digital Communications and will be permitted only for a limited time. Such network stations should also have access ports on other VHF/UHF or Microwave bands and should not use the 145 MHz band to forward traffic to other network stations. In view of the time limitation the set-up of new network stations is not encouraged (De Haan, 1993). Unmanned packet radio stations are only allowed in the segment 144.800 - 144.990 MHz. Outside of this segment the signal level produced by those stations shall be not larger than 60 dB below the carrier level (measured in a 12 kHz bandwidth). Any other unmanned packet radio and digital access points must cease operation not later than 31 December 1997.(Tel Aviv 1996).

2.

USAGE The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in the introduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of these agreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies can be derived from a mention in the Usage column or from the following notes. At the meeting of the VHF/UHF/Microwaves Committee in Vienna, March 1992, the following recommendation was adopted: Societies should publish the use of 144.140 - 144.160 MHz as an alternative for EME operation. The results of this test should be monitored with the aim of incorporating this segment as EME alternative into the Usage part of the bandplan if successful.

2.1.

Footnotes m. n. See procedures set out in section Vb. Publicity should be given to the usage of frequencies around 144.600 MHz by RTTY stations , in order to keep these frequencies clear from other traffic and to avoid interference with those RTTY stations. For NBFM voice communications with special stations like manned spacecraft it is recommended to use 145.200 MHz for simplex operation or 145.200/145.800 MHz for split-channel operation (Vienna 1995/Tel Aviv 1996).

p.

IIc page 8 jun04

IIc

430 - 440 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002) IARU Region 1 Bandplan
430.000 430.025 - 430.375

Usage
NBFM repeater output-channel freqs (F/PA/ON),12,5 kHz spacing, 1.6 MHz shift (f) Digital communication link channels (g) (j) Digital communications repeater channels (g) (j) (l) Multi mode channels (j) (k) (l) Repeater input channel freqs (HB/DL/OE), 25 kHz spacing, 7.6 MHz shift (f) Repeater input channel freqs (F/PA/ON), 12.5 kHz spacing, 1.6 MHz shift EME Telegraphy centre of activity PSK31 centre of activity SSB centre of activity Microwave talkback centre of activity FSK441 random calling

430.400 - 430.575 SUB-REGIONAL (national bandplanning) (d) 430.600 - 430.925 430.925 - 431.025 431.050 - 431.825

431.625 - 431.975 431.981 432.000 Telegraphy (a) 432.100 432.100 SSB/Telegraphy 432.370 432.399 432.400 Beacons (b) 432.490 432.500 All Modes 432.600 432.700 432.994 432.994 FM 433.381 433.394 NBFM 432.600-432.800 432.500 432.500-432.600

432.000 - 432.025 432.050 432.088 432.200 432.350

Narrow-band SSTV LINEAR TRANSPONDER IN(e) RTTY (ASK/PSK) FAX (ASK) LINEAR TRANSPONDER OUT (e)

REPEATER INPUT REGION 1 STANDARD, 25 kHz spacing, 1.6 MHz shift (Channel freq 433.000--433.375 MHz) In the UK repeater OUTPUT channels. 433.400 SSTV(FM/AFSK) 433.500 (Mobile) NBFM calling SIMPLEX CHANNELS, 25 kHz spacing, ( Channel freq 433.400 -433.575 MHz)

433.581

IIc page 9 jun04

IIc

IARU Region 1 Bandplan


433.600 All modes 433.625 - 433.775 434.000 433.700 434.000 434.000 All modes & ATV (c) 434.594 434.594 ATV (c) & FM 434.981 435.000 Satellite service & ATV (c) 438.000 438.000 438.025 - 438.175 ATV (c) & SUB-REGIONAL (national bandplanning ) (d) 438.200 - 438.525 438.550 - 438.625 438.650 - 439.425 434.450 - 434.575 433.600

Usage
RTTY (AFSK/FM) Digital communications channels (g) (h) (i) FAX channel (FM/AFSK) Centre frequency of digital experiments as defined on note m Digital communications channels (by exception !! ) (i)

REPEATER OUTPUT (region 1 system), 25 kHz spacing, 1.6 MHz shift, (Channel freq 434.600 -- 434.975 MHz) In the UK repeater INPUT channels

Digital communications channel freqs (g) Digital communications repeater channels (g) (j) (l) Multi-mode (j) (k) (l) Repeater output channels (HB/DL/OE), 25 kHz spacing, 7.6 MHz shift, (f)

439.800 -- 439.975 Digital communications link channels (g) (j) 439,9875 440.000 POCSAG centre

IIc page 10 jun04

IIc

NOTES ON THE 430 - 440 MHz BANDPLAN 1.IARU REGION 1 BANDPLAN The following notes are part of the officially adopted IARU Region 1 bandplan, and all member societies should strongly promote adherence to the recommendations made in these notes. 1.1. General i. In Europe no input or output channels of telephony repeaters shall be allowed to operate between 432 and 433 MHz.( From 1-1-2004 those frequencies are ....between 432.000 and 432.600 MHz .....) Beacons, irrespective of their ERP, will have to be located in the exclusive beacon part of the band. NBFM telephony channels and Repeaters are specified in section VIb

ii. iii. 1.2.

Footnotes a. Telegraphy is permitted over the whole narrow-band DX part of the band; Telegraphy exclusive between 432.000 - 432.100 MH. PSK31, however, can be used as well in this segment Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Watts are coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator (see section IX). i. ATV operators should be encouraged to use the microwave allocations where available, but may continue to use the 430 MHz band where permitted by the licensing authority. In case of interference between ATV and the Amateur Satellite Service ,the Satellite Service should have priority. ATV transmissions in the 435 MHz band should take place in the segment 434.000 - 440.000 MHz. The video carrier should be below 434.500 MHz or above 438.500 MHz. National societies should provide guidance to their members on the exact frequencies to be used, with due consideration of the interests of other users. (Noordwijkerhout 1987)

b. c.

ii.

d)

The words "Sub-regional (national) bandplanning" appearing in IARU Region 1 VHF/UHF/Microwave bandplans mean the following: In bands and sub-bands not available throughout Region 1, band-planning should be coordinated on a sub-regional basis between the countries where those bands and sub-bands are allocated to the Amateur Service. The words "national bandplanning" refer to bands/segments which are available only in a single country (such as the 70 MHz band allocation), or only in a few widely separated countries.(Torremolinos 1990)

e)

At the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) the output band for linear transponders was extended from 432.700 to 432.800 MHz under the following condition: The established use of 432.600 MHz for RTTY (ASK/PSK) and 432.700 MHz for FAX should be respected when installing linear transponders which use this allocation.

2.

USAGE The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in the introduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of these agreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies can be derived from a mention in the Usage column or from the following notes ( except where exclusiveis mentioned).

2.1.

General deleted

2.2.

Footnotes
IIc page 11 jun04

IIc

f.

The HB/DL/OE wide-shift repeater system, already in use for a long time, is valuable with a view to a better utilisation of the whole band. Hence IARU Region 1 endorses the system. This also applies for the French repeater channel system, also adopted by the Netherlands and Belgium, which IARU Region 1 supports as a useful measure to fill a hitherto unused part of the band. For the numbering of NBFM telephony channels see appendix 2 to this section In the Usage section of the 435 MHz bandplan the following frequency segments have been designated for digital communications: i) 430.544 - 430.931 MHz Extension of the 7.6 MHz repeater system input for digital comm. 438.194 - 438.531 MHz Output channels for the above 433.619 - 433.781 MHz 438.019 - 438.181 MHz 430.394 - 430.581 MHz For digital communication links 439.794 - 439.981 MHz For digital communication links

g.

ii) iii)

With due regard to the band allocated to the Amateur Service by the national Administration, the interests of other users, possible interference from e.g. ISM, the specific digital technique or system to be accommodated etc., a sub-regional, or national choice may be made within the above segments. h. In those countries where 433.619 - 433.781 MHz is the only segment of the 435 MHz band available for digital communications, modulation techniques requiring a channel separation exceeding 25 kHz should not be used. If different or incompatible use of this part of the frequency spectrum in contemplated in neighbouring countries, this use should be coordinated between the countries concerned with the aim of avoiding harmful interference. On a temporary basis, in those countries where 433.619 - 433.781 MHz is the only segment of the 435 MHz band available for Digital Communications: 1. Channels with centre frequencies 432.700, 432.725, 432.750, 432.775, 434.450, 434.475, 434.500, 434.525, 434.550 and 434.575 may be used for digital communications. Use of these channels must nor interfere with linear transponders. Modulation techniques requiring a channel separation exceeding 25 kHz must not be used on these channels. (De Haan, 1993)

i.

2. 3.

j.

At the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) the following recommendation was adopted regarding the segments for repeaters and links, shown in footnote g: For a repeater/link to be installed within 150 km of a national border, the member society should co-ordinate the frequency allocation and the technical (system) data with the member societies in neighbouring countries. Special attention should be paid to the common good practice of using directional antennas and the minimum power necessary. As a matter of course this agreement is also valid for any link experiments carried out on the multi-mode channels in the segment 438.544--438.631 MHz. ( De Haan, 1993 ).

k. l.

These multi-mode channels are to be used for experimenting with new transmission technologies (De Haan, 1993) In the United Kingdom the use of low-power speech repeaters on repeater channels in the segment 438.419--438.581 is allowed. Where necessary, frequencies will be coordinated with neighbouring countries (De Haan, 1993). Experiments using wide band digital modes may take place in the 435 MHz band in those countries that have the full 10 MHz allocation. These experiments should be in the all modes section around a frequency of 434 MHz, use horizontal polarisation and the minimum power required.(Tel Aviv 1996)
IIc page 12 jun04

m.

IIc

1240 - 1300 MHz BANDPLAN IARU REGION 1 bandplan


1240.000 ALL MODES 1240.000-1241.000 1242.025-1242.250 1242.250-1242.700 1242.725-1243.250 1243.250 1243.250 1258.150-1259.350 ATV 1260.000 1260.000 SATELLITE SERVICE 1270.000 1270.000 ALL MODES 1270.725-1271.250 1272.000 1272.000 ATV 1290.994 1290.994 NBFM REPEATER INPUT, 25 kHz spacing, ch. RM0 (1291.000) -- RM19 (1291.475) 1291.481 1291.494 ALL MODES 1296.000 1296.000 TELEGRAPHY (a) 1296.150 1296.150 TELEGRAPHY/SSB 1296.800 1296.800 BEACONS EXCLUSIVE (b) 1296.994 1296.994 NBFM REPEATER OUTPUT, ch. RM0 -- RM19 1297.481 1297.494 NBFM SIMPLEX, ch. SM20 -- SM39 (c) 1297.981 1297.500 NBFM center of activity 1296.200 1296.400-1296.600 1296.500 1296.600 1296.700 1296.600-1296.800 1296.00-1296.025 1296.138 Moonbounce PSK31 centre of activity Narrow-band centre of activity Linear transponder input SSTV RTTY FAX Linear transponder output 1293.150-1294.350 Repeater input, ch. R20 R68 1270.025-1270.700 Repeater input, ch. RS1 -RS28 Packet Radio duplex, ch. RS29 -- RS50 Repeater output, ch. R20 R68

Usage
Digital communications Repeater output, ch. RS1 RS10 Repeater output, ch. RS11 RS28 Packet radio duplex, ch. RS29 RS50

IIc page 13 jun04

IIc

IARU REGION 1 bandplan


1298.000 ALL MODES 1300.000 1298.025-1298.500 1298.500-1300.000 1298.725-1299.000

Usage
Repeater output channel freqs, ch. RS1 -- RS28 Digital communications Packet-Radio duplex channel freqs, ch. RS29 -RS40

NOTES ON THE 1240 - 1300 MHz BANDPLAN 1. IARU REGION 1 BANDPLAN The following notes are part of the IARU Region 1 bandplan for this band, originally adopted during the IARU Region 1 Conference at Noordwijkerhout (1987), and all member societies should strongly promote adherence to the recommendations made in these notes. For the specification of NBFM see section VIb 1.1. Footnotes a. b. c. 2. USAGE The following note refers to the Usage column in the bandplan. As already set out in the introduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of these agreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies can be derived from a mention in the Usage column. 2.1. General During contests and bandopenings local traffic using narrow-band modes should operate between 1296.500 - 1296.800 MHz. Telegraphy is permitted over the whole narrow-band DX part of the band; Telegraphy exclusive between 1296.000 - 1296.150 MHz. Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Watts are coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator (see section IX). In countries where 1298 - 1300 MHz is not allocated to the Amateur Service (e.g. Italy) the FM simplex segment may also be used for digital communications.

IIc page 14 jun04

IIc

2300 -2450 MHz BANDPLAN IARU Region 1 bandplan


2300.000 SUB-REGIONAL (national) BANDPLANNING (a) 2308 - 2310 2320.000 2320.000 TELEGRAPHY EXCLUSIVE (c) 2320.150 2320.150 TELEGRAPHY/ SSB (c) 2320.800 2320.800 BEACONS EXCLUSIVE (c) 2321.000 2321.000 NBFM SIMPLEX & REPEATERS (b) 2322.000 2322.000 ALL MODES (b) 2400.000 2400.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE 2450.000 NOTES ON THE 2300 - 2450 MHz BANDPLAN a) The words "Sub-regional (national) bandplanning" VHF/UHF/Microwave bandplans mean the following: appearing in IARU Region 1 2322.000-2355.000 2355.000-2365.000 2365.000-2370.000 2370.000-2392.000 2392.000-2400.000 2427.00 - 2443.00 ATV Digital communications Repeaters ATV Digital communications ATV if no satellite uses this segment 2320.200 2320.000-2320.025 2320.138 2304 - 2306

Usage
Narrow band segment in countries where the 2320-2322 segment is not available Narrow band segment in HB EME PSK31 centre of activity SSB centre of activity

In bands and sub-bands not available throughout Region 1, band-planning should be coordinated on a sub-regional basis between the countries where those bands and sub-bands are allocated to the Amateur Service. The words "national bandplanning" refer to bands which are available only in a single country (such as the 70 MHz band allocation), or only in a few widely separated countries. (Torremolinos 1990) b) In countries where the ALL MODES segment 2322 - 2400 MHz is not allocated to the Amateur Service, the FM SIMPLEX & REPEATER segment 2321 - 2322 MHz may be used for digital data transmissions. For the specification of NBFM see section VIb In countries where the narrow-band segment 2320 - 2322 MHz is not available, the following alternative narrow-band segments can be used: 2304 - 2306 MHz 2308 - 2310 MHz

c)

IIc page 15 jun04

IIc

3400 -3475 MHz BANDPLAN


IARU Region 1 bandplan 3400.000 NARROW-BAND MODES 3402.000 3402.000 ALL MODES 3475.000 3420.000-3430.000 3450.000-3455.000 Digital Communications Digital Communications 3400.100 Usage Center of activity

5650 - 5850 MHz BANDPLAN


IARU Region 1 bandplan 5650.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE ( up-link) 5668.000 5668.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE ( up-link) & NARROW BAND MODES (a) 5670.000 5670.000 DIGITAL 5700.000 5700.000 ATV 5720.000 5720.000 ALL MODES 5760.000 5760.000 NARROW BAND MODES (a) 5762.000 5762.000 ALL MODES 5790.000 5790.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE (down-link) 5850.000 NOTES ON THE 5650 - 5850 MHz BANDPLAN 1. Footnotes a. Societies are urged to inform their members that stations should preferably be able to operate in both narrow-band segments. 5760.200 Narrow band center of activity 5668.200 Narrow band center of activity Usage

IIc page 16 jun04

IIc

10.000 - 10.500 GHz BANDPLAN


IARU Region 1 bandplan 10.000 DIGITAL 10.150 10.150 ALL MODES 10.250 10.250 DIGITAL 10.350 10.350 ALL MODES 10.368 10.368 NARROW BAND MODES 10.370 10.370 ALL MODES 10.450 10.450 AMATEUR SATELLITE SERVICE & ALL MODES 10.500 NOTES ON THE 10.0 - 10.5 GHz BANDPLAN 1. Footnotes a. In those countries where the narrow-band segment 10368 - 10370 MHz is not available, the segment 10450 - 10452 MHz is suggested as an alternative narrow-bandwidth segment. 10.450-10.452 Narrow band modes in countries where 10.368-10.370 is not available 10.3682 Narrow band center of activity Usage

IIc page 17 jun04

IIc

24.000 - 24.250 GHz BANDPLAN(San Marino 2002)

IARU Region 1 bandplan 24.000 ALL MODES 24.048 24.048 AMATEUR SATELLITE SERVICE & NARROW BAND MODES 24.050 24.050 ALL MODES (not preferred) (a) 24.250

Usage

24.0482 Narrow band center of activity

24.125 Preferred operating frequency for wideband equipment

1. Footnotes a. In the lower 50 MHz of the 24 GHz band the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusive status, while the status is secondary in the upper 200 MHz . The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannot be used.

IIc page 18 jun04

IIc

47.000 - 47.200 GHz BANDPLAN IARU Region 1 bandplan


47.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE & NARROW BAND MODES 47.002 47.002 ALL MODES 47.200 47.088200

Usage
Narrow band center of activity

75.50-81.50 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 ) IARU Region 1 bandplan


75.500 ALL MODES not recommended ( b) 76.000 76.000 ALL MODES (not preferred) (a) 77.500 77.500 AMATEUR SATELLITE SERVICE & NARROW BAND MODES 77.501 77.501 ALL MODES (Preferred segment) 78.000 78.000 ALL MODES (not preferred) (a) 77.500200 Narrow band center of activity

Usage

81.500 1. Footnotes a. Between 77.5 and 78 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusive status, while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannot be used
IIc page 19 jun04

IIc

b. Till 2006 the amateur allocation status in the 75,5-76 GHz segment is primary/shared; after that date this amateur allocation will be deleted in the ITU table. CEPT, however, has amended the ECA in such a way that this segment will remain available in the CEPT countries after 2006. This in order to avoid interference problems between Short Range Radar for cars using 77-81 GHz and the amateur(satellite) activities in the 77,5-78 GHz segment. This can be found in ECA note EU35 As this change was not yet formalised at the time of San Marino conference , this segment is , although primary, not yet recommended.

IIc page 20 jun04

IIc

122.25 - 123 GHz Bandplan (San Marino 2002 )


Valid from 1-1-2004 onwards

IARU Region 1 bandplan 122.250 NARROW BAND MODES 122.251 122.251 ALL MODES 123.000

Usage

134 - 141 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )

IARU Region 1 bandplan 134.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE & NARROW BAND MODES 134.001 134.001 ALL MODES (Preferred segment) 136.000 136.000 ALL MODES (not preferred) (a) 141.000

Usage

1. Footnotes a. Between 134 and 136 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusive status, while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannot be used

IIc page 21 jun04

IIc

241 - 250 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )

IARU Region 1 bandplan 241.000 ALL MODES (not preferred) (a) 248.000 248.000 AMATEUR SATELLITE SERVICE & NARROW BAND MODES 248.001 248.001 ALL MODES (Preferred segment) 250.000

Usage

1. Footnotes a. Between 248 and 250 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusive status, while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannot be used

IIc page 22 jun04

IIc

<This page is intentionally left blank>

IIc page 23 jun04

Societatea Romana a Radioamatorilor


Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta Manual

NOTA: Toate drepturile asupra acestei editii apartin autorilor, cu exceptia APENDIX 3 si APENDIX 4. Orice preluare, modificare, transmitere, multiplicare, incorporare, explicita sau adaptata, fara acordul autorilor este strict interzisa. Publicarea acestui Manual fara drept, in orice forma si pe orice suport, fara acordul autorilor este interzisa. Orice incalcare a celor de mai sus va fi urmarita in justitie.

Referinte web: www.asrr.org www.radioamator.eu www.yo3ksr.ro